Ciclu MAI cu ardere mixtă

Un motor cu aprindere prin comprimare în 4 timpi, funcţionează după ciclul teoretic

cu ardere mixtă cu următorii parametri: cilindreea Vs  2 litri, raportul de compresie   18 ,
raportul de creştere al presiunii la volum constant   2 , factorul de injecţie   1,5 , turaţia de
funcţionare nr  4000 rot/min. Motorul aspiră la temperatura T1  300 K si presiunea p1  1
bar. Agentul de lucru are proprietăţile aerului: k  1,4 şi R  287 J/kg·K.
Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul in diagramele P-V și T-S
b) Să se determine mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice (literal și
numeric)
c) Să se calculeze schimbul de căldură cu sursa caldă, respectiv sursa rece, lucrul
mecanic al ciclului și randamentul termic teoretic
d) Să se calculeze puterea teoretică produsă și consumul orar de combustibil daca
puterea calorică a acestuia este H i  4,2  10 4 kJ/kg .
e) Să se calculeze variația entropiei pe fiecare transformare termodinamică și pe tot
ciclul.

Rezolvare :
a) Reprezentarea ciclului în diagramele P-V şi T-S este prezentată în figură:

5
5

Parametrii care definesc ciclul teoretic sunt:

V
- raportul de comprimare   1  18
V2
p 3 T3
- raportul de creştere al presiunii la volum constant:    2
p 2 T2
V4 T4
- factorul de injecţie:     1,5
V3 T3
 b) - starea 1:
Valorile parametrilor în această stare sunt precizaţi prin enunţul problemei:
p1  1 bar
T1  293 K
 18
V1   Vs   2  10 3  2,118  10 3 m3
 1 18  1
- starea 2:
k
V 
p 2  p1  1   p1   k  1  181, 4  57,2 bar
 V2 
1 2,118  10 3
V2  V1    0,118  10 3 m3
 18
k 1
V 
T2  T1  1   T1   k 1  300  18 0, 4  953,3 K
 V2 
- starea 3:
V3  V2  0,118  10 3 m3
T3  T2    T1     k 1  953,3  2  1906,6 K
p3  p2    p1     k  57,2  2  114,4 bar
- starea 4:
p 4  p3  114,4 bar

V4  V3    V1   0,118  10 3  1,5  0,177  10 3 m3

T4  T3    T1       k 1  1906,6  1,5  2859,9 K
- starea 5:
k
V 
p5  p 4  4   p1     k  1  2  1,51, 4  3,5 bar
 V5 
V5  V1  2,118  10 3 m3
k 1
V 
T5  T4  4   T1     k  300  2  1,51, 4  1058,5 K
 V5 
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1:

Tabelul 1 Parametrii de stare în punctele ciclului

Pct. p V T p [bar] V [dm3] T [K]
1 p1 V1 T1 1 2,118 300
1
2 p1   k V1  T1   k 1 57,2 0,118 953,3

1
3 p1     k V1  T1     k 1 114,4 0,118 1906,6

 T1       k 1
4 p1     k V1  114,4 0,177 2859,9

5 p1    k V1 T1     k 3,5 2,118 1058,5
 c) Cantitatea de agent de lucru care evoluează în ciclu este :
p  V 10 5  2,118  10 3
m 1 1   2,46  10 3 kg
R  T1 287  300
Căldura specifică la volum constant are mărimea:
1 1
cv  R  287  717,5 J/kg·K
k 1 1,4  1
iar cea la presiune constatntă:
k 1,4
cv  R  287  1004,5 J/kg·K
k 1 1,4  1
Căldura primită în timpul încălziri izocore 2-3 este:
Q23  m  cv  T3  T2   2,46  10 3  717,5  1906,6  953,3  1682,6 J/ciclu
Căldura primită în timpul încălziri izobare 3-4 este:
Q34  m  c p  T4  T3   2,46  10 3  1004,5  2859,9  1906,6  2355,7 J/ciclu
Căldura cedată prin răcirea izocoră 4-1 are mărimea:
Q51  m  cv  T1  T54   2,46  10 3  717,5  300  1058,5  1338,8 J/ciclu

Tabelul 2
Schimburile de căldură sunt centralizate în tabelul 2 Transformarea Q [J/ciclu]
Căldura primită în ciclu (de la sursa caldă) este : 1-2 0
QSC  Q23  Q34  1682,6  2355,7  4038,3 J/ciclu 2-3 1682,6
Căldura cedata către sursa rece este : 3-4 2355,7
QSR  Q41  1338,8 J/ciclu 4-5 0
Lucrul mecanic al ciclului este: 5-1 -1338,8
L  QSC  QSR  4038,3  1338,8  2699,5 J/ciclu
Mărimea randamentului termic teoretic este:
QSR 1338,8
t  1  1  0,668
QSC 4038,3
d) Motorul funcționând în 4 timpi și efectuând un ciclu la 2 rotații, numărul de cicluri
n
pe minut este nc  r
2
Puterea având semnificația lucrului mecanic produs într-o secundă se va exprima:
L  nc L  nr 2699,5  4000
P  10 3   10 3   10 3  89,98 kW
60 120 120
Fluxul de căldură introdus în ciclu pentru 1 oră de funcționare este:
Qh  60  nc  QSC  10 3  30  nr  QSC  10 3 [kW]
și ca urmare, consumul orar de combustibil se va exprima:
Qh 30  nr  QSC  10 3 30  4000  4038,8  10 3
Ch     11,54 kg/h
Hi Hi 4,2  10 4

e) Variația entropiei pe fiecare transformare a ciclului se calculează cu relațiile:

1-2: Transformare adiabatică: S12  0
2-3: Transformare izocoră:
 T   1906,6 
S 23  m  cv  ln  3   2,46  717,5  ln    1,223 J/K
 T2   953,3 
3-4: Transformare izobară:
T   2859,9 
S 34  m  c p  ln  4   2,46  1004,5  ln    1,002 J/K
 T3   1906,6 
4-5: Transformare adiabatică: S 45  0
5-1: Transformare izocoră:
T   300 
S 51  m  cv  ln  1   2,46  717,5  ln    2,225 J/K
 T5   1058,5 
Variația entropiei pe ciclu este:
S ciclu   S i  0