Suport Manevrant Elevator Auto

SUPORT CURS AUTORIZARE MANERVRANT ELEVATOARE AUTO
SC CONFORTUL SRL – PRESTĂRI SERVICII RSVTI

Tel: 0331 401405 , Fax: 0331 401406, Mob. 0743 828331 , 0742 833367, 0762 108781
1 S.C. CONFORTUL S.R.L.


Programa analitică de instruire anuală a manevranţilor

(conform PT CR 8-2009)
Tema Numărul orelor de

predare
Teorie Practică
Noţiuni generale referitoare la tipul instalaţiei 1 -
Clasificarea instalaţiilor de ridicat 1 1
Componente de securitate: 1 1
o limitatoare de sfârşit de cursă;
o limitatoare de sarcină şi de moment al sarcinii;
o dispozitive de reţinere a fluidului din cilindri
hidraulici;
o dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
o tampoane şi opritoare;
o piese de reazem şi curăţătoare de şină;
o siguranţe la cârlig;
o contacte electrice de siguranţă;
o contact stop (buton stop);
o anemometre;
o paracăzătoare;
o limitatoare de viteză;
Responsabilitățile manevranţilor 1 1
Manevrarea şi exploatarea instalaţiei de ridicat: 2 2
o manevre permise şi nepermise, cauzele
deranjamentelor;
o exploatarea, cartea instalaţiei, registrul de
evidenţă a supravegherii.
Întreţinerea, revizia, repararea şi verificarea tehnică a instalaţiei 1 1
de ridicat:
o întreţinerea mecanismului de ridicat;
o revizia mecanismului de ridicat;
o reparaţia mecanismului de ridicat;
o verificarea tehnică oficială: autorizaţia de
funcţionare, încercări statice şi dinamice, verificări
periodice la scadenţă.
Avarii şi accidente: 2 -
o cauzele avariilor şi accidentelor;
o măsuri pentru evitarea şi eliminarea avariilor şi
accidentelor.
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 1 -
Recapitulaţie:
Partea teoretică 10 ore
Partea practică 6 ore
Verificarea însuşirii cunoştinţelor 1 oră/cursant
Manevrant - persoană instruită şi autorizată să efectueze manevrarea instalaţiilor de ridicat

indiferent de sarcină, a maşinilor de ridicat, platformelor ridicătoare şi elevatoarelor pentru
vehicule.


CUPRINS
I. NOŢIUNI GENERALE 5
I.1. Termenii şi definiţiile 6
II. CLASIFICAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT 11
II.1. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE RIDICAT 15
III. PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI AI MECANISMELOR ŞI MAŞINILOR DE 18
RIDICAT
IV. MECANISMELE MAŞINILOR ŞI ECHIPAMENTELOR DE RIDICAT 21
IV.1. Mecanismele de ridicare 21
IV.2. Mecanismul de translaţie 23
IV.2.1. Elemente componente ale translaţiei 24
IV.3. Poduri rulante. Electropalane 26
V. COMPONENTE DE SECURITATE 44
V.1. Limitatoarele de sfârșit de cursă 44
V.2. Limitatoare de sarcină 44
V.3. Limitatoare de moment 45
V.4. Siguranțele la cârlig 45
V.5. Dispozitive de frânare şi oprire 45
V.6. Dispozitive de semnalizare 47
V.7. Alte componente de securitate 47
VI. RESPONSABILITĂŢILE MANEVRANŢILOR 48
VII. MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA MAŞINILOR DE RIDICAT 50
VIII. ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, REPARAREA ŞI VERIFICAREA TEHNICĂ A 52
INSTALAŢIEI DE RIDICAT
IX. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR LA MANEVRAREA MAŞINILOR DE 56
RIDICAT
IX.1. Măsuri cu caracter general 56
IX.2. Echipament personal de protecţie 57
IX.3. Norme de sănătatea şi securitatea muncii 57
IX.4. Măsuri de prim ajutor 57
X. CODURI DE SEMANLIZARE 64
XI. LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRII, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI 68
Teste evaluare
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
BIBLIOGRAFIE


I. NOŢIUNI GENERALE
Transportul operaţional în oricare domeniu este o activitate deosebit de importantă, fiind

determinantă uneori în stabilirea vitezei unui proces tehnologic. Prin aceasta se asigură
mecanizarea operaţiilor de ridicare şi transport în producţia individuală, de serie mică până la
producţia de masă, între diferitele maşini, utilaje şi instalaţii ce intră în componenţa liniilor
tehnologice, linii automatizate sau sisteme flexibile de prelucrare.
Transportul operaţional tratează ansamblul tuturor mecanismelor şi maşinilor de ridicat şi
de transportat materiale, folosite atât în cadrul fluxului tehnologic principal, cât şi în celelalte
activităţi auxiliare sau adiacente. În funcţie de specificul procesului de lucru pe care-l realizează,
acestea se pot grupa în două categorii distincte:
 mecanisme şi maşini de ridicat;
 instalaţii de transportat.
Maşinile de ridicat servesc pentru a deplasa pe verticală o sarcină constituită dintr-un corp solid,
de cele mai multe ori combinată cu o deplasare în plan orizontal a întregii maşini de ridicat sau a
unei părţi a acesteia. Astfel, sarcina preluată şi ridicată dintr-un anumit punct, poate fi coborâtă şi
predată în oricare alt punct situat în raza de acţiune a maşinii.
În timpul funcţionării ei, maşina de ridicat se sprijină pe un reazem, pe o fundaţie fixă, pe o cale de
rulare sau pe un vehicul terestru sau plutitor. În anumite condiţii speciale, ridicarea unor corpuri
se poate realiza cu elicopterul, dar acesta nu intră în categoria maşinilor de ridicat.
Din definiţie, maşinile de ridicat acţionează după o succesiune de cicluri de lucru, fiecare ciclu fiind
alcătuit din operaţii de ridicare, deplasare şi coborâre, urmate de pauze mai lungi sau mai scurte.
Prin urmare, maşinile de ridicat sunt de tipul cu funcţionare periodică sau intermitentă.
Instalaţiile de transportat servesc la realizarea unui flux continuu de sarcini individuale care se
succed sau de materiale în vrac. Ele pot realiza, pe lângă transport, ridicarea sau coborârea fluxului
de materiale care, în funcţie de construcţie lor, pot asigura unghiuri de lucru cuprinse între 0-900.
Deoarece instalaţiile de transportat au lungimea care acoperă întreaga distanţă de transport,
vehiculele de transport, care nu au un flux continuu de material, nu pot face parte din categoria
instalaţiilor de transportat, în sensul definiţiei de mai sus.
I.1. Termenii şi definiţii
1. adâncimea de coborâre a sarcinii – distanţa pe verticală între nivelul pe care se

sprijină macaraua şi dispozitivul de manipulare a sarcinii aflat în poziţia de lucru inferioară.
Pentru poduri rulante adâncimea de coborâre a sarcinii se măsoară până la nivelul căii de
rulare.
2. ampatament – distanţa între axele organelor de sprijin ale macaralei, măsurată în
lungul unei axe paralele cu deplasarea longitudinală a instalaţiei.
3. automacara – macara cu braţ instalată pe şasiul autocamionului şi acţionată de la
motorul acestuia.
4. basculare braţ – mişcarea unghiulară a braţului în plan vertical.
5. curăţitor de şină - componentă de securitate destinată îndepărtării de pe calea de
rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta.
6. cursă de ridicare – distanţa pe verticală între poziţiile de lucru inferioară şi
superioară.
7. deschidere – pentru poduri rulante, distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor
de rulare ale instalaţiei.

8. dispozitiv de blocare - componentă de securitate destinată reţinerii macaralelor

care funcţionează pe şine de rulare în repaos, după terminarea lucrului, sau pe timp de
furtună, de la deplasările sub acţiunea vântului.
9. dispozitiv de evitare a mersului oblic – componentă de securitate destinată indicării
sau redresării automate în scopul evitării mersului oblic al macaralei şi pentru a asigura
securitatea construcţiei şi o funcţionare normală fără înţepeniri şi uzuri exagerate ale
roţilor de rulare.
10. dispozitiv de manipulare a sarcinii – dispozitiv (cârlig, graifăr, electromagnet, furcă
sau altele) pentru apucarea/prinderea şi manipularea sarcinii.
11. dispozitiv de reţinere a fluidului din cilindri – componentă de securitate destinată
reţinerii fluidului în cilindri la scăderea bruscă a presiunii.
12. ecartament – a) pentru macarale cu braţ: distanţa pe orizontală între axele şinelor
sau între centrele suprafeţelor de rulare ale instalaţiei;
b) pentru cărucioare: distanţa între axele şinelor de rulare.
13. gabaritul macaralei - spaţiul determinat de condiţiile funcţionării în siguranţă a
macaralei în vecinătatea unor construcţii, ale cărui limite pot fi depăşite numai de
dispozitivul de manipulare a sarcinii în timpul executării operaţiilor de manipulare.
14. gabaritul nacelei/platformei autoridicătoare - spaţiul determinat de condiţiile
funcţionării în siguranţă în timpul executării operaţiilor de ridicare/coborâre.
15. înălţimea căii de rulare – distanţa pe verticală între nivelul solului (pardoselii) şi
nivelul superior al şinei pe care se deplasează podul rulant.
16. înălţimea de ridicare (macara) – distanţa pe verticală de la nivelul planului pe care
este aşezată macaraua până la dispozitivul de manipulare a sarcinii când acesta se află în
poziţia de lucru superioară. Pentru poduri rulante, înălţimea de ridicare se măsoară de la
nivelul solului.
17. înălţimea de ridicare – distanţa pe verticală de la nivelul solului până la nivelul
platformei când acesta se află în poziţia de lucru superioară maximă.
18. încercări dinamice – încercarea unei macarale/nacele/platforme autoridicătoare
prin executarea mişcărilor de lucru cu o sarcină care depăşeşte cu Y% capacitatea de
ridicare.
19. încercări statice – încercarea unei macarale/nacele/platforme autoridicătoare prin
aplicarea unei sarcini statice care depăşeşte cu X% capacitatea de ridicare.
20. limitator de sarcină şi de moment al sarcinii – componentă de securitate destinată
să întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare în cazul depăşirii sarcinilor
nominale, respectiv a momentelor, permiţând acţionarea mecanismelor în sensul coborârii
sarcinii, respectiv micşorării momentului de sarcină.
21. limitator de sfârşit de cursă – componentă de securitate destinată să întrerupă
automat acţionarea mecanismelor când se depăşeşte poziţia limită superioară de lucru
stabilită, permiţând acţionarea în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea respectivă.
22. macara – instalaţie de ridicat compusă de obicei dintr-un schelet metalic de formă,
construcţie şi dimensiuni variabile şi dintr-unul sau mai multe mecanisme servind la
ridicarea şi deplasarea sarcinii.
23. macara consolă – macara cu braţ al cărei dispozitiv de manipulare a sarcinii este
suspendat de o consolă fixată rigid (un braţ) sau de un cărucior care se poate deplasa în
lungul consolei.
24. macara cu braţ – macara al cărei dispozitiv de manipulare a sarcinii este suspendat
de un braţ sau de un cărucior care se poate deplasa în lungul braţului.
25. macara de cale ferată – macara care e instalată pe o platformă specială care se
deplasează pe calea ferată.

26. macara de perete – macara care este fixată de un perete sau care se poate deplasa
în lungul unei căi de rulare amplasate la înălţime pe un perete sau pe o structură portantă.
27. macara deplasabilă – macara care se poate deplasa în timpul lucrului.
28. macara derrick (macara catarg) – macara rotitoare cu un braţ articulat la partea
inferioară a unui catarg vertical, care este susţinut la vârf şi la bază.
29. macara mobilă – macara cu braţ care poate fi prevăzută cu un catarg (echipament
turn) capabilă să se deplaseze cu sarcină sau fără sarcină, fără a avea nevoie de căi de
rulare fixe şi a cărei stabilitate se bazează pe forţele de gravitaţie.
30. macara portal – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul
metalic este compus dintr-o construcţie orizontală susţinută de picioare care se pot
deplasa pe sol pe şine de rulare paralele; pe construcţia orizontală se mişcă mecanismul
sau instalaţia de ridicat propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
31. macara rotitoare – macara cu o platformă rotitoare care se poate roti în plan
orizontal împreună cu sarcina, în raport cu şasiul de bază sau cu baza fixă de sprijin.
32. macara turn – macara cu braţ rotitor care are braţul montat la partea superioară a
unui turn vertical.
33. mecanism de basculare - mecanism acţionat şi utilizat pentru modificarea razei de
acţiune şi a înălţimii la care este ridicată sarcina, prin variaţia înclinării braţului, şi/sau a
braţului prelungitor.
34. mecanism de deplasare a căruciorului sau a palanului – mecanism acţionat şi
utilizat pentru deplasarea căruciorului sau a palanului de ridicare.
35. mecanism de deplasare a macaralei – mecanism acţionat şi utilizat pentru
deplasarea macaralei.
36. mecanism de ridicare – mecanism acţionat şi utilizat pentru ridicarea şi coborârea
sarcinii.
37. mecanism de rotire – mecanism acţionat şi utilizat pentru rotire în plan orizontal a
macaralei/nacelei.
38. modificarea razei de acţiune – deplasarea dispozitivului de manipulare prin
coborârea, ridicarea sau prin deplasarea căruciorului.
39. moment de răsturnare produs de sarcină – produsul dintre distanţa de la axa de
ridicare a sarcinii la axa de răsturnare şi sarcina corespunzătoare.
40. moment produs de sarcină – produsul între raza de acţiune şi sarcina
corespunzătoare.
41. nacelă – instalaţie care permite stabilirea unui post de lucru cu nivel variabil la
poziţia dorită.
42. opritor – componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziţiile
limită de lucru stabilite.
43. palan - mecanism compact de ridicare a sarcinii cu sau fără un mecanism de
deplasare inclus în acelaşi ansamblu.
44. piesă de reazem - componentă de securitate destinată evitării şocurilor provenite
din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum şi
împotriva deraierii.
45. pod rulant – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul metalic
este compus dintr-o construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se
deplasează pe şine de rulare paralele situate la înălţime; pe construcţia orizontală se mişcă
mecanismul sau instalaţia de ridicare propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
46. pod rulant de forjare – pod rulant echipat cu dispozitiv pentru ridicarea,
manipularea şi rotirea pieselor forjate.

47. pod rulant de turnare – pod rulant echipat cu mecanism pentru ridicarea şi
bascularea oalelor de turnare.
48. pod rulant stivuitor – pod rulant echipat cu o coloană suspendată care susţine
furcile de stivuire.
49. platformă autoridicătoare – instalaţie cu sistem articulat destinată deplasării pe
verticală a persoanelor şi/sau materialelor.
50. raza de acţiune – distanţa pe orizontală între axa de rotire a platformei rotitoare a
macaralei şi axa verticală a dispozitivului de manipulare a sarcinii când macaraua este
amplasată pe o suprafaţă orizontală.
51. ridicare (coborâre) sarcină – deplasarea unei sarcini pe verticală.
52. sarcină nominală - sarcina pentru care a fost proiectată şi construită macaraua/
nacela/platforma autoridicătoare.
53. siguranţă la cârlig - componentă de securitate destinată să împiedice ieşirea
accidentală din cârlig a organelor de legare a sarcinilor.
54. stabilitatea macaralei – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare.
55. stabilitatea proprie – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare produse de acţiunea vântului sau de alte cauze atunci când macaraua nu
lucrează.
56. stabilitatea sub sarcină – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare produse de greutatea sarcinii, de forţele de inerţie, de acţiunea vântului şi de
alte cauze.
57. tampon – componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire.
58. troliu – mecanism care transmite forţa de tracţiune prin intermediul unui organ
flexibil (cablu, lanţ) de la un tambur acţionat.
59. viteza de deplasare – viteza de deplasare în regim stabilizat.
60. viteza de deplasare a căruciorului – viteza de deplasare în regim stabilizat a
căruciorului.
61. viteza de ridicare (coborâre) a sarcinii – viteza de deplasare pe verticală în regim
stabilizat a sarcinii de lucru.
62. viteza de rotire – viteza unghiulară de rotire în regim stabilizat a platformei
rotitoare a unei macarale.
63. activitate de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni specializate de investigare
a defectelor apărute, asigurare a pieselor de schimb , efectuare a depanărilor şi/sau
înlocuirilor de componente defecte şi încercare funcţională a nacelei şi platformei
autoridicătoare pentru demonstrarea calităţii reparaţiei efectuate, menite să le readucă în
stare bună de funcţionare în condiţii de securitate. Capacitatea unui agent economic de a
efectua lucrările de reparare trebuie să fie atestată printr-o autorizaţie emisă de ISCIR-
INSPECT IT.
64. autorizarea funcţionării - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a
rezultatelor măsurărilor şi încercărilor funcţionale executate la punerea în funcţiune a
nacelelor şi platformelor autoridicătoare sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale
acestora, în scopul confirmării îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în securitate. Se
efectuează numai de către ISCIR-INSPECT IT sau de către RSVTI autorizat şi împuternicit de
ISCIR-INSPECT IT în acest sens.
65. cerinţă esenţială - cerinţă care are în vedere, în special, protecţia sănătăţii,
securitatea utilizatorilor, protecţia proprietăţii şi a mediului, astfel cum este prevăzută în
actele normative în vigoare.

66. declaraţie de conformitate – procedură prin care un producător sau un

reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este conform
condiţiilor specificate.
67. organism de inspecţie - ISCIR – INSPECT, organism desemnat şi recunoscut de
Ministerul Industriei şi Resurselor pentru supravegherea şi verificarea tehnică în
funcţionare a nacelelor/platformelor autoridicătoare.
68. organism notificat – laborator de încercări, de etalonare, organism de certificare
sau organism de inspecţie, persoană juridică cu sediul în România, care a fost desemnată
de o autoritate competentă să efectueze evaluarea conformităţii într-un domeniu
reglementat şi care este înscris în registrul organismelor notificate.
69. persoană expusă – orice persoană care se găseşte integral sau parţial în zona
periculoasă.
70. utilizator - persoană fizică sau juridică deţinătoare a unei instalaţii, pe care o
exploatează în folos propriu şi care are obligaţia de a o utiliza numai dacă aceasta a fost
supusă verificărilor tehnice periodice şi a obţinut autorizaţia de funcţionare în urma
acestora. Termen echivalent = deţinător.
71. verificare tehnică periodică - activitate solicitată de deţinător, la intervale
predeterminate sau ori de câte ori deţinătorul consideră necesar, pentru a se asigura că
instalaţia pe care o deţine şi o utilizează satisface cerinţele de funcţionare în securitate.
Activitatea cuprinde un ansamblu de verificări şi încercări menite să constate starea de
bună funcţionare în condiţii de securitate a instalaţiei şi aptitudinea acesteia de a-şi
îndeplini rolul funcţional conform specificaţiilor montatorului. Activitatea se efectuează de
către ISCIR-INSPECT IT sau , după caz, de RSTVI autorizat şi împuternicit de ISCIR-INSPECT IT
în acest sens.
72. zonă periculoasă – orice zonă din interiorul şi/sau din apropierea unei
macarale/nacele/platforme autoridicătoare, în care prezenţa unei persoane expuse
constituie un risc pentru sănătatea sau securitatea sa.

II. CLASIFICAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR

DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT
Există o multitudine de criterii după care se pot clasifica maşinile de ridicat, dar din punct de
vedere tehnic poate fi considerată satisfăcătoare clasificarea după criteriul complexităţii şi al
numărului mişcărilor de lucru, în raport cu care avem trei grupe:
 mecanisme simple de ridicare;
 ascensoare şi platforme ridicătoare de lucru;
 macarale.
Mecanismele de ridicare asigură efectuarea unei singure mişcări de deplasare a sarcinii, de regulă
pe verticală (ridicare-coborâre), uneori pe o traiectorie înclinată sau orizontală (la tractarea
sarcinilor). Acţionarea acestor mecanisme se realizează fie manual, fie cu ajutorul unor motoare
termice sau electrice, iar detalierea clasificării lor este următoarea:
Mecanisme simple de ridicat:
a. vinciuri:
- cu şurub;
- cu cremalieră;
- hidraulice;
b. palane:
- cu cablu;
- cu lanţ;
c. trolii:
- reversibile (cu cuplaj permanent);
- nereversibile (cu ambreiaj);
- cabestane şi trolii cu fricţiune
d. tirfoare;
e. platforme de ridicare:
- mecanice cu şurub;
- hidraulice.
De menţionat este faptul că aceste mecanisme sunt utilizate fie ca mecanisme
independente (din ce în ce mai rar), fie intră în componenţa macaralelor sau a maşinilor de ridicat
complexe.
Ascensoarele sunt instalaţii de ridicat pe verticală a materialelor şi a persoanelor, prin
intermediul unei platforme sau cabine ghidate, acţionate prin intermediul unui motor.
Platformele ridicătoare de lucru sunt destinate lucrului la înălţime a mai multor muncitori,
fie în scop tehnologic, fie pentru diverse intervenţii. Platformele tehnologice sunt instalaţii stabile,
care necesită montare la locul de funcţionare, în timp ce platformele de intervenţie sunt montate
pe maşini mobile, având de regulă o singură mişcare, anume cea de ridicare-coborâre. Platformele
de intervenţie mai pot efectua şi o mişcare de rotaţie. Detalierea clasificării lor este următoarea:
Platforme ridicătoare de lucru:
a. nedeplasabile (tehnologice):
- pe cremalieră;
- cu ghidare pe cablu;
- suspendate cu cablu;
b. deplasabile (de intervenţie):
- cu pârghii articulate tip foarfece;
- cu braţe articulate;
- telescopice;
- cu şurub.

Macaralele sunt maşini de ridicat complexe, care dispun de unul sau mai multe
mecanisme, prin intermediul cărora realizează mişcările de deplasare a sarcinii, o clasificare
nelimitativă fiind următoarea:
Macarale:
a. cu braţ:
nedeplasabile:
- de bord;
- de perete;
- de planşeu;
- pe fundaţie;
- Derrick;
deplasabile:
- turn;
- pe pneuri;
- pe şenile;
- pe autocamion;
- automacarale;
- lansatoare de conducte;
- de cale ferată;
- portuare;
- plutitoare;
b. rulante:
- poduri transbordare;
- poduri rulante;
- macarale portal;
- macarale semiportal;
- macarale consolă;
c. funiculare:
- nedeplasabile;
- deplasabile;
d. alte tipuri.
Macaralele cu braţ sunt caracterizate printr-un braţ, de regulă rotitor în jurul unei axe
verticale, astfel încât câmpul de acţiune al macaralei este de forma unui cilindru. Ca mişcări
posibile avem ridicarea-coborârea sarcinii, rotirea braţului, înclinarea sau bascularea braţului ori
deplasarea dispozitivului de prindere în lungul braţului (când acesta este orizontal), prezenţa unui
mecanism de deplasare a macaralei mărind considerabil câmpul de acţiune al acesteia.
Bascularea braţului şi deplasarea întregii macarale pot fi concepute ca mişcări posibil a fi
efectuate cu sarcină sau fără sarcină, caz în care macaraua îşi schimbă doar poziţia de lucru.
Macaralele rulante au particularitatea că, prin intermediul mişcărilor de translaţie reciproc
perpendiculare, dispozitivul de suspendare are acces într-un câmp de acţiune de formă
paralelipipedică.
Pod rulant – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul metalic este compus
dintr-o construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de rulare
paralele situate la înălţime; pe construcţia orizontală se mişcă mecanismul sau instalaţia de
ridicare propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
Clasificarea podurilor rulante:
După construcția grinzilor:
cu grinzi cu inima plină în care intră și varianta cu grindă suspendată
cu grinzi cu zăbrele

cu grinzi cu tablă sudată

După numărul de grinzi
cu o grindă principală (pod rulant monogrindă)
cu două grinzi principale (cazul general)
cu două grinzi principale și două grinzi secundare
După așezarea șinei pe căile de rulare :
normal așezate (calea sub grinzile de capăt)
suspendate (calea sub grinzile de capăt)
După mecanismul de ridicat
cu mecanisme montate pe cărucior
cu electropalan
După locul de comandă
din cabina aflată pe pod
de la sol
telecomandă
După numărul cârligelor și mecanismelor de ridicat
cu un cârlig
cu doua cârlige
cu trei sau mai multe cârlige
După organul de prindere a sarcinii
cu cârlig
cu ochi
cu traversă
cu graifăr
cu electromagnet
După destinație
poduri rulante de uz general
poduri rulante tehnologice
Funicularele sunt macarale la care căruciorul de care este suspendat dispozitivul de ridicare
a sarcinii se deplasează pe unul sau mai multe cabluri purtătoare, întinse între două structuri de
ancorare fixe sau deplasabile.
Instalaţiile de transportat sunt de tipul cu funcţionare continuă şi au punctele de încărcare
şi descărcare fixe, excepţie făcând acele transportoare cu cărucior de descărcare folosite la
umplerea celulelor din silozuri. În funcţie de construcţia lor avem următoarele grupe:
Instalaţii de transportat:
a. cu organ flexibil de tracţiune:
- transportoare cu bandă;
- transportoare cu plăci;
- transportoare cu raclete;
- transportoare cu cupe;
- transportoare suspendate;
b. fără organ flexibil de tracţiune:
- transportoare gravitaţionale;
- transportoare cu rulouri;
- transportoare elicoidale;
- transportoare oscilante;
- transportoare pneumatice.

În funcţie de complexitatea deservirii şi gradul de pericol pe care îl prezintă în exploatare,

conform Prescripţiei Tehnice ISCIR PT CR 8-2009 există 5 grupe de deservire în care se încadrează
autorizarea personalului, pentru tipurile de macarale specificate:
Grupa A: pentru manevrarea macaralelor care se deplasează pe căi fără şine
de rulare (automacarale,macarale pe şenilă) şi a celor montate pe vagoane de cale
ferată:
Grupa B: pentru manevrarea macaralelor deplasabile pe căi cu şină de rulare
având braţ şi platformă rotitoare (macarale turn,macarale portic şi similare) şi
macarale Derrick:
Grupa C: pentru macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare (poduri
rulante, macarale portal şi semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare,
macarale de turnare, şarjare, stripaj, forjare şi similare etc):
Grupa D: pentru manevrarea macaralelor de tip special, neincluse în grupele
anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece etc):
Grupa E: pentru macarale care sunt manevrate de la sol prin cutie cu
butoane, comandă radio sau infraroşu.
Conform PTR 1 din 2010
Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripții tehnice se aplică mașinilor de ridicat,

componentelor de securitate destinate acestora și dispozitivelor de prindere pentru ridicarea
sarcinii menționate la alin. (2) și alin. (3).
(2) Mașinile de ridicat care fac obiectul prezentei prescripții tehnice sunt:
a) macarale, de tipul:
1) macarale deplasabile pe căi fără șine de rulare cum ar fi automacarale, macarale pe
pneuri, macarale pe șenile, macarale montate pe vagon de cale ferată, macarale
montate pe vehicule destinate transportului de materiale și altele asemenea;
2) macarale deplasabile pe căi cu șine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale
portal, electropalane deplasabile pe grinda fixă și altele asemenea;
3) macarale cu braț și/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi cu
șine de rulare cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic și altele
asemenea;
4) macarale de construcție specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece și
altele asemenea;
b) stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare;
c) platforme autoridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane și/sau materiale;
d) platforme ridicătoare pentru persoane cu dezabilități;
e) elevatoare pentru vehicule;
f) mecanisme de ridicat;
g) mașini de ridicat de tip special.
(3) Componentele de securitate la care se face referire în prezenta prescripție tehnică
sunt:
a) limitatoare de sfârșit de cursă;
b) limitatoare de sarcină și limitatoare de moment al sarcinii;
c) dispozitive de reținere a fluidului în cilindri hidraulici;
d) dispozitive de blocare și evitare a mersului oblic;
e) tampoane și opritoare;
f) piese de reazem și curățătoare de șină;
g) siguranțe la cârlig;
h) contacte electrice de siguranță;

i) contact stop (buton stop);

j) anemometre;
k) paracăzătoare;
l) limitatoare de viteză;
m) alte componente de securitate precizate de producător în documenta
documentația tehnică, care
îndeplinesc o funcție
ție de securitate atunci când sunt utilizate și a ccăror defectare sau
funcționare necorespunzătoare
ătoare periclitează siguranță
siguran în funcționare.
II.1. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE RIDICAT
Macara pivotant
pivotantă cu picior
suport
Destinat pentru ridicarea
sarcinilor de pe cl clădire.
Amplasarea ei se realizeaz
realizează
pe o margine de unde
sarcina ridicat
ridicată se pivotează
si se lasă pe pardoseal
pardoseală. Raza
de pivotare este dat dată la
dimensiuni, fiind cota A.
Fixarea cadrului suport se
realizează
ză cu șuruburi de
planșeueu sau la structura de
Macarale rotitoare cu coloană fixă susţinere.
inere.
Schema constructivă a unei macarale cu coloană fixă, cu contragreutate. Pe coloana 1 din

oţel forjat (care se poate fixa într-o
într o placă de fundaţie sau pe şasiul unui vehicul sau vagon) se
montează partea mobilă prin intermediul unei traverse 2, de care se leagă tiranţii 3, 4 şi 5.

În traversa 2 se află un lagăr radial-axial.

radial La partea inferioară,, tirantul 4 susţine cutia 6 în
care se află rolele lagărului inferior. Pe cutia 6 se prind contrafişa şi traversa contragreutăţii G.
După necesitate, construcţia poate fi din tablă cu pereţi plini (fig. b şi d) sau cu zăbrele (fig. a şi c),
pentru deschideri fixe şi variabile. Pe acelaşi principiu se construiesc şi macaralele turn folosite în
construcţii.
Macaralele pe şenile au avantajul că se pot

întrebuinţa în orice poziţie, fără sprijinire
suplimentară, dar au viteza de deplasare redusă.
Macaralele pe roţi cu pneuri - sunt montate pe şasiuri speciale de autovehicule şi au în dotare

motor propriu de acţionare. De asemenea, ele sunt prevăzute şi cu o placă turnantă, fapt ce le
conferă o rază mare de acţiune.
Pod rulant monogrindă cu acţionare manuală este prezentat în figura 1. Grinda principală 1 de
profil I, are o talpă inferioară pe care se poate deplasa căruciorul monoşină 2, de care este
suspendat palanul manual cu lanţ 3. Grinda principală se fixează pe două grinzi de capăt 4, în care
sunt montate roţile de antrenare
trenare 5 şi cele libere (de ghidare) 6. Fiecare grindă de capăt este
formată din două profile U. Mecanismul de deplasare constă dintr-o
dintr o roată de manevră 7 montată
pe arborele de translaţie 8, care antrenează roţile 5 prin angrenajul 9. Distanţa dintre căi căile de
rulare 10 determină deschiderea l a grinzii, iar distanţa dintre roţile de rulare b determină
ampatamentul ei. Antrenarea simultană a roţilor 5 face ca deplasarea să se facă fără deviere de la
poziţia perpendiculară pe axa căilor de rulare. În plan orizontal,
rizontal, grinda principală este rigidizată
prin grinda secundară 11 şi contravântuirea 12.
Podurile rulante monogrindă cu acţionare electrică au aceiaşi construcţie, cu deosebirea că toate
mişcările sunt realizate prin antrenarea de la un motor electric.

Fig. 1. Pod rulant monogrindă au acţionare manuală
Pod rulant cu grinzi în cheson (fig. 2), datorită lipsei grinzilor secundare şi orizontale, grinzile
principale trebuie să asigure suficientă rigiditate în plan orizontal, pentru a prelua forţele de
inerţie
rţie la frânare şi a rezista la torsiune datorită excentricităţii platformei cu mecanismul de
deplasare. Se folosesc la ridicarea sarcinilor mijlocii, mari şi foarte mari şi la deschideri de 12
12-32 m.
Fig. 2. Pod rulant cu grinzi în cheson
ELEVATOARE AUTO

Elevatoare cu 2 coloane

Alte tipuri de elevatoare

III. PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI AI

MECANISMELOR ŞI MAŞINILOR DE RIDICAT
CAPACITATEA DE RIDICARE - Este valoarea maximă a masei care este admisă a fi ridicată de
macara sau mecanismul de ridicare. In capacitatea de ridicare se include si masa dispozitivului de
prindere a sarcinii, demontabil, de exemplu: bena, graifăr, electromagnet, oala de turnare. Nu se
include in capacitatea de ridicare masa dispozitivului de prindere nemontabil.
Exemplu: mufla cu cârlig, clește la macarale speciale, brațul macaralelor de încărcare, traversele
de ridicare etc.
SARCINA NOMINALĂ - Este valoarea maximă a masei - inferioară capacităţii de ridicare - admisă a
fi ridicată de mecanismul sau maşina de ridicat. Ca şi la capacitatea de ridicare în sarcină nominală
se include masa dispozitivelor de prindere demontabile precum si neincluderea masei
dispozitivelor de prindere nedemontabile.
SARCINA UTILĂ - Este valoarea masei maxime care poate fi preluată, după caz, de dispozitivul de
prindere, dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare.
ÎNĂLŢIMEA DE RIDICARE - reprezintă distanţa maximă, măsurată pe verticală dintre poziţiile limită
inferioară şi superioară a axei dispozitivului principal de suspendare (cârlig, ochet) sau de apucare
a sarcinii. În funcţie de necesităţile tehnologice înălţimea de ridicare poate avea valori cuprinse în
intervalul 3,2-50 m.
DISTANŢA DE DEPLASARE - se stabileşte în funcţie de necesităţile tehnologice şi de timpii de
circulaţie şi de pauză. În cazul unui pod rulant distanţa de deplasare poate atinge valori de 60-80
m.
MOMENTUL NOMINAL - reprezintă valoarea maximă a produsului dintre masa sarcinii nominale şi
raza de acţiune, exprimată în t  m .
SUPRASARCINA - Este sarcina care depăşeşte sarcina nominală.
SARCINA STATICĂ - Este sarcina in stare de repaus, care reprezintă sarcina nominală de încercare,
respectiv sarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de sol.
SARCINA DINAMICĂ - Este sarcina care ia naştere in timpul accelerării sau decelerării sarcinii
nominale, parţiale etc.
RAZA DE ACŢIUNE - Este distanţa de la axa de rotaţie a părţii rotitoare a macarale până la axa
organului de prindere a sarcinilor.
FORȚA DE RIDICARE - Este suma forțelor corespunzătoare maselor sarcinii, organului de prindere,
dispozitivului de ridicare, organelor de legare.
FORȚA DE TRACȚIUNE - Este suma fotelor rezultate din tensiunile de cablu, care acționează asupra
tamburului. Dacă sunt mai mulţi tamburi cuplaţi mecanic, se însumează tensiunile din cablul
fiecărui tambur.
MĂRIMILE CINEMATICE - sunt reprezentate de viteză şi acceleraţie. În funcţie de complexitatea
maşinii de ridicat se definesc următoarele viteze:
o viteza de lucru v, depinde de mărimea sarcinii şi regimul de lucru şi are
valorile:
- între 2 - 30 m/min viteză de ridicare, pentru sarcini cuprinse între 10 - 500 kN;
- între 0,6 - 6,3 m/min viteză de ridicare, pentru sarcini cuprinse între 500 - 3200 kN;
o viteza de translaţie pentru cărucioare, care pentru regim mediu şi uşor are
valori cuprinse între 12,5 - 32 m/min;
o viteza de translaţie pentru poduri rulante şi macarale, care pentru regim
mediu şi uşor are valori cuprinse între 20 - 100 m/min;
o viteza de rotire, calculată ca viteza periferică a sarcinii pentru deschiderea
maximă, corespunzând unei turaţii n = 2-4 rot/min, are valori cuprinde între 40 -
250m/min;

o viteza de variaţie a deschiderii braţului, poate avea valori cuprinse între 6,3-
80 m/min.
CLASA DE UTILIZARE a unei maşini de ridicat este determinată de timpul de funcţionare mediu
zilnic prevăzut pentru aceasta, exprimat în ore (tabelul 1).
STAREA DE SOLICITARE, precizează măsura în care maşina de ridicat este supusă la solicitări
maxime (datorită sarcinii nominale), respectiv la solicitări mai mici (datorită sarcinilor mici). Din
punct de vedere al solicitării, maşinile de ridicat se împart în trei grupe:
 L1, maşini de ridicat care nu sunt supuse la solicitări maxime decât în mod
excepţional, curent fiind supuse la solicitări inferioare;
 L2, maşini de ridicat care sunt supuse în durată aproape egală la solicitări
uşoare, medii şi maxime;
 L3, maşini de ridicat care sunt supuse tot timpul la solicitări apropiate sau
egale cu solicitările maxime.
Tabelul 1 - Clasele de utilizare ale maşinilor de ridicat
Clasa de Timpul de funcţionare Durata de Observaţii

utilizare mediu zilnic, ore serviciu
totală, ore
T0  0,125 200
T1 0,125 – 0,25 400 Utilizare ocazională
T2 0,25 – 0,5 800
T3 0,5 – 1 1600
T4 1–2 3200 Utilizare în regim uşor
T5 2–4 6300 Utilizare în regim
intermitent
T6 4–8 12000 Utilizare în regim
mediu
T7 8 – 16 25000
T8  16 50000 Utilizare intensivă
T9  16 peste
50000
Grupele de funcţionare încadrează maşinile de ridicat în funcţie de clasa de utilizare şi starea de

solicitare în opt regimuri, care sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2 - Grupele de funcţionare ale maşinilor de ridicat
Starea de Clasa de utilizare

solicitare T0 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9
Grupa de funcţionare
L1 M1 M1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8
L2 M1 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M8
L3 M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M8 M8

IV. MECANISMELE MAŞINILOR ŞI

ECHIPAMENTELOR DE RIDICAT
O maşină de ridicat poate avea mişcări de translaţie în plan vertical, mişcări de translaţie în plan
orizontal şi mişcări de rotaţie. Numărul mecanismelor de acţionare şi felul lor depinde de
complexitatea mişcărilor cerute maşinii. Indiferent de tipul mecanismului, pentru punerea lui în
mişcare se pot utiliza, după importanţa şi cerinţele exploatării, mijloace de acţionare manuale şi
mecanice.
Acţionarea manuală. Din cauza forţei limitate a omului, acţionarea manuală se întrebuinţează
numai la aparatele de ridicat cu capacităţi de ridicare relativ mici şi pentru deplasarea pe distanţe
scurte a sarcinilor. Se întrebuinţează mai ales la acţionarea trolilor de montaj transportabile, a
cricurilor şi palanelor, a macaralelor simple şi a podurilor rulante cu frecvenţă de utilizare redusă şi
perioade scurte de activitate sau ca rezervă în eventualitatea defectării acţionării mecanice.
Acţionarea mecanică este cea mai răspândită datorită avantajelor pe care le prezintă. În acest
moment, cele mai cunoscute mijloace de acţionare mecanică, potrivit scopului şi condiţiilor în care
sunt utilizate, se pot grupa astfel:
 instalaţii acţionate cu maşini cu motoare cu ardere internă;
 instalaţii cu acţionare hidraulică sau pneumatică;
 instalaţii de acţionare electrice.
Cu toată diversitatea tipurilor de maşini de ridicat, mecanismele care execută mişcările de ridicare,
de translaţie şi de rotaţie nu diferă esenţial, deoarece toate cuprind: elementul de acţionare,
transmisia dintre arborele motor şi cel condus, respectiv elementul de execuţie (palanul cu toba
de înfăşurare, în cazul ridicării sau mecanismul de rulare, în cazul rotaţiei sau translaţiei).
Principalele mecanisme sunt:
 mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii;
 mecanismul de deplasare (translaţie) al macaralei;
 mecanismul de deplasare (translaţie) al căruciorului de sarcină.
IV.1. Mecanismele de ridicare
Sunt utilizate în instalaţii pentru ridicarea şi coborârea sarcinilor în procesul tehnologic sau în
activităţi auxiliare. Au în componenţă următoarele subansambluri: elementul de acţionare,
o mecanismul de transmisie, cuplaj,
o frână,
o tambur,
o palan (cablu de ridicare),
o dispozitivul de prindere a sarcinii
o structura portantă.
Funcţie de modul de acţionare, mecanismul de ridicare poate fi antrenat:
 manual prin forţa manevrantului; troliu cu manivelă şi cablu (fig.8.1.a) sau
troliu cu braţ echipat cu două cârlige cu element de siguranţă (fig.8.1.b); troliu cu
acţionare manuală prin intermediul manivelei (fig.8.2) şi a transmisiei prin cablu
sau lanţ (fig.8.3) (palanul cu lanţ este de capacitate limitată, pentru care lanţul
lucrează direct sub sarcină fiind echipat cu cârlig orientabil de prindere a sarcinii
prevăzut cu siguranţă şi suspendat cu cârlig de prindere cu siguranţă.
 electric prin motor de curent alternativ sau continuu (fig.8.4);
 hidraulic ;
termic la mecanismele cu propulsie proprie.

Fig. 8.1. Troliu manual
Fig.8.2 Acţionare
ionare manual
manuală cu
manivelă
Fig. 8.3 Acţionare

ionare cu roat
roată
de cablu
Fig. 8.4. Mecanism de ridicare

cu acţionare
ionare electric
electrică
1 - motorul
2 - cuplajul
3 - frâna
4 - mecanismul de transmitere
a mişcării
5 - elementul de înf
înfăşurare
6 - palanul

MECANISM DE RIDICARE CU ȘURUB
V. COMPONENTE DE SECURITATE
Componentele de securitate au rolul de a asigura funcționarea

func maşinilor
şinilor de ridicat fără pericole de
avarii şi accidente. Acestea trebuie să intervină atunci când se execută de către deservenţi
manevre greşite
şite sau in cazul apariţiei anumitor defecte ce prezintă pericole. Prin acţionarea
dispozitivelor de siguranţă trebuie să se întrerupă mişcarea greşit efectuată, sau în cazul apariţiei
unui defect să menţină maşina de ridicat in siguranţă, fără pericole.
Componentele de securitate nu trebuie folosite intenționat
intenționat decât atunci când se încearc
încearcă buna lor
funcționare.
ționare. Toate dispozitivele de siguranță
siguranță trebuie verificate de deservenţi la începutul lucrului,
cu excepţia limitatorului de sarcină sau de moment.
Componentele de securitate sunt:
o limitatoare de sfârşit de cursă;
o limitatoare de sarcină şi de moment al sarcinii;
o dispozitive de reţinere a fluidului din cilindri hidraulici;
o dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
o tampoane şi opritoare;
o piese de reazem şi curăţătoare de şină;
o siguranţe la cârlig;
o contacte electrice de siguranţă;
o contact stop (buton stop);
o paracăzătoare;
o limitatoare de viteză;

V.1. Limitatoarele de sfârșit de cursă

Sunt destinate să întrerupă automat acţionarea mecanismelor de ridicat când părţile sale in
mişcare depăşesc poziţiile limită de lucru stabilite; ele trebuie să permită acţionarea mecanismelor
in sens invers celui in care s-a limitat mişcarea respectivă.
Mecanismele de ridicat, cu excepţia celor cu acţionare manuală, trebuie prevăzute cu limitatoare
de sfârşit de cursă pentru întreruperea automată a acţionării. Limitatoarele de sfârșit de cursă se
prevăd la mecanismele de deplasare a automacaralelor si cărucioarelor. Limitatoarele de cursă pot
acţiona întrerupătoare electrice, hidraulice sau pneumatice.
Reglarea limitatorului de cursă se face după fiecare schimbare a cablului, iar verificarea
funcţionării sale se face fără sarcină.
V.2. Limitatoare de sarcină

Sunt destinate să întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul depăşirii
sarcinilor nominale si să permită descărcarea sarcinii (coborâre). Cu acest dispozitiv de siguranţă
sunt echipate maşinile de ridicat cu excepţia acelora cu acţionare manuală, acelora la care organul
de prindere al sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcţia să nu permită sau să
previne suprasarcina mai mare de 10%.
Limitatoarele de sarcină măsoară si compară anumite mărimi ca forţe, presiuni, deformaţii pe care
le transformă de obicei în mărimi electrice.
Reglarea limitatorului de sarcină trebuie să fie astfel încât să acţioneze la o suprasarcină de
maximum 10% din sarcina nominală pe toate treptele de viteză.
La încercarea bunei funcţionări a limitatorului de sarcină acesta trebuie să permită ridicarea
sarcinii nominale pe toate treptele de viteză si să întrerupă ridicarea la depăşirea sarcinii nominale
cu cel mult suprasarcina prescrisă dar maximum 10%.
Suprasarcina la care trebuie să acţioneze nu va fi ridicată mai mult de 100 mm de la sol.
Limitatorul de sarcină trebuie să protejeze instalaţia la suprasolicitări provenite din suprasarcină si
forţe dinamice provenite din şocuri. După reglare limitatoarele vor fi închise şi sigilate.
V.3. Limitatoare de moment

Cu acest limitator se echipează maşinile de ridicat la care sarcina este variabilă funcţie de rază.
Acest dispozitiv de siguranţă trebuie să asigure ca momentul de răsturnare să nu se aproprie sau
să depăşească momentul de stabilitate.
Ca şi limitatorul de sarcină, limitatorul de moment nu trebuie să permită depăşirea cu mai mult de
10% a sarcinii maxime admise, corespunzătoare deschiderii braţului si înscrisă in diagrama de
sarcină.
De asemenea, limitatorul de moment trebuie să întrerupă şi funcţionarea mecanismelor ce conduc
la mărirea momentelor (coborâre braţ, telescopare braţ etc.). Limitatorul de moment integrează
minim două mărimi variabile: sarcina si deschiderea. La acestea se adaugă la multe tipuri de
limitatoare si lungimea braţului.
V.4. Siguranțele la cârlig

Au rolul de a împiedica ieșirea accidentală a organelor de legare a sarcinilor din cârlig; scoaterea
organelor respective se va face numai prin acţionarea siguranţei. Tipuri de siguranțe folosite:
a) cu arc
b) cu contragreutate
V.5. Dispozitive de frânare şi oprire

Organele de blocare sau opritoarele, sunt folosite la unele mecanisme de ridicare cu scopul de a
împiedica, după încetarea acţionării, mişcarea mecanismului în sensul coborârii, realizând astfel

reţinerea sarcinii ridicate. Opritoarele sunt folosite ca dispozitive independente sau ca părţi
componente ale frânelor.
În funcţie de construcţie, se deosebesc:
 opritoare cu clichet;
 opritoare cu frecare, care pot fi cu excentric şi cu role.
Opritorul cu role (figura de mai jos), este formată din semicuplajul 2 împănat pe arbore, prevăzut
la exterior cu adâncituri în care sunt montate rolele 3, acţionate de resoartele 4 fixate în locaşurile
5, astfel încât formează cu semicuplajul 1 locaşuri
loca în formă de pană. La ridicarea sarcinii, rolele nu
împiedică arborele să se rotească.
roteasc La tendinţaa de coborâre a sarcinii, rolele se împîmpănează pe
porţiunea îngustă a locaşului
ului dintre semicuplaje împiedicând rotirea.
rotirea
Opritorul cu role
Organele de frânare folosite în construcţia maşinilor de ridicat sunt, în principiu, alcătuite din unul
sau mai multe organe mobile, solidarizate cu un arbore al mecanismului, respectiv unul sau mai
multe organe fixe, solidarizate cu scheletul acestora. Prin frecarea dintre organele mobile şi cele
fixe ale frânei se realizează transformarea în căldură a energiei diferitelor piese în mişcare ale
mecanismului, rezultând fie oprirea lui într-un
într un timp determinat, fie limitarea vitezei la o valoare
dată.
Clasificarea frânelor
lor se poate face după mai multe criterii, câteva dintre acestea fiind cele
ce urmează:
 după destinaţia lor:
- frâne de oprire;
- frâne de coborâre;
- frâne mixte;
 după modul de comandă:
- frâne comandate;
- frâne semiautomate;
- frâne automate;
 după poziţia relativă a organelor fixe şi mobile:
- frâne normal strânse;
- frâne normal slăbite.

Opritor cu clichet
Pe roata cu dantură specială

reazemă clichetul prevăzut cu arc
care menţine contactul permanent
al acestuia cu roata. Rotirea este
permisă doar într-un
un singur sens (de
exemplu pentru ridicarea sarcinii),
caz în care clichetul culisează pe
exteriorul danturii şi datorită
arcului, urmăreşte proeminenţele
danturii.
V.6. Dispozitive de semnalizare

Dispozitivele de semnalizare sunt:
a) acustice
b) optice
Semnalizările acustice trebuie să depăşească zgomotul de la locul de lucru, dar nu mai puţin de 75
dB.
Ca dispozitive de semnalizare optică se prevăd următoarele:
o lămpi de semnalizare care indică tensiunea
o lămpi de semnalizare care indică tensiune la bornele întrerupătorului
principal
o semnalizări de balizare
In afară de acestea proiectantul poate prevedea si alte dispozitive de semnalizare ca:
o semnalizări acustice si optice la apropierea sau atingerea valorilor limită a
sarcinilor ce se ridică
o semnalizarea optică a gradului de încărcare
o semnalizarea acustică la apropierea de reţelele electrice sub tensiune
o nivela bidirecţională
o becuri de semnalizare pentru diferite aparate de măsura si control
V.7. Alte
lte componente de securitate
1. contacte electrice:
- la ușa
șa de acces in cabină
cabin
- la dispozitivele de cale
2. buton de avarie
- acționeazăă asupra întrerupătorului de avarie

VI. RESPONSABILITĂŢILE MANEVRANŢILOR
o să asigure exploatarea mecanismului de ridicat în conformitate cu instrucțiunile

producătorului;
o să cunoască mecanismul de ridicat la care lucrează și condițiile tehnice privind
utilizarea și să le aplice întocmai;
o să cunoască caracteristicile tehnice ale mașinii de ridicat:
o să verifice zilnic vizual starea generală a maşinii de ridicat;
o să consemneze în registrul de supraveghere a mecanismului de ridicat toate
observațiile privind neconformitățile în funcționare ale acestuia;
o să cunoască şi să aplice regulile de verificare a organelor de legare şi dispozitivelor
de prindere precum şi normele şi instrucţiunile de exploatare a maşinilor de ridicat a căror
respectare depinde de el;
o elementele componente ale mașinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
o să verifice lanţul de sarcină, să ungă cu ulei de angrenaj pe întreaga sa lungime, în
punctele de articulaţie în mod regulat în timpul utilizării, în stare degrevată de sarcină; în
funcţie de modul şi de condiţiile de exploatare, punctele de articulaţie trebuie din nou
unse, după ce au fost mai întâi curăţite.
o să verifice zalele în punctele de contact, din punctul de vedere al uzurii, apariţiei
fisurilor, deformării şi altor deteriorări;
o să verifice vizual cârligul de sarcină şi să greseze lagărele cârligului;
o să verifice şi să greseze roţile dinţate ale dispozitivului de acţionare (cărucior),
dantura şi rulmenţii roţilor de rulare;
o să verifice componentele de securitate, frânele, elementele de prindere și legare a
sarcinii, dispozitivele de semnalizare, aparatele de comandă și instalația de protecție
împotriva tensiunilor de atingere;
o să cunoască instrucțiunile de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de
avarie, întreruperi și dereglări ale mașinii de ridicat conform cărţii tehnice;
o electropalanele cu lanţ sunt prevăzute să lucreze, având în vedere durata indicată
de cuplare, în anumite intervale de temperaturi ( -20o C şi +40oC); în cazul unor temperaturi
de lucru mai mari, durata de cuplare trebuie redusă în mod corespunzător.
o înainte de ridicare sarcina trebuie plasată vertical sub electropalan;
o să respecte direcţiile de mişcare indicate prin simboluri existente pe butoanele de
comandă;
o electropalanele cu cărucior manual trebuie deplasate numai prinzând sarcina,
suportul sau blocul cârligului;
o după acţionarea butonului de avarie, motivul acţionării acestuia trebuie înlăturat de
un expert; abia apoi poate fi din nou recuplat butonul de avarie.
o să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări ale unităţii;
în acest scop, se va plasa în locuri din care să poată vedea orice persoană situată în câmpul
de acţiune al maşini de ridicat; dacă acest lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte
persoane; se admite şi semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde
condiţiile de lucru necesită acest lucru; în asemenea cazuri, codul de semnalizare va fi
elaborat de unitatea care exploatează instalaţia, iar deservenţii vor fi instruiţi şi examinaţi
în ceea ce priveşte semnalizarea pe baza acestui cod;
o să supravegheze instalaţia de ridicat, prin verificarea aspectului exterior, înscriind în
registrul de evidenţă a supravegherii maşini de ridicat constatările sale cu privire la starea
tehnică a acestora;

o să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma

acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca sarcina să nu se lovească de obstacole şi să nu
lovească persoane;
o să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi plasată
corect;
o să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală precum şi a
organelor de legare şi dispozitivelor de prindere (în cazul deplasării macaralei fără sarcină)
trebuie să se facă la o înălţime de minimum 300 mm şi o distanţă laterală de minimum 1 m
de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze în consecinţă macaragiului manevrele
necesare în vederea manipulării sarcinii în condiţii de siguranţă;
o să nu părăsească locul de muncă fără a încunoştinţa despre aceasta şefului ;
o să fie echipat cu echipament de protecţie prevăzut în normativele în vigoare (cască
de protecţie, etc.).
Conform PTR1 din 2010
Art. 127 Manevrantul mecanismului de ridicat are următoarele obligații și responsabilități:

a) să asigure exploatarea mecanismului de ridicat în conformitate cu instrucțiunile
producătorului;
b) sa cunoască mecanismul de ridicat la care lucrează și condițiile tehnice privind
utilizarea și să le aplice întocmai;
c) să nu acționeze mecanismul de ridicat atât timp cât în zona periculoasă nu sunt
îndeplinite condițiile de securitate;
d) sa consemneze în registrul de supraveghere a mecanismului de ridicat toate
observațiile privind neconformitățile în funcționare ale acestuia.
Art. 129 Manevrantul elevatorului pentru vehicule are următoarele obligații și
responsabilități:
a) să asigure exploatarea elevatorului în conformitate cu instrucțiunile producătorului;
b) să cunoască elevatorul cu care lucrează și condițiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe
care sa le aplice întocmai;
c) să ia în primire și să predea elevatorul prin consemnare în registrul de supraveghere; dacă
elevatorul prezintă defecte care periclitează siguranța în funcționare, îl oprește din
funcțiune și anunță RSVTI;
d) să verifice dacă mecanismul de ridicare/coborâre al elevatorului funcționează în mod sigur,
lin și fără vibrații accentuate;
e) să verifice părțile componente ale elevatorului, componentele de securitate și îndeosebi
limitatoarele de cursă;
f) să nu manevreze elevatorul atunci când constată că greutatea vehiculului depășește
valoarea sarcinii nominale a elevatorului;
g) să cunoască procedura de coborâre manuală a brațelor elevatorului în caz de necesitate;
h) după ce a fost coborât, vehiculul trebuie să fie îndepărtat din raza de acțiune a
elevatorului;
i) la terminarea lucrului, elevatorul trebuie scos de sub tensiune prin intermediul
întreruptorului principal, iar căruciorul ridicător trebuie condus în poziția minimă
inferioară;
j) să consemneze în registrul de supraveghere a elevatorului toate observațiile privind
deficientele în funcționare ale acestuia;
k) să nu acționeze elevatorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condițiile
de siguranță.

VII. MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA

MAŞINILOR DE RIDICAT
Manevrarea şi exploatarea în condiţii de securitate a maşinilor de ridicat se face respectând

prescripţiile tehnice ISCIR PT R – 2010, precum şi instrucţiunile date de producător conform cărţii
tehnice a instalaţiei.
Interdicţii de utilizare a maşinilor de ridicat
o pornirea-oprirea
oprirea rapidă a diferitelor funcţii;
o solicitarea sistematică a ambreiajului glisant (limitatoarelor de cursă);
o transportarea persoanelor;
o staţionarea persoanelor sub sarcină;
o punerea în funcţiune înaintea verificării de către expert sau specialist;
o deplasarea unor sarcini mai mari decât sarcina nominală;
o ridicarea sau tragerea oblică;
oblică
o detaşarea bruscă a sarcinii;
sarcinii
o ridicarea capacelor recipientelor vidate;
vidate
o deplasarea pisicii prin tragere de cablul sau cutia de comandă, chiar dacă
aceasta nu se află sub sarcină;
o efectuarea de reparaţii fără cunoştinţe de specialitate;
specialitate
o exploatarea în cazul în care tampoanele de cauciuc sunt uzate, sau cu suport
ori bloc de cârlig fără tampon de cauciuc, ori fără limitator de ridicare
ridicare;
o utilizarea lanţului drept cârlig sau pentru legarea sarcinii
sarcinii;
o utilizarea cu lanţul răsucit, de exemplu din cauza răsturnării blocului
cârligului sau a montării defectuoase a ramurii de lanţ fixe.
o utilizarea cu un lanţ mai lung decât este indicat pe colectorul de lanţ
lanţ;
o depăşirea duratei de cuplare permise;
permise
o exploatarea după depăşirea termenului de verificare periodică
periodică;
o funcţionarea după expirarea termenului de verificare din punct de vedere al
protecţiei muncii, sau după atingerea duratei de viaţă teoretice
teoretice;
o fixarea ramurii fixe a lanţului cu altceva decât brida originală din fabrică
fabrică;
o în cazul utilizării palanului la o înălţime accesibilă, adică dacă înălţimea căii
de rulare este mai mică de 2,5 m, este interzis a se atinge şina cu mâna
mâna;
o este interzisă atingerea lanţului cu mâna în timpul funcţionării palanului.
Defecţiuni ale frânei

Defect Motiv Soluţie

Frâna nu Bobina electromagnetului Schimbaţi frâna
deschide, frânei s-a întrerupt, este
întrefierul scurtcircuitată sau dă la masă
nu este zero Legarea defectuoasă, sau Verificaţi legăturile după schema
greşită electrică
Redresor defect sau Verificaţi existenţa punţii aflate pe
necorespunzător redresor, pe baza schemei electrice.
Verificaţi existenţa tensiunii continue
pe clemele 5-6, în timpul funcţionării.
Dacă lucrurile nu stau aşa, schimbaţi
redresorul
Întrefierul este prea mare Schimbaţi frâna cu arc.
În cazul unor defecţiuni repetate ale redresorului se schimbă frâna chiar dacă aceasta nu are,
conform măsurătorilor, bobina scurtcircuitată sau pusă la masă. Este posibil ca defectul să apară
numai la încălzire.
Dacă ferodoul a atins un asemenea grad de uzură încât interstiţiul frânei atinge maximul permis de
0,9 mm, atunci frâna trebuie din nou reglată.
VIII. ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, REPARAREA ŞI

VERIFICAREA TEHNICĂ A INSTALAŢIEI DE RIDICAT
Întreţinerea şi revizia se execută, planificat, conform instrucţiunilor date de producător în

documentaţia tehnică a maşinii de ridicat sau în documentaţia tehnică de verificări şi încercări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări, în scopul asigurării menţinerii maşinii de ridicat în
parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă, conform prevederilor prescripţiilor tehnice.
Întreținerea mașinilor de ridicat presupune următoarele operațiuni:
a) curățarea mașinii de ridicat;
b) verificarea stării de uzură a lagărelor și a bunei funcționări a sistemului de ungere;
c) ungerea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
d) verificarea uzurii cablurilor sau lanțurilor de tracțiune și a fixării acestora;
e) verificarea funcționării componentelor de securitate și reglarea acestora;
f) verificarea funcționării mecanismelor mașinii de ridicat;
g) verificarea elementelor de prindere sau de manipulare a sarcinii;
h) strângerea și verificarea elementelor de îmbinare și a articulațiilor;
i) verificarea fixării tampoanelor și a opritoarelor;
j) verificarea funcționării sistemului electric de forță, de comandă, de iluminare și
semnalizare;
k) verificarea rezistenței de izolație și a rezistenței prizei de legare la pământ a
echipamentelor electrice;
l) verificarea conexiunilor la aparate și clemelor din dulapurile electrice și din cutiile de
conexiuni;
m) verificarea stării căilor de rulare și a roților de rulare;
n) verificarea funcționării și etanșeității circuitelor hidraulice și pneumatice;

Principii privind efectuarea lucrărilor de întreţinere

o Toate lucrările de întreţinere vor fi efectuate numai de persoane specializate.
o Defecţiunile trebuie semnalate imediat în scris prin consemnarea în registrul mașinii
de ridicat, aduse la cunoștința deținătorului/utilizatorului care iniţiază înlăturarea
defectului de către un specialist.
o Toate lucrările de întreţinere trebuie efectuate exclusiv numai cu palanul degrevat
de sarcină şi cu întrerupătorul principal scos de sub tensiune.
o În cazul unor condiţii grele de exploatare, cum ar fi funcţionarea în mai multe
schimburi de lucru, o frecvenţă mare de pornire-oprire, termenele de întreţinere
trebuie scurtate.
Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia tehnică a
maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări şi încercări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform documentaţiei
tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o defecţiune.
Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o maşină de
ridicat în scopul aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de producător în
documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Lucrările de reparaţii presupun;
1) înlocuirea componentele de uzură la intervalele de timp stabilite prin instrucţiunile
date de producător în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat sau prin instrucţiunile date
în documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, indiferent de starea de uzură din momentul
înlocuirii.
2) înlocuirea componentele de securitate defecte cu altele noi de aceeaşi
tipodimensiune, cu prezentarea declaraţiei de conformitate a producătorului acestora.
3) înlocuirea sau modificarea construcţiei metalice, refacerea sau remedierea
îmbinărilor sudate ale elementelor de rezistenţă;
4) transformarea modului de acţionare a maşinilor de ridicat ca de exemplu de la
acţionare electrică la acţionare hidraulică şi altele asemănătoare;
5) înlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lanţul cinematic cu
alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
6) modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de
acţionare;
7) înlocuirea totală a instalaţiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
8) înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale maşinii de ridicat cu
alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
9) înlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructivă a căruciorului
macaralei
Lucrări de întreţinere a elevatorului

Înainte de a începe orice operație de întreținere,elevatorul trebuie sa fie oprit si asigurat
împotriva oricărei intervenții neautorizate.
Pentru a va asigura ca elevatorul dvs., va funcționa o perioada îndelungata, in mod fiabil,
acesta trebuie întreținut corespunzător si regulat.
Ungerea este o operațiune deosebit de importanta, șuruburile de ridicare trebuiesc unse cu
ulei SAE 220 o data pe saptamani, Folosiți pentru aceasta operațiune o pensula si ungeti-1e atunci
când elevatorul este in poziția "coborât".

Sistemul de ungere automata trebuie sa fie umplut cu ulei in mod regulat, in funcție de
regimul de utilizare.
Pivoții de la brațele de ridicare trebuiesc gresați cu vaselina atunci când este nevoie, dar cel
puțin o data la 3 luni.
Elevatoarele care funcționează in condiții grele trebuiesc gresate de doua ori mai des.
Sistemele de deplasare si brațele trebuiesc menținute in stare buna de funcționare.
Elementele de susținere a vehiculelor trebuiesc menținute curate si nu trebuiesc unse.
Șuruburile de prindere a suporturilor trebuiesc gresate. Acestea nu trebuiesc deșurubate complet.
Activitatea mecanismului de blocare:
In cazul in care piulița principala de,ridicare se defectează, sarcina este preluata,de piulița
de avarie si se activează mecanismul de blocare al elevatorului Daca apare o astfel de situație,
contactați service-ul HOFMANN.
Atunci când se activează mecanismul de blocare, elevatorul trebuie reparat doar de
personalul instruit special in acest scop. Orice reparație sau intervenție efectuata de personalul
neinstruit poate conduce la accidente cu urmări deosebit de grave.
Defecțiuni si cauze:
In cazul in care se constata defecțiuni in funcționarea elevatorului întrerupeți alimentarea
cu energia electrica, asigurați echipamentul, protejați-l de intervenția persoanelor neautorizate si
contactați un dealer HOFMANN.
Funcționare zgomotoasa
Cauze:
Ungere defectuoasa, piulița de ridicare in stare proasta, mecanism de antrenare al
motorului defectuos.
Remedii:
Ungerea șuruburilor conform procedurii indicate pe eticheta de pe coloana elevatorului.
Daca se constată ca acestea prezintă defecte, trebuiesc înlocuite. Verificarea mecanismului
antrenare al motorului.
Elevatorul nu funcționează
Remedii:
Verificați alimentarea cu curent electric.
Verificați întrerupătorul general, circuitele de control si siguranțele fuzibile.
Elevatorul nu se ridica la Inaltimea dorită:
Verificați daca încărcarea nu depaseste sarcina maxima admisa a elevatorului.
Verificați ungerea șuruburilor si a piulițelor de ridicare.
Verificați cablurile electrice ale motorului, pe toate cele trei faze.
Elevatorul nu se ridica
Verificați sistemele de siguranța, este probabil ca piulițele de ridicare sa fie defecte si
pârghia de siguranța sa fi fost activata. Opriți elevatorul, asigurați-l, împotriva utilizării
neautorizate si informați dealer-ul HOFMANN.
Elevatorul nu poate fi ridicat atunci când pârghia de siguranța a fost activată si depanarea
poate fi făcuta doar de personalul calificat si instruit de dealer-ul HOFMANN. Nu încercați sub nici
un motiv sa deblocați elevatorul anulând pârghia de siguranța.
Pentru orice alta defecțiune, contactați service-ul HOFMANN.
Reparațiile elevatoarelor HOFMANN trebuiesc realizate doar de către dealerii autorizați.
Este permisa doar utilizarea pieselor de schimb originale HOFMANN. Folosirea altor piese
de schimb duce la pierderea garanției.

Important
După ce ați realizat conexiunile electrice, verificați rotirea in sensul corect a motoarelor.
Atunci când se rotește butonul de sens in poziția "sus", elevatorul trebuie sa se ridice!
Atunci când fixați cablurile electrice, nu înșurubați elementele de fixare in coloane.
Elevatoarele care funcționează in încăperi cu grad de umiditate mare sau unde exista
substanțe volatile trebuie sa fie conectate In conformitate cu prevederile standardelor lEE.
Toate conectările electrice trebuiesc realizate de către un electrician autorizat și trebuie sa
fie conforme cu reglementările naționale in vigoare.
Lucrări de verificare şi întreţinere

Perioadele de verificare sunt orientative, care în condiţii grele de exploatare (lucrul în mai multe
schimburi, lucrul permanent la sarcina nominală, praf, mediu agresiv), precum şi în funcţie de
starea de întreţinere şi de influenţele mediului, trebuie scurtate.
Tabel - Lucrări de verificare şi întreţinere
VERIFICARE
ZILNICĂ TRIMESTRIALĂ ANUALĂ
Verificarea vizuală a stării generale x
Verificarea funcţionării
o Frână x
o Limitatoare de cursă x
Verificarea frânei, a spaţiului liber x
Întreţinerea şi reglarea cuplajului glisant x
Verificarea uzurii lanţului de sarcină x
Ungerea lanţului de sarcină x
Uzura tampoanelor de cauciuc (verificare x
vizuală)
Ungerea blocului şi suportului de cârlig, x
controlul siguranţei cârligului, al siguranţei
piuliţei cârligului şi verificarea deschiderii
cârligului
Verificări generale
o Îmbinări cu şuruburi x
o Piesa de presare a lanţului, x
ghidajul, absenţa răsucirilor lanţului,
o Elemente de siguranţă x
Starea colectorului de lanţ, fixarea acestuia: x
fiind în special atenţi la uzura materialului
textil
Cablul electric de comandă, cablul de x
alimentare şi comanda suspendată
Cărucior, role x

IX. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

LA MANEVRAREA MAŞINILOR DE RIDICAT
IX.1. Măsuri cu caracter general
1. Când se execută operațiuni cu maşinile de ridicat, se vor respecta cu strictețe

reglementările impuse de ISCIR, referitoare la condițiile de autorizare şi admitere la lucru, a
persoanelor care pot executa aceste lucrări deosebite, precum şi Instrucțiunile de lucru ale
producătorului şi proiectantului rezultate din documentaţia tehnică a cablurilor, lanţurilor,
funiilor, benzilor, cârligelor şi elementelor de legare şi prindere.
2. Manevrantul care lucrează împreună cu persoana autorizată a exploata maşinile de
ridicat va fi instruit pe linie de protecţie a muncii.
3. Personalul de deservire împreună cu personalul auxiliar – manevrant - trebuie să
cunoască şi să aplice “codul de semnale”, în legătură cu modul de legare şi deplasare a
sarcinilor ridicate sau coborâte, în vederea eliminării oricăror confuzii, în timpul
manevrelor cu maşina de ridicat.
4. Sarcinile vor fi legate numai cu ajutorul cablurilor din oţel sau chingi din material
special destinat acestui scop, fiind în stare bună (să nu fie slăbite, înnădite, uzate,
neverificate etc.). Prinderea sarcinii se va face din puncte rezistente, într-un echilibru
perfect. In caz de dezechilibru, se va da comanda de lăsare imediată, pe sol, a sarcinii,
căutându-se din nou centrul de greutate.
5. Comenzile de ridicare şi purtare a sarcinilor se vor da numai când în zona de lucru
nu se găsesc oameni, aceştia fiind avertizaţi şi evacuaţi din raza de acţiune a instalaţiei de
ridicat. In acelaşi scop, se vor planta tăbliţe avertizoare specifice.
6. Se interzice darea comenzilor de ridicare a sarcinilor mai mari decât capacitatea
maximă admisă de către cartea tehnică a instalaţiei de ridicat.
7. In cazul ridicării sarcinilor grele, se va face, în prealabil, o ridicare de probă cu
sarcina în cauză, la o înălţime de 100 mm de sol. Dacă se constată că nu apar nereguli, abia
apoi se va trece la ridicarea şi manipularea propriu – zisă a sarcinilor.
8. Se interzice cu desăvârşire, urcarea persoanelor pe sarcina ce se manipulează, în
scopul echilibrării sarcinii prinse în cârligul instalaţiei de ridicat. Obiectele lungi, vor fi
legate în cel puţin două puncte, pentru a evita balansarea lor.
9. Se interzice manevrarea maşinilor de ridicat fără a se verifica respectarea
gabaritelor de liberă trecere şi a spaţiilor de siguranţă prevăzute;
10. Se interzice manevrarea maşinilor de ridicat fără a se verifica respectarea echipării
instalaţiei electrice cu dispozitive de protecţie şi cu inscripţionările necesare;
11. Situaţiile periculoase apărute în exploatarea maşinilor de ridicat, vor fi aduse
imediat la cunoştinţa conducătorului locului de muncă , în scopul luării măsurilor de
remediere, ce se impun.
IX.2. Echipament personal de protecţie
Manevranţii trebuie să fie dotaţi cu echipamentul de protecţie prevăzut în normativele în vigoare

(palmare, cască de protecţie, alte echipamente funcţie de mediul unde se utilizează instalaţia,
etc.).

Cască de protecţie
Antifoane
obligatorii la zgomot peste 85 dB(A)
Exemplu:
- compresor 85 - 85 dB(A)
- bormașină percutante 90 -100 dB(A)
- fierăstrău circular 95 – 105 dB(A)
- ciocan pneumatic 95 – 115 dB(A)
Comunicarea verbală este posibilă şi dacă se poartă căştile de protecţie a auzului.
IX.3. Norme de sănătatea şi securitatea muncii
Măsuri pentru evitarea accidentelor

Pentru evitarea accidentelor de muncă, manevrantul trebuie să ia următoarele măsuri:
 să vină la serviciu odihnit, sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice;
 va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă;
 nu va permite circulaţia şi staţionarea persoanelor în spaţiul de lucru;
 sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare;
 nu va fuma în locuri nepermise şi nu va consuma băuturi alcoolice;
 în timpul activităţilor de manipulare va monta plăci avertizoare cu textul: "Pericol de
accident– Se lucrează", etc.
IX.4. Măsuri de prim ajutor

Noţiuni de bază pentru prim ajutor
Cunoştinţele de prim ajutor sunt o necesitate cetăţenească, deoarece în caz de accident cine vrea
să fie ajutat de un coleg, trebuie să fie şi el capabil să ajute pe alţii.
Cerinţe de la cel care acordă primul ajutor.
Cel ce acordă primul ajutor trebuie să:
 recunoască ce s-a întâmplat
 să se gândească ce pericol mai există
 să ferească accidentatul de răniri suplimentare
 să anunţe accidentul superiorilor sau altor factori
 să-l îngrijească pe rănit, să-l consoleze şi să-i ridice moralul
A. VICTIMA NU RESPIRĂ ŞI NU ARE PULS

Primul gest în aceasta situaţie este anunţarea la 112 solicitând ajutorul echipei medicale calificate
şi cu dotare corespunzătoare după care începem resuscitarea cardio-pulmonară.
cardio pulmonară. Dacă victima nu
respiră, nu are puls şi eşti sigur că va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilaţ
ventilaţia artificială şi
compresiunile toracice. Ele se execută succesiv.
 În cazul în care sunteţi singurul salvator, raportul ventilaţie masaj cardiac trebuie să
fie de 2:15, acest lucru repetându-se
repetându timp de un minut;
 În cazul în care sunteţi doi salvatori, acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se execută 10
cicluri după care se face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se începe cu ventilaţia artificială şi se termină cu ventilaţie.
Tehnica ventilaţiei artificiale
Îngenuncheaţi lângă pacient. Cu capul victimei în

hiperextensie se menţine gura uşor întredeschisă cu o
mână, în timp ce cu cealaltă se susţine fruntea şi se
pensează nasul. Se inspiră profund aer, se aşează etanş
gura pe gura victimei, şi se insuflă aer timp de 22-3 secunde.
În acelaşi timp
imp se verifică dacă toracele se ridică atunci
când insuflăm.
Fiecare respiraţie trebuie să fie suficient de puternică

astfel încât toracele să se ridice. Ţineţi capul în
hiperextensie cu bărbia ridicată îndepărtând gura de la
gura victimei şi lăsaţi
saţi ca toracele pacientului să revină.
Volumul de aer pe care îl insuflăm este mai important
decât ritmul în care îl administrăm.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima aşezată pe spate pe un plan dur se

localizează punctul de compresie situat în partea
inferioară a sternului. Degetul inelar merge de
de-a lungul
rebordului costal până la locul de întâlnire a coastelor.
La acest nivel lângă acest deget se aşeaz
aşează alte două
degete, respectiv degetul mijlociu şi cel arătător, după
care aşezăm podul palmei celeilalte mâini, tangent la
cele două degete plasate pe piept; acesta este locul în
care trebuie făcute compresiunile toracice.
Se îngenunchează lângă gă victimă, se fac două

ventilaţii, după care se găseşte punctul de reper. Se
aşează cealaltă mână (cea cu care s-aa făcut reperarea),
peste mâna situată pe stern, fără ca degetele să se
sprijine pe torace.

Cu coatele întinse, cu braţele perpendicular pe stern,

linia umerilor să fie paralelă cu linia longitudinală a
pacientului, se fac compresiunile astfel încât să
înfundăm sternul cu o adâncime de aproximativ 44-5 cm
(numărând cu voce tare, “şi 1 şi 2 şi 3 şi 4 şi 5’’).
Frecvenţa compresiunilor
unilor externe trebuie să fie de 80
80-
100 / min.
B. VICTIMA NU RESPIRĂ DAR

D ARE PULS
În acest caz, prima etapă de acţiune constă din

efectuarea unui număr de 10 ventilaţii artificiale după
care se anunţă la 112 solicitând ajutor medical calificat.
Ne reîntoarcem, reevaluăm starea pacientului şi vom
acţiona în funcţie de ceea ce vom con constata. În cazul în
care situaţia va fi nemodificat vom continua ventilaţia
pacientului verificând periodic pulsul acestuia.
C. VICTIMA RESPIRĂ ŞI ARE

A PULS
Dacă victima respiră şi are puls, dar este inconştientă o

vom aşeza în poziţia laterală de siguranţă. Îngenunchind
lângă victimă vom elibera căile aeriene prin hiperextensia
capului şi ridicarea bărbiei. Aşezăm braţul cel mai apropiat
al victimei în unghi drept faţă de corp, iar antebraţul se
îndoaie în sus. Vom trece celălalt braţ al victim
victimei peste
torace, aşezând dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridică genunchiul (cel opus faţă de salvator) victimei,

trăgându-ll în sus şi menţinând piciorul pe pământ. Cu o
mână vom prinde umărul opus faţă de salvator şi cu
cealaltă mână genunchiul pacientului. Îl vom întoarce
lateral spre salvator; ne asigurăm că se sprijină pe
genunchi şi pe cot, rearanjăm capul în hiperextensie şi îi
deschidem gura.

D. DEZOBSTRUCŢIA CĂILOR AERIENE SUPERIOARE
Pacient conştient
Obstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor
aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp străin.
Victima se va sufoca. Obstrucţia poate fi incompletă sau
completă. Dacă victima este conştientă va indica acest
lucru prin prinderea gâtului cu o mână sau cu două mâini.
În cazul obstrucţiei incomplete respiraţia este

zgomotoasă, pacientul este aplecat în faţă şi încurajat să
tuşească. Dacă aceasta nu dă rezultate va trebui să se
încerce o altă manevră, numită manevra Heimlich; se aplică
atunci când obstrucţia devine completă. Ne apropiem de
victimă din spate, o cuprindem pe sub braţe, îi îndepărtăm
picioarele, aşezăm o mâna la mijlocul distanţei dintre
ombilic si apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor),
cu cealaltă mână prindem mâna încleştată şi facem miş mişcări
bruşte înăuntru şi în sus.
Aceste mişcări vor comprima diafragmul care la rândul lui
va comprima plămânii şi presiunea creată în bronhii va
arunca corpul străin în cavitatea bucală. Faceţi aceste
mişcări până eliberaţi căile aeriene.
Pacient inconştient Dacă victima devine inconştientă, se întinde pe pământ şi

se aplică aceeaşi manevră, încălecând picioarele victimei. Se
reperează locul, aşezând podul palmei la mijlocul distantei
dintre ombilic si apendicele xifoid. See aşează cealaltă mână
peste aceasta (ca la masajul cardiac) şi se fac compresiuni cu
mişcări bruşte în adâncime şi în sus.
Se repetă aceste mişcări de 4-55 ori după care, întorcând
capul victimei într-oo parte, se verifică cavitatea bucală a
acesteia pentru
ntru a îndepărta bolul alimentar sau corpul străin.
Dacă acesta nu este vizibil, se încearcă din nou ventilaţia,
observând dacă intră sau nu aerul. În caz de insuccese repetă
manevra Heimlich până când căile aeriene vor fi libere.
Primul ajutor în caz de arsuri:

 în caz de arsuri se cheamă
cheam imediat ambulanţa
 la arsuri pe suprafeţe
suprafe întinse se se folosesc pansamente speciale pentru arsuri. Dacă
acestea nu sunt în dotare se aplică
aplic fin pe arsură o pânză curată
 de asemenea, rănitul
nitul se acoperă
a cu o pătură de lână, care însăă nu va atinge rana
 rănitului
nitului i se poate da să s bea apă sau ceai, dar în nici un caz nu i se va da ssă bea
alcool
 unui rănit
nit aflat în stare de inconştienţă
incon sau unuia cu răni
ni pe fafaţă nu i se vor da să
bea lichide, nici chiar în caz de greaţă,
grea vomă sau şoc

 nu se va spăla rănitul cu arsuri pe faţă sau corp

 se interzice ungerea cu ulei, creme, pudră sau alte mijloace "de casă"
 calmante se vor da numai de către medic
 de pe suprafeţele arse nu se vor scoate hainele!
 la apăsări pe membre se va spăla abundent cu apă rece.

Primul ajutor în caz de hemoragii:
În caz de hemoragii se va încerca oprirea sângelui prin:
o pansarea rănii cu tifon sau bandaj antiseptic;
o legarea strânsă, cu ajutorul unui tub de cauciuc (garou), fâşie de stofă, etc. a
membrelor lezate, între locul rănii şi corp.
Sângele închegat nu se va îndepărta pentru a nu provoca noi hemoragii.
Dacă a suferit o fractură a coloanei vertebrale, bolnavul va rămâne nemişcat până la sosirea
medicului.
Primul ajutor în caz de electrocutare:

Se va scoate cât mai repede accidentatul de sub acţiunea curentului electric, fără a fi atins cu
mâna, prin îndepărtarea sursei electrice sau a corpului cu un corp izolant.
I se va desface gulerul, va fi stropit cu apă, frecţionat (încălzit) şi se va chema medicul, făcându-i-se
până atunci respiraţie artificială.
Pătrunderea de corpuri străine în ochi:
În caz de pătrundere de corpuri străine în ochi, rănitul va fi dus la spital.
DE REŢINUT
Interziceri în caz de rănire
La tratarea rănilor se interzic următoarele;
Nu se ating rănile! - Se folosesc mănuşi de protecţie şi se foloseşte material steril
Nu se spală rănile! - Indiferent ce se foloseşte la spălat se introduc şi mai multe corpuri
străine şi microbi în răni.
Nu se tratează rănile cu pudră, sprayuri sau creme! - Folosirea mijloacelor de tratare este
problema medicului.
Corpurile străine se lasă în rană! - Prin mişcarea acestora se măreşte rana.

Comportament în caz de incendiu:

 se anunţă angajaţii evitând panica
 se anunţă pompierii - se dau informaţii detaliate
 se iau măsuri de salvare şi evacuare
 acordarea primului ajutor
 se stinge ( se reduce) focul deschis
 se evită curenţii de aer - se închid uşile şi ferestrele
Stingere corectă
Se începe din faţă - Se stinge cu

jeturi scurte de pulbere
Lichide care ard: Norii de pulbere se

împrăştie în formă de evantai peste
lichidul care arde
Lichide srzânde care picură sau

curg: Se stinge de jos în sus.
ATENŢIE: Există pericolul
reaprinderii
Se vor folosii concomitent cu numărul

îndestulător de stingătoare.
După stingere:
- se va asigura spălarea locului,
- se îndepărtează pericolul de alunecare!
Dacă există persoane în flăcări:

 nu se vor folosii niciodată stingătoare chimice!
 se vor folosii pături de stingere, flăcările fiind înăbuşite prin izolare de aer!
 focul se poate stinge în caz de urgenţă prin rostogolirea rănitului pe pardoseală!
 hainele arzând se sting urgent cu apă, prin învelire cu pături umede, pânză sau alte
asemenea materiale!
Modul 1

XI. LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRII, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI
EXTRAS PT R1 2010)
CAPITOLUL I - GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1 - Scop
Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea,
punerea în funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare
pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de
ridicat.
(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
SECŢIUNEA a 2-a - Domeniu de aplicare

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică maşinilor de ridicat, componentelor de
securitate destinate acestora şi dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate la
alin. (2) şi alin. (3).
(2) Mașinile de ridicat care fac obiectul prezentei prescripții tehnice sunt:
a) macarale, de tipul:
1) macarale deplasabile pe căi fără șine de rulare cum ar fi automacarale, macarale pe pneuri,
macarale pe șenile, macarale montate pe vagon de cale ferată, macarale montate pe vehicule
destinate transportului de materiale și altele asemenea;
2) macarale deplasabile pe căi cu șine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale portal,
electropalane deplasabile pe grindă fixă și altele asemenea;
3) macarale cu braț și/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi cu șine de rulare
cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic și altele asemenea;
4) macarale de construcție specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece și altele
asemenea;
b) stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare;
c) platforme autoridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane și/sau materiale;
d) platforme ridicătoare pentru persoane cu dezabilități;
e) elevatoare pentru vehicule;
f) mecanisme de ridicat;
g) mașini de ridicat de tip special.
(3) Componentele de securitate la care se face referire în prezenta prescripție tehnică sunt:
a) limitatoare de sfârșit de cursă;
b) limitatoare de sarcină și limitatoare de moment al sarcinii;
c) dispozitive de reținere a fluidului în cilindri hidraulici;
d) dispozitive de blocare și evitare a mersului oblic;
e) tampoane și opritoare;
f) piese de reazem și curățătoare de șină;
g) siguranțe la cârlig;
h) contacte electrice de siguranță;
i) contact stop (buton stop);
j) anemometre;
k) paracăzătoare;
l) limitatoare de viteză;
m) alte componente de securitate precizate de producător în documentația tehnică, care
îndeplinesc o funcție de securitate atunci când sunt utilizate și a căror defectare sau funcționare
necorespunzătoare periclitează siguranța în funcționare.

CAPITOLUL III
AUTORIZAREA/ADMITEREA FUNCŢIONĂRII
SECŢIUNEA a 2-a - Condiţii privind autorizarea/admiterea funcţionării

Art. 14 (1) Pentru obținerea autorizării funcționării mașinii de ridicat, deținătorul/utilizatorul
trebuie să înainteze la ISCIR o cerere, însoțită de următoarele documente, după caz:
a) declarația de conformitate tip CE, întocmită de producătorul mașinii de ridicat sau de
reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii
Europene, după caz;
b) documentația tehnică a mașinii de ridicat, care trebuie să conțină, după caz, următoarele:
1) denumirea mașinii de ridicat, așa cum este indicată pe aceasta;
2) o descriere generală a mașinii de ridicat;
3) caracteristicile tehnice ale mașinii de ridicat:
I. sarcina maximă de utilizare și, după caz, o copie a plăcii sau a tabelului cu sarcini;
II. reacțiunile din reazeme sau încastrări și, după caz, caracteristicile căilor de rulare;
III. dacă este necesar, definirea și mijloacele de instalare a contragreutăților;
4) conținutul carnetului de urmărire a mașinii de ridicat, dacă el nu este furnizat împreună cu
aceasta;
5) îndrumări pentru utilizare, în special pentru a remedia insuficiența observării directe a
sarcinii de către personalul de deservire a mașinii de ridicat;
6) dacă este necesar, un raport de încercări care prezintă încercările statice și dinamice
efectuate de către sau pentru producător ori pentru reprezentantul său autorizat;
7) instrucțiunile referitoare la punerea în funcțiune și utilizare a mașinii de ridicat (inclusiv la
prima punere în funcțiune) pentru mașinile de ridicat care nu sunt asamblate la sediul
producătorului în configurația în care urmează a fi utilizate;
8) planurile, schemele, descrierile și explicațiile necesare pentru utilizarea, întreținerea și
repararea mașinii de ridicat, inclusiv pentru verificarea funcționării corecte a acesteia;
9) o descriere a postului (posturilor) de lucru susceptibil (susceptibile) să fie ocupate de către
personalul de deservire a mașinii de ridicat;
10) o descriere a utilizării normale a mașinii de ridicat;
11) avertismentele referitoare la contraindicații legate de utilizarea mașinii de ridicat care, din
experiență, pot să existe;
12) instrucțiunile de instalare și montare, inclusiv planurile, schemele și mijloacele de fixare și
descrierea șasiului sau a instalației pe care mașina de ridicat urmează a fi montată și în vederea
reducerii zgomotului și vibrațiilor;
13) informațiile legate de riscurile reziduale care subzistă în ciuda aplicării de măsuri de
integrare a securității în proiectarea mașinii de ridicat și dacă au fost adoptate măsuri de
protecție și măsuri de prevenire complementare;
14) instrucțiunile referitoare la instruirea personalul de deservire a mașinii de ridicat precum și
măsurile de protecție care trebuie luate de către utilizatori, inclusiv, după caz, echipamentul
individual de protecție care trebuie prevăzut;
15) caracteristicile esențiale ale dispozitivelor de prindere ce pot fi montate pe mașină;
16) condițiile în care mașinile de ridicat îndeplinesc cerința de stabilitate în timpul utilizării,
transportului, asamblării ori al dezasamblării, dacă acestea sunt scoase din funcțiune, sau în
timpul verificărilor ori defectărilor previzibile;
17) instrucțiunile care permit garantarea faptului că operațiile de transport, manipulare sau
depozitare se pot realiza în condiții de securitate, indicându-se masa mașinii de ridicat și a
diferitelor sale părți componente, atunci când acestea trebuie să fie, în mod regulat,
transportate separat;

18) modul de operare care trebuie urmat în cazul unui accident sau al unei defectări; în cazul în
care există probabilitatea producerii unui blocaj, modul de operare care trebuie urmat pentru a
permite deblocarea în condiţii de securitate;
19) descrierea operaţiilor de reglare şi mentenanță care trebuie efectuate de către utilizator,
condiţiilor de securitate, măsurilor de protecţie care trebuie să fie luate pe durata acestor
operaţii şi măsurilor de prevenire care trebuie să fie respectate;
20) specificaţiile referitoare la piesele de schimb care trebuie utilizate, dacă acestea afectează
sănătatea şi securitatea personalul de deservire a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Pentru tipurile de maşini de ridicat: elevatoare pentru vehicule şi echipamente pentru
ridicarea persoanelor şi obiectelor, care prezintă un pericol de cădere pe verticală de la o înălţime
mai mare de 3 m, este necesară evaluarea conformităţii de către un organism notificat.
c) documentaţia de montare, pentru maşinile de ridicat care necesită montare la locul de
funcţionare pe un amplasament fix:
1) documentaţia tehnică preliminară de montare, avizată de către RADTP;
2) documente care atestă calitatea lucrărilor de montare pentru grinzile căilor de rulare şi
pentru sistemul de susţinere a acestora, pentru pregătirea şi amenajarea terenului căilor de
rulare de pe sol, a postamentelor de amplasare şi al elementelor de prindere, după caz;
3) abaterile constatate prin măsurare ale căii de rulare;
4) documente privind efectuarea îmbinărilor sudate (certificate de inspecţie material, tabelul
nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu valabilitatea autorizaţiilor), unde
este cazul;
5) schiţă cuprinzând dimensiunile de gabarit şi spaţiile de siguranţă, cu indicarea accesului la
maşina de ridicat în cazul în care nu sunt cuprinse în documenta�ia tehnică preliminară de
montare;
6) proces-verbal de probe de casă, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în
care să se specifice că maşina de ridicat poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării
funcţionării, întocmit, după caz, de producător sau de persoana juridică autorizată care a
efectuat montarea şi semnat de deţinător/utilizator;
7) buletin de verificare a rezistenţei prizei de punere la pământ;
8) buletin de verificare a rezistenţei de izolaţie;
9) dovada că structura de rezistenţă a clădirii, a estacadei sau solul poate prelua eforturile
produse de maşina de ridicat, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, conform modelului din anexa 1;
d) raportul tehnic întocmit de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare,
pentru maşinile de ridicat care au funcţionat şi a căror durată de funcţionare este mai mare decât:
1) durata de funcţionare stabilită de producător, sau în lipsa acesteia;
2) durata normală de funcţionare stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului
2.139/2004.
e) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se menţioneze ultimul
loc de funcţionare a maşinii de ridicat, dacă este cazul.
Art. 16 În vederea efectuării verificărilor și încercărilor tehnice trebuie îndeplinite, cel puțin,
următoarele condiții:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;
b) construcția căilor de rulare, a căilor de circulație în lungul căii de rulare și a scărilor de acces la
cabină a personalului de deservire și la calea de rulare să fie terminată;
c) elementele componente ale mașinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere și legare a sarcinii, dispozitivele de
semnalizare, aparatele de comandă și instalația de protecție împotriva tensiunilor de atingere să
fie verificate și să corespundă;

e) limitatoarele de sfârșit de cursă să fie montate/reglate în conformitate cu documentația tehnică

de însoțire;
f) mașina de ridicat să fie prevăzută cel puțin cu următoarele:
1) inscripționarea sarcinii maxime;
2) panouri de protecție montate;
3) indicatoare de securitate;
4) inscripționări de avertizare afișate;
5) instrucțiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de avarie, întreruperi și
dereglări ale mașinii de ridicat;
g) personalul de deservire și personalul auxiliar de deservire să fie autorizat sau instruit, după caz;
h) mașina de ridicat să fie legată la pământ printr-o instalație corespunzătoare.
Art. 17 Dacă sunt îndeplinite cerințele de la art. 14 până la art. 16, mașina de ridicat se supune
următoarelor:
a) verificări tehnice:
1) verificarea montării ansamblurilor şi subansamblurilor maşinii de ridicat conform
prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi prezentei prescripţii tehnice;
2) verificarea îmbinărilor nedemontabile ale structurii metalice;
3) verificarea integrităţii şi conformităţii constructive a structurii metalice;
4) verificarea amenajărilor care să permită accesul personalului pentru efectuarea lucrărilor
de reparare, întreţinere şi revizie;
5) verificarea respectării gabaritelor de liberă trecere şi a spaţiilor de siguranţă prevăzute;
6) verificarea echipării instalaţiei electrice cu dispozitive de protecţie şi cu inscripţionările
necesare;
7) verificarea verticalităţii turnului macaralei;
8) verificarea fixării grinzilor căilor de rulare şi a sistemului de susţinere a acestora;
9) verificarea fixării maşinii de ridicat pe postamentul de amplasare;
10) verificarea maşinii de ridicat pentru preîntâmpinarea uzurii şi pericolului de deraiere a
ansamblului roţi de rulare-cale de rulare;
11) verificarea existenţei componentelor de securitate prevăzute în documentaţia tehnică;
b) încercări tehnice:
1) încercări în gol, care se efectuează prin acţionarea mecanismelor maşinii de ridicat, fără ca
maşina de ridicat să fie încărcată cu sarcină; cu această ocazie se verifică şi funcţionarea
componentelor de securitate, cu excepţia limitatorului de sarcină şi/sau de moment;
2) încercări în sarcină, care se efectuează atât static cât şi dinamic în condiţiile stabilite de
producător prin documentaţia tehnică (numai după ce încercările în gol au dat rezultate
corespunzătoare), astfel:
I. încercarea statică se realizează cu sarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de sol, timp de
10 minute. Calculul sarcinii de încercare trebuie să ţină seama de valorile coeficientului de
încercare statică astfel încât să se poată garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul de
încercare statică este 1,25 pentru maşinile de ridicat în condiţiile în care nu este precizat în
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat. Nu se admite nici o deformaţie remanentă a structurii
portante a maşinii de ridicat.
NOTE: 1) Sarcina de încercare trebuie să fie constituită numai din greutăţi verificate metrologic sau
a căror masă este determinată cu instrumente de măsură verificate metrologic.
2) La încercarea podurilor rulante, acestea trebuie să se afle în dreptul stâlpilor de susţinere a căii
de rulare, iar sarcina trebuie să fie poziţionată la mijlocul deschiderii podului.
3) La maşinile de ridicat care au două frâne încercarea statică se efectuează separat cu fiecare
frână în parte.

4) La maşinile de ridicat cu braţ, încercarea statică se efectuează atât la raza minimă cât şi la raza
maximă, sarcina de încercare fiind sarcina maximă admisă pentru poziţiile respective.
5) Pentru maşinile de ridicat, la care se poate modifica lungimea braţului sau înălţimea turnului,
încercarea se efectuează cu sarcina nominală menţionat� în documentaţia tehnică pentru
varianta respectivă.
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare multiplicată cu coeficientul de
încercare dinamică numai dacă maşina de ridicat s-a comportat corespunzător la încercarea
statică, măsurarea săgeţii şi încercarea de etanşeitate, după caz. Coeficientul de încercare
dinamică este egal cu 1,1 în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de
ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de comandă al maşinii de ridicat
permite mai multe mişcări simultane în condiţiile cele mai defavorabile.
4) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală, prin acţionarea mecanismelor
maşinii de ridicat. După întreruperea acţionării, sarcina nu trebuie să coboare timp de 10 minute
peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat şi nu trebuie să se constate
scăpări de fluid;
5) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de
ridicat.
Art. 18 După efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice prevăzute la art. 17, producătorul sau
persoana juridică autorizată care a efectuat montarea, menţionează rezultatele verificărilor şi
încercărilor în procesul-verbal cu probe de casă.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA MAȘINILOR DE RIDICAT
SECŢIUNEA a 2-a - Supravegherea maşinilor de ridicat

Art. 35 (1) Pentru fiecare maşină de ridicat trebuie să existe un registru de supraveghere sau
carnet de urmărire cu evidenţa funcţionării, care trebuie păstrat în condiţii bune la maşina de
ridicat.
(2) Înscrierile în registru sau carnet trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise
corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Art. 36 Registrul de supraveghere a maşinii de ridicat se întocmeşte conform modelului prezentat
în anexa 3 şi se vizează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Art. 37 În registru sau în carnet pot face înscrieri personalul de deservire, RSVTI, factorii
responsabili ai deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi persoanele
însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform atribuţiilor
ce le revin prin instrucţiunile interne.
SECŢIUNEA a 3-a - Deservirea maşinilor de ridicat şi personalul de deservire

Art. 38 Deservirea maşinilor de ridicat care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice se realizează
numai de personal de deservire autorizat sau instruit, după caz, în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice aplicabile.
Art. 39 Personalul de deservire autorizat pentru macarale, indiferent de poziţia postului de
comandă se denumeşte în continuare “macaragiu”. Codul de semnalizare pentru macaragii este
prezentat în anexa 5.
Art. 40 Personalul de deservire autorizat pentru stivuitoare se denumeşte în continuare
“stivuitorist”.

Art. 41 Personalul de deservire instruit pentru mecanisme de ridicat, platforme autoridicătoare şi

elevatoare pentru vehicule, se denumeşte în continuare “manevrant”. Codul de semnalizare
pentru manevranţi este prezentat în anexa 5.
Art. 42 Personalul de deservire autorizat/instruit pentru maşini de ridicat la care constructiv există
posibilitatea montării mai multor dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi poate
lucra în regim permanent/nepermanent de macara deplasabilă pe căi fără şine de rulare, stivuitor,
platformă de ridicat deplasabilă şi altele asemenea, la care producătorul a furnizat declaraţia de
conformitate în acest sens, trebuie să fie autorizat/instruit pentru fiecare regim de lucru al maşinii
de ridicat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabile, după caz.
CAPITOLUL V
VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ ȘI REPUNEREA ÎN FUNCȚIUNE
SECȚIUNEA 1 - Prevederi generale

Art. 45 (1) Cerințele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiții minime obligatorii
referitoare la verificarea tehnică periodică și la repunerea în funcțiune a mașinilor de ridicat.
(2) Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică și la repunerea în funcțiune a
mașinilor de ridicat trebuie să fie consemnate de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
sau de către RSVTI al deținătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică. Modelele
proceselor-verbale de verificare tehnică sunt prevăzute în anexele 2 și 4.
Art. 46 (1) Verificările tehnice periodice în vederea acordării autorizării funcționării în continuare
se efectuează:
a) de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR pentru:
1) macarale, cu sarcina nominală Sn > 50 t;
2) stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare, cu sarcina nominală Sn > 5 t;
3) platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane și/sau materiale;
4) elevatoare pentru vehicule, cu sarcina nominală Sn > 2,5 t;
5) mecanisme de ridicat, cu sarcina nominală Sn > 5 t;
6) mașini de ridicat de tip special;
b) de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de către RSVTI, după obținerea
împuternicirii scrise de la ISCIR, pentru:
1) macarale, cu sarcina nominală 1t < Sn ≤ 50 t;
2) stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare, cu sarcina nominală Sn ≤ 5 t;
3) elevatoare pentru vehicule, cu sarcina nominală Sn ≤ 5 t;
4) mecanisme de ridicat, cu sarcina nominală Sn ≤ 5 t.
(2) Verificările tehnice periodice în vederea admiterii funcționării în continuare se efectuează de
către RSVTI pentru:
1) macarale cu sarcina nominală Sn ≤ 1 t și macaralele acționate manual;
2) stivuitoare autopropulsate și translatoarele stivuitoare acționate manual;
3) elevatoare pentru vehicule acționate manual;
4) platforme ridicătoare pentru persoane cu dezabilități.
(3) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentației tehnice
a mașinii de ridicat și ale prezentei prescripții tehnice, au corespuns, se întocmește un proces-
verbal de verificare tehnică, conform modelelor din anexele 2 și 4, prin care se acordă autorizarea
funcționării, stabilindu-se și data (ziua, luna și anul) următoarei verificări tehnice periodice, care
este de maxim 2 ani. Data următoarei verificări tehnice periodice se stabilește în funcție de
complexitatea, locul de instalare, condițiile de mediu și regimul de funcționare, vechimea în
serviciu și starea tehnică ale mașinii de ridicat.

(4) Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformitățile se consemnează

în procesul-verbal de verificare tehnică și nu se acordă autorizarea/admiterea funcționării în
continuare.
(5) Procesul-verbal de verificare tehnică se atașează la cartea mașinii de ridicat-partea de
exploatare, respectiv în evidența deținătorului/utilizatorului.
Art. 47 Este interzisă utilizarea/exploatarea, menținerea în funcțiune a mașinii de ridicat cu
termenul de valabilitate al autorizării/admiterii funcționării depășit.
SECȚIUNEA a 2-a - Verificarea tehnică periodică

Art. 48 (1) Verificarea tehnică periodică se efectuează de către inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz.
(2) La verificările tehnice efectuate de inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR trebuie să
participe persoanele menționate la art. 20.
Art. 49 Înaintea începerii verificării tehnice se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de la art. 16.
Art. 50 La verificarea tehnică periodică mașina de ridicat este supusă la verificările și încercările de
la art. 17. Încercarea statică se efectuează cu sarcina nominală mărită cu 10 %.
Art. 51 (1) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei
tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI, după caz, întocmesc un proces verbal de verificare tehnică
prin care se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilindu-se data (ziua, luna şi anul)
efectuării următoarei verificări tehnice periodice, care este de maxim 2 ani.
(2) Dacă verificarea tehnică periodică se efectuează de către RSVTI, acesta trebuie să transmită la
ISCIR, în termen de 15 zile, o copie după procesul-verbal de verificare tehnică în vederea admiterii
funcţionării maşinii de ridicat.
(4) Data următoarei verificări tehnice periodice se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de
instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale
maşinii de ridicat.
Art. 52 (1) Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a
unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a maşinii de ridicat.
(2) Dacă neacordarea autorizării funcţionării este cauzată de o deficienţă care afectează
stabilitatea maşinii de ridicat, pe lângă oprirea din funcţionare, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
ia măsurile necesare pentru evitarea tuturor pericolelor ce decurg din această lipsă de stabilitate a
maşinii de ridicat.
Art. 53 Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc siguranţa în
funcţionare a maşinii de ridicat, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului, vechimea în
serviciu a maşinii de ridicat sau condiţiile de exploatare a acesteia, inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR poate dispune efectuarea de examinări/investigaţii cu caracter tehnic, în vederea
evaluării tehnice a maşinii de ridicat şi stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona maşina de ridicat
în condiţii de siguranţă
Art. 54 (1) Neconformităţile menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică trebuie să fie
înlăturate în termenele stabilite.
(2) Neîndeplinirea dispoziţiilor date prin procesul-verbal de verificare tehnică atrage după sine
retragerea autorizării/admiterii funcţionării.
Art. 55 Cu ocazia verificării tehnice periodice, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR verifică
dacă registrul de supraveghere este completat corect şi ţinut la zi şi dacă întreţinerea şi revizia
maşinii de ridicat se efectuează planificat, în condiţii corespunzătoare, de către persoane juridice
autorizate şi se asigură funcţionarea acesteia în condiţii de siguranţă.

CAPITOLUL VI
ÎNTREŢINEREA, REVIZIA ŞI REPARAREA
MAŞINILOR DE RIDICAT
SECŢIUNEA 1 - Prevederi generale

Art. 59 (1) Pentru utilizarea/exploatarea în condiţii de siguranţă a maşinilor de ridicat, care fac
obiectul prevederilor prezentei prescripţii tehnice, pe întreaga durată de viaţă fizică a acestora
este necesară efectuarea unor lucrări de prevenire şi de înlăturare a uzurilor şi defecţiunilor
tehnice în scopul menţinerii performanţelor iniţiale prevăzute de producător asigurându-se
funcţionarea conform documentaţiei tehnice şi prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
(2) Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii referitoare la
întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat.
Art. 60 (1) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se face cu respectarea prevederilor
prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.
(2) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se efectuează de către producătorul
acestora, de către persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate
de autorităţile competente din statele membre.
(5) Toate constatările referitoare la repararea maşinilor de ridicat trebuie să fie consemnate de
către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI într-un proces verbal de verificare
tehnică.
Art. 61 (1) Persoana juridică care realizează întreţinerea şi revizia şi/sau repararea răspunde de
calitatea lucrărilor efectuate conform instrucţiunilor elaborate de producătorul maşinii de ridicat,
conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi ale legislaţiei aplicabile.
(2) Pentru lucrările de reparare producătorul sau persoana juridică autorizată trebuie să emită o
declaraţie conform modelului din anexa 1.
SECŢIUNEA a 2-a - Întreţinerea şi revizia

Art. 62 Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi revizie se consemnează de către RSL al persoanei
juridice autorizate în registrul de evidenţă a lucrărilor de întreţinere şi revizie, al cărui model este
prevăzut în anexa 6 şi de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în registrul de supraveghere al
maţinii de ridicat, al cărui model este prevăzut în anexa 3.
Art. 63 (1) Întreţinerea şi revizia se execută, planificat, conform instrucţiunilor date de producător
în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat sau în documentaţia tehnică de verificări şi încercări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări, în scopul asigurării menţinerii maşinii de ridicat în
parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă, conform prevederilor prezentei prescripţii
tehnice.
(2) Întreţinerea cuprinde cel puţin următoarele operaţiuni:
a) curăţarea maşinii de ridicat;
b) verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;
c) ungerea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
d) verificarea uzurii cablurilor sau lanţurilor de tracţiune şi a fixării acestora;
e) verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
f) verificarea funcţionării mecanismelor maşinii de ridicat;
g) verificarea elementelor de prindere sau de manipulare a sarcinii;
h) strângerea şi verificarea elementelor de îmbinare şi a articulaţiilor;
i) verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;
j) verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, de comandă, de iluminare şi semnalizare;
k) verificarea rezistenţei de izolaţie şi a rezistenţei prizei de legare la pământ a echipamentelor
electrice;

l) verificarea conexiunilor la aparate şi clemelor din dulapurile electrice şi din cutiile de conexiuni;
m) verificarea stării căilor de rulare şi a roţilor de rulare;
n) verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
(3) Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor înglobate în
maşina de ridicat în scopul asigurării menţinerii maşinii de ridicat în parametrii de funcţionare în
condiţii de siguranţă conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
SECŢIUNEA a 3-a - Repararea

Art. 64 (1) Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări şi
încercări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform
documentaţiei tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o
defecţiune.
(2) Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o maşină de
ridicat în scopul aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de producător în
documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 65 Componentele de uzură se înlocuiesc la intervalele de timp stabilite prin instrucţiunile date
de producător în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat sau prin instrucţiunile date în
documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu
caracter tehnic, indiferent de starea de uzură din momentul înlocuirii.
Art. 66 Componentele de securitate defecte se înlocuiesc cu altele noi de aceeaşi tipodimensiune,
cu prezentarea declaraţiei de conformitate a producătorului acestora.
Art. 67 (1) Repararea maşinilor de ridicat se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de
reparare avizată de către RADTP.
(2) Condiţiile privind atestarea persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor tehnice
preliminare de reparare a maşinilor de ridicat sunt prevăzute în legislaţia în vigoare.
(3) Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice care efectuează avizarea documentaţiilor
tehnice preliminare de reparare a maşinilor de ridicat sunt prevăzute la capitolul XII.
(4) La repararea maşinii de ridicat se au în vedere cerinţele reglementărilor tehnice aplicabile
acesteia.
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de documentaţia
tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi se
transmit la ISCIR pentru acceptare.
Art. 68 Lucrările de reparare care se verifică de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR,
cu participarea RSVTI al deţinătorului/utilizatorului şi a RSL al persoanei juridice autorizate pentru
lucrări de reparare, sunt următoarele:
a) înlocuirea sau modificarea construcţiei metalice, refacerea sau remedierea îmbinărilor sudate
ale elementelor de rezistenţă;
b) transformarea de principiu a modului de acţionare a maşinilor de ridicat ca de exemplu de la
acţionare electrică la acţionare hidraulică şi altele asemănătoare;
c) înlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lanţul cinematic cu alte
tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
d) modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de acţionare;
e) înlocuirea totală a instalaţiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
f) înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale maşinii de ridicat cu alte
tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică iniţială;
g) înlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructivă a căruciorului macaralei.

CAPITOLUL VII
VERIFICĂRI TEHNICE ÎN UTILIZARE PENTRU INVESTIGAŢII/EXAMINĂRI CU
CARACTER TEHNIC A MAŞINILOR DE RIDICAT
SECŢIUNEA 1 - Prevederi generale

Art. 78 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se
efectuează în scopul evaluării stării tehnice, estimării duratei de funcţionare remanentă şi stabilirii
condiţiilor de funcţionare în siguranţă a maşinilor de ridicat.
Art. 79 Verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic se
efectuează în următoarele cazuri:
a) dacă la maşina de ridicat s-au produs avarii şi/sau accidente;
b) dacă în urma verificărilor tehnice, efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice,
se obţin rezultate necorespunzătoare, care periclitează funcţionarea în condiţii de siguranţă a
maşinii de ridicat;
c) atunci când maşina de ridicat urmează să fie repusă în funcţiune după o perioadă de timp în
care a fost oprită, fără să fie conservată în mod corespunzător (conform instrucţiunilor de
utilizare/exploatare şi unor proceduri specifice), iar repunerea acesteia în funcţiune ar putea
periclita siguranţa în funcţionare;
d) la sfârşitul duratei de viaţă a maşinii de ridicat, atunci când aceasta este stabilită prin
documentaţia tehnică;
e) la expirarea duratei normale de funcţionare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004,
atunci când prin documentaţia tehnică nu este prevăzută durata de viaţă a maşinii de ridicat;
f) atunci când documentaţia tehnică a maşinii de ridicat lipseşte sau este incompletă;
g) atunci când la maşina de ridicat aflată în exploatare se constată coroziune şi/sau deformaţii la
structura metalică portantă, care ar putea periclita funcţionarea în condiţii de siguranţă;
h) după un seism major sau atunci când zona în care este montată maşina de ridicat a suferit o
acţiune susceptibilă să-i afecteze structura sau stabilitatea.
CAPITOLUL IX
AVARII ŞI ACCIDENTE
Art. 92 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de
nesiguranţă a unei maşini de ridicat, precum şi în cazurile de accidente provocate la maşina de
ridicat, persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează maşina de ridicat are obligaţia de a opri
din funcţionare maşina de ridicat şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului;
cu această ocazie se anunţă cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei
care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data,
ora şi locul producerii avariei/accidentului, tipul maşinii de ridicat, urmările avariei/accidentului.
Art. 93 Persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează maşina de ridicat care a suferit avaria sau
la care s-a produs accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit, prin RSVTI:
a) să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul accidentului să
rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia
cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;
b) să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;
c) să izoleze pe cât posibil zona de lucru a maşinii de ridicat avariate sau la care s-a produs
accidentul;
d) să întocmească un raport cu situaţia tehnică a maşinii de ridicat imediat după avarie/accident,
care include şi fotografii ale maşinii de ridicat avariate, precum şi intervenţiile efectuate până la
sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;

e) să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea funcţionării maşinii
de ridicat (cartea ISCIR) precum şi raportul de mai sus în cazurile justificate.
Art. 94 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a
avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a maşinii de ridicat.
Art. 95 (1) Maşina de ridicat care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea din
funcţionare, trebuie să fie supusă unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic (în vederea
evaluării stării tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi
ale prescripţiilor tehnice aplicabile.
(2) Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care persoana fizică
sau juridică deţinătoare/utilizatoare renunţă la utilizarea maşinii de ridicat avariate şi decide
scoaterea din uz şi casarea acesteia.
Art. 96 Expertizele în caz de avarii sau accidente la maşini de ridicat se realizează de către experţii
ISCIR.
CAPITOLUL XII - OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
SECŢIUNEA a 4-a - Obligaţiile şi responsabilităţile personalului de deservire şi ale

personalului auxiliar de deservire
Art. 127. Manevrantul mecanismului de ridicat are următoarele obligații și responsabilități:

a) să asigure exploatarea mecanismului de ridicat în conformitate cu instrucțiunile
producătorului;
b) să cunoască mecanismul de ridicat la care lucrează și condițiile tehnice privind utilizarea și
să le aplice întocmai;
c) să nu acționeze mecanismul de ridicat atât timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite
condițiile de securitate;
d) să consemneze în registrul de supraveghere a mecanismului de ridicat toate observațiile
privind neconformitățile în funcționare ale acestuia.

T E S T nr. 1
Alegeţi răspunsul corect din cele trei variante
1. Cu ce element de prindere trebuie dotat cârligul unei instalaţii de ridicat care
manevrează legături de bare subţiri de oţel cu Ø 12mm şi lungime de 5m ?
a. cablu din oţel
b. bandă din fibre sintetice
c. traversă cu cabluri
2. Cum procedaţi în situaţia în care observaţi că sarcina prinsă în cârligul unei instalaţii
de ridicat se dezechilibrează, alunecând lent într-o parte ?
a. vă îndepărtaţi repede şi avertizaţi prin strigăte pe cei din jur
b. interveniţi pentru restabilirea echilibrului sarcinii
c. semnalizaţi prin cod mişcările necesare macaragiului
3. Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin :
a. construcţie complexă
b. dimensiuni reduse
c. bandă cu electromagneţi
4. Mecanismele de ridicat cu acţionare mecanizată sunt :
a. palanele
b. electropalanele
c. scripeţii
5. Vinciurile cu cremalieră au ca element principal, mecanismul :
a. şurub-piuliţă
b. roată dinţată – cremalieră
c. cilindru cu piston
6. Organul flexibil al unui palan cu acţionare manuală poate fi :
a. lanţ necalibrat
b. lanţ calibrat
c. cabluri
7. Scripeţii servesc la :
a. deplasarea pe orizontală
b. alcătuirea unor mecanisme mai complicate
c. ridicarea sarcinilor foarte mari pe orizontală
8. Principalul parametru al electropalanului cu cablu este :
a. capacitatea de ridicare
b. preţ de cost redus
c. siguranţă în exploatare
9. Macaralele sunt instalaţii de ridicat cu mişcare :
a. continuă
b. uniformă
c. intermitentă
Răspunsuri: 1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – b; 6 – b; 7 – b; 8 – a; 9 – c.

T E S T nr. 2
Alegeţi răspunsul corect din cele trei variante

1. Parametrii de bază ai maşinilor de ridicat în funcţie de care se face alegerea tipului
de maşină sunt:
a. înălţimea de ridicare a sarcinii
b. mişcare continuă
c. turaţie
2. Organele de maşină specifice maşinilor de ridicat sunt :
a. rulmenţi
b. cârlig
c. şuruburi
3. Lanţurile cu eclise şi bolţuri sunt :
a. organele flexibile de tracţiune
b. dispozitive de blocare şi frânare
c. dispozitive pentru prinderea sarcinilor
4. Caracteristica mecanismelor de ridicat este :
a. preţ scăzut
b. economie de material
c. greutate proprie şi gabarit redus
5. Sarcinile deplasate de către instalaţiile de transportat pot fi :
a. subansambluri
b. amestec de formare
c. piese componente
6. Principala caracteristică a unei instalaţii de ridicat este :
a. productivitatea
b. capacitatea de ridicare
c. construcţie complexă
7. Capetele organelor flexibile se fixează la elementele de prindere a sarcinilor în
funcţie de :
a. organul flexibil
b. capacitatea de ridicare
c. modul de acţionare
8. Ochetul depinde de :
a. mărimea cablului
b.. parametrii funcţionali
c. deformaţiile permanente
9. Dispozitivele de blocare se folosesc la maşinile de ridicat cu acţionare :
a. mecanică
b. electronică
c. manuală
Răspunsuri; 1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – c; 5 – b; 6 – b; 7 – a; 8 – a; 9 – c.

Suport Manevrant Elevator Auto

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Manevrant Elevator Auto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT CURS AUTORIZARE MANERVRANT ELEVATOARE AUTO

SC CONFORTUL SRL – PRESTĂRI SERVICII RSVTI

1 S.C. CONFORTUL S.R.L.

2 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Programa analitică de instruire anuală a manevranţilor

Tema Numărul orelor de

Manevrant - persoană instruită şi autorizată să efectueze manevrarea instalaţiilor de ridicat

3 S.C. CONFORTUL S.R.L.

4 S.C. CONFORTUL S.R.L.

5 S.C. CONFORTUL S.R.L.

6 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Transportul operaţional în oricare domeniu este o activitate deosebit de importantă, fiind

I.1. Termenii şi definiţii

1. adâncimea de coborâre a sarcinii – distanţa pe verticală între nivelul pe care se

7 S.C. CONFORTUL S.R.L.

8. dispozitiv de blocare - componentă de securitate destinată reţinerii macaralelor

8 S.C. CONFORTUL S.R.L.

9 S.C. CONFORTUL S.R.L.

10 S.C. CONFORTUL S.R.L.

66. declaraţie de conformitate – procedură prin care un producător sau un

11 S.C. CONFORTUL S.R.L.

II. CLASIFICAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR

12 S.C. CONFORTUL S.R.L.

13 S.C. CONFORTUL S.R.L.

cu grinzi cu tablă sudată

14 S.C. CONFORTUL S.R.L.

În funcţie de complexitatea deservirii şi gradul de pericol pe care îl prezintă în exploatare,

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripții tehnice se aplică mașinilor de ridicat,

15 S.C. CONFORTUL S.R.L.

i) contact stop (buton stop);

II.1. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE RIDICAT

Schema constructivă a unei macarale cu coloană fixă, cu contragreutate. Pe coloana 1 din

16 S.C. CONFORTUL S.R.L.

În traversa 2 se află un lagăr radial-axial.

Macaralele pe şenile au avantajul că se pot

Macaralele pe roţi cu pneuri - sunt montate pe şasiuri speciale de autovehicule şi au în dotare

17 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Fig. 1. Pod rulant monogrindă au acţionare manuală

Fig. 2. Pod rulant cu grinzi în cheson

18 S.C. CONFORTUL S.R.L.

19 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Alte tipuri de elevatoare

20 S.C. CONFORTUL S.R.L.

III. PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI AI

21 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Tabelul 1 - Clasele de utilizare ale maşinilor de ridicat

Clasa de Timpul de funcţionare Durata de Observaţii

Grupele de funcţionare încadrează maşinile de ridicat în funcţie de clasa de utilizare şi starea de

Tabelul 2 - Grupele de funcţionare ale maşinilor de ridicat

Starea de Clasa de utilizare

22 S.C. CONFORTUL S.R.L.

IV. MECANISMELE MAŞINILOR ŞI

23 S.C. CONFORTUL S.R.L.

Fig. 8.1. Troliu manual

Fig. 8.3 Acţionare

Fig. 8.4. Mecanism de ridicare

24 S.C. CONFORTUL S.R.L.

MECANISM DE RIDICARE CU ȘURUB

Componentele de securitate au rolul de a asigura funcționarea

25 S.C. CONFORTUL S.R.L.

V.1. Limitatoarele de sfârșit de cursă

V.2. Limitatoare de sarcină

V.3. Limitatoare de moment