Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Manevrant Elevator Auto PDF
Suport Manevrant Elevator Auto PDF
CUPRINS
I. NOŢIUNI GENERALE 5
I.1. Termenii şi definiţiile 6
II. CLASIFICAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT 11
II.1. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE DE RIDICAT 15
III. PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI AI MECANISMELOR ŞI MAŞINILOR DE 18
RIDICAT
IV. MECANISMELE MAŞINILOR ŞI ECHIPAMENTELOR DE RIDICAT 21
IV.1. Mecanismele de ridicare 21
IV.2. Mecanismul de translaţie 23
IV.2.1. Elemente componente ale translaţiei 24
IV.3. Poduri rulante. Electropalane 26
V. COMPONENTE DE SECURITATE 44
V.1. Limitatoarele de sfârșit de cursă 44
V.2. Limitatoare de sarcină 44
V.3. Limitatoare de moment 45
V.4. Siguranțele la cârlig 45
V.5. Dispozitive de frânare şi oprire 45
V.6. Dispozitive de semnalizare 47
V.7. Alte componente de securitate 47
VI. RESPONSABILITĂŢILE MANEVRANŢILOR 48
VII. MANEVRAREA ŞI EXPLOATAREA MAŞINILOR DE RIDICAT 50
VIII. ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, REPARAREA ŞI VERIFICAREA TEHNICĂ A 52
INSTALAŢIEI DE RIDICAT
IX. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR LA MANEVRAREA MAŞINILOR DE 56
RIDICAT
IX.1. Măsuri cu caracter general 56
IX.2. Echipament personal de protecţie 57
IX.3. Norme de sănătatea şi securitatea muncii 57
IX.4. Măsuri de prim ajutor 57
X. CODURI DE SEMANLIZARE 64
XI. LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRII, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI 68
Teste evaluare
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
BIBLIOGRAFIE
I. NOŢIUNI GENERALE
26. macara de perete – macara care este fixată de un perete sau care se poate deplasa
în lungul unei căi de rulare amplasate la înălţime pe un perete sau pe o structură portantă.
27. macara deplasabilă – macara care se poate deplasa în timpul lucrului.
28. macara derrick (macara catarg) – macara rotitoare cu un braţ articulat la partea
inferioară a unui catarg vertical, care este susţinut la vârf şi la bază.
29. macara mobilă – macara cu braţ care poate fi prevăzută cu un catarg (echipament
turn) capabilă să se deplaseze cu sarcină sau fără sarcină, fără a avea nevoie de căi de
rulare fixe şi a cărei stabilitate se bazează pe forţele de gravitaţie.
30. macara portal – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul
metalic este compus dintr-o construcţie orizontală susţinută de picioare care se pot
deplasa pe sol pe şine de rulare paralele; pe construcţia orizontală se mişcă mecanismul
sau instalaţia de ridicat propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
31. macara rotitoare – macara cu o platformă rotitoare care se poate roti în plan
orizontal împreună cu sarcina, în raport cu şasiul de bază sau cu baza fixă de sprijin.
32. macara turn – macara cu braţ rotitor care are braţul montat la partea superioară a
unui turn vertical.
33. mecanism de basculare - mecanism acţionat şi utilizat pentru modificarea razei de
acţiune şi a înălţimii la care este ridicată sarcina, prin variaţia înclinării braţului, şi/sau a
braţului prelungitor.
34. mecanism de deplasare a căruciorului sau a palanului – mecanism acţionat şi
utilizat pentru deplasarea căruciorului sau a palanului de ridicare.
35. mecanism de deplasare a macaralei – mecanism acţionat şi utilizat pentru
deplasarea macaralei.
36. mecanism de ridicare – mecanism acţionat şi utilizat pentru ridicarea şi coborârea
sarcinii.
37. mecanism de rotire – mecanism acţionat şi utilizat pentru rotire în plan orizontal a
macaralei/nacelei.
38. modificarea razei de acţiune – deplasarea dispozitivului de manipulare prin
coborârea, ridicarea sau prin deplasarea căruciorului.
39. moment de răsturnare produs de sarcină – produsul dintre distanţa de la axa de
ridicare a sarcinii la axa de răsturnare şi sarcina corespunzătoare.
40. moment produs de sarcină – produsul între raza de acţiune şi sarcina
corespunzătoare.
41. nacelă – instalaţie care permite stabilirea unui post de lucru cu nivel variabil la
poziţia dorită.
42. opritor – componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziţiile
limită de lucru stabilite.
43. palan - mecanism compact de ridicare a sarcinii cu sau fără un mecanism de
deplasare inclus în acelaşi ansamblu.
44. piesă de reazem - componentă de securitate destinată evitării şocurilor provenite
din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum şi
împotriva deraierii.
45. pod rulant – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul metalic
este compus dintr-o construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se
deplasează pe şine de rulare paralele situate la înălţime; pe construcţia orizontală se mişcă
mecanismul sau instalaţia de ridicare propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
46. pod rulant de forjare – pod rulant echipat cu dispozitiv pentru ridicarea,
manipularea şi rotirea pieselor forjate.
47. pod rulant de turnare – pod rulant echipat cu mecanism pentru ridicarea şi
bascularea oalelor de turnare.
48. pod rulant stivuitor – pod rulant echipat cu o coloană suspendată care susţine
furcile de stivuire.
49. platformă autoridicătoare – instalaţie cu sistem articulat destinată deplasării pe
verticală a persoanelor şi/sau materialelor.
50. raza de acţiune – distanţa pe orizontală între axa de rotire a platformei rotitoare a
macaralei şi axa verticală a dispozitivului de manipulare a sarcinii când macaraua este
amplasată pe o suprafaţă orizontală.
51. ridicare (coborâre) sarcină – deplasarea unei sarcini pe verticală.
52. sarcină nominală - sarcina pentru care a fost proiectată şi construită macaraua/
nacela/platforma autoridicătoare.
53. siguranţă la cârlig - componentă de securitate destinată să împiedice ieşirea
accidentală din cârlig a organelor de legare a sarcinilor.
54. stabilitatea macaralei – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare.
55. stabilitatea proprie – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare produse de acţiunea vântului sau de alte cauze atunci când macaraua nu
lucrează.
56. stabilitatea sub sarcină – proprietatea unei macarale de a rezista momentelor de
răsturnare produse de greutatea sarcinii, de forţele de inerţie, de acţiunea vântului şi de
alte cauze.
57. tampon – componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire.
58. troliu – mecanism care transmite forţa de tracţiune prin intermediul unui organ
flexibil (cablu, lanţ) de la un tambur acţionat.
59. viteza de deplasare – viteza de deplasare în regim stabilizat.
60. viteza de deplasare a căruciorului – viteza de deplasare în regim stabilizat a
căruciorului.
61. viteza de ridicare (coborâre) a sarcinii – viteza de deplasare pe verticală în regim
stabilizat a sarcinii de lucru.
62. viteza de rotire – viteza unghiulară de rotire în regim stabilizat a platformei
rotitoare a unei macarale.
63. activitate de reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni specializate de investigare
a defectelor apărute, asigurare a pieselor de schimb , efectuare a depanărilor şi/sau
înlocuirilor de componente defecte şi încercare funcţională a nacelei şi platformei
autoridicătoare pentru demonstrarea calităţii reparaţiei efectuate, menite să le readucă în
stare bună de funcţionare în condiţii de securitate. Capacitatea unui agent economic de a
efectua lucrările de reparare trebuie să fie atestată printr-o autorizaţie emisă de ISCIR-
INSPECT IT.
64. autorizarea funcţionării - ansamblu de activităţi de verificare şi validare a
rezultatelor măsurărilor şi încercărilor funcţionale executate la punerea în funcţiune a
nacelelor şi platformelor autoridicătoare sau cu ocazia verificărilor tehnice periodice ale
acestora, în scopul confirmării îndeplinirii condiţiilor de funcţionare în securitate. Se
efectuează numai de către ISCIR-INSPECT IT sau de către RSVTI autorizat şi împuternicit de
ISCIR-INSPECT IT în acest sens.
65. cerinţă esenţială - cerinţă care are în vedere, în special, protecţia sănătăţii,
securitatea utilizatorilor, protecţia proprietăţii şi a mediului, astfel cum este prevăzută în
actele normative în vigoare.
Există o multitudine de criterii după care se pot clasifica maşinile de ridicat, dar din punct de
vedere tehnic poate fi considerată satisfăcătoare clasificarea după criteriul complexităţii şi al
numărului mişcărilor de lucru, în raport cu care avem trei grupe:
mecanisme simple de ridicare;
ascensoare şi platforme ridicătoare de lucru;
macarale.
Mecanismele de ridicare asigură efectuarea unei singure mişcări de deplasare a sarcinii, de regulă
pe verticală (ridicare-coborâre), uneori pe o traiectorie înclinată sau orizontală (la tractarea
sarcinilor). Acţionarea acestor mecanisme se realizează fie manual, fie cu ajutorul unor motoare
termice sau electrice, iar detalierea clasificării lor este următoarea:
Mecanisme simple de ridicat:
a. vinciuri:
- cu şurub;
- cu cremalieră;
- hidraulice;
b. palane:
- cu cablu;
- cu lanţ;
c. trolii:
- reversibile (cu cuplaj permanent);
- nereversibile (cu ambreiaj);
- cabestane şi trolii cu fricţiune
d. tirfoare;
e. platforme de ridicare:
- mecanice cu şurub;
- hidraulice.
De menţionat este faptul că aceste mecanisme sunt utilizate fie ca mecanisme
independente (din ce în ce mai rar), fie intră în componenţa macaralelor sau a maşinilor de ridicat
complexe.
Ascensoarele sunt instalaţii de ridicat pe verticală a materialelor şi a persoanelor, prin
intermediul unei platforme sau cabine ghidate, acţionate prin intermediul unui motor.
Platformele ridicătoare de lucru sunt destinate lucrului la înălţime a mai multor muncitori,
fie în scop tehnologic, fie pentru diverse intervenţii. Platformele tehnologice sunt instalaţii stabile,
care necesită montare la locul de funcţionare, în timp ce platformele de intervenţie sunt montate
pe maşini mobile, având de regulă o singură mişcare, anume cea de ridicare-coborâre. Platformele
de intervenţie mai pot efectua şi o mişcare de rotaţie. Detalierea clasificării lor este următoarea:
Platforme ridicătoare de lucru:
a. nedeplasabile (tehnologice):
- pe cremalieră;
- cu ghidare pe cablu;
- suspendate cu cablu;
b. deplasabile (de intervenţie):
- cu pârghii articulate tip foarfece;
- cu braţe articulate;
- telescopice;
- cu şurub.
Macaralele sunt maşini de ridicat complexe, care dispun de unul sau mai multe
mecanisme, prin intermediul cărora realizează mişcările de deplasare a sarcinii, o clasificare
nelimitativă fiind următoarea:
Macarale:
a. cu braţ:
nedeplasabile:
- de bord;
- de perete;
- de planşeu;
- pe fundaţie;
- Derrick;
deplasabile:
- turn;
- pe pneuri;
- pe şenile;
- pe autocamion;
- automacarale;
- lansatoare de conducte;
- de cale ferată;
- portuare;
- plutitoare;
b. rulante:
- poduri transbordare;
- poduri rulante;
- macarale portal;
- macarale semiportal;
- macarale consolă;
c. funiculare:
- nedeplasabile;
- deplasabile;
d. alte tipuri.
Macaralele cu braţ sunt caracterizate printr-un braţ, de regulă rotitor în jurul unei axe
verticale, astfel încât câmpul de acţiune al macaralei este de forma unui cilindru. Ca mişcări
posibile avem ridicarea-coborârea sarcinii, rotirea braţului, înclinarea sau bascularea braţului ori
deplasarea dispozitivului de prindere în lungul braţului (când acesta este orizontal), prezenţa unui
mecanism de deplasare a macaralei mărind considerabil câmpul de acţiune al acesteia.
Bascularea braţului şi deplasarea întregii macarale pot fi concepute ca mişcări posibil a fi
efectuate cu sarcină sau fără sarcină, caz în care macaraua îşi schimbă doar poziţia de lucru.
Macaralele rulante au particularitatea că, prin intermediul mişcărilor de translaţie reciproc
perpendiculare, dispozitivul de suspendare are acces într-un câmp de acţiune de formă
paralelipipedică.
Pod rulant – macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul metalic este compus
dintr-o construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de rulare
paralele situate la înălţime; pe construcţia orizontală se mişcă mecanismul sau instalaţia de
ridicare propriu-zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
Clasificarea podurilor rulante:
După construcția grinzilor:
cu grinzi cu inima plină în care intră și varianta cu grindă suspendată
cu grinzi cu zăbrele
Macara pivotant
pivotantă cu picior
suport
Destinat pentru ridicarea
sarcinilor de pe cl clădire.
Amplasarea ei se realizeaz
realizează
pe o margine de unde
sarcina ridicat
ridicată se pivotează
si se lasă pe pardoseal
pardoseală. Raza
de pivotare este dat dată la
dimensiuni, fiind cota A.
Fixarea cadrului suport se
realizează
ză cu șuruburi de
planșeueu sau la structura de
Macarale rotitoare cu coloană fixă susţinere.
inere.
Pod rulant monogrindă cu acţionare manuală este prezentat în figura 1. Grinda principală 1 de
profil I, are o talpă inferioară pe care se poate deplasa căruciorul monoşină 2, de care este
suspendat palanul manual cu lanţ 3. Grinda principală se fixează pe două grinzi de capăt 4, în care
sunt montate roţile de antrenare
trenare 5 şi cele libere (de ghidare) 6. Fiecare grindă de capăt este
formată din două profile U. Mecanismul de deplasare constă dintr-o
dintr o roată de manevră 7 montată
pe arborele de translaţie 8, care antrenează roţile 5 prin angrenajul 9. Distanţa dintre căi căile de
rulare 10 determină deschiderea l a grinzii, iar distanţa dintre roţile de rulare b determină
ampatamentul ei. Antrenarea simultană a roţilor 5 face ca deplasarea să se facă fără deviere de la
poziţia perpendiculară pe axa căilor de rulare. În plan orizontal,
rizontal, grinda principală este rigidizată
prin grinda secundară 11 şi contravântuirea 12.
Podurile rulante monogrindă cu acţionare electrică au aceiaşi construcţie, cu deosebirea că toate
mişcările sunt realizate prin antrenarea de la un motor electric.
Pod rulant cu grinzi în cheson (fig. 2), datorită lipsei grinzilor secundare şi orizontale, grinzile
principale trebuie să asigure suficientă rigiditate în plan orizontal, pentru a prelua forţele de
inerţie
rţie la frânare şi a rezista la torsiune datorită excentricităţii platformei cu mecanismul de
deplasare. Se folosesc la ridicarea sarcinilor mijlocii, mari şi foarte mari şi la deschideri de 12
12-32 m.
ELEVATOARE AUTO
Elevatoare cu 2 coloane
CAPACITATEA DE RIDICARE - Este valoarea maximă a masei care este admisă a fi ridicată de
macara sau mecanismul de ridicare. In capacitatea de ridicare se include si masa dispozitivului de
prindere a sarcinii, demontabil, de exemplu: bena, graifăr, electromagnet, oala de turnare. Nu se
include in capacitatea de ridicare masa dispozitivului de prindere nemontabil.
Exemplu: mufla cu cârlig, clește la macarale speciale, brațul macaralelor de încărcare, traversele
de ridicare etc.
SARCINA NOMINALĂ - Este valoarea maximă a masei - inferioară capacităţii de ridicare - admisă a
fi ridicată de mecanismul sau maşina de ridicat. Ca şi la capacitatea de ridicare în sarcină nominală
se include masa dispozitivelor de prindere demontabile precum si neincluderea masei
dispozitivelor de prindere nedemontabile.
SARCINA UTILĂ - Este valoarea masei maxime care poate fi preluată, după caz, de dispozitivul de
prindere, dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare.
ÎNĂLŢIMEA DE RIDICARE - reprezintă distanţa maximă, măsurată pe verticală dintre poziţiile limită
inferioară şi superioară a axei dispozitivului principal de suspendare (cârlig, ochet) sau de apucare
a sarcinii. În funcţie de necesităţile tehnologice înălţimea de ridicare poate avea valori cuprinse în
intervalul 3,2-50 m.
DISTANŢA DE DEPLASARE - se stabileşte în funcţie de necesităţile tehnologice şi de timpii de
circulaţie şi de pauză. În cazul unui pod rulant distanţa de deplasare poate atinge valori de 60-80
m.
MOMENTUL NOMINAL - reprezintă valoarea maximă a produsului dintre masa sarcinii nominale şi
raza de acţiune, exprimată în t m .
SUPRASARCINA - Este sarcina care depăşeşte sarcina nominală.
SARCINA STATICĂ - Este sarcina in stare de repaus, care reprezintă sarcina nominală de încercare,
respectiv sarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de sol.
SARCINA DINAMICĂ - Este sarcina care ia naştere in timpul accelerării sau decelerării sarcinii
nominale, parţiale etc.
RAZA DE ACŢIUNE - Este distanţa de la axa de rotaţie a părţii rotitoare a macarale până la axa
organului de prindere a sarcinilor.
FORȚA DE RIDICARE - Este suma forțelor corespunzătoare maselor sarcinii, organului de prindere,
dispozitivului de ridicare, organelor de legare.
FORȚA DE TRACȚIUNE - Este suma fotelor rezultate din tensiunile de cablu, care acționează asupra
tamburului. Dacă sunt mai mulţi tamburi cuplaţi mecanic, se însumează tensiunile din cablul
fiecărui tambur.
MĂRIMILE CINEMATICE - sunt reprezentate de viteză şi acceleraţie. În funcţie de complexitatea
maşinii de ridicat se definesc următoarele viteze:
o viteza de lucru v, depinde de mărimea sarcinii şi regimul de lucru şi are
valorile:
- între 2 - 30 m/min viteză de ridicare, pentru sarcini cuprinse între 10 - 500 kN;
- între 0,6 - 6,3 m/min viteză de ridicare, pentru sarcini cuprinse între 500 - 3200 kN;
o viteza de translaţie pentru cărucioare, care pentru regim mediu şi uşor are
valori cuprinse între 12,5 - 32 m/min;
o viteza de translaţie pentru poduri rulante şi macarale, care pentru regim
mediu şi uşor are valori cuprinse între 20 - 100 m/min;
o viteza de rotire, calculată ca viteza periferică a sarcinii pentru deschiderea
maximă, corespunzând unei turaţii n = 2-4 rot/min, are valori cuprinde între 40 -
250m/min;
o viteza de variaţie a deschiderii braţului, poate avea valori cuprinse între 6,3-
80 m/min.
CLASA DE UTILIZARE a unei maşini de ridicat este determinată de timpul de funcţionare mediu
zilnic prevăzut pentru aceasta, exprimat în ore (tabelul 1).
STAREA DE SOLICITARE, precizează măsura în care maşina de ridicat este supusă la solicitări
maxime (datorită sarcinii nominale), respectiv la solicitări mai mici (datorită sarcinilor mici). Din
punct de vedere al solicitării, maşinile de ridicat se împart în trei grupe:
L1, maşini de ridicat care nu sunt supuse la solicitări maxime decât în mod
excepţional, curent fiind supuse la solicitări inferioare;
L2, maşini de ridicat care sunt supuse în durată aproape egală la solicitări
uşoare, medii şi maxime;
L3, maşini de ridicat care sunt supuse tot timpul la solicitări apropiate sau
egale cu solicitările maxime.
O maşină de ridicat poate avea mişcări de translaţie în plan vertical, mişcări de translaţie în plan
orizontal şi mişcări de rotaţie. Numărul mecanismelor de acţionare şi felul lor depinde de
complexitatea mişcărilor cerute maşinii. Indiferent de tipul mecanismului, pentru punerea lui în
mişcare se pot utiliza, după importanţa şi cerinţele exploatării, mijloace de acţionare manuale şi
mecanice.
Acţionarea manuală. Din cauza forţei limitate a omului, acţionarea manuală se întrebuinţează
numai la aparatele de ridicat cu capacităţi de ridicare relativ mici şi pentru deplasarea pe distanţe
scurte a sarcinilor. Se întrebuinţează mai ales la acţionarea trolilor de montaj transportabile, a
cricurilor şi palanelor, a macaralelor simple şi a podurilor rulante cu frecvenţă de utilizare redusă şi
perioade scurte de activitate sau ca rezervă în eventualitatea defectării acţionării mecanice.
Acţionarea mecanică este cea mai răspândită datorită avantajelor pe care le prezintă. În acest
moment, cele mai cunoscute mijloace de acţionare mecanică, potrivit scopului şi condiţiilor în care
sunt utilizate, se pot grupa astfel:
instalaţii acţionate cu maşini cu motoare cu ardere internă;
instalaţii cu acţionare hidraulică sau pneumatică;
instalaţii de acţionare electrice.
Cu toată diversitatea tipurilor de maşini de ridicat, mecanismele care execută mişcările de ridicare,
de translaţie şi de rotaţie nu diferă esenţial, deoarece toate cuprind: elementul de acţionare,
transmisia dintre arborele motor şi cel condus, respectiv elementul de execuţie (palanul cu toba
de înfăşurare, în cazul ridicării sau mecanismul de rulare, în cazul rotaţiei sau translaţiei).
Principalele mecanisme sunt:
mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii;
mecanismul de deplasare (translaţie) al macaralei;
mecanismul de deplasare (translaţie) al căruciorului de sarcină.
IV.1. Mecanismele de ridicare
Sunt utilizate în instalaţii pentru ridicarea şi coborârea sarcinilor în procesul tehnologic sau în
activităţi auxiliare. Au în componenţă următoarele subansambluri: elementul de acţionare,
o mecanismul de transmisie, cuplaj,
o frână,
o tambur,
o palan (cablu de ridicare),
o dispozitivul de prindere a sarcinii
o structura portantă.
Funcţie de modul de acţionare, mecanismul de ridicare poate fi antrenat:
manual prin forţa manevrantului; troliu cu manivelă şi cablu (fig.8.1.a) sau
troliu cu braţ echipat cu două cârlige cu element de siguranţă (fig.8.1.b); troliu cu
acţionare manuală prin intermediul manivelei (fig.8.2) şi a transmisiei prin cablu
sau lanţ (fig.8.3) (palanul cu lanţ este de capacitate limitată, pentru care lanţul
lucrează direct sub sarcină fiind echipat cu cârlig orientabil de prindere a sarcinii
prevăzut cu siguranţă şi suspendat cu cârlig de prindere cu siguranţă.
electric prin motor de curent alternativ sau continuu (fig.8.4);
hidraulic ;
termic la mecanismele cu propulsie proprie.
Fig.8.2 Acţionare
ionare manual
manuală cu
manivelă
V. COMPONENTE DE SECURITATE
reţinerea sarcinii ridicate. Opritoarele sunt folosite ca dispozitive independente sau ca părţi
componente ale frânelor.
În funcţie de construcţie, se deosebesc:
opritoare cu clichet;
opritoare cu frecare, care pot fi cu excentric şi cu role.
Opritorul cu role (figura de mai jos), este formată din semicuplajul 2 împănat pe arbore, prevăzut
la exterior cu adâncituri în care sunt montate rolele 3, acţionate de resoartele 4 fixate în locaşurile
5, astfel încât formează cu semicuplajul 1 locaşuri
loca în formă de pană. La ridicarea sarcinii, rolele nu
împiedică arborele să se rotească.
roteasc La tendinţaa de coborâre a sarcinii, rolele se împîmpănează pe
porţiunea îngustă a locaşului
ului dintre semicuplaje împiedicând rotirea.
rotirea
Opritorul cu role
Organele de frânare folosite în construcţia maşinilor de ridicat sunt, în principiu, alcătuite din unul
sau mai multe organe mobile, solidarizate cu un arbore al mecanismului, respectiv unul sau mai
multe organe fixe, solidarizate cu scheletul acestora. Prin frecarea dintre organele mobile şi cele
fixe ale frânei se realizează transformarea în căldură a energiei diferitelor piese în mişcare ale
mecanismului, rezultând fie oprirea lui într-un
într un timp determinat, fie limitarea vitezei la o valoare
dată.
Clasificarea frânelor
lor se poate face după mai multe criterii, câteva dintre acestea fiind cele
ce urmează:
după destinaţia lor:
- frâne de oprire;
- frâne de coborâre;
- frâne mixte;
după modul de comandă:
- frâne comandate;
- frâne semiautomate;
- frâne automate;
după poziţia relativă a organelor fixe şi mobile:
- frâne normal strânse;
- frâne normal slăbite.
Opritor cu clichet
V.7. Alte
lte componente de securitate
1. contacte electrice:
- la ușa
șa de acces in cabină
cabin
- la dispozitivele de cale
2. buton de avarie
- acționeazăă asupra întrerupătorului de avarie
În cazul unor defecţiuni repetate ale redresorului se schimbă frâna chiar dacă aceasta nu are,
conform măsurătorilor, bobina scurtcircuitată sau pusă la masă. Este posibil ca defectul să apară
numai la încălzire.
Dacă ferodoul a atins un asemenea grad de uzură încât interstiţiul frânei atinge maximul permis de
0,9 mm, atunci frâna trebuie din nou reglată.
Sistemul de ungere automata trebuie sa fie umplut cu ulei in mod regulat, in funcție de
regimul de utilizare.
Pivoții de la brațele de ridicare trebuiesc gresați cu vaselina atunci când este nevoie, dar cel
puțin o data la 3 luni.
Elevatoarele care funcționează in condiții grele trebuiesc gresate de doua ori mai des.
Sistemele de deplasare si brațele trebuiesc menținute in stare buna de funcționare.
Elementele de susținere a vehiculelor trebuiesc menținute curate si nu trebuiesc unse.
Șuruburile de prindere a suporturilor trebuiesc gresate. Acestea nu trebuiesc deșurubate complet.
Activitatea mecanismului de blocare:
In cazul in care piulița principala de,ridicare se defectează, sarcina este preluata,de piulița
de avarie si se activează mecanismul de blocare al elevatorului Daca apare o astfel de situație,
contactați service-ul HOFMANN.
Atunci când se activează mecanismul de blocare, elevatorul trebuie reparat doar de
personalul instruit special in acest scop. Orice reparație sau intervenție efectuata de personalul
neinstruit poate conduce la accidente cu urmări deosebit de grave.
Defecțiuni si cauze:
In cazul in care se constata defecțiuni in funcționarea elevatorului întrerupeți alimentarea
cu energia electrica, asigurați echipamentul, protejați-l de intervenția persoanelor neautorizate si
contactați un dealer HOFMANN.
Funcționare zgomotoasa
Cauze:
Ungere defectuoasa, piulița de ridicare in stare proasta, mecanism de antrenare al
motorului defectuos.
Remedii:
Ungerea șuruburilor conform procedurii indicate pe eticheta de pe coloana elevatorului.
Daca se constată ca acestea prezintă defecte, trebuiesc înlocuite. Verificarea mecanismului
antrenare al motorului.
Elevatorul nu funcționează
Remedii:
Verificați alimentarea cu curent electric.
Verificați întrerupătorul general, circuitele de control si siguranțele fuzibile.
Elevatorul nu se ridica la Inaltimea dorită:
Verificați daca încărcarea nu depaseste sarcina maxima admisa a elevatorului.
Verificați ungerea șuruburilor si a piulițelor de ridicare.
Verificați cablurile electrice ale motorului, pe toate cele trei faze.
Elevatorul nu se ridica
Verificați sistemele de siguranța, este probabil ca piulițele de ridicare sa fie defecte si
pârghia de siguranța sa fi fost activata. Opriți elevatorul, asigurați-l, împotriva utilizării
neautorizate si informați dealer-ul HOFMANN.
Elevatorul nu poate fi ridicat atunci când pârghia de siguranța a fost activată si depanarea
poate fi făcuta doar de personalul calificat si instruit de dealer-ul HOFMANN. Nu încercați sub nici
un motiv sa deblocați elevatorul anulând pârghia de siguranța.
Pentru orice alta defecțiune, contactați service-ul HOFMANN.
Reparațiile elevatoarelor HOFMANN trebuiesc realizate doar de către dealerii autorizați.
Este permisa doar utilizarea pieselor de schimb originale HOFMANN. Folosirea altor piese
de schimb duce la pierderea garanției.
Important
După ce ați realizat conexiunile electrice, verificați rotirea in sensul corect a motoarelor.
Atunci când se rotește butonul de sens in poziția "sus", elevatorul trebuie sa se ridice!
Atunci când fixați cablurile electrice, nu înșurubați elementele de fixare in coloane.
Elevatoarele care funcționează in încăperi cu grad de umiditate mare sau unde exista
substanțe volatile trebuie sa fie conectate In conformitate cu prevederile standardelor lEE.
Toate conectările electrice trebuiesc realizate de către un electrician autorizat și trebuie sa
fie conforme cu reglementările naționale in vigoare.
VERIFICARE
ZILNICĂ TRIMESTRIALĂ ANUALĂ
Verificarea vizuală a stării generale x
Verificarea funcţionării
o Frână x
o Limitatoare de cursă x
Verificarea frânei, a spaţiului liber x
Întreţinerea şi reglarea cuplajului glisant x
Verificarea uzurii lanţului de sarcină x
Ungerea lanţului de sarcină x
Uzura tampoanelor de cauciuc (verificare x
vizuală)
Ungerea blocului şi suportului de cârlig, x
controlul siguranţei cârligului, al siguranţei
piuliţei cârligului şi verificarea deschiderii
cârligului
Verificări generale
o Îmbinări cu şuruburi x
o Piesa de presare a lanţului, x
ghidajul, absenţa răsucirilor lanţului,
o Elemente de siguranţă x
Starea colectorului de lanţ, fixarea acestuia: x
fiind în special atenţi la uzura materialului
textil
Cablul electric de comandă, cablul de x
alimentare şi comanda suspendată
Cărucior, role x
Cască de protecţie
Antifoane
obligatorii la zgomot peste 85 dB(A)
Exemplu:
- compresor 85 - 85 dB(A)
- bormașină percutante 90 -100 dB(A)
- fierăstrău circular 95 – 105 dB(A)
- ciocan pneumatic 95 – 115 dB(A)
Primul gest în aceasta situaţie este anunţarea la 112 solicitând ajutorul echipei medicale calificate
şi cu dotare corespunzătoare după care începem resuscitarea cardio-pulmonară.
cardio pulmonară. Dacă victima nu
respiră, nu are puls şi eşti sigur că va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilaţ
ventilaţia artificială şi
compresiunile toracice. Ele se execută succesiv.
În cazul în care sunteţi singurul salvator, raportul ventilaţie masaj cardiac trebuie să
fie de 2:15, acest lucru repetându-se
repetându timp de un minut;
În cazul în care sunteţi doi salvatori, acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se execută 10
cicluri după care se face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se începe cu ventilaţia artificială şi se termină cu ventilaţie.
Pacient conştient
Obstrucţia căilor aeriene înseamnă blocarea căilor
aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp străin.
Victima se va sufoca. Obstrucţia poate fi incompletă sau
completă. Dacă victima este conştientă va indica acest
lucru prin prinderea gâtului cu o mână sau cu două mâini.
DE REŢINUT
Interziceri în caz de rănire
La tratarea rănilor se interzic următoarele;
Nu se ating rănile! - Se folosesc mănuşi de protecţie şi se foloseşte material steril
Nu se spală rănile! - Indiferent ce se foloseşte la spălat se introduc şi mai multe corpuri
străine şi microbi în răni.
Nu se tratează rănile cu pudră, sprayuri sau creme! - Folosirea mijloacelor de tratare este
problema medicului.
Corpurile străine se lasă în rană! - Prin mişcarea acestora se măreşte rana.
Stingere corectă
EXTRAS PT R1 2010)
CAPITOLUL I - GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1 - Scop
Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea,
punerea în funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare
pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de
ridicat.
(2) Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
CAPITOLUL III
AUTORIZAREA/ADMITEREA FUNCŢIONĂRII
18) modul de operare care trebuie urmat în cazul unui accident sau al unei defectări; în cazul în
care există probabilitatea producerii unui blocaj, modul de operare care trebuie urmat pentru a
permite deblocarea în condiţii de securitate;
19) descrierea operaţiilor de reglare şi mentenanță care trebuie efectuate de către utilizator,
condiţiilor de securitate, măsurilor de protecţie care trebuie să fie luate pe durata acestor
operaţii şi măsurilor de prevenire care trebuie să fie respectate;
20) specificaţiile referitoare la piesele de schimb care trebuie utilizate, dacă acestea afectează
sănătatea şi securitatea personalul de deservire a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Pentru tipurile de maşini de ridicat: elevatoare pentru vehicule şi echipamente pentru
ridicarea persoanelor şi obiectelor, care prezintă un pericol de cădere pe verticală de la o înălţime
mai mare de 3 m, este necesară evaluarea conformităţii de către un organism notificat.
c) documentaţia de montare, pentru maşinile de ridicat care necesită montare la locul de
funcţionare pe un amplasament fix:
1) documentaţia tehnică preliminară de montare, avizată de către RADTP;
2) documente care atestă calitatea lucrărilor de montare pentru grinzile căilor de rulare şi
pentru sistemul de susţinere a acestora, pentru pregătirea şi amenajarea terenului căilor de
rulare de pe sol, a postamentelor de amplasare şi al elementelor de prindere, după caz;
3) abaterile constatate prin măsurare ale căii de rulare;
4) documente privind efectuarea îmbinărilor sudate (certificate de inspecţie material, tabelul
nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu valabilitatea autorizaţiilor), unde
este cazul;
5) schiţă cuprinzând dimensiunile de gabarit şi spaţiile de siguranţă, cu indicarea accesului la
maşina de ridicat în cazul în care nu sunt cuprinse în documenta�ia tehnică preliminară de
montare;
6) proces-verbal de probe de casă, în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în
care să se specifice că maşina de ridicat poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării
funcţionării, întocmit, după caz, de producător sau de persoana juridică autorizată care a
efectuat montarea şi semnat de deţinător/utilizator;
7) buletin de verificare a rezistenţei prizei de punere la pământ;
8) buletin de verificare a rezistenţei de izolaţie;
9) dovada că structura de rezistenţă a clădirii, a estacadei sau solul poate prelua eforturile
produse de maşina de ridicat, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, conform modelului din anexa 1;
d) raportul tehnic întocmit de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice în utilizare,
pentru maşinile de ridicat care au funcţionat şi a căror durată de funcţionare este mai mare decât:
1) durata de funcţionare stabilită de producător, sau în lipsa acesteia;
2) durata normală de funcţionare stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului
2.139/2004.
e) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se menţioneze ultimul
loc de funcţionare a maşinii de ridicat, dacă este cazul.
Art. 16 În vederea efectuării verificărilor și încercărilor tehnice trebuie îndeplinite, cel puțin,
următoarele condiții:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;
b) construcția căilor de rulare, a căilor de circulație în lungul căii de rulare și a scărilor de acces la
cabină a personalului de deservire și la calea de rulare să fie terminată;
c) elementele componente ale mașinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere și legare a sarcinii, dispozitivele de
semnalizare, aparatele de comandă și instalația de protecție împotriva tensiunilor de atingere să
fie verificate și să corespundă;
4) La maşinile de ridicat cu braţ, încercarea statică se efectuează atât la raza minimă cât şi la raza
maximă, sarcina de încercare fiind sarcina maximă admisă pentru poziţiile respective.
5) Pentru maşinile de ridicat, la care se poate modifica lungimea braţului sau înălţimea turnului,
încercarea se efectuează cu sarcina nominală menţionat� în documentaţia tehnică pentru
varianta respectivă.
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare multiplicată cu coeficientul de
încercare dinamică numai dacă maşina de ridicat s-a comportat corespunzător la încercarea
statică, măsurarea săgeţii şi încercarea de etanşeitate, după caz. Coeficientul de încercare
dinamică este egal cu 1,1 în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de
ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de comandă al maşinii de ridicat
permite mai multe mişcări simultane în condiţiile cele mai defavorabile.
4) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală, prin acţionarea mecanismelor
maşinii de ridicat. După întreruperea acţionării, sarcina nu trebuie să coboare timp de 10 minute
peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat şi nu trebuie să se constate
scăpări de fluid;
5) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de
ridicat.
Art. 18 După efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice prevăzute la art. 17, producătorul sau
persoana juridică autorizată care a efectuat montarea, menţionează rezultatele verificărilor şi
încercărilor în procesul-verbal cu probe de casă.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA MAȘINILOR DE RIDICAT
CAPITOLUL V
VERIFICAREA TEHNICĂ PERIODICĂ ȘI REPUNEREA ÎN FUNCȚIUNE
CAPITOLUL VI
ÎNTREŢINEREA, REVIZIA ŞI REPARAREA
MAŞINILOR DE RIDICAT
l) verificarea conexiunilor la aparate şi clemelor din dulapurile electrice şi din cutiile de conexiuni;
m) verificarea stării căilor de rulare şi a roţilor de rulare;
n) verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
(3) Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor înglobate în
maşina de ridicat în scopul asigurării menţinerii maşinii de ridicat în parametrii de funcţionare în
condiţii de siguranţă conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
CAPITOLUL VII
VERIFICĂRI TEHNICE ÎN UTILIZARE PENTRU INVESTIGAŢII/EXAMINĂRI CU
CARACTER TEHNIC A MAŞINILOR DE RIDICAT
CAPITOLUL IX
AVARII ŞI ACCIDENTE
Art. 92 În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii de
nesiguranţă a unei maşini de ridicat, precum şi în cazurile de accidente provocate la maşina de
ridicat, persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează maşina de ridicat are obligaţia de a opri
din funcţionare maşina de ridicat şi de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului;
cu această ocazie se anunţă cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei
care anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare, data,
ora şi locul producerii avariei/accidentului, tipul maşinii de ridicat, urmările avariei/accidentului.
Art. 93 Persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează maşina de ridicat care a suferit avaria sau
la care s-a produs accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit, prin RSVTI:
a) să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul accidentului să
rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepţia
cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;
b) să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;
c) să izoleze pe cât posibil zona de lucru a maşinii de ridicat avariate sau la care s-a produs
accidentul;
d) să întocmească un raport cu situaţia tehnică a maşinii de ridicat imediat după avarie/accident,
care include şi fotografii ale maşinii de ridicat avariate, precum şi intervenţiile efectuate până la
sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;
e) să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea funcţionării maşinii
de ridicat (cartea ISCIR) precum şi raportul de mai sus în cazurile justificate.
Art. 94 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a
avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a maşinii de ridicat.
Art. 95 (1) Maşina de ridicat care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea din
funcţionare, trebuie să fie supusă unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic (în vederea
evaluării stării tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi
ale prescripţiilor tehnice aplicabile.
(2) Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care persoana fizică
sau juridică deţinătoare/utilizatoare renunţă la utilizarea maşinii de ridicat avariate şi decide
scoaterea din uz şi casarea acesteia.
Art. 96 Expertizele în caz de avarii sau accidente la maşini de ridicat se realizează de către experţii
ISCIR.
CAPITOLUL XII - OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
T E S T nr. 1
Alegeţi răspunsul corect din cele trei variante
1. Cu ce element de prindere trebuie dotat cârligul unei instalaţii de ridicat care
manevrează legături de bare subţiri de oţel cu Ø 12mm şi lungime de 5m ?
a. cablu din oţel
b. bandă din fibre sintetice
c. traversă cu cabluri
2. Cum procedaţi în situaţia în care observaţi că sarcina prinsă în cârligul unei instalaţii
de ridicat se dezechilibrează, alunecând lent într-o parte ?
a. vă îndepărtaţi repede şi avertizaţi prin strigăte pe cei din jur
b. interveniţi pentru restabilirea echilibrului sarcinii
c. semnalizaţi prin cod mişcările necesare macaragiului
3. Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin :
a. construcţie complexă
b. dimensiuni reduse
c. bandă cu electromagneţi
4. Mecanismele de ridicat cu acţionare mecanizată sunt :
a. palanele
b. electropalanele
c. scripeţii
5. Vinciurile cu cremalieră au ca element principal, mecanismul :
a. şurub-piuliţă
b. roată dinţată – cremalieră
c. cilindru cu piston
6. Organul flexibil al unui palan cu acţionare manuală poate fi :
a. lanţ necalibrat
b. lanţ calibrat
c. cabluri
7. Scripeţii servesc la :
a. deplasarea pe orizontală
b. alcătuirea unor mecanisme mai complicate
c. ridicarea sarcinilor foarte mari pe orizontală
8. Principalul parametru al electropalanului cu cablu este :
a. capacitatea de ridicare
b. preţ de cost redus
c. siguranţă în exploatare
9. Macaralele sunt instalaţii de ridicat cu mişcare :
a. continuă
b. uniformă
c. intermitentă
Răspunsuri: 1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – b; 6 – b; 7 – b; 8 – a; 9 – c.
T E S T nr. 2
Răspunsuri; 1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – c; 5 – b; 6 – b; 7 – a; 8 – a; 9 – c.