Marimile medii

          Mediile sunt, de asemenea, indicatori derivati dar care exprima ceea ce este tipic, comun si general in
configuratia fenomenelor, exprima intr-o maniera abstracta tendinta centrala de grupare a nivelurilor
individuale catre un nivel de sinteza denumit marime medie. Media poate substitui nivelurile individuale pe
care le sintetizeaza deoarece este o valoare mai mult sau mai putin reprezentativa in functie de gradul de
omogenitate al colectivitatii supuse cercetarii.

          Modul de organizare al sistemului de date statistice pentru care dorim sa calculam media determina
optiunea de aplicare a unei anumite forme de medie. Se cunosc si se aplica mai multe tipuri de medii, dintre
care cele mai utilizate sunt: media aritmetica, media armonica, media patratica, media cronologica si media
geometrica.

 Media aritmetica se utilizeaza la calculul nivelului mediu al unor indicatori prezentati in serie dinamica
de intervale de timp, la calculul nivelului mediu al seriilor statistice de variatie, al seriilor simple
enumerative, precum si in cazul seriilor teritoriale comparabile. De exemplu, se recurge la forma mediei
aritmetice atunci cand dorim sa calculam categoria medie de incadrare tarifara a unor salariati, productia
medie sau cifra de 525d39f afaceri realizata in medie pe un segment de timp dintr-o anumita perioada etc.

          Daca frecventele variantelor din seria statistica studiata sunt egale intre ele, se foloseste
formula  mediei aritmetice simple,

, iar daca frecventele variantelor nu sunt egale intre ele, se aplica media aritmetica
ponderata,

, in care notatiile utilizate au urmatoarele semnificatii:

          M(x) sau   - valoarea medie a caracteristicii studiate “x”,

          xi- varianta “i” a caracteristicii statistice pentru care se calculeaza media, i = 1, 2, 3, , n ,

          ni- frecventa variantei “i” a caracteristicii statistice studiate,

          n - numarul variantelor caracteristicii statistice atunci cand se foloseste media aritmetica simpla.

          Proprietatile mediei aritmetice:

          Media aritmetica are mai multe proprietati operationale care prin cunoasterea si aplicarea lor se poate
verifica atat exactitatea calculelor cat si posibilitatea obtinerii valorii medii printr-un calcul simplificat.
Aceste proprietati sunt:

          1. Media aritmetica se pozitioneaza ca marime intre valoarea minima si maxima a caracteristicii
studiate,

          2. Suma algebrica a abaterilor variantelor caracteristicii de la valoarea medie este egala cu zero,
 , pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

3. Daca fiecare varianta a caracteristicii studiate (xi) se mareste sau se micsoreaza cu o constanta (a),
valoarea medie a caracteristicii se modifica cu constanta respectiva,

, pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

4. Daca fiecare varianta a caracteristicii studiate (xi) se mareste sau se micsoreaza de un anumit numar de
ori (k) valoarea medie a caracteristicii se modifica cu numarul de ori exprimat de constanta respectiva. In
cazul seriile statistice cu frecvente neegale pot fi scrise urmatoarele relatii:

5. Daca valoarea medie se calculeaza pe baza frecventelor relative (nri), valoarea medie nu se modifica,

In acest sens se mentioneaza, de asemenea ca, daca frecventele (ponderile) variantelor caracteristicii
studiate se modifica in aceeasi proportie, respectiv se majoreaza sau se micsoreaza de “c” ori, (“c” fiind o
constanta oarecare), media caracteristicii nu se modifica.

Pornind de la proprietatile prezentate, in anumite conditii, prin imbinarea acestora se ajunge la o relatie de
calcul simplificat a valorii medii si anume,

, pentru seriile statistice cu frecvente egale,

, pentru seriile statistice cu frecvente neegale

          Aceste relatii ofera in mod efectiv avantajul simplificarii calculelor numai daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:

          - seria de variatie este constituita pe intervale egale de grupare,

          - constantei “a” i se acorda ca valoare mijlocul intervalului care detine frecventa cea mai mare,

          - constantei “k” i se acorda ca valoare marimea intervalului de grupare.

          Exemplul 1. Cele 30 de apartamente ale unui bloc de locuinte se repartizeaza dupa valoarea
consumului de energie electrica inregistrat in luna aprilie, astfel:

Tabelul 1

Consumul de energie electrica din luna aprilie

Grupe de Numaru Mijlocu Consum Frecvent

apartament l l ul e relative
e dupa aparta- interva-
consumul men- lului total de (nri)
de energie
electrica telor (xi) energie
($)
(ni) electrica

(xini)
pana la 6,5 5 6,25 31,25 -2 -10 0,17
6,5-7,0 7 6,75 47,25 -1 -7 0,23
7,0-7,5 10 7,25 72,50 0 0 0,33

7,5-8,0 6 7,75 46,50 +1 6 0,20

peste 8,0 2 8,25 16,50 +2 4 0,07
Total 30 - 214,00 - -7 1,00

Nota: - Limita inferioara a intervalului de grupare este inclusa in interval.

- Mijlocul intervalului de grupare se obtine prin raportarea la 2 a sumei celor doua limite inscrise la fiecare
interval (semisuma limitelor intervalului).

- In cazul intervalelor deschise (lipseste una din limite), pentru a putea calcula mijlocul intervalului,
acestora li se completeaza limita care nu este definita, astfel:

                        - in cazul primului interval: se calculeaza marimea intervalului urmator si se extinde

marimea acestuia si la primul interval. Prin urmare primul interval va avea ca limite, 6,0 si 6,5,

                        - in cazul ultimului interval: se calculeaza marimea intervalului precedent si se extinde

marimea acestuia si la intervalul urmator. In urma acestui calcul ultimul interval va fi dimensionat astfel:
8,0-8,5.
          Consumul mediu de energie electrica care revine la un apartament este,

  sau,

sau, daca se folosesc frecventele relative se poate scrie urmatoarea relatie de calcul a valorii medii,

          Media armonica este o forma transformata a mediei aritmetice (simple sau ponderate) si se

utilizeaza atunci cand ne propunem sa calculam o valoare medie din marimi relative, cunoscand marimile
relative individuale si numaratorii rapoartelor pe baza carora au fost calculate. Utilizari adecvate ale acestei
forme de medie sunt: la calculul indicelui mediu al preturilor de consum; pentru determinarea nivelului
mediu al mai multor marimi relative de intensitate de acelasi tip, dar numai in conditiile in care se cunosc
nivelurile individuale ale marimilor relative si numaratorii rapoartelor pe baza carora au fost calculate.

          Formula de calcul a mediei armonice simple  se aplica atunci cand  numaratorii rapoartelor pe baza
carora au fost calculate marimile relative individuale sunt egali ca marime intre ei,

unde “n” este numarul marimilor relative, iar “xi” reprezinta marimile relative individuale.

          In timp ce media armonica ponderata se utilizeaza atunci cand numaratorii rapoartelor pe baza
carora au fost calculate marimile relative individuale nu sunt egali ca marime intre ei,

In cazul mediei armonice ponderate, se foloseste o pondere compusa, “ ” echivalenta cu numaratorii

rapoartelor pe baza carora au fost calculate marimile relative individuale.

Exemplul 2. In patru puncte comerciale dintr-o piata agro-alimentara s-au inregistrat in ziua de 1 octombrie
urmatoarele date statistice privind vanzarile de cartofi:

Tabelul 2

Vanzarile de cartofi inregistrate la data de 1 octombrie

 Punctul Sumele incasate Pretul de vanzare
comercial din vanzarea cu amanuntul
cartofilor (lei)
(lei/kg.)
-xini-
-xi-
A 675.000 2.500 270
B 420.000 2.400 175
C 655.500 2.300 285
D 500.000 2.000 250

Total 2.250.500 980

Sa se determine pretul mediu de vanzare, al unui kilogram de cartofi, inregistrat la cei patru comercianti, in
data de 1 octombrie.

          Se mentioneaza ca intre media aritmetica si media armonica nu este nici-o deosebire de continut,
ambele reflectand nivelul mediu al caracteristicii studiate, dar calculul acesteia din urma se adopta in
functie de modul in care sunt prezentate datele statistice initiale.

Media patratica se utilizeaza la calculul indicatorilor care exprima in mod sintetic gradul de variabilitate
al caracteristicilor statistice.

          Daca frecventele variantelor caracteristicii din seria statistica studiata sunt egale intre ele, se foloseste
formula  mediei patratice simple,

iar daca frecventele variantelor nu sunt egale intre ele, se aplica media patratica ponderata,

          Media cronologica are semnificatia unei medii aritmetice din medii partiale si se utilizeaza la
calculul nivelului mediu al indicatorilor prezentati sub forma seriilor dinamice de momente. Aceasta medie
se foloseste la calculul valorii medii a activelor circulante, a stocurilor de orice natura dar in special pentru
materii prime, materiale si marfuri, a imobilizarilor corporale si respectiv a mijloacelor fixe, precum si la
calculul efectivelor medii de animale.

          Daca intervalele de timp, dintre oricare doua momente succesive ale seriei dinamice, sunt egale intre
ele se foloseste formula mediei cronologice simple, adica,
           

si respectiv, daca nu sunt egale intre ele, se recurge la formula mediei cronologice ponderate,

          in care,

Mc - nivelul mediu al indicatorilor prezentati in serie dinamica, calculat cu media cronologica,

          xi - indicatorii de nivel ai seriei dinamice, i = 1, 2, 3, , n,

n - numarul indicatorilor de nivel sau numarul momentelor de timp  la care sunt inregistrati indicatorii,

tj - durata intervalului de timp “j”, dintre doua momente succesive la care sunt inregistrati indicatorii de
nivel, exprimata in zile, luni sau ani,

j = 1, 2, 3, , m ; m = n-1. Suma duratelor succesive tj va fi egala cu durata intregii perioade exprimata de
seria dinamica analizata.

          Media geometrica are aplicabilitate in domeniul economic, in special cand se calculeaza indicele

mediu anual de crestere (scadere) - ” ” - a unui indicator, intr-o anumita perioada de timp. Aceasta forma
de medie conduce la un rezultat real numai atunci cand seria dinamica, pentru care dorim sa determinam
nivelul mediu al modificarii relative, prezinta o anumita constanta a cresterii sau scaderii indicatorului
formalizat in serie dinamica.

          Relatia de calcul a mediei geometrice simple este urmatoarea:

   , in care:

          - Mg este notatia pentru valoarea medie obtinuta cu ajutorul mediei geometrice,

          - n - numarul indicatorilor de nivel inscrisi in serie dinamica,

                   -  - varianta “i” a indicatorului de nivel,

-   si   - primul si respectiv ultimul indicator de nivel al seriei dinamice.

          Daca fenomenul studiat este marcat de oscilatii pronuntate cu caracter conjunctural, de la un segment
de timp la altul, utilizarea procedeului clasic al mediei geometrice, simpla sau ponderata, dupa caz, poate
conduce la un rezultat neconform cu realitatea, deoarece se bazeaza numai pe indicatorul initial si final din
seria dinamica respectiva. In aceste situatii se recomanda calculul indicelui mediu anual de crestere
(scadere) prin folosirea procedeului mediei geometrice corectate sau a procedeului autoregresiei care iau in
calcul toti indicatorii de nivel cuprinsi in seria dinamica analizata.

          Media geometrica corectata ( ) este o forma a mediei geometrice ponderate calculata din medii
geometrice secventiale sau partiale ( ), determinate astfel:

                   - prima medie geometrica ( ) este o medie geometrica simpla , care se refera la intreaga
serie dinamica supusa prelucrarii,

                   - a doua medie geometrica ( ) este tot o medie geometrica simpla dar care se bazeaza pe n-2
indicatori de nivel, fiind eliminati din calcul primul si ultimul indicator din serie, notatia “n” este acordata
numarului total de indicatori de nivel inscrisi in serie dinamica,

                   - a treia medie geometrica ( ) se determina prin luarea in consideratie a unui numar de n-4
indicatori de nivel, se elimina astfel din calcul primii doi si ultimii doi indicatori de nivel din serie,

                   - se continua modalitatea de calcul a mediilor geometrice secventiale (partiale) pana se

epuizeaza toate posibilitatile.

          Daca seria dinamica respectiva este formata dintr-un numar impar de indicatori, indicatorul din
mijlocul seriei nu va fi luat in calcul la nici-o varianta a mediei geometrice secventiale.

          Ponderea fiecarei medii geometrice secventiale este reprezentata prin numarul unitatilor
(segmentelor) de timp la care se refera media, adica f1= n-1 pentru prima medie, f2= n-3 pentru media a
doua, f3= n-5 pentru media a treia, s.a.m.d.

          Relatia de calcul a mediei geometrice corectate este urmatoarea:

          in care,  

                        m - numarul mediilor geometrice secventiale

          Procedeul autoregresiei se bazeaza pe calculul indicelui mediu anual de crestere (scadere) din
ecuatia care se obtine prin minimizarea urmatoarei expresii:

          Egaland cu zero derivata acestei sume calculata in raport cu   rezulta

ecuatia,  , din care se extrage  ,

          Daca indicele mediu este exprimat procentual si apoi se micsoreaza cu 100 se obtine ritmul mediu
anual de crestere sau de scadere  , ca o expresie derivata a marimii medii care caracterizeaza
modificarea medie in timp a unui fenomen,

Marimi medii de pozitie (mediana si modulul)

Daca se considera necesar, pentru aprecierea nivelului mediu al unei caracteristici statistice se poate folosi,
mediana sau modulul, ca valori tipice de pozitie, deoarece acestea ocupa un anumit loc cu semnificatie
medie in cadrul unei serii de valori.

Mediana (XMe) este varianta caracteristicii care ocupa locul central in seria de date statistice care au fost
ordonate crescator sau descrescator.

Pozitia ocupata de mediana in cadrul unei serii de repartitie prezentata ca o insiruire de variante se
calculeaza asfel:

Daca seria are un numar impar de valori, XMe, va fi varianta centrala localizata prin calculul locului
medianei (Me).

Daca seria are un numar par de valori, XMe, va fi rezultatul mediei aritmetice simple efectuata din cele doua
variante centrale.

In cazul seriilor de repartitie in care datele statistice sunt prezentate sub forma unor grupari pe intervale de
grupare, calculul valorii mediane se realizeaza pe baza formulei:

, in care,

 este limita inferioara a intervalului median,

d  este marimea intervalului median, obtinuta ca diferenta intre limita superioara si limita inferioara a
intervalului median,

 este locul sau, numarul de ordine pe care il ocupa valoarea mediana si pe baza caruia se stabileste
intervalul median,

fcp este suma frecventelor tuturor intervalelor precedente, constituite pana la intervalul in care se gaseste
valoarea mediana,

fm este frecventa intervalului in care se pozitioneaza valoarea mediana.

Quartilele sunt acele valori ale caracteristicii statistice care impart o serie de repartitie in patru zone
egale, din punct de vedere al numarului unitatilor care formeaza o colectivitate. Aceasta procedura este
folosita atunci cand numarul unitatilor statistice este suficient de mare si se considera necesar sa se
constituie patru grupe egale care sa se caracterizeze printr-un anumit grad de omogenitate. Calculul
quartilelor se bazeaza pe aceeasi logica metodologica folosita la calculul medianei, dar tinand seama
de locul ocupat de quartila respectiva. Quartila 2 (Q2) este identica cu valoarea mediana iar quartila
1 (Q1) si respectiv quartila 3 (Q3) se calculeaza astfel:

Decilele. In unele cazuri, in procesul de prelucrare al datelor statistice, se opteaza pentru calculul decilelor
care sunt valori ale caracteristicii ce impart seria statistica in zece parti egale. Decila a cincea este egala cu
valoarea mediana, iar calculul celorlalte decile tine seama de pozitia acesteia in cadrul seriei de valori ale
caracteristicii. Decilele se calculeaza, de regula cand amplitudinea variatiei este mai mare, astfel:

Modulul (XMo) reprezinta acea varianta a caracteristicii care are cea mai mare frecventa, sau, cu alte
cuvinte, varianta care este inregistrata de cele mai multe unitati ale colectivitatii statistice.

Daca dispunem de o serie de repartitie in care datele statistice sunt prezentate sub forma unei grupari pe
intervale de grupare, calculul valorii modale se realizeaza pe baza formulei:

, in care,

 este limita inferioara a intervalului modal. Intervalul modal este intervalul care are frecventa cea mai
mare,
d  este marimea intervalului modal, obtinuta ca diferenta intre limita superioara si limita inferioara a
intervalului modal,

 este diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului precedent,

 este diferenta dintre frecventa intervalului modal si frecventa intervalului urmator.

Sunt si cazuri in care frecvente maxime identice se inregistreaza la doua sau mai multe intervale de grupare
sau la mai multe variante ale caracteristicii, in aceste situatii seriile de repartitie sunt denumite bimodale
sau multimodale.

Exemplul 3.

Daca folosim datele statistice utilizate la exemplul 1, valoarea mediana si respectiv valoarea modala se
calculeaza astfel:

Grupe de Numarul Marimea Frecventele

apartamente apartamen- intervalului cumulate
dupa
consumul telor   (lim. sup. ascendent
de energie -- lim. inf.)
electrica ($) (ni)
6,0-6,5 5 0,5 5
6,5-7,0 7 0,5 12
7,0-7,5 10 0,5 22
7,5-8,0 6 0,5 28
8,0-8,5 2 0,5 30
Total 30 -

Locul valorii mediane:

, prin urmare mediana este valoarea medie a variantelor cu numarul de ordine

15 si 16 care se pozitioneaza in intervalul, 7,0 - 7,5 (intervalul median).

Intervalul modal este intervalul, 7,0 – 7,5 la care se inregistreaza frecventa maxima (10).

Media in cazul caracteristicii alternative

Programul observarii statistice poate cuprinde si caracteristici alternative, pentru care exista doua variante
de raspuns exprimate prin “da” sau “nu”. Pentru a calcula nivelul mediu al unei astfel de caracteristici se
inlocuiesc cu cifra 1 raspunsurile “da” (cand la o unitate statistica este caracteristica cercetata) si cu 0
raspunsurile “nu” (cand unitatea statistica nu detine caracteristica cercetata). Valoarea medie se determina
cu ajutorul mediei aritmetice ponderate, astfel:

., in care,

n1 este numarul de unitati care detin caracteristica studiata,

n2 este numarul de unitati care nu detin caracteristica studiata.

Prin umare, valoarea medie a unei caracteristici alternative este egala cu proportia unitatilor statistice care
detin caracteristica cercetata in totalul unitatilor care formeaza colectivitatea statistica.

Coeficientul lui Spearman

, in care:

d - reprezinta diferenta dintre rangurile (numerele de ordine) corespunzatoare lui “y” si
respectiv ”x”, 

n - numarul nivelurilor aferente variabilelor statistice

Coeficientul lui Kendall

, in care:

 ,  P - este indicatorul concordantei sau numarul rangurilor superioare termenului

respectiv, numarate in continuare, aferente variabilei dependente - y,

                   Q - este indicatorul discordantei sau numarul rangurilor inferioare termenului

respectiv, numarate in continuare, aferente variabilei dependente - y.

Intensitatea corelatiei este apreciata in functie de marimea coeficientului, care poate lua o
valoare in intervalul –1, +1.
Situatia cheltuielilor cu publicitatea efectuate de 17 societati care
comercializeaza produse alimentare

Cheltuieli Cifra de Rangul Rangul P Q S=

Nr. cu afaceri pentru pentru
crt. publicita- (mil. lei) variabila variabila = P-
tea X Y Q
-Y-
(mil. lei)
- - - -
-X-
1 5 420 1 1 0 0 16 0 16
2 5 450 2 2 0 0 15 0 15
3 5 570 3 6 -3 9 11 3 8
4 6 490 4 4 0 0 12 1 11
5 6 580 5 7 -2 4 10 2 8
6 7 600 6 8 -2 4 9 2 7
7 7 610 7 10 -3 9 7 3 4
8 7 660 8 11 -3 9 6 3 3
9 7 690 9 12 -3 9 5 3 2
10 8 520 10 5 5 25 6 1 5
11 8 600 11 9 2 4 5 1 4
12 8 720 12 14 -2 4 3 2 1
13 8 730 13 15 -2 4 2 2 0
14 10 710 14 13 1 1 2 1 1
15 14 1.000 15 17 -2 4 0 2 -2
16 50 450 16 3 13 169 1 0 1
17 120 990 17 16 1 1 0 0 0
Total 256 84

            Coeficientii calculati ne permit sa apreciem ca intre suma cheltuielilor efectuate cu publicitatea, de

catre cele 17 societati comerciale cuprinse in cercetare, si cifra de afaceri, este o corelatie suficient de
puternica, deoarece marimea lor se situeaza in intervalul 0,6 - 0,8.