EE Laborator2PopescuLizeta PDF

!
""#
Acest Îndrum tor de laborator î i propune prezentarea principalelor
echipamente electrice de comuta ie, i protec iei a consumatorilor i instala iilor
electrice i unele dispozitive folosite în ac ion rile electrice.
Deoarece transferul de energie electric de la locul de producere la locul
de utilizare se realizeaz prin intermediul re elelor electrice sunt necesare
aparate i echipamente electrice de comuta ie i protec ie atât la produc torii de
energie electric cât i în re elele de transport, dar mai ales la consumatorii
industriali sau casnici.
Definind un echipament de comuta ie ca un ansamblu de dispozitive
electromecanice sau electrice cu ajutorul c rora se stabilesc sau se întrerup
circuitele electrice, rezult c din punct de vedere structural echipamentele de
comuta ie se împart în dou mari categorii:
Echipamente de comuta iei mecanic , ce au cel pu in un element mobil
pe durata efectu rii comuta iei. La rândul lor aceste aparate pot fi:
a) neautomate, cum ar fi: întrerup toarele i comutatoarele cu pârghie,
întrerup toarele i comutatoarele pachet, butoane de ac ionare, întrerup toare
basculante, separatoare i controlere;
b) automate din care amintim: contactoarele, întrerup toarele de joas i
înalt tensiune i separatoare de scurtcircuitare;
Echipamente cu comuta ie static , ce nu au componente în mi care iar
conectarea sau deconectarea este comandat i realizat electronic. Aceast
categorie de aparate de comuta ie se realizeaz cu dispozitive semiconductoare
de putere ca: diode, tiristoare, triacuri sau tranzistoare de putere.
În afara echipamentelor de comuta ie exist o categorie larg de
echipamente electrice de protec ie, cu rolul de a proteja generatoarele
electrice, liniile electrice, transformatoarele i consumatorii împotriva
suprasarcinilor, supracuren ilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor sau a oric ror
regimuri anormale de func ionare. Din categoria echipamentelor electrice de
protec ie fac parte: siguran ele fuzibile, releele de protec ie, declan atoarele,
bobinele de reactan , eclatoarele i desc rc toarele.
Autorul
CUPRINS
1. ECHIPAMENTE DE PROTEC IE ÎMPOTRIVA ELECTROCUT RII...................1

2. REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE.....................................................11
3. APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE.................................................................27
4. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE..............................................................35
5. CONTACTOARE STATICE.......................................................................................45
6. ÎNTRERUP TOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE. DISJUNCTOARE...51
7. SIGURAN E FUZIBILE.............................................................................................61
8. RELEE TERMOBIMETALICE...................................................................................69
9. RELEE ELECTROMAGNETICE................................................................................77
10. COMANDA I PROTEC IA MOTOARELOR..........................................................85
11. ÎNTRERUP TOARE DE MEDIE I ÎNALT TENSIUNE......................................93
12. PROTEC IA LA SUPRATENSIUNI........................................................................103
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................111
Lucrarea nr. 1
ECHIPAMENTE DE PROTEC IE ÎMPOTRIVA

ELECTROCUT RII
1.1. Scopul lucr rii
Din punct de vedere al pericolelor pe care le prezint , exploatarea

instala iilor electrice difer în mod substan ial de exploatarea celorlalte instala ii
industriale deoarece tensiunea i curentul nu prezint nici un indiciu care s
previn omul asupra pericolului pa care îl reprezint .
Studierea sistematic a accidentelor prin electrocutare a dus la concluzia c
80 % din ele se produc în re elele de joas tensiune i numai 20 % în cele de medie
i înalt tensiune. Aceasta se explic prin aceea c num rul instala iilor de joas
tensiune este mult mai mare, iar personalul de exploatare a acestora nu respect în
totalitate normele de tehnica securit ii muncii fiind astfel mai predispus la
accidente prin electrocutare.
Lucrarea î i propune s prezinte cauzele electrocut rii i principalele metode
de protec ie a operatorilor umani.
1.2. Considera ii generale despre efectele curentului electric

asupra corpului omenesc
Dac între dou puncte ale corpului omenesc se aplic o diferen de poten ial,
prin corp va trece un curent electric a c rui valoare va depinde de rezisten a
ecvhivalent a corpului omenesc.
Corpul omenesc poate fi considerat ca un ansamblu de impedan e grupate în
serie. Stratul cornos al pielii la intrarea i ie irea curentului se comport ca un die-
lectric, fiind deci caracterizat prin impedan ele de intrare i respectiv de ie ire.
esuturile interioare se comport ca rezisten e propriu-zise, de valoare redus .
Se poate spune c intensitatea curentului ce trece prin corpul omenesc depinde în
primul rând de rezisten a opus de stratul cornos al pielii. În func ie de valoarea
intensit ii curentul care trece prin corpul omenesc poate fi nepericulos, periculos
sau mortal.
Accidentul datorat trecerii curentului electric prin organism având ca urmare
modific ri în func ionarea normal a acestuia se nume te electrocutare.
1
În momentul electrocut rii rezisten a opus de corpul omenesc depinde de
urm torii factori: tensiunea la care este supus corpul, partea din corp cu care omul
a atins elementul sub tensiune, suprafa a de contact, umiditatea mediului
înconjur tor, tensiunea mediului, frecven a i durata de ac iune a curentului, etc..
S-a constatat c rezisten a corpului omenesc scade cu cre terea tensiunii.
Aceasta se explic prin faptul c la aplicarea unei tensiuni mai mari se produce
str pungerea pielii i sc derea rezisten ei corpului omenesc.
Rezisten a corpului omenesc depinde de locul cu care omul a atins elementul
sub tensiune, deoarece diferitele zone ale suprafe ei pielii au diferite propriet i
dielectrice. Mic orarea grosimii stratului cornos determin sc derea rezisten ei
corpului omenesc.
Cu cât suprafa a de contact i presiunea dintre obiectul sub presiune i om
sunt mai mari, rezisten a opus de corpul omenesc va fi mai mic . Aceast
observa ie este important pentru aprecierea pericolului de electrocutare, în special,
la utilajele electrice portative pe care omul le ine strâns în mân , pe o suprafa
mare. Umiditatea duce la cre terea pericolului de electrocutare. Aceasta deoarece
la cre terea umidit ii, conductibilitatea stratului de piele cre te i se mic oreaz
rezisten a opus de corpul omenesc.
Temperatura ridicat duce la o transpira ie abundent , care umezind pielea,
determin sc derea rezisten ei. Pericolul de electrocutare scade pe m sura cre terii
frecven ei curentului. La frecven a de 500 kHz curentul nu mai are efect mortal,
determinând numai arsuri. Pericolul de electrocutare cre te cu cre terea duratei de
ac iune a curentului. Astfel, un curent de 0,1 A a c rui durat de trecere este mai
mare de 0,2 secunde este fatal pentru om.
Rezisten a intern a corpului omenesc la frecven a industrial se poate
considera constant i egal cu 1000 ohmi. Rezisten a pielii variaz în limite largi
în func ie de valoarea parametrilor men iona i anterior, fiind în general cuprins
între 2000 - 6000 ohmi. În calcule vom adopta rezisten a Rn = 1000 ohmi.
În cazul înc perilor cu umiditate de 100 %, cu temperaturi de peste 30 °C i
în care mediul prezint praf conductor rezisten a corpului scade mult i este
necesar s se adopte m suri severe de protec ie a muncii.
Cauzele accidentelor prin electrocutare sunt atingerile concomitente a
dou elemente bune conduc toare de electricitate între care exist o diferen de
poten ial. Acestea pot fi atingeri directe, indirecte sau atingerea simultan a dou
puncte de pe sol aflate la poten iale diferite (tensiune de pas).
Electrocutarea direct reprezint contactul electric dintre om i elemente
bune conduc toare de electricitate care fac parte din circuitul curen ilor.
Electrocutarea direct poate avea loc prin:
– atingerea simultan a dou elemente care fac parte din circuitele curen ilor
de lucru i între care exist o diferen de tensiune. În acest fel omul este supus
direct la tensiunea de lucru a re elei;
2
– atingerea unui singur element care face parte din circuitul curen ilor de lucru
i care au o tensiune fa de p mânt. Tensiunea la care este supus omul depinde de
tipul re elei (cu nulul izolat sau cu nulul pus la p mânt).
Electrocutarea indirect , reprezint contactul electric cu un element bun
conduc tor de electricitate care nu face parte din circuitul curen ilor de lucru, dar
care a intrat accidental sub tensiune ca urmare a unui defect în instala ia electric ,
cum ar fi deteriorarea izola iei echipamentelor sau ma inilor electrice. Tensiunea
aplicat omului se nume te tensiune de atingere.
Dac în cazul unei scurgeri de curent în p mânt care apare la c derea pe
p mânt a unui conductor rupt aflat sub tensiune, un om atinge cu picioarele dou
puncte de poten iale diferite, va fi supus la diferen a dintre cele dou poten iale
numit tensiune de pas:
Efectele curentului electric asupra corpului omenesc se pot grupa în ocuri
electrice i electrotraumatisme.
ocurile electrice constau în excitarea esuturilor înso it de contrac ia spas-
motic involuntar a fibrelor musculare conducând la como ii, pierderea auzului,
vederii sau cuno tin ei, oprirea respira iei sau stopul cardiac.
ocul electric determin fibrila ia inimii respectiv contrac ii haotice ale
fibrelor mu chiului inimii, în urma c rora inima nu mai este capabil s pompeze
sânge în vasele arteriale, echivalând practic cu oprirea func ion rii.
Electrotraumatismele se prezint sub form de arsuri datorate ac iunii
directe a curentului electric sau arcului electric, metalizarea pielii prin particulele
pulverizate sub ac iunea arcului electric sau leziune mecanice provocate de
contrac iile musculare (fracturi, luxa ii, ruperea ligamentelor, pielii sau vaselor).
Parametrii electrici de calcul în instala iile de protec ie contra electrocut -
rii se refer la valorile maxime admisibile ale rezisten ei corpului omenesc, inten-
sit ii curentului, tensiunii de lucru, de atingere i de pas.
Rezisten a electric a corpului omenesc (Rh) se consider prin neglijarea
aportului capacit ii epidermei. Aceasta se consider c are valoarea de 1000 ohmi,
în cazul atingerilor directe i de 3000 ohmi, în cazul atingerilor indirecte.
Intensitatea curentului de trecere prin corpul omenesc se consider neperi-
culoas , pentru o valoare maxim de 10 mA, în curent alternativ i de maxim
50 mA, în curent continuu, considerat la o durat de trecere de 3 secunde. În cazul
unei durate de trecere mai mic de 1 secund , valoarea curentului nepericulos
maxim admis se determin cu rela ia aproximativ :
Imax = 0,165 ⋅ t–0,5 (1.1)
Tensiunea de lucru în cazul agregatelor mobile de sudare cu arc electric
este de maxim 500 V, pentru înf urarea primar i 75 V în înf urarea secundar .
În plus, aceste agregate trebuie s fie prev zute i cu dispozitiv de deconectare în
cazul întreruperii arcului electric.
3
Uneltele electrice portabile pot func iona în locuri pu in periculoase la
tensiunea de 380 V. În cazul locurilor periculoase se admite aceea i valoare a
tensiunii de lucru dac se iau m suri de protec ie suplimentare, în caz contrar
tensiunea maxim admis este de 24 V.
Pentru corpurile de iluminat fixe echipate cu l mpi cu incandescen sau
fluorescente tensiunea maxim de lucru admis este de 220 V. În cazul locurilor de
munc periculoase i foarte periculoase corpurile de iluminat vor fi prev zute cu
protec ie contra atingerilor accidentale (IP 44) i vor avea o tensiune maxim de
lucru de 24 V.
Tensiunea de atingere i de pas maxim admis pentru utilaje fixe i mobile
amplasate în locuri de munc pu in periculoase, periculoase i foarte periculoase se
consider de 40 Vc.a. i respectiv 65 Vc.c. la un timp de deconectare > 3 secunde.
În cazul liniilor electrice aeriene tensiunea de atingere i de pas se consider
de 65 Vc.a., pentru re elele cu tensiuni sub 1 kV i de 125 Vc.a., pentru re elele din
incinta întreprinderilor sau au tensiunea mai mare de 1 kV i sunt legate la p mânt.
posibilit i de electrocutare în instala iile electrice de joas tensiune
1.3. Metode de protec ie împotriva producerii accidentelor prin

electrocutare
Accidentele prin electrocutare în instala iile de joas tensiune se pot datora

urm toarelor cauze:
a) atingerea direct – o parte a organismului intr în contact direct cu p r ile
conductoare aflate sub tensiune, cu elemente ale instala iilor electrice scoase de
sub tensiune, îns r mase înc rcate cu sarcini electrice datorit capacit ilor, sau cu
elementele instala iilor electrice scoase de sub tensiune normal îns aflate sub
tensiune datorit fenomenelor de induc ie electromagnetic , electrostatic ;
b) atingere indirect – contactul se face cu elemente ale instala iilor electrice
care normal nu sunt sub tensiune (carcase, suporturi metalice) dar care intr sub
tensiune datorit unui defect (deteriorare, conturnare, desprinderea de conductoare)
c) tensiune de pas – electrocutarea apare ca urmare a contactului cu dou
puncte de pe sol cu poten iale electrice diferite.
Sensibilitatea organismului la trecerea curentului electric este determinat de
gradul de oboseal , starea nervoas , afec iunile cardiace, calea de închidere a
circuitului electric prin organism, condi iile mediului ambiant (presiune, tempera-
tur , umiditate etc.).
inând seama de rezisten a electric a organismului uman în diferite condi ii
de mediu, de rezisten a electric de contact cu p mântul i de limita maxim
nepericuloas a curentului electric, în STAS 2612–72 sunt stabilite valorile
maxime admis pentru tensiunile de stingere i de pas.
4
În tabelul nr. 1.1 sunt precizate valorile maxime ale tensiunilor de stingere Ua
[V] în instala ii cu tensiuni nominale pân la 1000 V.
Tabelul 1.1 Valorile maxime ale tensiunilor de stingere

LOCUL CATE- MEDIUL
DE U- GORIA Pu in periculos Periculos Foarte periculos
TILI- UTILAJE- TIPUL DE DECONECTARE A PROTEC IEI MAXIMA-
ZARE LOR LE
≤3s >3s ≤3s >3s ≤3s >3s
c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a.
LA SU- FIXE I 110 65 65 40 110 65 65 40 65 40 65 40
PRA- MOBILE
FA PORTA- 110 65 65 40 24 24 24 24 24 24 24 24
BILE
ÎN TOATE – – – – 24 24 24 24 24 24 24 24
SUB-
TERAN
A. Protec ia prin legare la p mânt const în legarea la priza de p mânt a

elementelor metalice care pot ajunge accidental sun tensiune realizându-se
închiderea curentului de defect Id printr-o cale cu rezisten redus .
Figura 1.1 Protec ia prin legare la p mânt

5
Curentul prin organism în acest caz va fi:
Rp
I0 = Id (1.2)
Rp + Rt
în care: Id – curent de defect; Rp – rezisten a prizei de p mânt; Rt – rezisten a
total fa de p mânt.
La un defect de izola ie fa de carcas la re elele cu neutrul izolat, curen ii
de defect se închid prin rezisten ele de izola ie i prin capacit ile fa de p mânt
ale celorlalte faz iar în cazul re elelor cu neutrul legate la p mânt prin priza de
p mânt de exploatare sau conductorul neutru.
Tensiunea de stingere este determinat numai de rezisten a prizei de p mânt
Rp i curentul prin priza de p mânt: Ua = Rp ⋅ Ip.
Rezisten a prizei de p mânt se impune s fie mai mic sau cel mult egal cu
4 Ω, deci tensiunile de stingere poate fi adus la valorile nepericuloase, curentul de
defect fiind de asemenea limitat în amplitudine i durat de sistemul de protec ie.
În cazul re elelor cu neutrul legate la p mânt printr-o priz de exploatare R0
curentul de defect este:
Uf
Id = (1.3)
Rp + R0
Ttensiunea de stingere în consumator:
Rp
U k = R p ⋅ Id = U f (1.4)
Rp + R0
Tensiune de stingere la priza de exploatare cu rezisten a R0, este dat de
rela ia:
R0
U ao = I d ⋅ R 0 = U f (1.5)
Rp + R0
Suma celor dou tensiuni Ua i Ua0 este constant i egal cu tensiunea pe
faz Uf. Prin urmare rezult c cel pu in una din cele dou instala ii de legare la
p mânt va avea o tensiune de atingere periculoas . Din aceast cauz pentru
re elele cu neutrul legat la p mânt se folose te ca protec ie de baz , protec ia prin
legare la nul.
B. Protec ia prin legare la nul de protec ie se realizeaz cu ajutorul unui
conductor de nul de protec ie, care este diferit de nulul de lucru. În cazul unui
defect de izola ie are loc un scurtcircuit monofazat (figura 1.2) astfel încât fuzibilul
siguran ei este topit sau se declan eaz întrerup torul automat. Pentru ca protec ia
s fie eficace este necesar ca decentrarea echipamentului defect s aib loc într-un
timp scurt de 3 s.
6
Figura.1.2 Scurtcircuit monofazat în cazul unui defect de izola ie
Curentul de defect are valoarea:

Uf
Id = (1.6)
Zf + Z n
unde: Zf este impedan a de faz de la surs pân la locul defectului; Zn este
impedan a conductorului de nul.
Pentru ca s se ob in o decentrare sigur a echipamentului defect, sec iunea
conductorului de nul de protec ie, trebuie s fie suficient , astfel încât curentul de
defect s dep easc de cel pu in 3,5 ori curentul nominal al celei mai apropiate
siguran e fuzibile unipolare, de cel pu in 1,25 ori curentul de declan are rapid al
întrerup torului automat de protec ie al echipamentului respectiv.
Pentru a preveni consecin ele grave care pot apare în cazul întreruperii
conductorului de nul, re eaua de nul de protec ie se leag din loc în loc la p mânt
de regul la tablourile de distribu ie. Din acela i motiv conductele de nul nu se vor
prevedea cu întrerup toare sau siguran e. La receptoarele monofazate conductorul
de nul nu se va lega la carcas , deoarece în cazul întreruperii accidentale a acestuia,
carcasa prime te tensiunea fazei prin receptor.
C. Protec ia prin deconectarea automat la tensiunea de atingere. Acest
tip de protec ie (P.A.T.A.) se aplic atât în re elele cu neutrul izolat cât i în cele cu
neutrul legat la p mânt (figura 1.3.).
7
Figura. 1.3 Deconectarea automat la tensiunea de atingere
Bobina releului de tensiunea K2, legat între carcasa echipamentului protejat

i priza de p mânt, este astfel calculat încât atunci când tensiunea Ua, datorat
punerii accidentale sub tensiunea a carcasei, atinge valoarea impus , STAS
2612-82 (vezi tabelul nr. 1.1), este comandat deconectarea echipamentului de sub
tensiune.
D. Protec ia automat la curent de defect (P.A.C.D.) Acest tip de
protec ie se realizeaz cu un releu de curent c1 alimentat de la un transformator
hemopolar (TH) cu trei transformatoare de curent montate în paralel (montaj
Helmgreen), (figura 1.4.a) sau cu un transformator de curent montat pe
conductorul de nul (figura 1.4.b).
La func ionarea normal a echipamentului suma fazorial a curen ilor pe
cele trei faze este nul , la apari ia unei puneri accidentale sub tensiune a carcasei
echipamentului, curentul pe una din faze cre te, sistemul de curen i se dezechili-
breaz , apare un curent prin releul K2 care anclan ându-se, declan eaz contactele
K1 prin intermediul c ruia se scoate de sub tensiune echipamentul. Protec ia
P.A.C.D. se poate aplica re elelor cu neutrul izolat cât i celor u neutrul pus la
p mânt.
8
a)
b)
Figura 1.4 Protec ia automat la curent de defect
9
E. Separarea de protec ie const în intercalarea între re ea i receptor a
unui transformator de izolare cu raport de transformare 1:1. În caz de defect în
interiorul receptorului de i tensiunea de atingere poate fi la valoarea maxim a
tensiunii re elei, curentul în caz de electrocutare este mic fiind determinat doar de
curentul capacitiv prin capacitatea parazit .
F. Protec ia prin izolarea suplimentar se utilizeaz materiale electro-
izolante la realizarea carcaselor receptoarelor electrice.
G. Protec ia prin egalizarea poten ialelor de lucru const în legarea între
ele a tuturor elementelor metalice aflate în zona de lucru a operatorului (inclusiv
carcasa metalic a aparatului electric), plecându-se de la observa ia c electrocu-
tarea poate apare numai dac exist posibilitatea stingerii simultane a dou puncte
aflate la poten iale diferite.
1.3. Norme de protec ia muncii în laboratorul de

Echipamente Electrice
Pentru evitarea pericolului de electrocutare în timpul efectu rii lucr rilor de

laborator trebuie respectate urm toarele norme de protec ia muncii:
1. Fiecare student este obligat s partcipe la instructajul privind normele de
tehnic a securit ii i s completeze sub semn tur fi a de instructaj. Nu sunt
admi i la lucr ri studen i care nu i-au însu it normele de tehnic a securit ii
muncii cât i cei care la verific rile periodice dovedesc o slab preg tire în acest
sens. Nu sunt admi i la lucr ri studen i care nu cunosc con inutul i modul de
efetuare a lucr rii la care se prezint .
2. Nu se admite punerea sub tensiune a instala iilor decât cu consim mântul
cadrului didactic care conduce lucrarea i numai dup verificarea continuit ii
prizei de p mânt. Dac priza de p mânt este întrerupt nu se admite utilizarea
instala iei pentru încerc ri.
3. Nu se admite punerera sub tensiune a instala iilor decât dup ce toate
elementele de reglare au fost comutate în pozi ie de zero. În aceea i pozi ie vor fi
readuse aceste elemente dup fiecare încercare efectuat .
4. Pe tot parcursul de f ur ii lucr rii în laborator nu au acces persoane
str ine. Persoanele prezente în laborator în timpul efectu rii lucr rii, nu au voie s
angajeze discu ii, s gesticuleze sau s in obiecte metalice în mân .
5. La terminarea experiment rilor se va scoate de sub tensiune instala ia i
abia apoi se vor demonta echipamentele.
6. În caz de punere accidental sub tensiune a unei persoane se va ac iona
neîntârziat, de c tre oricare dintre celelalte persoane pentru deconectarea
instala iei. Dup aceasta se va acorda accidentatului primul ajutor, de la caz la caz
conform instruc iunilor afil ate în laborator.
10
Lucrarea nr. 2
REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE
În lucrare sunt prezentate principalele reguli i simboluri de reprezentare grafic

a schemelor electrice, în conformitate cu standardele na ionale în vigoare i normele
Organiza iei Internationale de Standardizare (ISO).
2.2. Considera ii generale
Desenul tehnic este un mijloc indispensabil pentru exprimarea tehnic a tuturor

elementelor privind proiectarea, execu ia, i controlul unui produs. El pune la
dispozi ia tuturor metode grafice atât pentru reprezentarea unei concep ii tehnice cât
i pentru interpretarea ei, în vederea materializ rii.
Ca urmare a faptului c regulile de reprezentare în desenul tehnic au o
valabilitate general i c se tinde spre globalizarea lor, putem afirma c desenul
tehnic a devenit un limbajul tehnic interna ional.
Standardele stabilesc terminologia general i clasificarea pentru schemele,
diagramele i tabelele utilizate în documenta ia tehnic desenat în electrotehnic , în
scopul explic rii func iunilor i a indic rii conexiunilor, pentru a u ura proiectarea,
execu ia, instalarea si între inerea instala iilor eelctrotehnice.
Schema electric este o reprezentare grafic care indica modul în care
diferitele p r i ale unei re ele, instala ii, ansamblu de aparate i echipamente electrice
sunt legate func ional si /sau interconectate.
Diagrama este o reprezentare grafic care indic rela ii între:
- ac iuni diferite;
- ac iuni i varia ia în timp;
- ac iuni i m rimi fizice;
- st rile ale mai multor elemente.
Un tabel înlocuie te sau completeaz o schem , o diagram sau un plan de
amplasare.
Dup scopul urm rit schemele, diagramele i tabelele se clasific astfel:
a) scheme explicative,
b) diagrame sau tabele explicative,
c) scheme de conexiuni sau tabele de conexiuni,
d) planuri sau tabele de amplasare.
11
Schemele explicative u ureaz studiul i în elegerea func ion rii unei instala ii
sau p r i de instala ie.
Se disting trei tipuri de scheme, definite dup cum urmeaz :
Schema func ional este un desen relativ simplu, destinat. în elegerii
principiului de func ionare. El reprezint prin simboluri sau prin figuri simple, o
instala ie sau o parte din instala ie precum i interdependen ele func ionale, f r a fi
necesar reprezentarea tuturor leg turilor care sânt realizate fizic.
Schema bloc (de circula ie) este schema explicativ destinat în elegerii în
detaliu a func ion rii unei instala ii. Ea reprezint prin blocuri o instala ie sau o parte
din instala ie cu conexiunile electrice i leg turile care intervin în func ionarea sa.
Diagramele sau tabelele explicative sunt destinate u ur rii în elegerii sche-
melor i pentru a da informa ii suplimentare.
De exemplu:
Schemele de conexiuni sânt destinate realiz rii fizice i verific rii conexiunilor
unei instala ii sau echipament. Pentru un echipament, ele indic conexiunile
interioare i/sau exterioare.
Planurile sau tabele de amplasare con in indica ii precise despre amplasarea
p r ilor constitutive ale unei instala ii, de exemplu: blocurile terminale, unit ile
debro abile, subansamblele, modulele. Ele con in desemn ri ale elementelor,
acelea i cu cele utilizate în celelalte scheme i tabele.
Dup num rul de conductoare, aparatele sau elementele reprezentate într-un
semn unic, se pot reprezenta monofilar sau multifilar.
Într-o reprezentare monofilar dou sau mai multe conductoare se reprezint
printr-o singur linie. În particular cu o singur linie poate reprezint :
- circuite ale unui sistem multifazat;
- circuite care au o func iune electric similar ;
- circuite care apar in acelea i transmisii de semnale;
- circuite care urmeaz fizic acela i traseu în instal ie;
- conductoare al c ror traseu urmeaz aceea i cale pe schem .
Reperul de identificare este o codificare distinctiv , servind pentru identifica-
rea unui element pe o schem , legend , diagram sau echipament.
Un bloc de identificare reune te informa iile care au leg tur între ele. Tipul i
volumul informa iei date printr-un reper de identificare depinde de tipul documentu-
lui.
Prin element component se în elege aparat, echipament sau ansamblu func io-
nal, care este reprezentat în schem printr-un semn conven ional.
12
2.2.1. Repere de identificare
Utilizarea unui reper de identificare poate avea o semnifica ie general , sau

una particular , în func ie de informa ia necesar . Diferitele tipuri de repere
recomandate de standarde prev d informa ii pentru urm toarele cazuri:
1 un nivel superior caracterizând corelarea cu alte p r i ale echipamentului, fie
din punct de vedere constructiv, fie din punct de vedere func ional;
2 amplasare;
3 identificare:
A categoria elementului;
B num rul elementului;
C func ia elementului;
4 marcare borne i conductoare.
Pentru majoritatea schemelor este suficient numai o parte din aceste informa-
ii. Alegerea informa iilor utilizate depinde de tipul de schem . De asemenea, reperul
de identificare inscrip ionat pentru un echipament va putea con ine numai o parte din
aceste informa ii.
În tabele sau legende (de exemplu, tabel de conexiuni, nomenclator de materia-
le) coloanele se pot dispune astfel încât semnele distinctive s fie omise.
Identificarea elementului:
3A 3B 3C
A N A(N)
Categorie Num r Func ie
Exemplu de utilizare a reperelor de identificare:

S016 + 3A2 - Q1 : 2 <=>
borna a 2-a
disjunctorul Q1 din
subansamblu A2 din ansamblul 3
din sala 016.
Alegerea semnelor conven ionale pentru o schem se face în func ie de urm -

toarele aspecte:
a) utilizarea formei celei mai simple a semnului conven ional corespun-
z tor scopului particular;
b) utilizarea, pe cât posibil, a formei recomnadate;
c) alegerea semnelor conven ionale astfel ca toate elementele unei docu-
menta ii tehnice s fie coerente între ele.
13
2.3. Simbolurile utilizate în prezentarea schemelor electrice
O schem în reprezentarea desf urat se caracterizeaz prin prezentarea

fiec rei p r i componente separat, utilizând semnele conven ionale. Câteva exemple
sunt prezentate în figurile i tabelele urm toare.
Echipamentele electrice se reprezint în ara noastr prin semne conven ionale
precizate în STAS 11381.
Figura 2.1.a.Transformatoare
Figura 2.1.b. Ma inile unui grup generator.
Figura 2.2 Traductor magnetic
14
Fig.6
Figura 2.3. Linii de conectare în reprezentarea monofilar
Figura 2.4. Cablu cu 3 conductoare i cutie terminal

Reprezentare monofilar i forma simplificat
Tabel nr.2.1. Reprezentarea Aparatelor în Scheme Monofazate
Simbol
Legenda
monofilar
Întrerup tor triplu cu comand manual , reprezentare multifilar .
Trei întrerup toare monopolare cu comanda manual ,

reprezentare multifilar :
15
Trei conductoare cu transformatoare de curent i conductoare
secundare, reprezentare multifilar :
Trei conductoare cu transformatoare de curent i conductoare

secundare pentru ansamblu, reprezentare multifilar :
Trei conductoare L1, L2, L3, conductoarele L1 i L3 cu

transformatoare de curent, trei conductoare pentru ansamblu,
reprezentare multifilar :
2.3.1. Codificarea i notarea echipamentelor electrice
Echipamentele electrice se pot grupa în 23 de categorii i se noteaz cu litere

majuscule din alfabetul latin conform celor indicate în tabelul nr. 2.2.
Aceste litere formeaz codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3).
Distinc ia între mai multe elemente din cadrul aceleia i categorii se realizeaz
printr-un num r de ordine care constituie parte 3B a reperului de identificare.
Partea 3C a reperului de identificare codific func ia pe care o îndepline te
elementul considerat în cadrul schemei electrice.
16
Tabelul nr. 2.2. Simbolizarea literal-numeric a echipamentelor electrice
Litera Categoria elementului Exemplu

A Ansambluri i subansambluri A1 (amplificator (regulator de
opera ional) tura ie)
B Traductoare de m rimi B1 (termocuplu) B2 (tahogenerator)
neelectrice în m rimi electrice i
invers
C Condensatoare C1 (condensator)
D Elemente binare, dispozitive de D1 (circuit SI) D2 (memorie cu
temporizare i memorare ferite)
E Dispozitive diverse E1 (lamp iluminat) E2 (cuptor electric)
F Dispozitive de protec ie F1 (siguran F2 (releu termic)
fuzibil )
G Generatoare (dispozitive de G1 (generator cc) G2 (pil electric )
alimentare)
H Dispozitive de semnalizare H1 (lamp ) H2 (hup )
K Relee i contactoare K1 (releu de timp) K2 (contactor)
L Bobine L1 (bobin )
M Motoare M1 (motor asincron
cu rotor în sc.)
N Dispozitiv de calcul, regulatoare N1 (regulator)
P Instrumente m sur , dispozitive P1 (contor) P2 (osciloscop)
de încercare
Q Aparate de comuta ie de for Q1 (contacte
contactor)
R Rezistoare R1 (rezistor)
S Aparat de comuta ie mecanic S1 (buton normal S2 (comutator)
pentru circuite electrice deschis)
T Transformatoare T1 (de for ) T2 (de curent)
U Modulatoare, convertoare U1 (convertor
analog-numeric)
V Tuburi electronice, V1 (indicator cu V2 (tiristor)
semiconductoare Ne)
W C i de transmisie, antene W1 (cablu) W2 (anten )
X Cleme, fi e, socluri X1 ( ir de cleme) X2 (fi -priz )
Y Dispozitive mecanice ac ionate Y1 (electroventile) Y2 (frân el-mag.)
Z Filtre Z1 (filtru trece jos)
17
Simbolizarea literal-numeric , adoptat prin STAS 12120/2-83 urm re te s
uniformizeze documenta iile tehnice i exploatarea echipamentelor electrice.
Acest cod este alc tuit dintr-o liter , urmat eventual de o combina ie de litere
i cifre, fiind explicitat în legenda schemei electrice.
Ca exemplu men ion m:
K1M – contactor principal,
K1T – releu de timp,
K1F – întrerup tor automat cu rol de protec ie,
N1Y – calculator analogic,
P1Z – frecven metru numeric.
În cazul circuitelor simple este suficient indicarea categoriei, a num rului de
ordine i eventual a func iei generale a elementului (de exemplu K1M – contactorul
principal 1).
La schemele de conexiuni reperul trebuie s indice codul de marcare a bornei
(de exemplu KIM(2-4) – borna 2 i 4 a contactorului principal 1).
În cazul schemelor instala iilor electrice de mare complexitate reperul este
alc tuit din trei sau patru blocuri (de exemplu: 1S+3A – K1M2 – reperul de
identificare pentru borna a 2- a a contactorului principal 1 din subansamblul A al
ansamblului 3, cuprins în instala ia 1S).
Semnele conven ionale i simbolizarea literal-numeric prezentate mai sus
sunt în concordan cu recomand rile Comisiei Electrotehnice Interna ionale (CEI)
i permit prelucrarea documenta iilor pe calculator facilitând proiectarea proiectarea
asistat a schemelor i echipamentelor electrice.
2.4. Clasificarea schemelor electrice i reguli de întocmire a lor
Schemele electrice reprezint prezent ri sistematice i unitare a instala iilor

electrice. Acestea se folosesc la execu ia, montarea, exploatarea sau depanarea
instala iilor electrice.
O schem electric se întocme te pentru a explica func ionarea unei instala ii
sau echipament electric (sau a unui subansamblu a echipamentului electric) i se
întocme te pentru furnizarea datelor necesare stabilirii schemelor de conexiuni.
În schemele electrice se admit simplific ri atunci când un circuit se poate
reprezenta monofilar, atunci când o parte a acelei scheme poate fi înlocuit cu un
simbol sau dac o por iune de circuit se repet .
Reprezentarea desf urat a schemelor electrice figureaz elementele
aceluia i aparat separat în zone diferite, fiind notate cu acela i simbol literal-nume-
ric, ceea ce permite urm rirea logic a circuitelor i în elegerea u oar a func ion rii
instala iei electrice. Reprezentarea desf urat este cel mai frecvent utilizat .
18
În reprezentarea desf urat circuitele se deseneaz pe direc ie orizontal sau
vertical , fiind preferat dispunerea vertical .
Receptoarele circuitelor (motoare, bobinele contactoarelor, relee, l mpi de
semnalizare etc.) se amplaseaz în partea inferioar , în dispunerea vertical ,
respectiv la dreapta circuitelor în dispunerea orizontal .
În cazul dispunerii pe vertical , circuitele se ordoneaz de la stânga la dreapta pe
grupe func ionale: alimentare general , circuite de for , circuite de comand i
protec ie, circuite de semnalizare etc.
Circuitele de for , parcurse de curen i mari, se deseneaz cu linii groase, iar
circuitele celelalte (comand , protec ie, semnalizare, m sur ) se traseaz cu linii
sub iri.
Semnele conven ionale din schem redau pozi ia de repaus a aparatelor, iar
starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe pozi ii se specific într-o
indica ie anex .
Dimensiunea semnelor conven ionale se alege astfel încât s permit
eviden ierea particularit ilor de conectare i unele informa ii suplimentare cum ar fi:
la motoare (putere, tura ie), la transformatoare (putere aparent , tensiune), la
dispozitivele semiconductoare (codul, de exemplu: BC171, UAA145 etc.).
Formatul recomandat este A3 deoarece permite desenarea asistat de calcu-
lator, manipularea u oar i îndosarierea. Dac schema se extinde pe mai multe file,
acestea se numeroteaz încât s fie eviden iat leg tura dintre ele.
Repetarea amplas rii semnelor conven ionale în cadrul schemei desf urate se
face dup trei metode, anume:
Reprezentarea schemelor electrice se poate face în mai multe moduri prev zute
în STAS-uri:
A. Metoda grilei presupune divizarea grilei în zone rectangulare marcate prin

litere, de sus în jos, i respectiv numere de la stânga la dreapta. Dimensiunile acestor
zone, rânduri i respectiv coloane, depind de complexitatea schemei i de m rimea
filei. Literele i cifrele de marcare a zonelor, în num r par, se înscriu în exteriorul
chenarului.
Amplasarea semnelor conven ionale pe schem se indic prin num rul de
ordine al filei, urmat de litera i num rul care eviden iaz zona rectangular . Uneori
se indic numai fila i num rul coloanei.
Aceasta metoda este prezentata în figura 2.5.:
19
Figura 2.5. Schem electric în desf urare orizontal
Figura 2.6. Schem electric în desf urare vertical
20
B. Metoda tabelar utilizeaz înscrierea reperelor de identificare a semnelor
conven ionale într-un tabl care se amplaseaz de-a lungul unei margini a formatului
filei. Acest tabel se poate structura pe rânduri sau coloane ce grupeaz elemente de
acela i tip (dispozitive semiconductoare, rezistoare, condensatoare etc.). Pozi ia unui
reper este dat de intersec ia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul
semnului conven ional.
Figura 2.7. Schem electric cu datele furnizate tabelar
C. Metoda reper rii circuitelor presupune marcarea cu un num r de ordine

a fiec rui circuit definit de o linie vertical (sau orizontal ) pe care se amplaseaz ce
pu in un element. Numerotarea se face în continuare de la circuitelor de for spre
cele de comand .
În cazul schemelor desf urate, indiferent de metoda de reperare, se introduc
legende care expliciteaz elementele în ordinea alfabetic i numeric a simbolu-
rilor, precum i func iile acestora i caracteristicile tehnice.
Destina ia unui circuit sau grup de circuite se indic în man eta de la partea
inferioar a schemei sau prin semene conven ionale standardizate.
Reperarea circuitelor i a echipamentelor componente se face (figura 2.8.)
prin codificarea literal-numeric a fiec ruia dintre ele.
21
Figura 2.8. Schem electric cu codificare literal-numeric
Figura 2.9. Reprezentarea semiasamblata ce implic devierea sau intersectarea

traseelor circuitelor.
Delimitarea unit ilor func ionale sau constructive din schemele electrice se
face încadrând aceste unit i într-un dreptunghi urm rind maximum de claritate.
22
Figura 2.10. Reprezentarea subansamblelor func ionale
Simplific rile se pot face prin linii suprimate, adic în locul în care ar trebui s
existe conexiuni c tre surse de alimentare sau anumite poten iale, s se înscrie pe
schem referin a respectiv (figura 2.11.)
Figura 2.11. Reprezentarea simplificat
23
Reprezentarea bornelor se face ca în figura 2.12..
Figura 2.12. Reprezentarea bornelor i conexiunilor
Reprezentarea cablurilor i a ansamblurilor multiconductoare se face ca în

figura 2.13. a) sau b) iar simplificat ca în figura 2.14.:
a)
24
b)
Figura 2.13. Reprezentarea cablurilor i a ansamblurilor multiconductoare
Figura 2.14. Reprezentarea simplificat a cablurilor
25
Conexiunile, în cazul schemelor simple, se reprezint individual între p r ile
componente, prin linii, ca în figura 2.15:
Figura 2.15. Reprezentarea conexiunilor
2.5. Documenta ia de execu ie a unei instala ii electrice
Documenta ia de execu ie a unei instala ii electrice cuprinde scheme de cone-

xiuni exterioare i interioare, întocmite conform satnsardelor, precum i tabelele de
conexiuni aferente.
Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare, tipul, sec iu-
nea i culoarea conductoarelor. Capetele conductoarelor se marcheaz prin tile care
indic adresa bornelor de conectare.
Codul pentru identificare a conductoarelor impune utilizarea urm toarelor
culori pentru izola ia conductoarelor: negru (N) pentru circuitele principale (de for )
în c.c. sau c.a.; ro u (R) pentru circuitele secundare de c.a.; albastru (A) pentru cele
de c.c.; verde-galben (V-G) pentru conductoarele de protec ie (PE); albastru deschis
(B) pentru conductorul neutru (N) sau median (M).
2.6. Probleme de urm rit.
Se vor identifica simbolurile principalelor aparate i echipamente electrice din

STAS 12120 / 2, 3, 4, 5, 6 - 1984 i STAS 11381 / 33, 40, 42, 43, 44 -1990.
Se vor desena pe caiet cel pu in 20 de simboluri i codurile aferente.
26
Lucrarea nr. 3
APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE
În lucrare sunt prezentate principalele aparate electrice neautomate de joas

tensiune utilizate în instala iile electrice: separatoare, întrerup toarele i comutatoa-
rele cu pârghie, întrerup toarele i comutatoarele pachet, prizele i fi ele industriale,
precum i echipamentul electric folosit la pornirea i reglarea manual a tura iei
ma inilor electrice (inversoare de sens, comutatoare stea-triunghi, controlere, limita-
toare de curs ).
3.2. Considera ii tehnice generale
Aparatele neautomate sunt destinate conect rii i deconect rii circuitelor

electrice de curent continuu sau alternativ de joas tensiune. Ele au urm toarele
caracteristici comune: ac ionare manual atât la închidere cât i la deschidere; nu au
elemente de protec ie, m sur sau reglaj; nu pot întrerupe curen i de suprasarcin sau
de scurtcircuit; au o manevrare rar , cu o frecven redus de conectare.
Principalele aparate neautomate sunt:
- întrerup toare i comutatoare tip pârghie i cump n ;
- separatoare de joas tensiune;
- controlere cu tambur sau pârghii;
- prize, fi e, butoane, i l mpi;
Condi iile tehnice generale ale aparatelor neautomate asigur buna
func ionare a aparatelor. Dep sirea valorilor admise poate duce la deteriorarea sau
distrugerea aparatului.
A. Tensiunea de comand
Tensiunea maxim de comand este valoarea maxim la care aparatul poate
func iona în bune condi ii, timp nelimitat (este egal cu 1,05·Un).
Tensiunea de comand este egal sau mai mic decât tensiunea nominal .
B.Frecven a curentului
Frecven ele utilizate în mod frecvent sunt: 42, 50 i 60 Hz.
În ara noastr este nominalizat frecven a de 50 Hz.
27
C. Curentul de utilizare
Curentul de utilizare Is poate avea una dintre valorile normalizate indicate în
tabelul urm tor:
Tabelul 3.1.
1 1,25 1,6 2 2,5 3,15 0,4 0,5 0,6 0,8
10 12,5 16 20 25 31,5 4 5 6 8
100 125 160 200 250 315 40 50 63 80
1000 1250 1600 2000 2500 3150 400 500 630 800
D. Capacitatea de rupere
Este valoarea maxim a curentului comutate (valoare efectiv ) în condi ii
precizate.
Capacitatea de rupere pentru aparatele de curent continuu i alternativ este
dat în documenta ia unui produs.
Dep irea acestei valori duce la distrugerea aparatului.
E. Uzura electric în sarcin
Nerespectarea regimului de uzur duce la deteriorarea rapid a contactelor
aparatului. Condi iile privind uzura electric a aparatolor sunt indicate în documen-
ta ia de produs.
3.2.1. Clasificarea aparatelor electrice neautomate
Se poate face dup criteriile:

A. În func ie de domeniul de utilizare:
Aparate industriale (aparate destinate instala iilor electrice industriale de
putere).
Aparate pentru instala ii (aparate destinate instala iilor electrice de mica
putere).
B. Dup tensiunea nominal :
Valoarea maxim a tensiunii nominale la joas tensiune este fixat prin STAS
553-73 la 1.000V la curent alternativ i 1.200V curent continuu.
Deosebirile esten iale între aparatele de diferite tensiuni nominale constau în:
grosimea izola iei, condi iile de stingere a arcului electric, dimensionarea
electromagne ilor de ac ionare.
Din punct de vedere al protec iei muncii, aparatele cu tensiuni nominale mai
mari de 42V sunt coinsiderate ca având tensiuni periculoase. Tensiunile nominale
standardizate sunt indicate în tabelul urm tor:
28
Tabelul 3.2.
Tensiuni nominale standardizate
Tensiune 110 220 800
24 - 48 440 600 1200
continua, V (125) (250) (750)
Tensiune 110
48 220 660
alternativ 24 36 sau 380 - 1000
(42) (250) (500)
-V 127
C. Dup curentul nominal

Curen ii nominali pentru aparatelede conectare indica i în STAS 553-73 sunt:
2; 4(5); 6; 10; 16; 25; 32; 40; 63; 80; 100; (125); 160; 200; 315; 400; 630; 800;
1000; 1600; 2000; 2500; 3150A.
Curentul de 5A este nominalizat pentru secundarul transformatoarelor de
masur .
D. Dup felul curentului
Aparatele neautomate se construiesc pentru curent continuu sau alternativ.
Aparatele de curent alternativ pot fi pentru curent momofazat sau trifazat.
Aparatele neautomate se construiesc având circuitul de comand i circuitul
principal (sau primar) func ionând cu acela i fel de curent sau cu curen i diferi i
conform indica iilor din tabelul urm tor:
Tabelul 3.3.
Tipuri de circuite principale i de comand
FELUL CIRCUITULUI
Circuitul principal Circuitul de comand
Alternativ Alternativ
Alternativ Continuu
Continuu Alternativ
Continuu Continuu
E. Dup num rul polilor
Aparatele neautomate se construiesc în variante monopolare sau bipolare pentru a
func iona în curent alternativ monofazat sau în curent continuu.Variantele tripolare
sau tetrapolare se construiesc pentru a fi utilizate în curent alternativ trifazat.
F. Dup tipul de protec ie al aparatului
Protec ia aparatelor se clasific conform STAS-6588-62 în:
• Protec ie împotriva p trunderii corpurilor str ine
• Protec ie împotriva p trunderii apei
• Protec ie împotriva loviturilor mecanice.
29
3.3. Separatoare de joas tensiune
Servesc la separarea vizibil a unui circuit, pentru efectuarea unor opera iuni
ce nu se pot executa sub tensiune. Ele pot întrerupe doar circuite aflate sub tensiune,
dar neparcurse de curent. În figura 3.1 este prezentat un separator de tip cu it.
Figura 3.1. Separator tip cu it

1 – cadru metalic; 2 – izolatoare suport; 3 – borne de leg tur ;
4 – contact fix; 5 – contact mobil; 6 – urechea de ac ionare; 7 – ax.
Deoarece în pozi ia închis separatoarele sunt parcurse de curent nominal,

presiunea de contact realizat de contactul fix pe cu itul de contact trebuie s asigure
o rezisten de contact redus . Întrucât separatoarele se închid sau deschid când prin
circuit nu trece curent, nu se formeaz arc între contacte i de aceea nu sunt
prev zute cu camere de stingere. Ele sunt de regul de tip interior, se monteaz
vertical i se ac ioneaz manual.
Se realizeaz pentru tensiuni de 500 V i 1000 V i curen i nominali de la 200
la 1000 A.
30
3.4. Comutatoare tip pachet
Sunt aparate realizate prin suprapunerea unui num r variabil de elemente,
fiecare element constituind o cale de curent i montate pe acela i ax. Contactele fixe
sunt montate pe discurile pachetelor care se suprapun, iar contactele mobile se afl
solidare pe un ax central. Acest ax se ac ioneaz prin maneta de ac ionare i prin
intermediul unui mecanism de sacadare ce asigur manevrarea brusc a contactelor,
indiferent de viteza de ac ionare a manetei de c tre operator.
Figura 3.2. Comutator tip pachet

1 – maneta de ac ionare; 2 – ax de ac ionare; 3 – mecanismul de sacadare; 4 – borne
de leg tur ; 5 – disc izolant; 6 – tiran i de fixare; 7 – plac metalic de fixare; 8 –
contacte mobile în form de I; 9 –izola ie de pertinax; 10 – distan or de pertinax.
Aceste aparate se pot utiliza pentru o multitudine de func ii: întrerup toare,
comutatoare, inversoare de sens, demaroare, comutatoare stea-triunghi, etc..
31
3.5.Întrerup toare i comutatoarecu pârghie
Aceste aparate servesc pentru conectarea i deconectarea manual a circuitelor
de iluminat i de for , de curent continuu i alternativ, ca i a instala iilor din
laboratoarele de încerc ri. Se caracterizeaz prin faptul c au contactele mobile sub
form de bra cu pârghie.
Întrerupând curen i de sarcin aceste întrerup toare pot fi prev zute cu camere
de stingere rudimentare. Astfel se pot utiliza camere de stingere largi din azboci-
ment, prev zute cu gr tare penrtu fragmentarea i deionizarea arcului.
Construite pentru circuitele mono, bi sau trifazate se compun din elementele
prezentate în figura 3.3
Figura 3.3. Întrerup tor cu pârghie bipolar

1 – plac din material izolant; 2 – borne de legatur ; 3 – contact fix;
4 – contact mobil; 5 – cu itul de rupere; 6 – maneta de ac ionare.
Se construesc pentru tensiuni de 380 i 500 V în curent alternativ i 110, 220,

440 V în curent continuu, pentru curen i nominali de la 25 la 1000 A.
Pentru curen i sub 500 A sunt prev zute cu cu ite de rupere, care se smulg din
furca contactului fix dup ce cu itul principal s-a îndep rtat, accelerând întinderea
arcului electric i protejând contactul principal de ac iunea arcului.
32
3.6. Prize, fi e cuple
Sunt utilizate pentru conectarea la re ele de joas tensiune a anumitor

consumatori mobili.
Prizele fac parte din instala iile fixe, fiind permanent sub tensiune.
Fi ele r mân legate la consumatorul mobil prin intermediul unui conductor
flezibil izolat. Punerea sub tensiune a consumatorului se face prin conectarea fi ei la
priz .
Cuplele sunt prize mobile care au rolul func ional asem n tor cu la prizelor fixe.
Clasificarea prizelor si fi elor:
a)Dup modul de montare:
• Prize aparente
• Prize îngropate
b)Dup modul de protec ie:
• Normale
• Impregnate
• Capsulate în carcas metalic
• Capsulate în carcas de bachelit
c)Dup num rul fazelor conectate:
• Monofazate cu 2 poli
• Monofazate cu 2 poli i contact de protec ie
• Trifazate cu 3 poli
• Trifazate cu 3 poli i contact de protec ie
d)Tipuri de fi e:
• Bipolare simple
• Bipolare cu contact de protec ie
• Bipolare f r contect de protec ie
• Tripolare cu contact de protec ie
Elementele constructive ale prizelor i fi elor sunt: Soclu, Piese de contact cu
fi , Bornele, Capac de protec ie, Elemente de fixare mecanic , Resoartele,
uruburile de fixare, uruburile de contact, tifturile de contact, Piesele de fixare a
contactelor, Piese izolante, Brida pentru prinderea mecanica a conductoarelor.
33
3.7. Butoane i lîmpi
Butoanele de comand sunt aparate neautomate cu o singur pozi ie de repaus,

care se utilizeaz în circuitele de comand ale ac ion rilor electrice. Ele sunt
prev zute cu unul sau mai multe grupuri de contacte normal închise (de oprire) i
normal deschise (de pornire).
Butoanele de comand pot fi cu revenire sau cu re inere. Butoanele cu re inere
r mân în pozi ia comandat i dup încetarea comenzii.
Exist o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea cele mai utilizate
sunt: – buton de comand cu re inere
– buton cu pip
– buton ciuperc
– buton ciuperc cu re inere
– buton cu lamp etc.
Butoanele de comand pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau închise
într-un corp de forma paralelipipedic . Ultima variant este cea mai des întâlnit . Se
construiesc butoane pentru curen i de pân la 6 A i tensiuni pân la 500 V c.a.
În conformitate cu prevederile standardului 8183/1-76, butoanele pot avea una
din urm toarele culori: ro u, galben, verde, negru i alb (sau albastru deschis).
Acela i standard prevede i func iile corespunz toare fiec rei culori (de exemplu:
ro u-oprire sau oprire rapid , verde-pornire etc.).
L mpile de semnalizare se monteaz pe panouri i pupitre de comand i se
utilizeaz pentru semnalizarea luminoas a pozi iei de func ionare a aparatelor de
comand , pentru a indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din instala ia
supravegheat .
L mpile pot fi alimentate la tensiunea re elei (120 - 220 V) sau la tensiune
redus (24 V, fiind prev zute ce rezisten e sau transformatoare de adaptare a
tensiunii).
3.8. Probleme de urm rit
Se vor identifica p r ile constructive ale aparatelor neautomate studiate, expli-

cându-se rolul lor func ional.
Se vor explica func iile îndeplinite de aceste aparate neautomate în instala iile
electrice.
Pentru fiecare tip de aparat neautomat studiat se vor preciza caracteristicile
tehnice, pentru cel pu in 3 variante constructive.
Caracteristicile tehnice se vor prezenta în tabele comparative.
34
Lucrarea nr. 4
CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE
Contactorul este un aparat electric de comuta ie cu o singur pozi ie de

repaus, ac ionat altfel decât manual, capabil de a închide, a suporta i a întrerupe
curen i în condi ii normale de func ionare ale circuitului, inclusiv curen i de
serviciu i de suprasarcin . Contactorul este construit s func ioneze cu
contactele principale normal deschise (regim de conector).
În cadrul lucr rii se realizeaz studiul construc iei i func ion rii unor
tipuri de contactoare electromagnetice de c.a. precum i a schemelor de comand
a acestora. De asemenea se realizeaz încerc rile de verificare a condi iilor de
func ionare: verificarea c derilor de tensiune, verificarea curselor i distan elor
contactelor i verificarea for elor de ap sare pe contacte.
Contactoarele electromagnetice, reprezint principalele aparate de

comuta ie a instala iilor electrice de joas tensiune. Folosite ini ial numai pentru
comenzile la distan sunt în prezent utilizate în întregul domeniu al comenziilor
ma inilor unelte, chiar i al celor de foarte mic putere, precum i al proceselor
tehnologice automatizate. Extinzându-se pe scara larg în procesele de
automatizare, în care prezen a contactoarelor este indispensa-bil , produc ia
acestora a crescut considerabil, ele existând azi pe scar larg în numeroase
variante constructive.
Aceste aparate sunt utilizate pentru comanda automat la distan , în cazul
unor conect ri i deconect ri frecvente ale circuitelor electrice de for în regim
normal de func ionare.
4.2.1. Clasificarea contactoarelor electromagnetice
Dintre criteriile de clasificare a contactoarelor electromagnetice cele mai

importante sunt:
A. dup felul curentului din circuitul c ilor principale de curent:
de curent alternativ;
de curent continuu.
35
B. Dup num rul de poli:
în c.c se folosesc contactoarele monopolare i bipolare,
în c.a. tripolare i tetrapolare.
C. Dup felul curentului din circuitul de comand :
comandate în curent continuu;
comandate în curent alternativ.
D. Dup modul de deplasare a contactelor mobile, contactoarele pot fi
împ r ite în patru grupe:
contactoare cu miscare de transla ie pe vertical a echipajului mobil,
contactoare cu mi care de transla ie pe orizontal a echipajului mobil,
contactoare cu mi care de rota ie,
contactoare cu mi care combinat (cazul unor contactoare de c.a. de peste
100A)
D. Dup m rimea i felul sarcinii contactoarele electromagnetice sunt clasi-
ficate interna ional (CEI recomandarea 15811) ca în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Clasificarea contactoarelor electromagnetice dup tipul sarcinii

Curentul Simbolul Aplica ii caracteristice
Alternativ AC1 Sarcini neinductive sau

u or inductive.
AC2 Demarajul motorului
asincron cu inele, frânare
în contracurent.
asincron cu rotorul în s.c.,
întreruperea motorului
lansat.
asincron cu motorul în
s.c., regim f r impulsuri.
Continuu DC1 Sarcini neinductive sau
pu in ideductive,
cazul cuptoarelor cu
rezisten .
DC2 Demarajul motorului
deriva ie, întreruperea
motorului deriva ie
lansat.
36
deriva ie, mers prin
impulsuri, inversare de
sens.
serie.
serie, mers prin
impulsuri, inversare de
sens.
Conform Normei I.E.C. 947-4/2003:

Regimul AC-1, se aplic acelor sarcini al c ror factor de putere este mai mare
sau egal cu 0,95 (cos 0,95), de exemplu: cuploare electrice cu rezisten .
Regimul AC-14, este folosit pentru contactoare de comand cu s rcini
electromagnetice, a c ror putere este inferioar puterii de 72 VA.
Regimul AC-15, este folosit pentru contactoare electromagnetice de comand , a
c ror putere este superioar puterii de 72 VA.
Regimul AC-2, se aplic la pornirea motoarelor cu inele de contact, al
motoarelor cu frânare în contracurent, la care curentul de pornire este 2,5 ori
curentul nominal al motorului. Deschiderea contactorului poate t ia curentul de
pornire sub o tensiune mai mare sau egal cu tensiunea re elei (cos 0,65).
Regimul AC-3, se aplic motoarelor a c ror curen ii de pornire sunt cuprin i
între de 5 pân la de 7 ori curentul nominal al motorului. Deschiderea
contactorului taie curentul nominal al motorului, iar tensiunea pe polii
contactorului este 20 % din tensiunea re elei. Aceste contactoare se utilizeaz la
pornirea i oprirea tuturor motoarelor asincrone.
Regimul AC-4, se aplic motoarelor cu frân în contracurent i cu pornire la
cuplu m rit. Sunt folosite la inversarea sensului de rota ie i a mersului pas cu pas
al motoarelor asincrone.
Regimul DC-1, se aplic la toate aparatele cu sarcini electrice neinductive sau
slab inductive în curent continuu, a c ror constant de timp T = L/R este mai
mare sau egal cu o milisecund .
Regimul DC-13, se aplic contactoarelor electromagnetice care în regim normal
au constanta de timp T = L/R egal cu 0,95s.
Regimul DC-3, se aplic la aparate în curent continuu, a c ror constant de timp
T = L/R este mai mare sau egal cu 2 milisecunde. Exemplu : la motoare cu
excita ie deriva ie sau separat .
37
Regimul DC-5, se aplic aparatelor în curent continuu, care închid sarcini a c ror
constant de timp este mai mare sau egal cu 7,5 milisecunde. Exemplu: motorul
cu excita ie în serie (locomotiva Diesel-Electric ).
E. Din punct de vedere al rezisten ei contactelor la uzura mecanic , dup
durata de mers în gol (f r sarcin ) exprimat prin num rul de ac ion ri minime,
contactoarele se împart în patru clase :
Clasa 1 = 250.000 ac ion ri
Clasa 2 = 750.000 ac ion ri
Clasa 3 = 1.200.000 ac ion ri
Clasa 4 = 10.000.000 ac ion ri
4.2.2. Func ionarea contactoarelor electromagnetice de c.a.
Contactoarele se compun din urm toarele p r i principale:

contactele principale (fixe i mobile), contactele din circuitul principal,
stabilesc sau întrerup prin mi carea lor continuitatea circuitului;
cotactele auxiliare servesc la închiderea i întreruperea circuitelor de
comand , de blocaj i de semnalizare. Sunt cuntacte normal deschise sau
închise, care apar în schemele de comand i automatiz ri.
camera de stingere a arcului electric (care se produce la întreruperea
curentului se monteaz pe fiecare pol, având rolul de a limita extinderea
arcului electric de întrerupere, i de a activa stingerea lui, m rind
capacitatea de rupere i diminuând timpul de ardere; dispozitivul de
stingere este în general format la contactoarele de c.a, dintr-o camera cu
efect de electrod (cu gr tar din placu e metalice) i ni ;
dispozitivul de actionare transform energia electric primit în energie
mecanic necesar închiderii contactelor (sau deschiderii lor, în cazul
ruptoarelor);
sistemul de fixare, cuprinde toate elementele necesare fix rii diverselor
componenete ale contactorului i izol rii pieselor sub tensiune, între ele i
fa de mas ; legarea contactelor contactorului la circuitele exterioare se
face prin intermediul bornelor fixe i al c ilor de curent (rigide sau
flexibile).
În figura 4.1. este prezentat schi a de construc ie a unui contactor electro-
magnetic cu mi care simpl de transla ie. Organul motor este format dintr-un
electromagnet de c.a. monofazat cu spir în scurtcircuit sau de c.c.(reperele 1, 2,
3). Starea de repaus este asigurat de resorturile antagoniste 4.
Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de comtact i una din borne.
Calea de curent are dou locuri de rupere, zone în care sunt plasate pl cile
feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite pe puntea 7.
38
Resortul 8, care asigur for a de ap sare pe contacte, este plasat în caseta 9.
Func ionarea aparatului rezult din schi a constructiv .
Figura 4.1. Contactorului cu mi care simpl de transla ie
Figura 4.2. Diagrama for ei rezistente în func ie de întrefier
39
Diagrama for ei rezistente în func ie de marimea întrefierului este dat în
figura 4.2. Prin mic orarea întrefierului de la valoarea e la valori mai mici, for a
dezvoltat de resoartele 4, în prealabil precomprimate, cre te relativ lent.
În momentul atingerii elementelor de contact = c, apare brusc for a de
precomprimare a resortului 8. Aceasta se comprim în continuare pe cursa 1 .
Contactorul cu mi care simpl de transla ie se construie te pentru valori
nominale ale curentului sub 80 A. În aceste cazuri masele în mi care sunt relativ
mici i uzura mecanic este relativ mic .
Pentru intensit i mai mari ale curentului nominal, (100…400 A), masele
în deplasare sunt mai mari. În aceste cazuri pentru diminuarea vitezei de închide-
re a contactorului se utilizeaz un contactor cu mi care dubl de transla ie: a con-
tactelor i a electromagnetului.
4.2.3. M rimi caracteristice ale contactoarelor electromagnetice
Tensiunea nominal Un pentru care este construit contactorul, este

tensiunea la care se dimensioneaz i se verific izola ia aparatului, distan ele de
str pungere i de conturnare, precum i capacitatea sa de rupere.
Tensiunea de serviciu Us este tensiunea circuitului în care este utilizat
contactorul i care este mai mic sau cel mult egal cu tensiunea nominal .
Tensiunea de comand Uc este tensiunea de alimentare a înf ur rii
electromagnetului de ac ionare. În func ie de alimentarea bobinei, Uc=U, dac
bobina este legat între faze i Uc=U/ 3 , dac bobina este legat între faz i nul.
Frecven a de ac ionare fc reprezint num rul maxim de ac ion ri pe care
contactorul le poate executa pe or .
Durata relativ de conectare DC este raportul (exprimat în procente)
dintre timpul de lucru (timpul în care aparatul este sub curent) i durata total a
ciclului de ac ionare, egal cu suma timpului de lucru i a timpului de repaus.
Rezisten a la uzur indic durata de via a contactoarelor. Num rul de
ac ion ri în gol (f r curent) pe care contactorul le poate suporta f r defect ri,
reprezint rezisten a sa la uzur mecanic . Num rul de ac ion ri sub sarcin pe
care contactorul le poate suporta f r defect ri i f r schimbarea pieselor de
contact reprezint rezisten a sa la uzur electric .
Capacitatea de închidere nominal se poate defini pe baza curentului pe
care contactorul îl poate închide de un anumit num r de ori, f r producerea
sudurii contactelor.
Capacitatea de rupere nominal se poate defini pe baza curentului pe
care contactorul îl poate întrerupe de un anumit num r de ori, f r o uzur
exagerat a contactelor sau f r producerea unui arc electric puternic.
40
Caracteristicile de timp ale contactoarelor sunt:
Timpul propriu de deschidere;
Timpul propriu de închidere;
Durata arcului;
Timpul total de deschidere = timpul propriu + durata arcului;
Durata de vibra ie.
Regimul de lucru al contactoarelor se caracterizeaz prin capacitatea de
închidere i de rupere, în cazul func ion rii normale sau ocazionale,
corespunzatoare unui anumit regim de lucru.
Prin func ionare normal se în elege func ionarea contactorului în
condi iile care exist de obicei în instala ia pe care contactorul o deserve te.
Prin func ionare ocazional se n elege func ionarea contactorului în
condi iile cele mai grele care pot aparea accidental în instala ia respectiv .
4.3. Alegerea contactoarelor
Alegerea contactoarelor se poate face dup mai multe criterii i în

conformitate cu recomand riloe constructorului i normativele din standarde.
Principalele criterii de alegere ale contactoarelor sunt:
Caracteristicile înc rc torii i necesit ile serviciului dorit,
Felul i de valorile tensiunii din re ea,
Puterea instalat .
Al i factori de decizie în alegerea contactoarelor sunt:
Curentul nominal de folosire (In),
Curentul nominal termic (Ith). (Contactorul trebuie s fie capabil s suporte
Ith în mod permanent, contactele principale fiind închise, f r ca înc lzirea
diferitelor elemente s dep easc limitele fixate),
Puterea de t iere, care este valoarea eficace a curentului maxim cu care
contactorul poate "t ia", f r deterioarea contactelor,
Puterea de închidere, este valoarea eficace a curentului maxim pe care
contactorul o poate stabili, f r sudarea contactelor.
Puterea mecanic , care este num rul de cicluri închidere - deschidere în
vid, f r curent în poli, pe care contactorul le poate efectua f r interven ie.
Anduran a electric , este num rul de manevr ri maximal pe care îl poate
efectua contactorul prin cuplare electric .
Factorul de mers, este raportul între durata de trecere a curentului i durata
unui ciclu de manevr ri.
Cunoscând toate aceste date, putem alege contactorul dorit din gama larg
oferit de furnizori.
41
4.4. Mersul lucr rii
Se efectueaz studiul morfologic comparativ asupra construc iei i

func ion rii urm toarelor contactoare electromagnetice de produc ie indigen , sau
utili-zate în industria na ional :
1. Contactoare de tip TCA. (TCA 10A, TCA 25A) sunt destinate a
func iona în instala ii electrice de automatizare, ca p r i componente ale
contactoarelor cu relee, folosite la pornirea i protec ia motoarelor electrice.
Ac ionarea se face în curent alternativ sau continuu la tensiuni cuprinse între 24
V i 500 V. Contactoarele func io-neaz în regim AC-3 i au contacte cu mi care
de tranzla ie. Aceste tipuri de contactoare se fabric la noi în ar la
"Electroaparataj" Bucure ti. în variante de la 6A la 100 A. De asemenea la
"Contactoare" Buz u se execut contactoare cu regim greu la curen i cuprin i
între 10A i 100A
2. Contactoare de mic putere pentru comanda motoarelor, în regim AC-3
de la 6-12A i în regim AC-4 de la 6-12A cu circuit de comand în curent
alternativ. (Telemacanique). De asemenea firma Telemecanique comercializeaz
contactoare de putere de la 115A la 2750A
2. Contactoare cu puteri cuprinse între 100 i 850A, comercializate de
firma Moeller,
Se descrie rolul func ional al elementelor componente (inclusiv camerele
de stingere i spirele ecran) i se noteaz datele tehnice i m rimile caracteristice
ale acestora (minim 3 variante constructive)
Se deseneaz i se execut schema electric de comand a contactorului de
pe standul de laborator. Se explic func ionarea schemei de comand cu sublinie-
rea rolului contactului de automen inere.
Se comand câteva anclan ri i declan ri ale contactorului, tensiunea
de alimentare fiind 230 V c.a. i 110 V c.c.. Se verific , prin ascultare, nivelul
vibra iilor arm turii electromagnetului.
Se efectueaz încercarea condi iilor de func ionare a electromagnetului de
ac ionare. Utilizând schema de comand realizat pe stand se verific dac
anclan area contactorului se realizeaz pentru orice tensiune de comand cuprin-
s între 85% i 110% din valoarea sa nominal .
Se verific de asemenea dac tensiunea de declan are este cuprins ,
conform normativelor între 75% i 10% din valoarea nominal a tensiunii de
alimentare de comand . Se noteaz valorile g site prin m sur tori i se stabile te
dac contac-torul este sau nu corespunz tor pentru exploatare.
Se m soar c derea de tensiune Uc pe contactele principale utilizând
contactorul preg tit în acest scop (cu contactele înseriate).
42
Cu ajutorul milivoltmetrului conectat prin atingerea uruburilor de racordare
de pe fiecare cale de curent, dup alimentarea contactorului se determin c derea
de tensiune Uc pe fiecare contact, pentru diferite valori ale curentului.
Pentru o func ionare satisf c toare, c derea de tensiune nu trebuie s
dep easc 100 mV la curentul nominal.
Se m soar cursa echipajului mobil, respectiv cursa liber i cursa în contact
pentru co0ntactorul de pe standul de laborator.
4.4.Probleme de urm rit
Se vor identifica elementele constructive ale contactoarelor studiate i se

va preciza rolul lor constructiv.
Se vor verifica condi iile de func ionare ale contactoarelor i satisfacerea
cerin elor impuse de standarde. Verific rile contactoarelor se vor face conform
programului general de încerc ri prezentat în tabelul 4.2.
Se va studia pe baza schemei de comand , realizat pe standul de laborator,
modul de comand a contactorului i rolul contactului de automen inere.
Se vor selecta pe baza criteriilor precizate principalele caracteristici tehnice
ale contactoarelor studiate conform cataloagelor de produc tor.
Caracteristicile tehnice se vor prezenta în tabele comparative pentru
variantele studiate.
43
Tabelul 4.2. Program general de încerc ri ale contactoarelor de joas tensiune
Nr. Denumirea încerc rii Încercare Încer- Încer- Încercare de Încercare Încerccare
crt. individu- care de care de punere în profilacti- cu caracter
func iune P.F.
al I lot L tip T c P de cercetare
1. Verificarea dimensiunilor individuale în x x x
desenele de ansamblu i subansambluri
2. Verificarea for elor de ap sare pe contacte x x x x x x
3. Verificarea curselor i distan elor contactelor x x x
4. Verificarea distan elor i a posibilit ilor de x
racordare a conductoarelor
5. Verificarea dimensiunilor bornelor i a x
posibilit ilor de racordare a conductoarelor
6. Verificarea condi iilor de func ionare x x x x x x
7. Verificarea c derilor de tensiune x x x x x x
8. Verificarea comport rilor la umiditate x x
9. Verificarea rezisten ei de izola ie i a x
rigidit ii dielectrice în stare umed
10. Verificarea înc lzirii x x
11. Verificarea rezisten ei de izola ie i a x
rigidit ii dielectrice în stare uscat
12. Verificarea comport rii la vibra ii i x x
scutur turi
13. Verificarea rezisten ei la uzur sub sarcin x x
14. Verificarea rezisten ei la uzur mecanic x x
15. Verificarea comport rii la curent limit x x
termic i dinamic
16. Verificarea comport rii la suprasarcin x x
17. Verificarea capacit ii de închidere i rupere x x
18. Verificarea gradului de protec ie x x
44
Lucrarea nr. 5
CONTACTOARE STATICE
Comuta ia static în tehnica curen ilor mari a ap rut din necesitatea de a

elimina piesele mecanice în mi care i dispozitivele greoaie ale aparatelor
mecanice de comuta ie.
Contactoarele cu comuta ie static efectueaz comuta ia unui circuit f r
contacte mecanice, cu ajutorul elementelor semiconductoare. În mod uzual se
folosesc schemele cu tiristoare.
Structura circuitului de for al contactoarelor statice este asem n toare
cu a variatoarelor, diferind doar dispozitivul de comand ce are o structur mai
simpl .
Deoarece contactoarele statice pot fi privite ca variatoare ce func ioneaz
în regim închis-deschis, func ionarea lor poate fi dedus prin analogie cu func-
ionarea variatoarelor statice.
În cadrul lucr rii se realizeaz analiza modului de func ionare a unor
contactoare statice de c.a. i c.c., a caracteristicilor lor tehnice, precum i a
schemelor de comand a acestora.
5.2. Contactoare statice de c.a.
Consider m un contactor static de c.a. monofazat cu tiristoare ideale,

legate în antiparalel prezentat în figura 5.1..
Circuitul consumatorului (R, L) este parcurs de curent dac se dau celor
doua tiristoare comenzi la fiecare semiperioad , în mod alternativ. La
întreruperea comenzilor se întrerupe i curentul din circuit.
Cele dou tiristoare primesc continuu de la blocul de comand semnale
de comand pe tot intervalul de timp în care contactorului este închis, pentru a
se asigura reamorsarea elementelor de comuta ie dup fiecare trecere prin zero a
curentului. Blocul de comand BC este format dintr-un transformator, cu
primarul P i dou secundare S1 i S2, ale c ror sensuri de înf urare sunt opuse,
legate peste diodele D1 i D2 i întreruptoarele K1 i K2, la electrodul de
comand i catodul celor dou tiristoare T1 i T2.
45
Figura 5.1. Schema electric a unui contactor static de c.a.
monofazat cu dou tiristoare montate antiparalel
Datorit prezen ei celor dou diode D1 i D2 care permit trecerea numai a

alternan elor pozitive, cele dou semnale de comand ce se aplic tiristoarelor
sunt defazate cu .
Contactoarele de curent alternativ cu dou tiristoare în antiparalel au o
structur simpl , dar prezint mai multe dezavantaje:
necesit dou dispozitive de comand izolate galvanic între ele;
în cazul apari iei unei supratensiuni dinspre re ea sau dinspre
sarcin , exist pericolul distrugerii tiristoarelorâ;
la apari ia unei supratensiuni, dac tiristorul care este polarizat
direct nu amorseaz ca urmare a dep irii tensiunii de basculare (de nul), sau
datorit efectului pantei de tensiune (du/dt), cel lalt tiristor este str puns.
Frecven a maxim (teoretic ) de comuta ie se poate determina din
valoarea timpului de intrare în conduc ie (intervalul din momentul aplic rii
comenzii tiristorului i intrarea sa complet în conduc ie) i a timpului de cru are
(intervalul între trecerea curentului prin tiristor prin valoarea zero i momentul
când se poate aplica o tensiune pozitiv pe care tiristorul o poate bloca).
Se vor considera pentru calcule: - timpul de intrare în conduc ie 5µs;
- timpul de cru are 200 µs.
Principalele variante constructive de contactoare statice de c.a. utilizate
loa noi în ar sunt:
Tip DS4-140-H = contactoare statice destinate aplica iilor monofazate cu
sarcini rezistive pân la 50 A,
46
Tip DS4-340-M(R) = destinate aplica iilor trifazate cu motoare cuprinse
între 2,2 i 11 KW cu posibilitate de selectare-func ionare ca softstarter
sau contactor,
Tip DS4-340 - MX(R) = destinate pentru aplica ii trifazate cu motoare în
gama 7.5 KW pâna la 30 KW,
Tip DS4-340 = utilizate practic în orice aplica ie, indiferent dac este
vorba de a comuta curen i de 6 ori curentul nominal timp de 0,1 secunde
la frecven a de 3000 comut ri pe or ,
Tip BH 9253 = contactor-nversor static pentru motoare asincrone maxim
3 KW, 400 V.
5.3. Contactoare statice de c.c.
Utilizarea tiristoarelor la realizarea contactoarelor statice de curent

continuu necesit scheme mai complexe, deoarece spre deosebire de situa ia în
curent alternativ, curentul întrerupt nu trece în mod natural prin valoarea zero.
Spre deosebire de contactoarele de c.a. la care stingerea tiristoarelor are
loc în mod natural la trecerea prin zero a curentului comutat, contactoarele de
c.c. func ioneaz cu comuta ie for at fiind necesare circuite speciale pentru
stingerea tiristorului care a condus curentul. În schimb nu sunt necesare circuite
speciale pentru comanda grilelor tiristoarelor.
Deoarece tiristoarele nu pot fi blocate prin intermediul comenzii pe gril ,
în structura contactoarelor de c.c. este existen a prezen a unei ramuri de
comuta ie.
La majoritatea contactoarelor de c.c. folosite în industrie, blocarea
tiristorului principal se realizeaz prin aplicarea unei tensiuni inverse pe
tiristorul principal ob inute de la un condensator.
În momentul în care se dore te blocarea tiristorului principal, ramura de
comuta ie este conectat în paralel cu tiristorul principal, cu ajutorul unui
tiristor auxiliar, astfel încât tensiunea condensatorului s for eze prin tiristorul
principal un curent invers care anuleaz curentul ini ial blocând tiristorul.
În func ie de modul în care se realizeaz înc rcarea condensatorului din
ramura de comuta ie, deosebim mai multe scheme de contactoare statice de c.c.
Schema unui asemenea contactor este dat în figura 5.2..
Aplicând un impuls de comand polarizat pozitiv pe poarta tiristorului principal
T1, aceasta intr în conduc ie i curentul alimenteaz consumatorul Zs. Tiristorul
auxiliar T2 fiind blocat, condensatorul C se încarc prin rezisten a R cu
tensiunea sursei i polaritatea pozitiv .
47
Pentru a întrerupe alimentarea sarcinii se comand intrarea în conduc ie a
tiristorului auxiliar T2, care descarc condensatorul C peste tiristorul principal
T1. Prin anularea curentului prin tiristorul principal T1 (polarizat invers de con-
densatorul C) acesta se blocheaz , iar condensatorul C se încarc prin impedan-
a arcinii Zs i tiristorul T2 la polaritatea invers fa de situa ia anterioar
(polaritatea prezentat în parantez ).
Figura 5.2 Schema electric a unui contactor static de c.c.
Tiristorul T2 continu s conduc un curent mic, limitat de rezisten a R de

valoare mare. La o nou comand a tiristorului principal T1, acesta intr din nou
în conduc ie, condensatorul C este legat în paralel pe tiristorul T2 polarizându-l
în sens invers i determinând ie irea lui din conduc ie.
Prin tiristorul T1 se alimenteaz consumatorul Zs i prin rezisten a R con-
densatorul C se încarc cu polaritatea ini ial , schema revenind la situa ia ini i-
al . Acest contactor de c.c. se folose te la frecven e de comuta ie reduse dato-
rit timpului necesar înc rc rii condensatorului.
Pentru a asigura blocarea tiristoarelor este necesar ca valoarea
condensatorului C s fie suficient de mare, astfel ca procesul de înc rcare al
condensatorului s aibe o durat suficient de mare, asigurând polarizarea
invers a tiristorului care se blocheaz pe un interval de timp mai mare decât
timpul de revenire a tiristorului. Din teoria variatoarelor de c.c., (contactorul de
c.c. fiind un caz particular al unui variator de c.c.) rezult c pe rezisten a i
inductivitatea de sarcin , dup comanda de blocare a tiristorului principal, apare
o tensiune tranzitorie ce poate atinge valoarea 2U, motiv pentru care se
folose te dioda de mers în gol D pentru amortizarea supratensiunilor ce apar.
Pentru frecven e mari de comuta ie se utilizeaz contactoare statice de c.c., cu
circuit de înc rcare L, C,.
48
În vederea deconect rii contactorului se amorseaz T2. Astfel tensiunea
la bornele lui C se aplic ca tensiune invers pe T1 determinând blocarea
acestuia. Dioda D se monteaz în cazul în care sarcina are un caracter inductiv
i are rolul de a elimina supratensiunile determinate de întreruperea brusc a
curentului de sarcin (când energia înmagazinat în câmpul magnetic al sarcinii
ar putea solicita izola ia).
5.4. Programul lucr rii
Se efectueaz un studiu morfologic comparativ al contactoarelor statice

de c.a. i de c.c.. În acest scop se analizeaz din punct de vedere func ional
p r ile componente ale contactoarelor din laborator.
Se analizeaz rolul diodei inverse D din schema contactorului de curent
continuu i se va explica motivul absen ei acesteia în schema contactorului de
curent alternativ.
Se studiaz func ionarea contactorului de curent alternativ, prin
conectarea contactorului la impulsuri de comand cu frecven a de 50 Hz i de
25 Hz defazate între ele cu 180°. Se eviden iaz timpul scurt necesar pentru
conectare respectiv deconectare.
Se eviden iaz func ionarea la frecven ridicat a contactorului static de
c.a., timpul necesar pentru conectare, precum i deconectarea la trecerea
curentului prin zero.
Se realizeaz conectarea i deconectarea unei sarcini rezistive (lamp cu
incandescen ) cu ajutorul contactorului de curent alternativ. Prin închiderea
simultan a microîntrerup toarelor K1 i K2 de pe contactorul din laborator care
admit impulsuri de comand cu frecven a de 25 Hz, se realizeaz conectarea
sarcinii la tensiune nominal i prin deschiderea unuia dintre ele se ob ine
conectarea sarcinii la tensiune redus i apoi deconectarea ei.
Procedând analog se verific propriet ile i se studiaz func ionarea
contactorului de curent continuu, prin conectarea contactorului la impulsuri de
comand cu frecven a de 25 Hz defazate între ele cu 180°.
Se conecteaz osciloscopul la bornele rezisten ei Rs (Zs), se vizualizeaz
i se înregistreaz procesul de conectare-deconectare, i =f(t), cu frecven a de
25 Hz. Prin conectarea osciloscopului la bornele rezisten ei Rs se vizualizeaz i
se înregistreaz curentul reactiv care se închide prin dioda D.
Se m soar c derea de tensiune pe tiristorul principal (voltmetrul se las
conectat numai când tiristorul T1 conduce pentru a evita supunerea lui la
tensiunea re elei) i se compar cu c derea de tensiune pe contactele
contactorului electromagnetic(vezi lucrarea nr.4 Contactoare electromagnetice).
49
Calcularea frecven ei maxime (teoretice) de comuta ie a contactorului

static de c.a..
Compara i contactorul static cu cel electromagnetic din punct de vedere
al: - frecven ei de comuta ie;
- timpul de comuta ie:
- aspecte economice.
Compara i contactoarele statice de c.a. i c.c. din punct de vedere al:
- frecven ei de comuta ie;
- timpul de comuta ie;
- suprasolicit rile electrice.
Indica i câteva domenii în care contactorul static concureaz contactorul
electromagnetic i în care este recomandat utilizarea acestuia.
Care sunt avantajele i dezavantajele comuta iei statice în raport cu
comuta ia electromecanic ?
Explica i modul de func ionare al schemelor electrice ale contactorului
static de c.a. i c.c. existente în laborator. Ce rol au dispozitivele electronice
componente.
Care sunt solicit rile de curent i tensiune ale semiconductoarelor în
timpul func ion rii contactoarelor statice i ce implica ii au acestea asupra
fiabilit ii lor?
50
Lucrarea nr. 6
ÎNTRERUP TOARE AUTOMATE DE JOAS

TENSIUNE. DISJUNCTOARE
Analiza morfologic i identificarea p r ilor componente ale întreru-

p toarelor automate de tip compact i rolul acestora.
Analiza schemelor electrice aferente acestor întreruptoare de joas
tensiune.
Se vor analiza variantele constructive de întrerup toare automate de tip
compact i disjunctoare de joas tensiune i a subansamblelor lor: mecanismul
de ac ionare i z vorul, contactele întreruptorului i c ile de curent, for a de
ap sare în contacte i c derea de tensiune în contacte, camera de stingere i
declan atoarele, caracteristica de protec ie a întreruptorului.
Întrerup toarele automate sunt aparate electrice de comuta ie, care în

regim normal de func ionare permit conectarea i deconectarea cu frecven
redus a circuitelor electrice, iar în caz de suprasarcin , scurtcircuit, sc derea
sau dispari ia tensiunii, asigur protec ia prin intermediul declan atoarelor,
întrerupând automat circuitele aflate în regim de avarie.
Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor, numai cu declan-
are automat , închiderea f cându-se manual, fie prin ac iune direct , fie prin
comand de la distan .
Întrerup toarele automate se folosesc la protec ia instala iilor de iluminat,
a motoarelor electrice, a re elelor de distribu ie, tablourile de distribu ie din
centrale electrice i din posturile de transformare sau a altor consumatori. Ele
sunt folosite împreun cu siguran e fuzibile cu mare putere de rupere ce asigur
un efect de limitare a curen ilor de scurtcircuit. Ruperea curen ilor de
scurtcircuit este asigurat atât prin dispozitive adecvate de stingere a arcului
electric (camere de stingere performante) cât i prin deschiderea rapid a
contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri puternice.
Principalele p r i constructive ale înrerup toarelor automate sunt:
- organul motor (format dintr-un electromagnet sau motor de ac ionare),
51
- contactele principale (fixe i mobile),
- camera de stingere,,
- contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale)
- declan atoare cu func ie de protectie (termobimetalice, electromag-
netice),
- mecanismul de z vorâre,
- carcasa aparatului cu sisteme de fixare.
Elementul caracteristic (în plus fa de contactoare) îl reprezint tocmai
z vorul sau broasca înrerup torului (un mecanism cu liber deschidere). Acest
mecanism asigur men inerea în pozi ia aclan at a contactelor întrerup torului
i deschiderea automat a contactelor acestuia sub ac iunea declan atoarelor. De
asemenea mecanismul de z vorâre trebuie s permit deschiderea contactelor la
ac ionarea acestora, la comanda operatorului sau a declan atoarelor i s
men in întrerup torul ferm în pozi ia deschis, pentru evitarea închiderii
accidentale a contactelor.
Dac declan area întrerup toarelor se realizeaz prin ac ionarea asupra
z vorului prin intermediul unor declan atoare, anclan area întrerup torului
automat poate fi manual prin intermediul unei manete de ac ionare de pe
aparat sau comandat de la distan printr-un electromagnet de aclan are,
servomotor sau dispozitiv pneumatic.
6.3. Întrerup toare de tip USOL
întrerup toarele din clasa USOL se realizeaz pentru curen ii nominali de

100, 250, 500 si 800 A. Închiderea i deschiderea contactelor principale ale
acestor întrerup toare se face brusc cu ajutorul unui mecanism cu genunchi i
clichet cu aclan are i declan are rapid , independent de viteza de manevrare a
operatorului. Camera de stingere este construit pe principiul efectului de
electrod i ni . Aceste întrerup toare sunt prev zute cu declan atoare
maximale de curent termice i electromagnetice i declan ator minimal de
tensiune.
Puterea de rupere ridicat se ob ine prin viteza mare de reac ie a
declan atoarelor, viteza mare de deplsare a echipajului mobil, distan a mare
între contactul mobil i cel fix în pozi ia deschis i utilizarea unor camere de
stingere performante.
Acest tip de întrerup toare sunt caracterizate prin :
- capacitate ridicat de închidere i rupere la un gabarit redus,
- variante multiple de execu ie,
- cu ac ionare normal sau electric ,
- protec ie pentru medii umede,
52
- dispozitive de blocaj i semnalizare ce asigur securitatea personalului
i siguran a în func ionare.
Elementele componente ale întrerupatorului sunt reprezentate în figura 6.1.
Figura 6.1. Sec iune prin întrerup torul automat capsulat de tip USOL.
1-maneta de ac ionare, 2-clichetul principal, 3-clapeta de armare, 4, 5-biele,

6-echipajul mobil, 7-contactul mobil, 8-contactul fix, 9-resort principal,
10-clapet ax declan ator, 11-declan ator termic, 12-buton de reglaj,
13-arm tura fix a declan atorului electromagnetic, 14-axul suport al
echipajului mobil, 15-carcasa aparatului, 16-plac de prindere, 17-borne de
racordare, 18-camer de stingere cu pl ci feromagnetice, 19-arm tura mobil a
declan atorului electromagnetic, 2o-axul declan atorului, 21-clichet auxiliar.
53
Figura 6.2. Scheme electrice ale întrerup toarelor de tip USOL.
a) USOL 100A; b) de tip USOL 800A
54
Caracteristicile tehnice sunt:
- tensiunea nominal : 600 V c.a.; 220 V c.c.
- Tensiunea de utilizare: 110; 127; 220; 380; 500V la 50 Hz
24; 48; 110; 220 V c.c.
- curent nominal: 100; 250; 500 i 800 A.
- domeniul de reglaj al declan atoarelor termice:
la 20°C (1 – 1,25) In.
la 45°C (0,8 – 1) In.
6.4. Întrerup toare de tip OROMAX

Întrerup torul automat de tip OROMAX se realizeaz pentru curen i
nominali de la 1000 la 4000 A, fiind destinat comuta iei i protec iei liniilor
electrice, a motoarelor de putere, generatoarelor i transformatoarelor mari.
Ac ionarea se face prin maneta proprie sau prin motor de ac ionare, printr-un
mecanism de ac ionare cu acumulare de energie în resoarte (cu resoarte preten-
sionate). O vedere de ansamblu a unui întrerup tor de tip OROMAX este pre-
zentat în figura 6.3.
.
Figura 6.3. Întrerup tor automat tip OROMAX
55
Figura 6.4. Schema electric a întrerup torului OROMAX 1000A
Acest întrerup tor este prev zut pentru protec ie cu declan atoare de tip
H (declan atoare combinate termice i electromagnetice), cu curentul de
declan are instantanee reglat la 8Ir.
Pentru a face fa curen ilor de scurtcircuit mari, acest întrerup tor este
echipat cu contacte de lucru, contacte de rupere (de arc) i rampe (coarne) de
alungire i introducere a arcului electric în interiorul camerei de stingere.
Un întrerup tor de tip OROMAX poate efectua cca. 20000 de manevre
de închidere - deschidere în sarcin i nu necesit prea multe opera iuni de
între inere.
6.4. Disjunctoare
Acest tip de aparate au dimensiunile de gabarit mai reduse decât cele

universale datorit carcasei i a capacului izolant care permit mic oraea
distan elor de str pungere i de conturare, izolarea complet a fazelor între ele,
precum i limitarea spa iului de stingere a arcului electric.
56
Rolul disjunctoarelor este de a proteja liniile i circuitele electrice
împotriva urm toarelor defec iuni: suprasarcini, scurtcircuite, dispari ia tensiu-
nii din circuit.
Se asigur totodat , posibilitatea întreruperii sau stabilirii continuit ii în
alimentare a consumatorilor. La disjunctoare func ia de comuta ie este asigurat
de contactele principale i de dispozitivele de stingere cu care sunt echipate, iar
func ia de protec ie este asigurat de declan atoare.
Defec iunile din instala iile electrice i defectele lor, care trebuie
diminuate prin func ionarea disjunctoarelor se refer la:
a.) Scurtcircuite;
b.) Suprasarcinile, I0=(1,05÷1,5)In, adic dep irea cu 5÷50 % a curentu-lui
nominal, cu consecin e nefaste prin efectul termic ce-l produc în timp
asupra utilajelor alimentate electric;
c.) Dispari ia tensiunii (întreruperea aliment rii) produce neajunsuri prin
înc lcarea nesimetric a consumatorilor, respectiv prin nefunc ionarea
utilajelor ;
d.) Apari ia unor curen i de defect, de punere la p mânt, produ i de stingerea
accidental a p r ilor aflate sub tensiune de c tre operatorii umani, fapt ce
ar putea produce electrocutarea acestora.
M rimile caracteristice ale disjunctoarelor sunt: curentul nominal,
curentul de reglaj al declan atoarelor, tensiunea nominal de func ionare, tipul
dispozitivului de ac ionare (manual), electromagnetic i tensiunea de comand a
acestuia, capacitatea de rupere.
Dup func iile de protec ie, care determin declan rile automate,
disjunctoarele se împart în:
– disjunctoare de curent maxim,
– disjunctoare de curent minim,
– disjunctoare de curent invers,
– disjunctoare de tensiune minim ,
– disjunctoare de tensiune maxim .
Exist disjunctoare care cumuleaz mai multe func ii de protec ie: de
exemplu, pentru curent maxim, curent invers i tensiune minim .
P r ile componente ale disjunctoarelor sunt prezentate în figura 6.5.
Ruperea curen ilor de scurtcircut este asigurat atât prin dispozitive
adecvate de stingere a arcului electric (camere de stingere performante) cât i
prin deschiderea rapid a contactelor mobile cu ajutorul unor arcuri putemice.
Evident c folosirea carcasei de material plastic reduce sim itor spa iul de
montaj i de stingere a arcului electric, dar în acela i timp limiteaz i
capacitatea de rupere a aparatului la valori mai mici decât în cazul întrerup -
toarelor automate universale.
57
Figura 6.5. Elementele componente ale disjunctorului de joas tensiune
58
Se vor examina diverse întrerup toare din seria USOL i OROMAX. La

fiecare întreruptor se vor studia urm toare:
a) Modul de realizare a c ii de curent, a contactelor (form i material,
elemente componente i func ii ale acestora) i a camerelor de stingere
(principiul de stingere, materiale utilizate);
b) Realizarea protec iei: construc ia i func ionarea declan atoarelor, modul
lor de ac ionare i modul de reglaj;
c) Se va întocmi o schi la scar a c ii de curent, inclusiv camera de
stingere, cu pozi ionarea elementelor componente;
d) Se vor studia schemele electrice ale întrerup toarelor i se va explica
modul de func ionare.
Se va studia mecanismul de ac ionare a întrerup toarelor i disjunc-
toarelor i se vor realiza schemele cinematice ale acestora. Se va observa
construc ia i modul de ac ionare a declan atoarelor în situa ii de avarie.
Se va întocmi schema cinematic a întreruptorului în urm toarele situa ii:
deschis cu resoartele de acumulare a energiei nearmate, deschis cu resoartele de
acumulare a energiei armate, închis (cu energia acumulat în resoarte preg tit
pentru declan are), deschis prin declan atoare (resoarte nearmate – identic cu
prima pozi ie).
Se va m sura for a de ap sare în contact (SR EN 60947-4-1) cu ajutorul
unui dinamometru. În pozi ia "închis", se aplic prin intermediul dinamome-
trului o for de trac iune, în centrul contactului, normal pe planul tangent
pieselor de contact. For a de contact este valoarea for ei de trac iune m surat în
momentul întreruperii de c tre contactul respectiv, a unui circuit format dintr-o
surs de tensiune de 12V i un bec. Pentru m surarea for ei de contact, aparatul
se monteaz în pozi ia normal de func ionare.
C derea de tensiune pe contacte (SR EN 60947-4-1) în regim nominal
ofer o indica ie asupra st rii contactelor aparatului. Cre terea admisibil a
c derii de tensiune, m surat dup încercarea la înc lzire, se precizeaz în
standardul sau norma intern de produs.
M surarea c derii de tensiune pe contact se efectueaz dup cum
urmeaz :
a) C derea de tensiune se va m sura în curent continuu, pentru a elimina erorile
datorate inductivit ii. Aparatul de m sur utilizat trebuie s fie de cel pu in
clas 0,5.
b) Desf urarea încerc rii va fi urm toarea: se execut 5 cicluri de comutare
normal a aparatului respectiv, dup care se trece prin calea de curent un curent
egal cu curentul nominal.
59
Se m soar c derile de tensiune pe contacte i la bornele de racord. Se va
repeta încercarea de trei ori pentru fiecare punct de m surare i se stabile te
media aritmetic a celor trei m sur tori. Aceast valoare se consider c derea
de tensiune pe contact.
Ridicarea caracteristicii de protec ie const determinarea timpului de
declan are în func ie de curent td = f(I). Caracteristica se ridic în stare rece.
Cu întrerup torul închis, se regleaz valoarea dorit a curentului, cu
ajutorul unui ampermetru. Se întrerupe alimentarea i se a teapt aproximativ
10 min. r cirea bimetalului din declan atorul termic. Dup acest timp se conec-
teaz circuitul concomitent cu pornirea cronometrului. Se cite te valoarea
indicat de ampermetru i se m soar durata timpului de declan are td.
Se recomand urm torii multipli de curent fa de curentul nominal al
declan a-torului: 1,2; 1,5; 2; 3; 4; 5; 6; 8.
Deoarece la valori mai mici ale curentului, durata de declan are este
redus , se va cre te curentul f r a se regla în prealabil o valoare exact .
Pentru declan atorul electromagnetic, va fi determinat curentul de
ac ionare, urm rind ca timpul corespunz tor s fie determinat din diagrama
prezentat de constructor.
Se vor analiza morfologic i constructiv prtincipalele tipuri de întrerup -

toare de joas tensiune i disjunctoare.
Se vor determina caracteristicile tehnice a cel pu in 3 variante construc-
tive ale acestora.
Determina i caracteristica de protec ie a întrerup toarelor automate i a
disjunctoarelor studiate.
Determina i: - curentul nominal termic (Ith);
- curentul nominal de utilizare (In);
- capacitatea de conectare;
- capacitatea de rupere.
Explica i: - Care este deosebirea dintre un declan ator i un releu de protec ie?
- Care sunt principiile de stingere utilizate la întreruptoarele de joas
tensiune de c.a.?
- Care este diferen a dintre un întreruptor normal i unul selectiv sau
limitator?
- Care sunt avantajele i dezavantajele folosirii disjunctoarelor?
- Cum este asigurat efectul de limitare a întrerup toarelor?
60
Lucrarea nr. 7
SIGURAN E FUZIBILE
Siguran ele fuzibile (S.F.) sunt aparate nereglabile, destinate protec iei
circuitelor electrice la suprasarcin i scurtcircuite. S.F. pot întrerupe un curent
maxim Ir într-un circuit cu tensiunea nominal Un, cele dou m rimi determinând
puterea de rupere a S.F. Din punct de vedere constructiv ele con in unul sau mai
multe elemente fuzibile amplasate în interiorul unui corp din materialul
electroizolant (închis sau nu la capete, cu sau f r umplutur de nisip), care la
atingerea unei anumite valori a curentului se topesc într-un timp precizat.
Exist numeroase tipuri de S.F. astfel: S.F. cu mare putere de rupere
(MPR), S.F. normale cu filet (SFF), S.F. mignon (SFM) i S.F. miniatur .
Dup puterea de rupere se deosebesc S.F. cu mare putere de rupere
(Ir>10 kA), medie i mic putere (Ir<1 kA).
S.F. se clasific inând cont de tensiunea nominal , forma constructiv sau
mediul de stingere a arcului etc.
În lucrare se studiaz construc ia i func ionarea S.F. de joas i medie
tensiune, de diferite tipuri.
7.2. Caracteristicile tehnice ale siguran elor fuzibile de joas

tensiune
Parametrii nominali i siguran elor fuzibile sunt: curentul nominal (In sig)
tensiunea nominal (Un), capacitatea de rupere (curentul de scurtcircuit
maxim care poate fi întrerupt în condi iile de încercare precizate de norme) i
caracteristica timp-curent: t =f(I).
Durata t const din: timpul de topire al fuzibilului + timpul cât arde arcul =
timp de întrerupere.
Pentru diferite tipuri de siguran e fuzibile alura caracteristicii de protec ie
difer sensibil. Având în vedere timpii de ac ionare pentru acela i curent,
siguran ele se grupeaz în: S.F. lente, S.F. rapide, S.F. cu caracteristic mixt
(rapid-lent ) i S.F. ultrarapide fiecare având domeniul preferen ial de aplicare.
61
t
1000
t=f(kIn)
100
min
10
1
1
2
sec 0,1 2’’
2’
0,01 1”
0,003 1’
1 10 100 400 In
Figura 7.1.Cacteristicile temporale ale siguran elor fuzibile
La curen i de scurtcircuit (Isc) mai mari de 15 In timpul de ardere a

siguran ei este foarte scurt, deconectarea circuitului având loc f r ca Isc s ajung
la valoarea maxim . Acesta este efectul limitativ al siguran ei fuzibile.
Tabelul 7.1. Alegerea siguran elor fuzibile

Obiectul protejat Recomandarea de alegere Observa ii
Linii aeriene pentru uz casnic, In sig =(0,56 –0,8)In Siguran e
instala ii industriale mici, cabluri în rapide
re ele industriale
Motoare electrice cu porniri u oare In sig =0,4Ip Siguran e
(Ip – curent de pornire al motorului) rapide
Motoare electrice cu porniri u oare In sig =In Siguran e
lente
Motoare electrice cu porniri grele In sig =(0,5 –0,625)Ip Siguran e
rapide
Condensatoare, pentru In sig =(1,2 –2)In Siguran e
îmbun t irea factorului de putere rapide
Ventile semiconductoare în In sig =1,57 In pentru c.a. Siguran e
redresoare monofazat ultrarapide
In sig =1,73 In pentru c.a.
trifazat
62
Alegerea siguran elor pentru dispozitivele semiconductoare se poate face
folosind I2t al obiectului protejat indicat de întreprinderea produc toare i
valoarea I2t al S.F.U.R.
Pentru gama de curen i nominali 2,5 A ÷ 16 A siguran ele fuzibile se
realizeaz din fire fuzibile dispuse în paralel cu datele din tabelul 7.2.
Tabelul 7.2. Realizarea fuzibilelor de joas tensiune

Curentul nominal Nr. de fire în Diametrul
In [A] paralel [mm]
2,5 2 0,08
4 3 0,08
6,3 5 0,08
10 9 0,08
16 9 0,12
Pentru gama de curen i nominali 25 A ÷ 250 A siguran ele se realizeaz

din benzi fuzibile dispuse în paralel cu urm toarele dimensiuni ale sec iunii în
zona îngustat conform figurii 7.2. i tabelului 7.3..
Tabelul 7.3. Realizarea fuzibilelor de înalt tensiune

Curentul nominal Nr. de benzi Grosime Lungime
In [A] în paralel [mm] [mm]
25 5 0,05 0,5
31,5 8 0,05 0,5
40 11 0,05 0,5
50 11 0,05 0,5
63 13 0,07 0,5
80 13 0,1 0,5
100 17 0,1 0,5
125 23 0,1 0,5
160 23 0,1 0,5
200 23 0,2 0,5
250 23 0,25 0,5
63
Figura 7.2. Zona îngust a benzii de fuzibil a unei
siguran e de joas tensiune.
1) Elementul fuzibil;
2) Capac frontal;
3) Indicator de func ionare;
4) Anvelopa din steatit, por elan sau material
plastic;
5) Umplutura din nisip de cuar ;
6) Garnitura de azbest;
Figura 7.3. Siguran e fuzibile cu mare putere de rupere
Siguran ele fuzibile MPR se construiesc pentru curen i nominali de

pân la 600A i capacitatea de rupere mai mari de 100 kA. Se utilizeaz
pentru protec ia cablurilor i a instala iilor de distribu ie (protec ia selectiv
în re elele electrice).
64
7.3. Caracteristicile tehnice ale siguran elor fuzibile de medie
i înalt tensiune
Pentru tensiuni între 3 i 35 kV, se utilizeaz siguran e fuzibile tubulare (cu

umplutur din nisip cuar os cu con inut de siliciu de pân la 99,5%). Puterea de
rupere maxim a acestor siguran e este 300 MVA pentru orice tensiune.
Figura 7.4. Siguran e fuzibile de medie i înalt tensiune
65
Firele fuzibile se execut în trepte, pentru a reduce supratensiunile în mo-
mentul întreruperii curen ilor de scurtcircuit. Banda fuzibil prezint istmuri i
por iuni cu aliaj eutectic (96,5% Sn + 3,5% Ag), pentru a permite protec ia la
suprasarcin .
Datorit efectului de limitare a curentului pe care-l au siguran ele fuzibile,
ele se pot folosi pentru protec ia transformatoarelor de tensiune. Astfel de
siguran e se fabric pentru 3, 6 i 10 KV în patroane de dimensiuni identice,
pentru 15 i 20 KV în patroane de dimensiunea a doua, i pentru 35KV în
patroane de a treia dimensiune.
Caracteristica timp-curent (de protec ie) t = F(i), reprezentat prin varia ia
timpului de ardere a siguran elor fuzibile în func ie de supracurent, se poate
exprima în dou variante de caracteristici temporale:
– Caracteristica de topire a elementului fuzibil, care exprim dependen a
dintre tipul de la începutul scurtcircuitului pân în momentul topirii fuzibilului
(apari ia arcului), i valoarea prezumat a curentului de scurtcircuit, presupus
constant;
–Caracteristica de întrerupere a elementului fuzibil care exprim
dependen a dintre durata total pân la întrerupere (timpul de la începutul scurt-
circuitului pân la începutul topirii fuzibilului, plus durata de ardere a arcului) i
acela i curent de scurtcircuit prezumat. Durata de ardere a arcului (5 10-3s) se
neglijeaz , iar pentru durate de topire mai mari de 2 10-2, cele dou caracteristici
se pot considera identice în zona de scurtcircuit. Din aceast cauz în prospecte
se indic numai caracteristica de topire.
Asigurarea selectivitatea unei protec ii realizate cu siguran e fuzibile se fa-
ce pe baza caracteristicii temporale a acestora i const în func ionarea numai a
siguran ei mai apropiate de locul defectului. Pentru o re ea ramificat selectivita-
tea este asigurat când pentru orice curent de scurtcircuit caracteristicile de pro-
tec ie ale siguran elor fuzibile nu se întretaie.
Folosirea siguran elor fuzibile ca elemente de protec ie prezint urm toare-
le avantaje:
Sunt cele mai ieftine aparate de protec ie;
Nu necesit între inere;
Nu prezint pericol de explozie sau incendiu;
Sunt cea mai rapid protec ie i deci au cel mai pronun at efect de
limitare a curentului de scurtcircuit.
Dintre dezavantajele utiliz rii protec iilor cu siguran e fuzibile amintim:
caracteristica de protec ie este influen at de temperatura mediului
ambiant;
deconectarea se poate face doar pe o faz iar caracteristica de protec ie
depinde de starea anterioar a circuitului.
66
Se face un studiu al construc iei S.F. de joas i medie tensiune

identificând elementele componente cu referiri la rolul, forma, marcajul,
denumirea conform normelor i materialul din care sunt confec ionate fiecare în
parte.
O aten ie deosebit se va acorda construc iei elementului înlocuitor
(patron), materialului i formei elementului fuzibil. Se analizeaz sistemele de
montare în circuit a siguran elor de joas tensiune: soclu, capac (la SFF, SFM)
spate), LF (leg turi fa ), LFi (leg turi fa în scopuri industriale), iar în func ie
de gama curentului nominal al patroanelor care se pot monta: D II (pentru
2-25 A), D III (35-63 A), D IV H (80-100 A), D V H (125-160 A).
Se determin experimental pe standul de laborator o caracteristic timp-
curent (caracteristic de protec ie temporal ) i se precizeaz prin extrapolare
curentul nominal al patronului (fuzibilului) încercat.Se estimeaz efectul de
limitare al protec iei prin siguran e fuzibile.
Pentru determin ri experimentale se instala ia din laborator se stabilesc
diverse valori prezumate ale curentului (curentul prezumat este curentul care s-ar
stabili prin circuit în cazul în care S.F. ar fi înlocuit cu un element având o
impedan egal cu aceea a S.F.).
Dup stabilirea unei valori dorite a curentului prezumat se deconecteaz
alimentarea circuitului, se introduce patronul (fuzibilul) ce va fi încercat, se
deschide întreruptorul i alimentând din nou montajul se determin timpul de
întrerupere. Se traseaz caracteristica: curent prezumat – timp, care reprezint de
fapt caracteristica de protec ie i se estimeaz In sig.
În vederea verific rii calit ii lor, în practic siguran ele sunt supuse unor
încerc ri complexe, având la baz standardele na ionale.
În cadrul lucr rii se vor determina doar timpii medii de întrerupere (la trei
elemente fuzibile de acela i tip, pentru dou cazuri stabilite de norme: 1,75 In sig i
7 In sig i se compar cu valorile impuse. Acestea sunt: pentru primul curent ti>10s
iar pentru al doilea ti <0,1 s pentru In sig =6 ÷10 A, ti <0,15 s pentru In sig =16, 20,
25 A etc.
Pentru fiecare din situa iile prezentate în tabelul 7.1, se traseaz i se
analizeaz diagrama timp-curent corespunz toare unui anumit In al obiectului
protejat.
Pentru siguran ele de înalt tensiune se identific elementele componente
i se identific caracteristicile tehnice furnizate de produc tor.
67
Identificarea p r ilor componente, caracteristici constructive i tehnologice
pentru siguran ele fuzibile de joas tensiune.
Identificarea p r ilor componente, caracteristici constructive i tehnologice
pentru siguran e fuzibile de înalt tensiune.
Pe baza studiului tipurilor constructive de siguran e fuzibile de joas
tensiune cât i de înalt tensiune existente în laborator se vor eviden ia
asem n rile, respectiv deosebirile de ordin constructiv i tehnologic.
Explicarea rolului siguran elor fuzibile într-o instala ie electric .
Executarea schi ei unei sec iuni printr-o siguran fuzibil de joas
tensiune respectiv de înalt tensiune.
În func ie de caracteristicile de limitare i timp-curent ale siguran elor se
va studia modul de amplasare a siguran elor fuzibile în instala iile electrice de
joas tensiune respectiv de medie tensiune. Se va explica modul de realizare a
selectivit ii protec iilor cu S.F..
Noile standarde acceptate pentru siguran e fuzibile sunt urmatoarele:
• Siguran e fuzibile de joas tensiune SR EN 60269/1-2003
• Siguran e fuzibile de înalt tensiune SR EN 60282/1-2003
68
Lucrarea nr. 8
RELEE TERMOBIMETALICE
Relee termobimetalice folosite în scheme electrice sunt dispozitive de

protec ie a consumatorilor împotriva suprasarcinilor (supracuren ilor). Ele
provoac întreruperea aliment rii consumatorilor la dep irea valorii reglate
a curentului, dar nu imediat ce curentul cre te, ci dup o anumit perioad de
timp invers propor ional cu curentul. Aceste relee sunt asociate cu
contactoare electromagnetice în circuitul de comand al c rora se înseriaz
contactul N.I. al releului.
Lucrarea î i propune analiza morfologic i func ional a releelor
termobimetalice, determinarea principalelor lor caracteristici tehnice i mai
ales a caracteristicii temporale de protec ie.
8.2. Relee termobimetalice
Constructiv un releu termobimetalic are ca element principal unul sau

mai multe lamele bimetalice.
Înc lzirea elementului bimetalic al releului se poate realiza fie prin
trecerea curentului (ce trebuie supravegheat) direct prin bimetal, fie indirect
sau combinat când se utilizeaz rezisten e de înc lzire.
Elementul activ al releelor termobimetalice, alc tuit din lamele
bimetalice, este format din dou straturi de metal intim unite pe toat
suprafa a de contact, prin sudur sau lipire. Cele dou metale au coeficien i
de dilatare diferi i.
Cum la înc lzire una din componente se dilat mai puternic ca
cealalt , termobimetalul se curbeaz la înc lzire cu cât mai mult, datorit
diferen ei dintre coeficien ii de dilatare ai ambelor componente. Componenta
cu coeficient de dilatare mai mic constituie componenta pasiv , iar cea cu
coeficient de dilatare mai mare reprezint componenta activ . La baza
realiz rii termobimetalelor stau aliajele din fier-nichel.
Invarul (aliaj Fe-Ni cu 36% Ni), având coeficientul de dilatare minim
se folose te în calitate de component pasiv , iar aliajele cuprului cu zinc,
staniu sau nichel, care au coeficien i de dilatare mari se folosesc drept
componente active.
69
Termobimetalele, au proprietatea transform rii unei varia ii de tempe-
ratur într-o mi care datorit deform rii. La realizarea releelor termobime-
talice se folose te atât aceast proprietate cât i proprietatea de elasticitate a
termobimetalelor.
Protec ia prin relee termobimetalice este caracteristic motoarelor
electrice i se realizeaz prin blocuri (trifazate) de relee termobimetalice care
asigur protexc ia la suprasarcin pe fiecare faz .
În figura 8.1. este reprezentat un bloc de relee termobimetalice.
Figura 8.1. Bloc de relee termobimetalice

1. Lamele bimetalice, 2. Pârghia de ac ionare, 3. Lamel bimetalic de
compensare, 4. Ax, 5. Dispozitiv de sacadare, 6. urub de reglare, 7.
Buton de rearmare, U, V, W. Borne..
La cre terea temperaturii mediului ambiant, bimetalul de compensare

3, care este un bimetal pasiv (neparcurs de curent), deplaseaz spre stânga
pârghia 2 cu o distan s i deoarece i bimetalele principale 1 se curbeaz
cu s în acela i sens, cursa ce urmeaz a o str bate bimetalele principale în
cazul unui curent de suprasarcin , s, r mâne constant . Dup ac ionarea
blocului de relee de protec ie, oprirea motorului i r cirea lamelelor blocului
de relee bimetalice, acesta trebuie rearmat prin intermediul butonului 7 care
readuce contactul mobil în pozi ia ini ial .
Doar unele blocuri de relee bimetalice au posibilitatea de rearmare
automat a contactului mobil dup ac ionare.
70
Pentru valori mai mari de 80 A ale curentului din circuit, bimetalele se
leag în circuit prin intermediul transformatoarelor de curent sau al untu-
rilor.
a) b)
Figura 8.2. Blocuri de relee termice
a) cu alimentare direct b) i prin transformator
b)
Figura 8.3. Montarea blocului de relee termice
71
8.3. Caracteristicile tehnice ale releelor termobimetalice
Releele termobimetalice i blocurile de relee termobimetalice au

urm toarele m rimi caracteristice:
– curentul nominal In, este curentul maxim care circul în regim de
durat prin releu i pe baza c ruia se dimensioneaz c ile de curent;
– curentul de serviciu Is, corespunde valorii maxime a curentului
reglat pentru care releul nu ac ioneaz :
– curentul reglat Ireg, poate fi orice curent cuprins în scara de reglaj a
aparatului, Ireg = (0,6 ÷ 1)Is, domeniu în care utilizatorul trebuie s - i încadre-
ze curentul nominal al consumatorului.
Pentru a se produce ac ionarea, releul termobimetalic trebuie s fie
parcurs de un curent mai mare decât cel reglat, numit curent de suprasarcin .
Conform normativelor na ionale, relee termice române ti de tip TSA
trebuie s respecte condi iile prezentate în tabelul 8.1.
Tabelul 8.1. Caracteristicile tehnice ale releelor termice din gama TSA.
Puterea Gre- Sec iunea con- Dimensi-
In disipat Curen ii de uta- ductorului de unea u-
Tip Cod 2
(A) pe o faz serviciu (Is) (A) tea racord (mm ) rubului
(W) (Kg) Min. Max. bornei
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA
3670 10 2,3 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 0,130 1 2,5 M4
10
4,5; 6; 8; 11.
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA
3671 16 2,3 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 0,130 1 2,5 M4
16
4,5; 6; 8; 11; 16.
0,4; 0,55; 0,75; 1;
TSA 1,3; 1,8; 2,4; 3,3;
3672 32 6 0,225 4 6 M5
32 4,5; 6; 8; 11; 15;
20; 25; 32.
TSA
3674 63 8 40; 60. 0,425 10 16 M6
63
TSA
3647 100 8 80; 100. 0,425 16 25 M6
100
72
Caracteristici le tehnice ale blocurilor termobimetalice de tip TSA sunt:
– Tensiune nominal : 660 V c.a.
– Num r de poli: 3
– Frecven a de conectare: 15 conect ri pe or
– Domeniul de reglaj al releelor: (0,67-1) Is
– Gradul de protec ie: IP 000
– Contacte auxiliare: op ional
– Tensiunea nominal : 500 V c.a.; 220 V c.c.
– Curentul nominal termic: 6 A, 10 A, 16 A, 63 A, 100 A,
Standardele na ionale referitoare la releele termobimetalice prev d
pentru timpii de ac ionare parametrii prezenta i în tabelul 8.2.
Tabelul 8.2. Normative referitoare la releele termice din gama TSA.

Curentul de suprasarcin
ca multiplu al curentului Timpul de ac ionare Stare ini ial
reglat
I=1.05⋅Ireg S nu ac ioneze timp de 2h Pornind din stare rece
I=1.2⋅Ireg S ac ioneze sub 2h Pornind din stare cald
I=1,5⋅Ireg S ac ioneze sub 2 min Pornind din stare cald
Caracteristica temporal de protec ie reprezint dependen a dintre

timpul de ac ionare i valoarea curentului de suprasarcin . În func ie de
regimul anterior declan rii putem distinge dou caracteristici.
Caracteristica la rece i respectiv caracteristica la cald.
Prin stare rece se în elege acea stare a releului la care temperatura este
egal cu temperatura ambiant : 20 ± 5o C.
Prin stare cald se în elege starea în care temperatura releelor este
egal cu temperatura de durat corespunz toare curentului reglat.
În func ie de temperatura la care lucreaz un releu sunt necesare
corec ii ale curen ilor de serviciu.
Caracteristicile de protec ie sunt reprezentate la scar logaritmic i au
alura prezentat în figura 8.4.
Aceste caracteristici de declan are indic valori medii din domeniul de
toleran la o temperatur a mediului ambiant de 20 oC, cu pornire la rece.
Ele indic timpul de declan are în func ie de curentul
73
Figura 8.4. Caracteristicile temporale de protec ie ale releelor
termobimetalice
Se urm re te construc ia i func ionarea releelor termobimetalice i a

blocurilor de relee termobimetalice, eviden iindu-se elementele constitutive,
variantele constructive i rolul acestora în func ionarea releelor.
Se vor analiza blocurile de relee termobimetalice de pe standul de
laborator eviden iindu-se diferen ele constructive în func ie de valoarea
curentului de serviciu.
Cu ajutorul standului de laborator se ridic caracteristica temporal de
protec ie, la rece i la cald, pentru blocul de relee termobimetalice TSA 10,
pentru cel pu in 6 valori reglate ale curentului de încercare.
Datele m sur torilor se trec în tabelul 8.3.
74
Tabelul 8.3 Caracteristica de protec ie la rece i la cald.
I [A] Ireglat [A]
tac ionare [s] rece Ir=0,35A.
trevenire [s] rece Ir=0,35A.
tac ionare [s] cald Ir=0,35A.
trevenire [s] cald Ir=0,35A.
Se eviden iaz faptul c func ionarea lamelei bimetalice este

influen at de starea termic anterioar , deci de temperatura ini ial a
lamelei.
Explica i modul în care caracteristica de protec ie difer dac
înc lzirea bimetalului se face din stare rece sau cald i ilustra i acest fapt în
reprezentarea grafic a caracteristicii temporale de protec ie t a = f (Is ⋅ I reg
−1
).
Ca s se ob in caracteristica de protec ie corespunz toare st rii reci,
determinarea timpului de declan are m surat cu un cronometru se face pe
celelalte bimetale decât cel pe care a fost reglat curentul de suprasarcin
urmat apoi de determinarea pe lamela pe care s-a efectuat reglarea ini ial a
acestuia.
Rezultatele ob inute se reprezint grafic. Vom eviden ia pe acest
grafic i caracteristicile de protec ie a releelor încercate furnizate de
produc tor. Rezultatele experimentale se vor compara cu datele de catalog
ale produc torului i se vor eviden ia concluziile ce se desprind.
Se reprezint grafic caracteristica temporal de revenire de la rece i
de la cald a lamelei termobimetalic .
Ridica i caracteristicile temporale de protec ie la rece i la cald pentru

blocul de relee termobimetalice de pe standul de laborator.
Ridica i caracteristicele de revenire de la rece i de la cald pentru
blocul de relee termobimetalice de pe standul de laborator.
R spunde i la urm toarele întreb ri:
Ce rol au blocurile termobimetalice în instala iile electrice?
Care este principala lor aplica ie tehnic ?
Explica i modul de reglare a curentului de ac ionare a releului.
Ce tipuri de elemente termobimetalice cunoa te i?
Ce rol are dispozitivul de sacadare?
75
Ce rol are timpul de revenire a releului termobimetalic?
Explica i rolul lamelei compensatoare în func ionarea blocului de
relee termobimetalice.
Explica i diferen ele între caracteristicile la rece i cele la cald.
Caracteriza i sensibilitatea i precizia de reglaj a releeelor termobime-
talice.
Ce alte variante constructive de relee termice cunoa te i?
Compara i caracteristicile tehnice ale releeelor termobimetalice cu
cele ale altor tipuri de relee termice.
Ce rol au declan atoarele termice?
Eviden ia i caracteristile tehnice ale 3 tipuri de relee termobimetalice.
76
Lucrarea nr. 9
RELEE ELECTROMAGNETICE
Releele electromagnetice au ca element sensibil un electromagnet, ca

element comparator un resort antagonist iar ca element executor unul sau
mai multe contacte (N.D i N.I). Când parametrul de intrare dep e te
valoarea reglat , se invinge tensiunea resortului anantagonist i are loc
ac ionarea instantanee a contactelor.
Releele electromagnetice pot fi neutre (când ac iunea mecanismului
electromagnetic este independent de sensul solena iei bobinei) sau
polarizate, (când ac iunea releului depinde de sensul solena iei). Releele
electromagnetice pot func iona atât în curent continu cât i în curent
alternativ.
Pe principiul releelor electromagnetice se construiesc diferite tipuri de
relee: de protec ie (maximale de curent, minimale i maximale de tensiune),
intermediare (miniaturizate sau Reed), de semnalizare i de timp (cu
temporizare la ac ionare sau la revenire).
În lucrare se studiaz construc ia, modul de func ionare i metodele de
verificarea a urm toarelor tipuri de relee electromagnetice: relee maximale
de curent, relee minimale de tensiune, relee intermediare, relee miniaturizate
i relee Reed.
9.2. Relee electromagnetice de protec ie
Releele electromagnetice sunt constituite din electromagne i la care

atunci când curentul prin bobin dep e te o anumit valoare arm tura
mobil este atras , aceasta ac ionând asupra unor contacte electrice.
Releele electromagnetice de protec ie sunt aparate de protec ie care
asigur protec ia la supracuren i, curen i de scurtcircuit, la sc derea sau
dispari ia tensiunii, cu ac iune instantanee sau temporizat .
Releele electromagnetice de protec ie sunt:
Releul electromagnetic de curent maxim (RC),
Releul electromagnetic de tensiune (RT),
Releul electromagnetic de semnalizare (RdS).
77
Releele electromagnetice de curent au rolul ca la trecerea unui
supracurent prin bobina electromagnetic aceasta s dea na tere la un câmp
magnetic care produce o for de atrac ie asupra arm turii mobile astfel
încât aceasta se deplaseaz împreun cu contactele mobile care la sfâr itul
cursei atinge contactul fix i închide astfel circuitul de declan are.
Deoarece releul trebuie s func ioneze numai atunci când este dep it
o anumit valoare a curentului prin bobin , arm tura este inut într-o pozi ie
de repaus cu ajutorul arcului care produce o for de atrac ie opus for ei de
atrac ie a electromagnetului, de îndat ce for a electromagnetului dep e te
for a arcului arm tura este atras i cele dou contacte se ating.
Figura 9.1. Releu electromagnetic maximal de curent

1. miezul feromagnetic, 2. bobin , 3. arm tura mobil , 4. resort antagonist,
5. buton de reglaj a arcului, 6,7. uruburi de reglaj, 8. comutatorul gamelor
de reglaj, 9. pies izolant , 10. sistemul de contacte, 11. indicatorul de func-
ionare, 12. anulator.
Cuplul antagonist al resortului poate fi reglat cu ajutorul pârghiei,

astfel încât închiderea contactelor, adic ac ionarea releului, s aib loc
atunci când bobinele sunt parcurse de un curent de o anumit valoare
indicat pe cadran.
78
Releele electromagnetice de tensiune pot func iona ca relee
maximale de tensiune sau ca relee minimale de tensiune i au aceea i form
constructiv ca i releele de curent RC (figura 9.1.) cu deosebirea c
înf urarea lor este format dintr-un num r mare de spire sub iri i se leag
în paralel cu instala ia de protejat.
Releele maximale de tensiune ac ioneaz prin atragerea arm turii
mobile dac tensiunea dep e te valoarea reglat , pe când releele minimale
de tensiune ac ioneaz prin eliberarea arm turii mobile dac tensiunea scade
sub valoarea reglat , sau la dispari ia tensiunii.
De aceea releele maximale de tensiune au contactul normal deschis,
iar releele minimale de tensiune au contactul normal închis. Factorul de
revenire Kr = Ur/Ua este subunitar la releele maximale (Kr 0,85) i
supraunitar (Kr 1,15) la releele minimale de tensiune.
Releele electromagnetice de semnalizare (RdS), au drept scop s
semnalizeze dac protec ia unui anumit circuit a ac ionat. Ele sunt prev zute
cu contacte auxiliare, care se închid în momentul ac ion rii, astfel încât
bobina releului de semnalizare este parcurs de curent, iar arm tura este
atras , învingând rezisten a resortului i eliberând stegule ul, care se rote te
90°. O dat cu c derea stegule ului, lama de contact ajunge în dreptul
contactelor, prin care se închide circuitul de semnalizare acustic sau
luminoas . C derea stegule ului este observat prinr-un vizor de sticl
deasupra c ruia este situat butonul, cu ajutorul c ruia se readuce (manual)
stegule ul în pozi ia ini ial .
9.3. Relee electromagnetice intermediare
Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita

trecerea curen ilor mari prin contactele sensibile ale releelor obi nuite (cum
sunt curen ii bobinelor de aclan are a întrerup toarelor).
Releul electromagnetic intermediar (RI) se introduce în circuitul
operativ al releelor obi nuite i are timpul de ac ionare de ordinul sutimilor
de secund , stfel încât el nu influen eaz decât foarte pu in timpul total de
ac ionare a protec iei.
Circuitul operativ al releului obi nuit alimenteaz bobina a electro-
magnetului, astfel încât arm tura, fiind atras , închide contactele din
circuitul bobinei de ac ionare. În general releele reprezint elemente de
automatizare la care m rimea de ie ire variaz brusc atunci când m rimea de
intrare, variind în mod continuu, atinge o valoare prescris numit valoare de
ac ionare (caracteristic independent ).
79
Figura 9.2. Releu intermediar cu armatura basculant
Nevoia miniaturiz rii aparatelor electrice a ap rut atât din nevoia

economisirii energiei electrice cât i a reducerii gabaritului echipamentelor
electrice, mai ales a celor ce intr în componen a circuitelor electronice.
Releele miniaturizate au devenit parteneri importan i în realizarea
montajelor electronice. Ele îndeplinesc pe lâng func ia clasic de interfa are
i protec ie i un rol de separare galvanic între circuitele de intrare i de
ie ire, adic între bobine i contacte. Conectarea acestor relee în circuitele
imprimate se face prin intermediul unor pini care se introduc în socluri
special construite.
Pentru a evita oxidarea contactelor, releul este introdus într-o carcas
izolant sau sunt capsulate, având în interior un gaz protector. Releele sunt
capsulate într-o carcas din r in epoxidic . Forma constructiv a
circuitului magnetic permite o puternic reducere a fluxurilor de dispersie i
prin aceasta reducerea consumului de energie absorbit de bobina releului.
Releele polarizate sunt tot relee electromagnetice cu o structur
special realizabil în diverse variante constructive i folosite numai în
curent continuu.
80
Figura 9.3. Releu polarizat
Dac la un moment dat arm tura mobil se sprijin pe piesa polar

inferioar câmpul magnetic principal al magnetului se inchide de la N la S
prin armatura mobil i placa feromagnetic inferioar ; iar câmpul de
dispersie se închide de la N la S prin cele 2 piese feromagnetice.
Pentru ac ionarea releului se alimenteaza înf urarea de excita ie cu
un curent continuu cu un astfel de sens încât s se determine în arm tura
mobil un flux de sens contrar cu cel produs de magnetul permanent.
Urm rind sensul fluxului dat de bobina, se constat ca el se adun cu fluxul
de dispersie în zona piesei polare superioare i se opune fluxului principal i
celui de dispersie în zona piesei polare inferioare. În acest fel fluxul
magnetic la contactul dintre armatura mobil i polul inferior este sl bit, iar
pe partea dintre arm tura mobil i polul superior este înt rit, provocând
trecerea brusc a arm turii în pozi ia superioar .
În toate variantele constructive releul polarizat cuprinde ca i releu
electromagnetic neutru i o arm tur fix prev zut cu un magnet permanent
N-S. Arm tur mobil având dou întrefieruri de valorile δ1 i δ2 i o bobin
parcurs de curent.
81
9.4. Relee Reed
Gradul maxim de miniaturizare a releelor electromagnetice îl

reprezint releele Reed (reed=trestie, sub ire în englez ). Derivate din releele
electromagnetice, releele reed constau dintr-un tub de sticl închis în care se
g sesc dou lamele elastice.
În zona contactului, pe suprafa a lamelelor este dispus un strat de
iridiu, platin sau aliaje ale acestora. Tubul de sticl este vidat sau este
umplut de un gaz inert (azot, argon). Ac ionarea contactului se face cu
ajutorul unui câmp magnetic creat de un magnet permanent sau de bobina
parcurs de curentul i.
Aceste relee se realizeaz sub form de elemente capsulate
paralelipipedice, din mase r inoase în care se introduce tubul i bobina
releului, la exterior aflându-se doar terminalele metalice pentru conexiuni.
Releele Reed au un consum neglijabil, timp de actionare mic (1÷2 ms),
frecven a de comutare mare (500 comutari/s), durata de via ridicat (108÷
1012 comut ri).
Figura 9.4. Schema de principiu a unui releu Reed

1-Born , 2-Tub de sticl , 3-Bobinaj, 4-Contact
Aceste relee pot avea unul sau mai multe contacte, normal deschise
sau normal închise i au o func ionare mono sau bistabil .
Energia câmpului magnetic în volumul delimitat de suprafe ele celor
dou lamele aflate fa -n fa S, la distanta y este:
W = S·y·B2 /µ0 (9.1.)
Unde: B este induc ia câmpului magnetic, i µ0 permeabilitatea
magnetic a vidului.
For a exercitat între lamele va fi:
F = dW/dy = S·B2 /µ0 (9.2.)
82
adic direct propor ional cu suprafa a de contact S i cu p tratul câmpului
magnetic dintre lamele (care depinde implicit de distan a dintre lamele, dac
distan a este mare).
Cu toate c au dimensiuni foarte mici aceste relee au performan e
deosebite i sunt compatibile cu circuitele logice TTL.
Ac ionarea releelor reed poate fii comandat i prin intermediul unui
magnet permanent, caz în care arm tura feromagnetic , sub ac iunea
câmpului magnetic dat de polii unui magnet permanent, basculeaz ducând
la modificarea pozi iei contactelor sale.
Pentru a m ri i mai mult performan ele acestor relee s-au realizat
relee Reed polarizate. La aceste relee pe lâng înf urarea de excita ie se
utilizeaz i un magnet permanent al c rui câmp magnetic înt re te câmpul
magnetic al bobinei de ac ionare, astfel încât permite atingerea for ei de
ac ionare, cu un curent de excita ie mic i f r satura ia circuitului magnetic.
Eficien a acestor relee Reed polarizate este de aproximativ 10 ori mai mare
decat a celor nepolarizate. Func ionarea acestor relee poate fi urmarit în
reprezentarea schematica din figura 9.5. Magnetul permanent este fixat de
cei doi poli prin intermediul unei folii izolante si este astfel magnetizat încât
s se ob in poli de sens contrar.
Releele Reed de construc ie modern au în interiorul lor i un getter,
cu rol de absor ie a gazelor pentru a p stra atmosfera de gaz inert un timp cât
mai îndelungat.
Figura 9.5. Releu Reed polarizat
83
Utilizarea releelor Reed în foarte multe aplica ii este asigurat de
simplitatea constructiv , pre ul mic, siguran a în func ionare i consumul
foarte mic de putere.
Exist numeroase aplica ii ale releelor Reed în sistemele de securitate
pentru monitorizarea deschiderii u ilor i ferestrelor. Se ata eaz un magnet
permanent de partea mobil , iar de partea fix se monteaz un contact reed
pe post de senzor de proximitate. Contactele se închid când magnetul este
suficient de aproape (usi sau geamuri închise) i se deschid la dep rtarea
magnetului (usi sau geamuri deschise). Alte aplica ii ale releelor Reed se
datoraez necesit ii de a sesiza aproape orice în autovehicule, creascând
num rul aplica iilor cu senzori reed din industra autovehiculelor.
Miniaturizarea în continuare a releelor se poate face prin utilizarea
componentelor electronice discrete (diode, tranzistoare), circuite integrate
(amplificatoare opera ionale), circuite digitale i circuite specializate.
Se face analiza morfologic a releelor electromagnetice: maximale de

curent, minimale de tensiune, intermediare, miniaturizate i Reed.
Se identific diferen ele constructive i se explic importan a lor.
Se m soar rezisten a de izola ie a releelor de protec ie i intermedia-
re. M surarea se execut cu megaohmetrul, succesiv între carcas i
contacte, între carcas i bobin i între bobin i contacte. Valoarea ob inut
trebuie s fie mai mare de 10 M , pentru toate cele trei m sur tori.
Se m soar valoarea de ac ionare a releelor de protec ie.
Se m soar tensiunea minim de ac ionare i tensiunea de revenire a
releelor intermediare i miniaturizate.
Se face verificarea mecanic a releelor intermediare.
Pentru verificarea releelor Reed se plaseaz un magnet permanent la
diverse distan e fa de releu pornind de la distan e mai mari pân când se
închide contactul. Se noteaz distan a. Apoi se îndep rteaz treptat magnetul
pân când se deschide contactul. Se noteaz din nou distan a.
Se face experimentul atât pentru orientarea paralel a liniilor de câmp
magnetic cu lamelele contactului reed, cât si pentru orientarea perpendicu-
lar a liniilor de câmp magnetic. Se reprezint grafic caracteristica de
ac ionare a releului Reed. Graficul trebuie s includ sensul deplas rii (cu
s ge i) la apropierea sau dep rtarea magnetului.
Se compar avantajele i dezavantajele diferitelor tipuri de relee
intermediare i polarizate.
84
Lucrarea nr. 10
COMANDA I PROTEC IA MOTOARELOR
Pornirea motoarelor poate avea loc direct, prin cuplarea motorului la o

re ea trifazat (având tensiunea i frecven a compatibile cu datele nominale
ale ma inii), sau indirect, motorul fiind cuplat mai întâi la o tensiune redus ,
care, în decursul pornirii, este m rit treptat, pân la valoarea nominal .
Cuplarea direct la re ea este aplicat motoarele asincrone în cazul
în care re eaua de alimentare este suficient de puternic , astfel încât ocurile
de curent la pornire s nu o afecteze, iar mecanismul ac ionat poate s
suporte ocul de cuplu electromagnetic, sau în cazul motoarele asincrone cu
rotorul bobinat, când pornirea se realizeaz cu ajutorul unui reostat conectat
în rotor.
Cuplarea indirect este aplicat motoarelor asincrone alimentate de
la re ele electrice relativ slabe, realizându-se printr-unul din urm toarele
procedee: cu ajutorul unui autotransformator trifazat, prin metoda stea –
triunghi, prin intermediul amplificatoarelor magnetice, prin intercalarea unor
rezisten e în circuitul statoric, prin tiristoare montate în antiparalel sau
variatoare de frecven .
În lucrare se studiaz construc ia, variantele constructive i modul de
func ionare a echipamentelor de comand i protec ie a motoarelor asincrone
pornite prin metoda stea-triunghi.
10.2. Pornirea stea-triunghi
Toate metodele de pornire indirect au drept scop reducerea

curentului de pornire. Pornirea Stea – Triunghi const în aplicarea ini ial a
tensiunilor nominale înf ur rii trifazate statorice conectat în stea. Dup
atingerea de c tre motor a unei viteze de rota ie de circa 90% din viteza sa
nominal , înf ur rile de faz statorice se comut în triunghi cu un
comutator. Comutarea se poate efectua manual sau automat, în ultimul caz
utilizându-se relee de timp i contactoare.
85
Curentul eficace de linie de regim permanent la conexiunea în stea are
expresia:
I lΥ = I fΥ = U fΥ / Z f = U l / 3 Z f (10.1)
Pentru conexiunea în triunghi curentul de linie eficace de regim
permanent este:
U f∆ 3U l
I l∆ = 3 I f∆ = 3 = (10.2)
Zf Zf
Raportul curen ilor absorbi ii în cele dou conexiuni are valoarea:
I lΥ / I j∆ = 1 / 3 (10.3)
Deoarece tensiunile de faz scad de 3 ori la legarea în stea, scade i
cuplul de pornire de trei ori fa de cel realizat la pornirea direct , cuplul
electromagnetic fiind propor ional cu p tratul tensiuni de faz statorice.
Acest inconvenient limiteaz aplicarea porniri Stea Triunghi numai acolo
unde pornirea se face în gol sau cu un cuplu static rezistent redus,
excluzându-se deci pornirile în plin sarcin .
Metoda pornirii Stea–Triunghi se folose te la motoare trifazate
asincrone în scurtcircuit de putere nominal mic (5,5÷14 kW/400 V).
Aceast metod nu poate fi utilizat decât la motoare care au tensiunea
nominal pe faz egal cu tensiunea de linie a re elei trifazate de alimentare.
Caracteristica mecanic la pornirea Stea – Triunghi este reprezentat
mai jos:
Figura 10.1 Caracteristica mecanic i electric a pornirii Stea –

Triunghi
86
Trecerea de la alimentarea la tensiune de faz la tensiunea de linie
duce la un salt al curentului mult redus fa de cazul pornirii prin conectare
direct la re ea. Metoda pornirii Stea–Triunghi este simpl i ieftin , i din
aceast cauz are o gam larg de aplica ii, ca un compromis între criteriile
tehnice i economice.
10.3. Protec ia motoarelor electrice
Defectele ce apar în instala iile electrice sunt foarte complexe, atât ca

desf urare cât i din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce în
instala iile electrice. De i este posibil o împ r ire a defectelor dup cauza i
natura lor, în practic este greu de distins c rei categorii îi apar ine defectul
care a avut loc, dat fiind c cel mai adesea apar defecte combinate i nu se
poate ti care a fost cauza i care efectul. Marea majoritate a defectelor
constau în deteriorarea izola iei ceea ce conduce la apari ia unor
scurtcircuite. Curentul de scurtcircuit având o valoare foarte mare supune
echipamentul electric i consumatorii la efecte termice i electrodinamice
importante i în acela i timp provoac o cre tere a c derilor de tensiune pe
toate impedan ele pe care le parcurge, provocând astfel o sc dere general a
tensiunii în re ea.
Echipamentele electrice de protec ie au rolul de a limita efectele
regimurilor de avarie pentru a proteja consumatorii, instala iile i
echipamentele electrice.
Cele mai importante aparate de protec ie sunt: siguran ele fuzibile,
releele de protec ie, declan atoarele i desc rc toarele. Echipamentele de
protec ie trebuie s sesizeze apari ia unui regim anormal de func ionare i s
izoleze zona defect prin intermediul aparatelor de comuta ie.
Pentru a fi eficient o protec ie trebuie s fie sensibil , rapid , selectiv
i cât mai sigur în func ionare. Eliminarea rapid i selectiv a defectelor ce
apar în instala iile electrice este impus de urm toarele cerin e:
– necesitatea continuit ii în alimentarea cu energie electric a consu-
matorilor nedefec i;
– protejarea consumatorilor de efectele distructive (din punct de
vedere termic, electromagnetic i electrodinamic) ale regimurilor anormale
(suprasarcin , scurtcircuit sau supratensiune);
– protejarea operatorilor umani de efectele regimurilor anormale de
func ionare a instala iilor electrice;
– reducerea timpului de remediere a defectelor din instala iile
electrice.
87
Defectele cele mai des întâlnite la motoarele electrice sunt
scurtcircuitele polifazate în înf ur rile statorului, la bornele motorului sau
în cablul de alimentare; puneri la p mânt ale unei faze scurtcircuite între
spirele acelea i faze. La apari ia acestor defecte, inând seama i de faptul c
motoarele reprezint ultimul element al sistemului de la surs spre
consumator, declan area trebuie s fie instantanee.
Cel mai frecvent regim de func ionare este suprasarcina, determinat
de cre terea tensiunii sau a momentului rezistent. Acest regim trebuie
eliminat dac el persist un anumit timp i de aceea se folosesc elemente de
protec ie temporizat .
La motoarele de putere mic i mijlocie, alimentate prin intermediul
contactoarelor, se folosesc relee maximale de curent i relee termobimetalice
care realizeaz protec ia la scurtcircuite i suprasarcini (vezi figura 10.2)
În practic este des întâlnit cazul când protec ia la suprasarcin este
asigurat doar de relee termice i protec ia la scurtcircuite de c tre siguran e
fuzibile.
Figura 10.2 Caracteristica temporal de protec ie la suprasarcin ,

supracurent i scurtcircuit a unui motor asincron
1. Caracteristica dependent a releului termobimetalic,
2. Caracteristica independent a releului electromagnetic,
3. Caracteristica dependent a siguran ei fuzibile,
4. Caracteristica de stabilitate termic a motorului.
88
Caracteristica temporal de protec ie, reprezentat prin linia îngro at ,
eviden iaz modul de realizare al selectivit ii protec iei. Astfel, pentru
curen i ce dep esc curentul nominal de pân la 7⋅In ac ioneaz protec ia
termic conform caracteristicii ei dependente (curba 1), la suprasarcini
cuprinse între 7⋅In i (15 ÷ 20)⋅In ac ioneaz protec ia electromagnetic într-
un timp de ordinul sutimilor de secund , conform caracteristicii
independente (curba 2) iar la scurtcircuite când curentul este mai mare de
(15 ÷ 20)⋅In ac ioneaz siguran ele fuzibile într-un timp foarte scurt, conform
caracteristicii de protec ie a acestora (curba 3).
Curba 4 reprezint caracteristica de stabilitate termic a motorului
protejat. O protec ie corect nu trebuie s intersecteze curba 4, dar nici s nu
fie exagerat de dep rtat de aceasta pentru a asigura un randament ridicat
motorului.
10.4. Demaroare stea-triunghi
Aparatele electrice cu care se poate realiza pornirea stea-triunghi a

motoarelor asincrone cu ratorul în scurtcircuit pot fi neautomate sau
automate. Alegerea uneia din aceste variante depinde de regimul de
func ionare a instala iei ac ionate de motor i de gradul de automatizare.
Demaroarele stea-triunghi neautomate se realizeaz cel mai des cu
comutatoare cu came.
Figura 10.3. Comutator cu came Stea – Triunghi
89
Aparatele de conectare se consider automate când cel pu in una
dintre ac ion ri poate avea loc automat. De obicei deschiderea este automat
(eventual comandat de c tre protec ii) iar închiderea este fie automat fie
comandat manual.
Demarorul stea-triunghi un echipament electric realizat ca o
combina ie de contactoare i relee, i care este folose te în instala iile
electrice pentru a reduce curentul de pornire a motoarelor asincrone.
Pentru studiul pornirii i protec iei motoarelor asincrone cu rotorul în
scurtcircuit în laborator se studiaz pe un stand didactic pornirea stea-
triunghi a motorului AP71-2B de 0,55 kW.
Codul motorului este: AP – tipul de motor
71 – gabaritul motorului
B – Varianta constructiv B
2 – num rul de poli
Caracteristicile electrice ale motorului sunt prezentate în tabelul 10.1
Tabelul 10.1. Caracteristicile tehnice ale motorului AP71-2B
P n I [A] η cosϕ MP Mm IP GD2 G
-1
kW min 220V 380V % Mn Mn In daNm2 kg
0,55 2820 2,2 1,25 79 0,89 1,9 2,2 5,5 0,00234 186
Figura 10.4 Demaror Stea – Triunghi

Demarorul Stea – Triunghi este format din trei mini contactoare (un
contactor de re ea K1M, un contactor Stea K3M i un contactor Triunghi
K5M ) un releu de timp K1T:
90
- Contactorul de re ea K1M este format din aparatul de baz tripolar
cu contacte auxiliare DIL EM 10 (230V 50Hz) un contact normal deschis i
modul cu contacte auxiliare bipolar 22DIL EM cu dou contacte normal
deschise i dou contacte normal închise,
- Contactorul Stea K3M este format din aparatul de baz tripolar cu
contacte auxiliare DIL EM 10 (230V 50Hz) un contact normal deschis i
modul cu contacte auxiliare bipolar 02DIL EM cu dou contacte normal
închise,
-Contactorul Triunghi K5M este format din aparatul de baz tripolar
cu contacte auxiliare DIL EM 01 (230V 50Hz),
- Releu de timp K1T temporizat la ac ionare DIL ET 11-30-A.
Figura 10.5. Schema Electric Desf urat de for , comand i protec ie

a Demarorului Stea – Triunghi
F1 Modul disjunctor cu rol de întrerup tor de c.a., declan ator
termobi-metalic i declan ator electromagnetic (are rol de siguran
automat ),
F2 în pozi ia C releu termobimetalic protec ie suplimentar ,
K1M, K3M i K5M contactoare electromagnetice cu rol de comutator
de re ea K1M, Comutator Stea K3M, i comutator Triunghi K5M
91
K1T Releu de timp cu temporizare la ac ionare,
S1/S2 buton ac ionare Pornire/Oprire,
H2, H3, H4, H5, L mpi semnalizare.

Se face analiza morfologic a echipamentelor de pe standul de
laborator i se analizeaz schema bloc a demarorului stea-triunghi precizând
rolul echipamentelor de comand i protec ie.
Figura 10.6. Schema bloc a standului de laborator

Se efectueaz mai multe porniri stea-triunghi, pentru cel pu in 3
temporiz ri diferite, m surându-se raportul Ip/In în fiecare caz.
Se vor face câteva declan ri la suprasarcin prin modificarea Ireglat a
releului termic i frânarea mecanic a motorului. Se va explica rolul
func ional al echipamentelor de comand i protec ie i criteriile de alegere a
cestora.
Se vor compara caracteristicile tehnice ale demarorului de pe stand cu
alte 3 variante de demaroare stea-triunghi.
92
Lucrarea nr. 11
ÎNTRERUP TOARE
DE MEDIE I ÎNALT TENSIUNE
Întrerup toarele electrice sunt echipamente de comuta ie automate cu

ajutorul c rora se realizeaz opera iile necesare de conectare i de deconectare
atât în condi ii normale de lucru, cât i în condi ii de avarie, a instala iilor i
re elelor electrice.
Scopu principale al acestor întrerup toare este conectarea i întreruperea
curentului de sarcin normal , la interven ia voit a operatorului i întreruperea
cât mai rapid , automat , a curen ilor de scurtcircuit în urma comenzilor primite
de la protec ia prin declan atoare. La nevoie aceste întrerup toare trebuie s poa-
t îndeplinii i opera ia de reanclan are automat rapid , imediat dup prima de-
conectare, sub ac iunea comenzii primite de la dispozitivele RAR.
La medie i înalt tensiune se utilizeaz întrerup toare cu ulei, în vid sau
cu SF6. Fiecare din aceste tipuri de întrerup toare are avantaje i dezavantaje
specifice, care le recomand pentru aplica ii specifice.
Mecanismul de ac ionare ale întrerup toarelor are rolul de a transmite, în
urma comenzii manuale sau electrice, energia de ac ionare la contactele mobile
ale întrerup torului. Energia pus în joc de acest mecanism poate asigura viteza
prescris a contactelor. De asemenea, mecanismul de ac ionare trebuie s
men in întrerup torul blocat în pozi ia deschis sau închis, în toate condi iile de
exploatare (vibra ii, trepida ii).
Din punct de vedere al modului de înmaganizare i de eliberare a energiei,
mecanismele de ac ionare ale întrerup toarelor de medie tensiune, pot fi:-
mecanisme de ac ionare cu acumulatoare de energie în resoarte (MR, MRI,
MRL)
- mecanisme de ac ionare cu electromagnet solenoidal sau mecanisme de
ac ionare pneumatice (MOP).
Lucrarea î i propune analiza morfologic i func ional a întrerup -
toarelor de medie i înalt tensiune, a caracteristicilor lor func ionale i a
declan atoarelor ce asigur declan area în caz de avarii.
11.2. Întrerup toare cu ulei
Întrerup toarele cu ulei pu in IUP i varianta lor întrerup toare orto-

jectoare IO, au performan e ridicate datorit camerei de stingere cu întreruperi
multiple pe faz , vitezei mari de deschidere a contactelor i a dispozitivului
anticavita ional.
93
Întrerup toarele cu ulei pu in se construiesc atât ca aparate de exterior, cât
i ca aparate de interior, pentru toat gama de tensiuni i de puteri nominale de
rupere, de la 10 kV i 100 MVA, pân la 750 kV i 60 000 MVA.
Func ionarea întrerup toarele cu ulei se bazeaz pe proprietatea uleiurilor
minerale de a se descompune sub ac iunea temperaturii înalte a arcului electric,
degajând o mare cantitate de gaze (hidrogen peste 70%, metan, etilen etc).
Presiunea creat , proprietatea hidrogenului de a fi bun conduc tor de c ldur ,
precum i turbulen a uleiului, exercit o puternic ac iune de r cire i de de-
ionizare a coloanei arcului electric, producând astfel stingerea acestuia la tre-
cerea curentului prin valoarea zero (dup câteva semiperioade ale curentului).
Prin cre terea cantit ii de gaze descompuse i a presiunii din interiorul
cuvei (poate atinge 6 ÷ 10 atm.), prin sp larea continu a contactelor mobile cu
ulei proasp t, care lucreaz ca un jet la piciorul arcului electric se realiza stinge-
rea eficient a acestuia.
Din punct de vedere constructiv, camera de stingere a întrerup -toarelor
cu ulei pu in este, în general, prev zut cu discuri i alveole sau cu canale pentru
circularea uleiului, în care stingerea arcului electric se poate efectua în una
dintre urm toarele trei variante: cu suflaj axial (longitudinal), cu suflaj
transversal sau cu suflaj mixt.
În lucrare vom studia întrerup torul cu ulei pu in ortojector IO-AP-12/1250
(fabricat la Electroputere Craiova), care este un întrerup tor tripolar pentru clasa
de izola ie 12 KV i curen i nominali 1250 A. Cei trei poli sunt independent
monta i pe un sa iu comun. ac ionat de un mecanism cu resort MRI.
Un pol include elementele esen iale ale întrerup torului:
calea de curent, care se compune din:
borna superioar
contactul fix superior
tija contactului mobil
contactul inferior
borna de curent inferior
elementele pentru stingerea arcului:
camera de stingere
camera de detent
carterul superior
vârful de contact
inelul de protec ie
elementele de izolare ca:
tija izolant a contactului mobil
cilindrii ozolan i
ecrane izolante
elemente legate de prezen a uleiului ca:
bu oane de umplere
bu oane de golire
garnituri
94
Figura 11.1. Întrerp tor IO-AP-12/1250 debro abil
Carterul inferior împreun cu cilindrii izolan i, formând elementele de
rezisten mecanic a polului preiau reac iile mecanice ce apar în elementele
lan ului cinematic la transmiterea energiei de la mecanismul de ac ionare la
contactul mobil.
Manevrele de închidere i deschidere au loc prin deplasarea simultan în
sus i jos, a contactelor mobile ale celor trei poli. Energia necesar este furnizat
de mecanismul de ac ionare i în cazul acestui întrerup tor este ob inut de la o
re ea de aer comprimat. Stingerea arcului electric are loc pe principiul clasic al
întrerup toarelor cu ulei pu in, prin autosuflaj transversal i longitudinal de gaze
i ulei.
La întrerup torul de medie tensiune studiat se folose te un mecanism de
ac ionare cu acumulare de energie în resoarte, de tip MRI.
Elementele principale ale acestui mecanism sunt:
- sistemul de acumulare al energiei
- sistemul de transmitere a energiei
- sistemele de clichetare i declichetare
- sistemele de semnalizare i blocaj
Sistemul de acumulare al energiei se compune dintr-un motor electric
conectat la re eaua de tensiune operativ ce transmite mi carea axului principal
printr-un sistem de transmisie (ro i din ate i lan , sau angrenaj melc-roat
melcat ). Acumularea energiei se face în dou resoarte tensionate simultan în
paralel. Dispozitivul permite i armarea manual operativ a resoartelor cu
ajutorul unei manivele.
95
11.3. Întrerup toare cu vid
Principiul de func ionare a întrerup torului cu vid este simplu. În vid rigi-
ditatea dielectric la tensiuni relativ mari (peste 15 kV) este asigurat la distan e
relativ mici între contacte (2,5 mm). La separarea contactelor arcul electric
vaporizeaz metalul electrozilor. Vaporii metalici se difuzeaz rapid în vid,
inând seama c presiunea este de 10-4 – 10-6 mm Hg i apoi se condenseaz în
contact cu pere ii recipientului. Astfel vidul se reface, iar aparatul este din nou în
stare de func ionare.
Aceste aparate sau dezvoltat din necesitatea de a satisface cerin ele din
exploatare: necesitatea de a dispune de un aparat autonom (f r fluide i
instala ii auxiliare), cu cheltuieli reduse de expolatare i capabil s deconecteze
atât curen i mici inductivi cât i sarcinile capacitive, fiind superior celorlalte
tipuri de întrerup toare de medie tensiune.
Asemenea întrerup toare se construiesc pentru tensiuni nominale
Un = 7,2 ÷ 25kV, curen i nominali In = 630 ÷ 2500 A i capacita i de rupere
Ir = 8 ÷ 50 kA. Experimental sau construit întrerup toare cu vid de pân la 110
kV.
În prezent, cercet rile pentru dezvoltarea întrerup toarelor în vid se diri-
jeaz c tre: capcitate de rupere cât mai ridicat ; capacitate de conectare cât mai
ridicat , cu eliminarea pericolului de sudare a contactelor i eliminarea migra i-
ei de material.
Datorit distan ei mici între contacte cu imposibilitatea unei frân ri sau
culis ri într-o tulip conduce la pericolul vibra iei contactelor la închidere. Din
aceast cauz , unele întrerup toare în vid au contacte din material dur (sinteriza-
te de W) cu punct de topire ridicat. Dar un astfel de contact duce la întreruperea
curentului înaintea trecerii naturale prin 0 i anume la valori de ordinul 50A,
ceea ce determin supratensiuni de comuta ie foarte importante. Prin realizarea
unor contacte din combina ii de materiale, sau chiar utilizarea cuprului în forme
speciale poate reduce curentul de întrerupere la valori mici, de exemplu 1A.
Întrerup torul în vid este indicat pentru deconectarea sarcinilor capacitive
i în acest domeniu are o utilizare industrial larg , întrucât rigiditatea
dielectric se reface în întrerup tor extrem de rapid.
Cercet rile asupra arcului electric în vid arat c pân la aproximativ
10 kA arcul electric const din mai multe arcuri electrice elementare ale c ror
picioare au o mare mobilitate pe electrod. La valori mai mari ale curentului,
aceste arcuri se unesc într-unul singur, care st fixat pe electrod, i deci cu efect
termic local extrem de pronun at. Deci numai prin adoptarea unei construc ii
speciale poate rezista ac iunii arcului electric deoarece i la valori mari ale
curentului în arc, acesta se deplasez pe suprafa a electrodului.
Întrerup torul în vid se fabric în serii la puteri mici i medii, de exemplu
300 MVA sau 12 kA la 14,4 kV cu un curent nominal de 600 A. Calit ile de
baz ale întrerup torului cu vid constau în rapiditatea ac ion rii, datorit distan-
96
ei mici între contacte, volumul mic ocupat în raport cu aparatele clasice, consu-
mul redus de materiale active i lipsa de zgomot la deconectare.
Încastrarea întrerup toarelor în r in determin o rezisten sporit a
polilor întrerup toarelor i asigur protec ia anti oc a acestora, împiedic
acumularea prafului i umezelii. Întrerup torul în vid ad poste te contactele i
formeaz camera de întrerupere.
Structura compact asigur rezisten i fiabilitate mecanic . În afar de
contactele de izolare i cablul cu conector pentru conectarea circuitelor auxiliare,
versiunea demontabil este dotat i cu un dispozitiv pentru conectare i
deconectare la/de la tabloul de distribu ie, cu u a închis .
Figura 11.2. Sec ine prin camera de stingere al întrerup torului cu vid VD4
1 Picior/terminal 6 Izolator ceramic
2 Protec ie la r sucire 7 Scut
3 Burduf metalic 8 Contacte
4 Capac întrerup tor 9 Born
5 Scut 10 Carcas camer de stingere
97
Geometria special a contactelor în spiral genereaz un câmp
magnetic radial în toate zonele coloanei arcului, concentrat pe
circumferin ele contactelor. În aceast situa ie se autogenereaz o for
electromagnetic i aceasta ac ioneaz tangen ial, provocând o rota ie rapid
a arcului împrejurul axei contactelor. Acest lucru înseamn c arcul este
for at s se roteasc i s ating o suprafa mai larg decât cea a arcului
contractat fix. În afar de minimizarea tensiunii termice în contacte, toate
acestea duc la o erodare neglijabil a contactelor i mai presus de toate,
întreruperea procesului este permis chiar i pentru curen i de scurtcircuit
foarte mari. Mecanismul de ac ionare cu electromagnet (de tip EL) viteza
mic a contactelor însotit de cursa redus i masa sc zut limiteaz energia
necesar pentru func ionare i prin urmare, garanteaz o uzur extrem de
redus a sistemului.
Tehnologia actual a întrerup toarelor în vid prezint urm toarele
avantaje: - f r oxidare a contactelor
- întrerup tor în vid încorporat în polii de ra in
- protejat împotriva ocurilor, prafului i umidit ii
- func ionare în condi ii climatice variate
- energie de întrerupere limitat
- mecanism cu energie înmagazinat , cu dispozitiv
- anti-pompare încorporat
- adaptare simpl cu acesorii în gam complet
- versiuni fixe i demontabile
- dimensiuni reduse
- poli turna i
- soliditate i fiabilitate
- mentenan redus
- prevenirea func ion rii incorecte i periculoase.
Întrerup toarele în vid ABB sunt întrerup toare de curent zero i nu
permit apari ia tensiunilor tranzitorii de restabilire. Reducerea rapid a
curentului i condensarea rapid a vaporilor metalici simultan cu trecerea
prin zero a curentului înseamn c rigiditatea dielectric maxim între
contactele întrerup torului poate fi restaurat în câteva microsecunde.
În figura 11.2 este prezentat o sec iune transversal prin polul unui
întrerup tor VD4 (al firmei ABB), care are parametrii tehnici: tensiunea
nominal Ur = 20kV, tensiune maxim la 50Hz Ud =50 kV, frecven
nominal f =50 Hz, curent nominal normal In = 1000 A, capacitatea de
rupere nominal Isc = Ir =20 kA, putere de închidere Pr =400 MVA.
Din analiza solu iei constructive a camerei de stingere se pot eviden ia
caracteristicile tehnice ale acesteia i principiul de stingere a arcului electric.
98
11.4. Întrerup toare cu hexafluorur de sulf
Hexafluorura de sulf (SF6) este un gaz inert cu propriet i excelente de

izola ie. Datorit stabilita ii termice i chimice el i i men ine caracteristicile
pe un termen lung, asigurând un nivel înalt de siguran întrerup torelor.
Fiinde un gaz electronegativ (adic moleculele sale prezint o mare
afinitate fa de electronii liberi, din combina ia lor rezultând ioni negativi,
cu mas mare, având deci o mobilitate extrem de redus i devenind practic
neutilizabili ca purt tori de sarcin ), SF6 î i p streaz aceast proprietate
pân la câteva mii de grade. Aceast proprietate determin tensiuni de
str pungere mult superioare celor în aer, la acea i presiune.
Acest gaz posed propriet i termice remarcabile: energie de disociere
redus , temperatur de disociere redus i ca urmare, o constant de timp
mai mic cu 2 ordine de m rime fa de cea a aerului. Aceste calit i
dielectrice excep ionale, permit distan e reduse între electrozii sub tensiune,
putere de rupere foarte ridicat , vitez mare de regenerare dielectric an
spa iului dintre contacte dup ruperea arcului.
SF6 nu atac materiale de construc ie, cu excep ia celor cu con inut de
hidrogen i de aceea piesele izolante se construiesc din teflon. Fiind un gaz
multiatomic (atomii de fluor aflându-se în vârfurile unui octaedru, iar cei de
sulf în centrul octaedrului), aceast structur determin un important
coeficient de dilatare volumic i ca urmare, într-o incint în care arde arcul
electric presiunea gazului cre te extrem de mult. Aceast proprietate este
folosit în construc ia întrerup toarelor numite cu „autostingere“.
Pentru a evacua energia caloric produs de arcul electric se creaz o
mi care relativ între arcul electric se creaz o mi care relativ între arc i
gazul SF6 sau se utilizeaz c ldura produs prin arc pentru a crea o diferen
de presiune. Exist trei solu ii posibile pentru a crea aceast mi care relativ :
a) Tehnica de auto compresie
Contactele arcului electric în separare antreneaz un piston. Gazul SF6
astfel comprimat este caracterizat printr-un tub izolat între contactele
arcului. Aceste contacte, tubulare permit evacuarea gazului cald spre
interior, gazul fiind r cit prin convec ie for at . Acest procedeu este foarte
eficace i permite de a rupe atât curen i slabi cât i curen i mari (50KA),
deoarece efectul natural de auto-expansiune a gazelor calde spre regiunile
reci ale mantalei provoac evacuarea lor rigid . De asemenea apare un alt
efect benefic: cre terea duratei de via a contactelor. Uzura contactelor
arcului este foarte slab din cauza instabilit ii picioarelor arcului în
interiorul contactelor tubulare.
99
b) Tehnica arcului turnat
Rotirea arcului între contactele circulare este provocat printr-un
câmp magnetic. Acest câmp este produs de un solenoid, parcurs în
momentul deschiderii, de curentul propriu de rupere. Energia necesar
pentru a sufla arcul este furnizat de re ea. Comanda r mâne deci simpl i
economic .
c) Tehnica de autoexpansiune
Aceast tehnic folose te puterea disipat în arc pentru a crea o
cre tere de presiune în interiorul unui volum de expansiune. Aceast
diferen de presiune creaz un flux de gaz la travers rile tuburilor de
evacuare. Aceasta permite de a r ci coloana arcului i de evacua c ldura.
Caracteristici principale ale acestor întrerup toare sunt: mentenan
redus , num r mare de oper ri, durata mare de func ionare din punct de
vedere electric i mecanic, comanda de distan , gama complet de accesorii,
dispozitiv de control gaz , secven a de autoreînchidere.
Cur irea compartimentului arcului electric de c tre gazul proasp t,
face întrerup torul preg tit pentru un nou ciclu.
1 Terminal superior
2 Carcasa izolat
3 Cap eav explozie
4 Contact arc mobil
5 Contact principal mobil
6 Contact arc fix
7 Contact principal fix
8 Terminal inferior
9 Tij izolat
10 Gaz SF6
11 Filtru molecular
Figura 11.3 Sec iunea unui pol HD4 a întrerup torului HAD -US cu SF6
100
Întrerup torului HAD -US cu SF6 (de la ABB) are în dotare echipa-
mentul de baz :
- terminale de conectare,
- mecanism de ac ionare manual,
- indicator mecanic pentru arcul de închidere,
- i de deschidere (înc ract/desc rcat),
- indicator mecanic pentru întrerup tor deschis/inchis,
- manivela de închidere i de deschidere,
- conector pentru circuitele auxiliare,
- cheie de blocare,
- bobine de declan are,
- grup de 5 contacte auxiliare deschis/inchis.
Întrerup toarele cu SF6 au dimensiuni reduse, nu necesit service, au
siguran în exploatare, asigur puteri mari de rupere, nu prezint pericol de
explozie dar pre ul de cost cu (10-20)% mai ridicat decât al întrerup toarelor
cu ulei pu in, ortojectoare. Sunt recomandate în special pentru înalt
tensiune dar se folosesc tot mai mult pentru medie tensiune. Prezint totu i
dezavantajul c la temperaturi sub -10 oC i presiuni în jurul valorii 10 bar,
SF6 trece în stare lichid . Acest lucru se poate evita dac în instala iile cu
SF6 pentru mediu exterior, presiunea nu dep e te (4-6) bar.
Se vor identifica p r ile componente ale camerei de stingere cu ulei i

ale contactului tip tulip .
Se vor identifica p r ile componente ale mecanismului de ac ionare cu
resoarte i se va reliefa rolul lor func ional.
Se vor face câteva ac ion ri ale mecanismului MRI, cu armare prin
servomotor i manual i declan ri manuale si automate (prin comanda
declan atoarelor electromagnetice.
Se va simula regimul RAR i protec ia maximal de curent.
Se vor identifica elementele constructive ale camerei de stingere cu
vid, specificându-se rolul lor func ional.
Se va determina cursa contactului mobil a întrerup torului cu vid ( i
se va compara cu cea a camerei de stingere cu ulei).
Se va explica principiul arcului rotitor i cum s-a realizat connstructiv
acest lucru.
Se va explica cinematica întrerup toarelor ac ionate prin MRI, i
modul cum se realizeaz RAR.
101
Ce rol au întrerup toarele automate în re elele electrice?
Ce variante constructive de întrerup toare se folosesc la medie i
înalt tensiune?
Compara i caracteristicile tehnice ale întrerup toarelor cu ulei, cu vid
i SF6.
Ce deosebiri constructive exist între cele trei tipuri de întrerup toare?
Ce tipuri de declan atoare se utilizeaz ?
Ce rol are dispozitivul anticavita ional?
Ce avantaje i dezavantaje au cele trei tipuri de întrerup toare?
Cât este timpul de ac ionare a acestor întrerup toare?
Caracteriza i din punctul de vedere al mentenan ei cele trei tipuri de
întrerup toare?
Care sunt caracteristicile tehnice ale unui întrerup tor electric de
medie sau înalt tensiune?
102
Lucrarea nr. 12
PROTEC IA LA SUPRATENSIUNI
Dintre avariile ce apar în instala iile i re elele electrice, conform

statis-ticilor 27 % se datoreaz supratensiunilor atmosferice i de comuta ie.
Producerea de supratensiuni periculoase este o problem cu caracter
probabilistic. Po i s nu ai nici protec ii nici probleme, sau po i s ai instalat
sistemul de protec ii i s nu existe supratensiuni.
Tr znetele prin câmpurile electromagnetice puternice i respectiv
curentul de tr znet care înso esc desc rcarea electric provoac cl dirilor
civile i industriale, re elelor electrice de alimentare cu energie electric i
receptoarelor electrice pagube însemnate.
Ca parte component a reglement rilor de compatibilitate electromag-
netic s-au editat mai multe standarde dedicate echipamentelor de protec ie
la supratensiuni de origine atmosferic .
Marile firme de echipamente electrice Möeler, ABB, Schneider,
DEHN-SOHNE sau Siemens au dezvoltat game de desc rc toare pentru
instala iile i re elele electrice.
Lucrarea î i propune analiza morfologic i func ional a acestor
echipamente de protec ie la supratensiuni i a caracteristicilor lor tehnice
12.2. Compatibilitate electromagnetic
Se poate defini compatibilitatea electromagnetic care include toate

categoriile de perturba ii electromagnetice pe care receptoarele electrice le
pot emite în func ionarea lor sau la care sunt supuse la conectarea lor la o
re ea electric aflat în func iune .
Pentru toate categoriile de receptoare electrice au fost defini i
parametrii de emisii i factorii poluan i din punct de vedere electromagnetic
(respectiv parametrii care definesc imunitatea receptoarelor la perturba iile
electromag-netice exterioare).
Compatibilitatea electromagnetic cuprinde:
Interferen a de Joas Frecven ,
Impulsuri Electromagnetice,
103
Impulsuri Electromagnetice de Tr znet (având la origine desc rcarea
atmosferic )
Defec iune electrostatic ,
Interferen a de Frecven Radio.
Tr znetele prin câmpurile electromagnetice puternice i respectiv
curentul de tr znet care însos esc desc rcarea electric provoac cl dirilor,
re elelor electrice de alimentare i respectiv receptoarelor electrice pagube
însemnate.
Existen a setului de reglement ri privind emisia i imunitatea la
poluarea electromagnetic permite produc torilor de aparate s ob in
avantaje compe-titive prin reducere costurilor, datorit transfer rii în sarcina
echipamentelor special concepute a sarcinii de reducere a supratensiunilor
care se propag prin re ea.
Desc c ile electrice în apropierea instalatiilor electrice, prin tensiunile
pe care le induc în circuitele electrice au efecte deosebit de periculoase
(tabelul 12.1.).
Tabelul 12.1 Tensiuni induse de tr znete produse la distan e 0,1; 1 i 10 km.

Distan e fa de lovitura Câmpul electromagnetic Tensiune indus într-un
de tr znet [km] [V/m] cablu de 1 m
10 110 20
1 1100 200
0,1 11000 2000
În re elele de medie tensiune efectele tr znetelor sunt cel mai u or de

observat, fiecare furtun înso it de desc rc ri electrice provoac ie irea din
func iune a unui num r impresionant de linii electrice de medie tensiune care
sunt declan ate sub ac iunea protec iilor maximale de curent.
Condi iile de func ionare a protec iilor sunt asigurate prin conturnarea
izola iei sau de cele mai multe ori prin intrarea în conduc ie a
desc rc toarelor montate în liniile electrice aeriene (LEA).
12.3. Rolul desc rc toarelor în instala iile electrice
Desc rc toarele sunt aparate de protec ie care pe lâng func ia

principal de limitare a supratensiunilor sunt capabile s reduc curentul de
înso ire la valori pentru care spa iul disruptiv devine izolant, fiind prev zute
cu dispozitive speciale de stingere a arcului electric, imediat ce tensiunea a
revenit la valori nepericuloase.
104
Rolul func ional al desc rc torului electric este de a limita
supratensiunile atmosferice i de comuta ie într-o instala ie electric .
Exist 5 clase de desc rc toare:
Clasa A - destinat mont rii în re elele electrice;
Clasa B - destinat mont rii în tablourile principale de distribu ie ale
cl dirilor civile i industriale;
Clasa C - destinat mont rii în tablourile secundare ale cl dirilor;
Clasa D - destinat protec iei exterioare a receptoarelor electrice
montân-duse imediat în amonte de acestea în apropierea punctului sau
chiar în punctul de racordare la circuitele electrice de alimentare.
Clasa E - sistem de protec ie prin eclatori care se realizeaz în
interiorul unor aparate electrice.
Figura 12.1.Definirea tipurilor de curbe de încercare a desc rc toarelor
105
Conform figurii 12.1 exist urm toarele corela ii între clasa de
desc rc tor i tipul curbei de încercare.
Clasa A 8/20 s
Clasa B 10/350 s
Clasa C 8/80 s
Clasa D 8/20 s
Notatia 10/350 s se citeste astfel: 10 = di/dt caracterizeaz panta
curbei, iar 350 s = timpul în care valoarea maxim a curentului se
înjum t e te.
Încercarea (conform SREN 50160) cu forma de und de curent 10/350
s este cea mai dur deoarece varia ia curentului este rapid iar desc rcarea
dureaz de 4÷17,5 ori mai mult decât în cazul celorlalte clase.
i amplitudinea curentului la care trebuie s reziste desc rc toarele de
clasa B este impresionant la 100 kA. De fapt desc rc toarele de clasa B se
numesc i desc rc toare de curent de tr znet datorit misiunii lor de a
desc rca cea mai mare parte a energiei care înso e te lovitura de tr znet.
O corela ie inmportant o reprezint parametrii ceru i pentru
desc rc torul de clasa A. Constat m c acesta are performan e similare
desc r atoarelor de clasa C i inferioare celor cerute pentru clasa B.
Desc rc toarele de clasa A, C i D sunt definite ca desc rc toare de
supratensiuni.
Din punct de vedere economic este limitat utilizarea desc rc toarelor
de clasa A la supratensiuni în:
reducerea costurilor de exploatare LEA,
reducerea nivelului supratensiunilor care se propag în instala iile
interioare.
Desc rc toarele de clasa B trebuie s gestioneze supratensiuni de pân
la 6 kV i s asigure în aval supratensiuni reziduale de maxim 4 kV.
Desc rc toarele de clasa C admit supratensiuni de 4 kV i trebuie s
asigure în aval supratensiuni reziduale de maxim 2,5 kV.
Desc rc toarele de clasa D sunt realizate într-o form foarte mare de
variante constructive adaptate fiec rui tip de re ea electric care este utilizat
într-o instala ie, fiind de asemenea dimensionate pentru o gam foarte larg
de trepte de tensiuni reziduale, corelate cu cerin ele foarte diferite de
imunitate ale diverselor tipuri de receptoare electrice la perturba iile
electromagnetice.
Desc rc torul de clas B se amplaseaz în locul în care se dore te
protec ia unei instala ii cât mai aproape de intrarea circuitelor electrice într-o
cl dire.
106
Figura 12.2 Desc rc toare de joas tensiune
În cazul unui bloc de locuin e probabil c ar fi o cheltuial inutil s

se monteze la fiecare abonat toat gama de desc rc toare, ci ra ional ar fi s
existe desc rc toare de clasa B în firida general de distribu ie, iar
desc rc toarele de clasa C vor fi montate lâng cele de clas B sau
distribuite în firidele secundare .
Amplasarea desc rc toarelor rezult în urma analizei tehnico-
economice, rezultând din proiectarea instala iei electrice a cl dirii.
În cazul imobilelor individuale desc rc toarele de clasa B pot fi
amplasate în blocul de m sura i protec ie sau în primul tablou de distribu ie
din interiorul cl dirii.
Prin avizele de racordare noi sau reactualizate, furnizorul de energie
electric , trebuie s informeze clientul asupra necesit ii echipamntelor de
protec ie la supratensiuni atmosferice i de comuta ie (STA/C) astfel încât
acesta s ia decizia amplas rii acestei protec ii sau s - i asume con tient
riscurile lipsei acestor m suri de protec ie .
Putem concluziona c desc rc toarele de joas tensiune sunt
dispozitive destinate s limiteze supratensiunile tranzitorii prin dirijarea spre
p mânt a supracuren ilor, limitând astfel amplitudinea supratensiunii la o
valoare nepericuloas pentru instala ii i echipamente.
107
12.4. Desc rc toare cu rezisten variabil
Pentru protec ia la supratensiuni atmosferice a liniilor electrice se

folosesc pe lâng desc rc toare i eclatoare care sunt mai simple constructiv
( i deci mai ieftine) dar nu con in elemente de stingere a arcului electric i
deci utilizarea lor este posibil doar alternant cu desc rc toare.
Pentru tensiuni joase (Un 1000V) desc rc torul are un singur eclator.
Pentru tensiuni medii, eclatorul este înglobat în rezisten a neliniar ,
care întocmai unui divizor de tensiune, asigur o egal repartizare a tensiunii
pe intervalele disruptive.
La tensiunea nominal , în absen a unei supratensiuni din geometria
construc iei i neuniforma intensitate a cîmpului electric se realizeaz o stare
de preionizare în zone imediat apropiate intervalelor disruptive.
Pentru tensiuni continue relativ joase (Un=1000-3000V), eclatorul
este prev zut cu un sistem de suflaj magnetic, care introduce arcul electric.
Figura 12.3. Locul desc rc torului într-o re ea electric

a). Între neutrul unui transformator i p mînt (o und de supratensiune,
care ar p trunde în transformator se poate reflecta în locul de modificare a
impedan ei, adic în punctul neutru).
b). Între linia aerian i p mînt, în posturile de transformare.
c). La intrarea unei linii aeriene într-o sta ie de conexiuni sau de
transformare.
d). La conexiunea prin cablu a unui motor electric.
108
Pentru tensiuni înalte i foarte înalte, desc rc torul este construit din
module conectate în serie. De exemplu pentru un modul de circa 8-10 kV,
desc rc torul cuprinde mai multe eclatoare de amorsare i stingere,
conectate în serie cu un subansamblu format dintr-o bobin de suflaj i
rezisten e neliniare.
Figura 12.4 Desc rc tor cu rezisten variabil

1-coloana de eclatoare; 2- rezisten a neliniar cu rol de divizor de
tensiune; 3- rezisten a neliniar principal ; A,B- bornele aparatului.
Fiecare modul este untat de o rezisten neliniar , care asigur
repartizarea uniform a tensiunii pe module. La tensiuni Un>245 kV, fiecare
modul este prev zut cu un condensator C (50÷100 pF), pentru a asigura o
reparti ie mai uniform a tensiunii pe module.
Principalele elemente constructive ale unui desc rc tor cu reyisten
variabil sunt prezentate în figura 12.4.
Coloana de eclatoare, a c ror num r depinde de tensiunea nominal a
re elei. Pentru re elele de joas tensiune desc rc torul are un singur eclator.
Rezisten ele neliniare, care asigur repartizarea tensiunii în mod
uniform pe spa iile disruptive.
Rezisten a neliniar principal , format din înserierea mai multor
discuri realizate din carbur de Si sau oxid metalic (ZnO 90%; Bi2O3 ; CoO).
Dup conducerea la p mînt a sarcinilor electrice ale desc rc rii,
eclatoarele î i conserv ionizarea, iar prin desc rc tor va trece curentul de
înso ire.
109
Rezisten a neliniar se prezint sub form de discuri cu diametrul de
75-100 mm i grosime 15-20 mm. Caracteristic pentru disc este dependen a
neliniar între tensiune i curent.
La cre terea tensiunii, din cauza neliniarit ii accentuate a rezisten ei,
aceasta trece în starea de conduc ie i astfel se limiteaz tensiunea la borne.
Se vor identifica p r ile componente ale unui desc rc tor cu rezisten

variabil .
Se vor identifica p r ile componente ale desc rc toarelor automate de
joas tensiune.
Se va determina caracteristica temporal de protec ie a unui
desc rc tor de clas B.
Ce rol au desc rc toarele în indstala iile electrice?
Ce clase de desc rc toare cunoa te i?
Unde se amplaseaz desc rc toarele într-o instala ie electric ?
Ce variante constructive de desc rc toare cunoa te i?
Compara i caracteristicile tehnice ale diverselor variante constructive
de desc rc toare.
Ce deosebiri constructive exist între cele trei tipuri de întrerup toare?
Care sunt caracteristicile tehnice ale unui DRV?
110
BIBLIOGRAFIE
1. Cernat M.,”Curs de aparate electrice”, Editura Universitatea

Transilvania, Bra ov, 1999
2. Conecini I. „Calitatea energiei electrice”,Editura Tehnic , 1997.
3. Davies T. „Protection of industrial power systems”, Editura
Butterworth Heinemann, 1998.
4. Delapeta M., Deaconu S., Iag r A. „Echipamente electrice”, vol.I
i II, Centrul de multiplicare al U.P.T., 2000.
5. Dele ega I., „Aparate electrice”,Litografia Universit ii Tehnice,
Timi- oara, 1993.
6. Hortopan Gh., „Aparate electrice de comuta ie”, Ed. Tehnic ,
Bucure ti, 1993, 1996.
7. Hortopan Gh., „Compatibilitate electromagnetic ”, Bucure ti, Editura
Tehnic , 1996.
8. Hosch W., Hanschild W., „Izola ii de înalt tensiune în
hexafluorur de sulf”, Editura Tehnic , Bucure ti, 1994.
9. Leca M., Calistru N.C. , Mihai I., Pal C., „Protec ia sistemelor
electroenergetice”, Ed. Crengu a Gâld u, Ia i 1996.
10. Moldovan L.,”Echipamente electrice”, Editura Universitatea Tehnic ,
Timi oara, 1995
11. Oprea L., Iva cu C., „Automatiz ri i protec ii prin relee în
sistemele electroenergetice”, Editura Universitatea Tehnic ,
Timi oara, 1994.
12. Popescu L., „Instala ii i echipamente electrice”, Editura Alma
Mater, Sibiu, 2004.
13. Popescu L., „Aparate electrice”, vol. II, Editura Alma Mater,
Sibiu, 2003.
14. Popescu L., „Echipamente electrice”, vol.II, Editura Alma
Mater, Sibiu, 2008.
15. Vasilievici Al., „Aparate i echipamente electrice, vol II”, Ed.
Mitricel Sârbu & Co, Sibiu, 1996.
111

EE Laborator2PopescuLizeta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EE Laborator2PopescuLizeta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

!

1. ECHIPAMENTE DE PROTEC IE ÎMPOTRIVA ELECTROCUT RII...................1

ECHIPAMENTE DE PROTEC IE ÎMPOTRIVA

1.1. Scopul lucr rii

Din punct de vedere al pericolelor pe care le prezint , exploatarea

1.2. Considera ii generale despre efectele curentului electric

1.3. Metode de protec ie împotriva producerii accidentelor prin

Accidentele prin electrocutare în instala iile de joas tensiune se pot datora

Tabelul 1.1 Valorile maxime ale tensiunilor de stingere

A. Protec ia prin legare la p mânt const în legarea la priza de p mânt a

Figura 1.1 Protec ia prin legare la p mânt

Curentul de defect are valoarea:

Bobina releului de tensiunea K2, legat între carcasa echipamentului protejat

Figura 1.4 Protec ia automat la curent de defect

1.3. Norme de protec ia muncii în laboratorul de

Pentru evitarea pericolului de electrocutare în timpul efectu rii lucr rilor de

REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE

2.1. Scopul lucr rii

În lucrare sunt prezentate principalele reguli i simboluri de reprezentare grafic

2.2. Considera ii generale

Desenul tehnic este un mijloc indispensabil pentru exprimarea tehnic a tuturor

Utilizarea unui reper de identificare poate avea o semnifica ie general , sau

Exemplu de utilizare a reperelor de identificare:

Alegerea semnelor conven ionale pentru o schem se face în func ie de urm -

O schem în reprezentarea desf urat se caracterizeaz prin prezentarea

Figura 2.1.b. Ma inile unui grup generator.

Figura 2.2 Traductor magnetic

Figura 2.3. Linii de conectare în reprezentarea monofilar

Figura 2.4. Cablu cu 3 conductoare i cutie terminal

Tabel nr.2.1. Reprezentarea Aparatelor în Scheme Monofazate

Trei întrerup toare monopolare cu comanda manual ,

Trei conductoare cu transformatoare de curent i conductoare

Trei conductoare L1, L2, L3, conductoarele L1 i L3 cu

2.3.1. Codificarea i notarea echipamentelor electrice

Echipamentele electrice se pot grupa în 23 de categorii i se noteaz cu litere

Litera Categoria elementului Exemplu

2.4. Clasificarea schemelor electrice i reguli de întocmire a lor

Schemele electrice reprezint prezent ri sistematice i unitare a instala iilor

A. Metoda grilei presupune divizarea grilei în zone rectangulare marcate prin

Figura 2.6. Schem electric în desf urare vertical

Figura 2.7. Schem electric cu datele furnizate tabelar

C. Metoda reper rii circuitelor presupune marcarea cu un num r de ordine

Figura 2.9. Reprezentarea semiasamblata ce implic devierea sau intersectarea

Figura 2.11. Reprezentarea simplificat

Figura 2.12. Reprezentarea bornelor i conexiunilor

Reprezentarea cablurilor i a ansamblurilor multiconductoare se face ca în

Figura 2.13. Reprezentarea cablurilor i a ansamblurilor multiconductoare

Figura 2.14. Reprezentarea simplificat a cablurilor

Figura 2.15. Reprezentarea conexiunilor

2.5. Documenta ia de execu ie a unei instala ii electrice

Documenta ia de execu ie a unei instala ii electrice cuprinde scheme de cone-

2.6. Probleme de urm rit.

Se vor identifica simbolurile principalelor aparate i echipamente electrice din

APARATE ELECTRICE NEAUTOMATE

3.1. Scopul lucr rii

În lucrare sunt prezentate principalele aparate electrice neautomate de joas

3.2. Considera ii tehnice generale

Aparatele neautomate sunt destinate conect rii i deconect rii circuitelor

3.2.1. Clasificarea aparatelor electrice neautomate

Se poate face dup criteriile:

C. Dup curentul nominal

Figura 3.1. Separator tip cu it

Deoarece în pozi ia închis separatoarele sunt parcurse de curent nominal,