Analiza opera de arta – natura statica

Liliacul
Theodor Aman
Theodor Aman 1831-1891 a fost pictor și grafician, pedagog și academician român,
întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.

Theodor Aman reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în
adevăratul sens al cuvântului, influențând și grăbind, în același timp, prin activitatea
sa în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre
modernitate și dezvoltarea instituțională artistică până la izbucnirea Războiului Ruso-
Turc din 1877.

Înfățișată de cele mai multe ori în arta picturală, natura statică își alegea ca spațiu de
înflorire ambianța olandeză al secolului al XVII-lea, moment în care părea să domine
scena artei. Artiștii propuneau însă o schimbare peculiară, de inserare a unor motive
simbolice, unele sustrase din iconografia religioasă prin care doreau să-și expună
idei, percepții asupra lumii înconjurătoare. Crinul, scrisoarea, craniul, parafa, ceasul
sau semnătura chiar vor fi simboluri pe care artiștii de natură statică le vor lăsa
adesea în picturile lor. Iubitor de natură statică va fi și Theodor Aman care va excela
și în această artă pe lângă pictura istorică, pictura de portret, peisajul sau scena de
gen cu care s-a identificat. Alături de peisaj, natura sa statică va predomina ultima
decadă a activității sale de artist

In aceasta pictura identificam obiecte simbol pe care artistul le plasează în

majoritatea compozițiilor sale. Fie că este o scrisoare, fie o carte deschisă, o
fotografie, un inel, o lupă cercetătoare, un ceas sau un ziar, fiecare din aceste
elemente reprezintă mesaje ale artistului către privitorul artei sale.

Intalnim elemente de luminozitate și reflexii, precum si compoziții alcatuite pe

suprafețe lucioase.

Natură statică cu liliac și cutie cu bijuterii, florile sunt proaspete, abia culese,
armonizate într-o cromatică de mov, alb și pe alocuri cu albastru, așezate într-un vas
frumos decorat. În jurul florilor se regăsesc obiectele unei scene echilibrate,
reprezentate realistic, în care notăm câteva semne subtile ale vremelniciei- lupa,
zarurile aruncate și timpul păstrat într-un mic cufăr ce ascund taine nedezvăluite.
Efectul de oglindire este prezent și de această dată, așa cum obișnuiește să
procedeze în ultima perioadă de creație artistică, realizând jocuri cromatice prin care
reflectă palpabilul.

Liliacul este o declarație de iubire ascunsă într-o natură statică foarte complexă și
atât de răpitoare la prima vedere, încât suntem tentați să rămânem prizonieri în
primul nivel de receptare – cel al impactului imaginii de suprafață, o imagine atât de
mulțumitoare, încât nu ne mai dorim ascensiunea către un nivel superior.

Dacă, însă, reușim să ne eliberăm de sub vraja buchetului de liliac și ne coborâm

privirea spre partea de jos a compoziției, observăm că blatul mesei adăpostește o
ciudată înșiruire de obiecte, care par să se fi întâlnit în același loc fără vreo motivație
anume.
Lupa plasata in tablou ne transmita sa vedem dincolo de suprafata, scrisoarea care
este timbrata ne duce cu gandul ca vine de departe, autorul ne lasa sa descoperim
ca este adresata unui domn sporind astfel misterul. Detaliile picturii ne plaseaza in
lumea reala prin alaturarea cutiului cu care se vede ca a fost executata taietura
plicului. Personalizarea foarte clara a mesajului este data de inelul de logodna si
verigheta doua elemente care traseaza idea tabloului.

Aman nu face nimic la întâmplare și orice detaliu trebuie privit ca pe o provocare

spre interpretare și spre o înțelegere profundă, care se ascunde dincolo de impactul
imediat al imaginii.
Florile de liliac, floare memoriei, datorita parfumului sau persistent, presarate in
tablou ne indica amintirile care raman vii.

În această pictură, maestrul Aman a sugerat și o fermecătoare prezență feminină,

prin obiectele reprezentate lângă vasul cu flori de liliac: o cutie de bijuterii și o
pereche de mănuși elegante.

Liliacul este un simbol al iubirii, al atracției irezistibile, este floarea care transmite
mesaje de dragoste sau sentimente prietenești.

Acest tablou poate fi privit mai mult decat o simpla astrenere de culori pe o panza,
poate fi privit ca o piesa de teatru, scena de film, fila de roman, permitand imaginatiei
sa zburde oriunde.