Textul narativ literar

Se dă textul:
„Un cerb, urmărit îndeaproape de nişte vânători, îşi găsise adăpost sub frunzele mari ale unei viţe de
vie. Vânătorii, grăbiţi să îi dea de urmă, nu au reuşit să-i găsească ascunzişul.
Zicându-şi că era deja în afara oricărui pericol, cerbul a început să ciugulească cu poftă din lujerii
viţei de vie. Unul dintre vânători a auzit foşnetul frunzelor, s-a uitat înapoi şi, zărind vânatul mult căutat,
a slobozit înspre el o săgeată din arcul său, rănindu-l de moarte. Înainte de a-şi da ultima suflare, cerbul
a apucat să murmure: Am primit ce am meritat cu prisosinţă, căci i-am făcut rău viţei de vie care mă
salvase!
Morala 1: Nu-ţi bate joc de cei ce îţi sunt de ajutor.
Morala 2: Nu muşca mâna celui care te apără.”
(Esop, „Cerbul şi viţa de vie”)

1. Ce impresie ţi-a făcut textul? Poţi nota orice stare/ sentiment sau poţi alege dintre următoarele:
bucurie, tristeţe, simpatie, enervare, satisfacţie, amuzament, mânie, curiozitate etc. Scrie în câteva rânduri
de ce ai ales o anume stare/ un anume sentiment.
2. Alege unul dintre cuvintele/ grupurile de cuvinte date: cerb, viţă de vie, vânător. În locul cui ai vrea
să fii? Explică-ţi alegerea în 2-3 rânduri.
3. Explică următoarele cuvinte din text. La nevoie, poţi folosi un dicţionar explicativ sau
www.dexonline.ro: adăpost, ascunzişul, lujerii, a slobozit, a-şi da ultima suflare, a apucat, cu prisosinţă.

Momente ortografice

1. Rescrie cinci cuvinte ce fac parte din câmpul lexical al naturii, din careul următor:

P L V S G B C C E C
L M Ă A Ă R I R D Ă
A X D G L L B I N M
N W M Ă B L Z Z D P
T U T E E U S A U A
E G F L N M O N L T
E C Â M E I A T C E
C A L D L N R E E Ă
U T C U E A E M R I
L E G U M E Ă E E L
F R U N Z E A R A E

2. Transcrie corect textul de mai jos:

Toamna, fica bătrânului anotimpurilor, şiiar fi doriit ca soarele s-ă străluciască doar pentru ea sau chear
să fie ia însăşi soarele. Însă tatăl iei, o supune unei probe, prin care aciasta trebue să culeagă toate razele de
soare întrun coşuleţ, ele deveniind apoi veşmântul toamnei.

Cuvântul. Propoziţia

1. Desparte în silabe cuvintele: păsările, văzduhul, cuprinsului, turturică, rostogolindu-se, nedespărţite.

2. Folosind cuvintele de mai jos, alcătuieşte tipurile de propoziţii cerute:

a) Pădure- propoziţie simplă:
b) Nopţile- propoziţie dezvoltată:
c) Cade- propoziţie enunţiativă/ asertivă:
d) Zborul-propoziţie afirmativă:
e) Călătoresc- propoziţie negativă:
f) Bucuroase- propoziţie exclamativă:
g) Tulbure-propoziţie interogativă:
 Descrierea literară
Se dă textul:
Crizantema, floare rară,
Cu petale diafane,
A-nflorit. Şi floarea toată
Şi-a-mbrăcat-o cu volane.

Stă în rond şi nu-i e teamă

Chiar de-al toamnei carnaval.
Cum e albă ca zăpada
Parcă s-a gătit de bal.

Dar văzând-o aşa frumoasă

Şi-mbrăcată ca o stea,
Vântul a venit, a luat-o
Şi-a pornit la dans cu ea.

Şi dansează-acum, dansează,
Vântu-o ţine-n braţ de stei,
Pomii azvârle cu confete,
Frunze galbene de tei.
(Virgil Carianopol, „Peisaj de toamnă”)
1. Transcrie din text două figuri de stil diferite.
2. Scrie, din text, trei imagini vizuale.
3. Completează câmpurile lexicale ale cuvintelor: floare, toamnă, natură. Minim cinci cuvinte de
fiecare, nu neapărat luate din text.

Verbul

1. Un spiriduş a vărsat o găleată plină de cuvinte. Printre acestea, s-au amestecat trei verbe, aflate la
acelaşi mod nepersonal. Găseşte-le.

A L E R G Â N D
B Â N D R A G V
G H I N Ă R E L
B A R R B Ă O S
Q Z E A I T B E
M W Y E N A W L
I N U N D Â N D

2. Alege listele în care toate cuvintele sunt scrise corect:

a) Accesează, aşază, creează, jenează, lucrează;
b) Accesez, aşez, creez, jenez, lucrez, acord;
c) Accesez, aşez, creez, jenez, lucrez, abordez;
d) Acesează, aşează, creează, jeniază, lucrează.

3. Spiriduşul cel neîndemânatic şi-a pierdut caietul de teme, iar unul dintre renii Moşului i l-a cam
ronţăit. Ajută-l pe spiriduş să-şi refacă tema, alcătuind enunţuri cu verbele indicate mai jos:
a. A alerga, gerunziu
b. A plânge, indicativ, mai mult ca perfect, pers.III, plural
c. A ateriza, indicativ, viitor, pers.II, sg.
d. A ploua, conjunctiv, prezent
e. A zdruncina, indicativ, prezent, pers.I,sg.
 DESCRIEREA LITERARĂ (2) Stări şi sentimente
Se dă textul:
Vasile Alecsandri – Viscolul

Crivăţul de meazănoapte vâjâie prin vijelie,

Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie,
Valuri albe trec în zare, se aşază-n lung troian,
Ca nisipurile dese din pustiul african.

Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies dupa pradă,

Alergând, urlând în urma-i prin potopul de zăpadă.
Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiţi de vânt.
Şi răchiţile se-ndoaie lovindu-se de pământ.

Zberăt, răget, ţipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate,

Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate,
Şi-n departe se aude un „nechez răsunător....
Noaptea cade, lupii urlă... Vai de cal şi călător!

Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire

Stă, aude-n câmp lătrare şi zăreşte cu uimire
O căsuţă drăgălaşă cu ferestrele lucind,
Unde dulcea ospeţie îl întâmpină zâmbind!

1. Alege dintre cuvintele următoare, cel ce denumeşte modul de expunere utilizat în text: dialog, naraţiune,
monolog, descriere.

2. Încercuieşte, din listele de mai jos, sentimentele şi trăirile pe care crezi că le transmite poezia:
SENTIMENTE STĂRI
Iubire nostalgie
Bucurie somnolenţă
Ură oboseală
Frică calm
Mândrie agitaţie
Spaimă exuberanţă
Uimire teamă
Fericire contemplare
Groază visare
Invidie plăcere

Părţi de vorbire

1. Cineva a amestecat câteva substantive şi adjective, combinându-le cu alte cuvinte. Scrie, pe două
coloane, substantivele şi adjectivele pe care le găseşti, apoi desparte-le în silabe. (MINIM CÂTE CINCI DE
FIECARE)

P L V S Ă B C D E F
 M à A P R I N D S
R X D G A L B E N C
A W M Ă T L Z C D O
I U T E I U S U U A
E S F L O M O R L T
E C Â M P I A G C E
C A L D Ă N R A E Ă
U T C U L A E O R I
L E G Â N D Ă C E L
P R I M Ă V A R A E
 Despre lectură

a) Scrie în minim cinci rânduri care sunt deosebirile dintre un tocilar şi un cititor care iubeşte cartea.
b) Scrie trei argumente pro lectură şi trei argumente contra lecturii.
c) În ce situaţii consulţi cuprinsul unei cărţi?
d) Cât de des îţi cumperi cărţi? Cu ce ocazie?
e) Care este cartea ta preferată?

Textul descriptiv literar

Se dă textul:
„Primele lecturi adevărate – adică ale unor istorii lungi, cu personaje şi învăţăminte – au fost pentru mine
două ediţii pentru copii a două poveşti superbe – în orice caz, eu le consider cele mai frumoase care s-au
scris vreodată. Le-am tot citit, le-am purtat după mine între casa bunicilor şi casa părintească, (...) le luam la
culcare aşa cum alteori îmi luam păpuşile, ca o poartă spre linişte şi spre mine însămi. Mă amuz uneori,
acum, să descopăr ce urme adânci au lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două. (...) Lizuca din
Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu şi Eliza din Povestea lebedelor de Hans Christian Andersen, sunt
primele mele prietene imaginare, măştile cele mai durabile pe care Ioana-cititoarea ce sunt, le poartă când
iese în lume.” (Ioana Bot, „Pofta vine citind”)
1. Scrie două sinonime pentru substantivul „învăţăminte” din text.
2. Notează cinci cuvinte care fac parte din câmpul lexical al lecturii.
3. Desparte în silabe cuvintele: poveşti, dumbrava.
4. Textul dat este o descriere literară? Scrie două argumente în sprijinul acestei afirmaţii.

Modurile verbului
Se dă textul:
„Când aveam patru ani, citeam o carte, „Scufiţa Roşie”, într-o ediţie ilustrată, cu paginile cartonate. Nu
ştiam să citesc altceva, fiindcă de fapt şi pe-aia o spuneam pe dinafară, urmărind fiecare rând cu degetul. (...)
Mi-o citise mama de câteva ori şi-mi rămăsese în cap.
Toţi vecinii din cartier mă chemau la ei acasă să mă audă copiii lor mai mari. (...) Dacă încercau să-mi dea
şi altceva de citit, spuneam că nu vreau. (...)
Din vizitele acelea veneam acasă cu burta plină. Mâncam prin vecini, laolaltă cu copiii lor, pâine cu
marmeladă, porumb fiert sau pâine prăjită în untură de porc. Adică ceea ce aş fi mâncat şi acasă. (...)
Când chiar am început să citesc, în prima mea vacanţă de iarnă (...), am început să umblu prin dulapul de
cărţi. În camera aceea nu era sobă. Cele mai multe cărţi nu mai aveau coperte şi nici primele pagini. Aşa am
citit „Fram, ursul polar” într-o ediţie prescurtată de mine.” (Cristian Teodorescu, „Cartea pe pâine”)

1. Precizează cele două momente referitoare la vârsta copilului, menţionate în text.

2. Rezumă, în maxim cinci rânduri, fragmentul dat.
3. Precizează două verbe la moduri nepersonale şi două verbe la moduri personale din textul dat,
precizând modul acestora.
 Substantivul-actualizare (1)

1) Transcrie, din textul dat mai jos, substantivele solicitate:

„Cristina îşi întrerupse şirul gândurilor, ajunsese acasă. Descuie uşa, îşi agăţă pălăria de soare în cuier şi
intră în cameră. Privirea i se îndreptă imediat spre el, spre telefon. Un beculeţ roşcat clipea vesel, semn că
robotul înregistrase nişte mesaje. Se apropie să le asculte, mângâind cu privirea numele scris cu litere negre
pe aparatul alb: James. Era un telefon britanic.” (Ioana Pârvulescu, „James”)

a. Un substantiv comun
b. Un substantiv propriu
c. Un substantiv de genul masculin
d. Un substantiv de genul feminin
e. Un substantiv de genul neutru
f. Un substantiv articulat hotărât
g. Un substantiv articulat nehotărât
h. Un substantiv nearticulat

2) Grupează, în tabelul dat, substantivele următoare: Braşov, copilărie, delicateţe, Cristina, Miruna,
Marea Britanie, redactor-şef, Romtelecom, James, uşă, beculeţ, GPS.
Comune Proprii

Genul şi numărul substantivelor

1) Corectează greşelile de ortografiere a substantivelor din comunicările de mai jos:

a. Substantivele în Acuzativ sunt numeroase.
b. Vreau să merg şi eu la Târgul de Carte gaudeamus.
c. Trenul a juns la Roşiorii De Vede.
d. Titlul cărţii mele preferate este „ Băiatul cu Pijamale în Dungi”.
e. Pe tablă este scris titlul lecţiei: „Autor, Narator şi Personaj”.
2) Citeşte cu atenţie următoarele serii de substantive. Taie cu o linie cuvintele care nu-şi au locul în
fiecare serie, apoi notează genul substantivelor rămase. Fiecare serie trebuie să cuprindă substantive de
acelaşi gen.
a. bâzâit, inventator, secretar, predecesor, om, clovn;
b. lună, surpriză, impresie, loc, zi, castană;
c. calendar, semn, anotimp, moment, călător, potop.
3) Alege formele corecte de plural ale substantivelor de mai jos: Aziluri/ azile, chibrite/chibrituri,
cratiţe/crătiţi, coşmare/ coşmaruri, ciocolate/ciocolăţi, excese/excesuri, rucsace/rucsacuri, salate/ salăţi.

Articolul substantivului

1. Completează spaţiile libere cu articolele genitivale (a, al, ai, ale) potrivite în context:
a. Soneria nouă........telefonului e stridentă.
b. Uniformele anterioare.....elevilor şcolii erau mai frumoase.
c. Prietenii aceştia...fratelui tău sunt simpatici.
d. Rivalul necunoscut...lui Mircea va apărea la un moment dat.
e. Am fost la Arhiva de Filme .....României.

2. Precizează felul articolelor substantivelor din textul următor (doar pentru substantivele articulate):
„În zona pădurii Letea există o populaţie importantă de cai ai nimănui, care ar aduce daune mediului
înconjurător, potrivit unei asociaţii care se ocupă de mediu. Membrii acestei asociaţii spun că abandonarea
unui animal în spaţiul public duce la pierderea dreptului de proprietate şi la răspunderea penală a
proprietarului.”
(„Cum salvăm caii liberi de la Letea”, în ziarul Adevărul, 4 august 2011)
 Imagini artistice

1. Descoperă în careul de mai jos cinci cuvinte din câmpul lexical al culorilor.
I T T A U Q V A T M C
B S A R U B I N I U A
M T T A L K U O R P S
Z A E M A R R B C E T
A C R I N O U A B L A
R O E U B S M N A T N
Q J S G N E V N V I I
K I N O T O N T A H U
P U R P U R I U L X J
X R U M L T S Z L G Y

2. Creează câte o imagine artistică pentru a descrie luna în care te afli: Fiecare imagine artistică va
conţine minim două cuvinte:
- Vizuală
- Auditivă
- Dinamică

3. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii luna ta preferată din an.

Personajul literar
Se dă textul:
„Muntele Nesfârşit era uriaş; atât de mare, încât pe lângă el Muntele Neroditor părea doar o biată
pietricică. Minli nu vedea vârful şi nici poalele muntelui, acesta părând să se ridice dintr-o prăpastie atât de
adâncă, încât măruntaiele lui trebuie să fi fost în inima pământului. Minli se simţea de parcă ar fi ajuns la
marginea lumii şi rămase privind de cealaltă parte a abisului care o despărţea de Muntele Nesfârşit. Li se
înfăţişa precum o piatră verde neşlefuită ce se ridica la cer, pierzându-se în ceaţa argintie.
- Iată-l, anunţă Da-Fu, Muntele Nesfârşit!
- Sunt sigură că Bătrânul din Lună locuieşte acolo, zise A-Fu. Vârful muntelui atinge cu siguranţă
luna.
- Cum ajungem acolo sus? întrebă Minli. O apucase ameţeala de la atâta privit în sus.
Dragonul părea abătut.
- Dacă aş putea să zbor, zise el, aş fi în stare să ne duc pe amândoi acolo, să-l cunoaştem pe Bătrânul
din Lună.
- Dacă ai putea să zbori, râse A-Fu, n-ai avea nevoie să-l cunoşti!”
(Grace Lin, „Bătrânul din Lună”)

1) Realizează câte un scurt portret al personajelor Minli şi dragonul, aşa cu ţi-i imaginezi tu. Vei scrie
trăsături fizice, trăsături morale, calităţi, defecte, pasiuni. Minim câte 7 rânduri pentru fiecare personaj.
 Registrul stilistic
Se dă textul:
A revenit albastrul mai!
Flori în grădină, flori pe plai
Şi flori la pălărie!
Stau ca pe spini, stau ca pe foc!
E timpul numai bun de joc
Şi bun de ştrengărie...
Grivei, tovarăşul meu drag,
Nerăbdător aşteaptă-n prag
S-azvârl în colţ ghiozdanul...
I-e dor ca s-o pornim hai-hui:
Mă dau mai bine-n partea lui,
Că nu e mai tot anul!
O şterg de-acasă frumuşel:
Grivei cu mine, eu cu el,
Şi satu-n colb se-neacă...
Intrăm în codru, şi Grivei
A-nnebunit de vesel ce-i:
Mă muşcă, sare, joacă (...)
Pe sus trec leneş nouri grei
Noi nici nu ne gândim la ei,
Şi doar aduc furtună!
Abia o creangă s-a mişcat,
Şi-n freamăt lung, neaşteptat,
Lumina-n zări se stinge (...)
Dar iată! Cât ne-am închinat,
Un colţ de cer s-a luminat,
Şi-n codru-i plin de soare...
Ieşim voioşi la câmp deschis
Şi-mi pare că a fost un vis
Furtuna trecătoare!...

(Şt.O.Iosif, „Furtuna”)
1. Selectează două imagini artistice şi precizează felul lor. Apoi alcătuieşte enunţuri cu imaginile
artistice găsite de tine.
2. Rescrie din text trei figuri de stil şi precizează felul lor.
3. Textul dat este o descriere? Dă-mi minim trei argumente pentru a-ţi argumenta părerea.
 Compunerea narativă
Se dă textul:
Bunica a zâmbit, apoi şi-a lăsat poşeta pe scaunul liber de lângă ea, dar şi-a păstrat cheile la vedere,
punându-le pe masă, lângă şervet. Pe un inel stăteau prinse două chei cât se poate de banale şi un
neobişnuit medalion albastru. Acesta era subţire cât o foaie de napolitană, avea un diametru de aproape
opt centimetri şi scânteia nefiresc de tare în camera slab luminată. Făcea să sclipească partea din spate a
meniului din mâna mamei, şi vedeam mici puncte albastre reflectându-se în argintul tacâmurilor. (...) Chiar
în mijlocul cercurilor se afla o clepsidră. Nisipul continua să curgă dintr-o parte în cealaltă, cu toate că
medalionul stătea culcat pe masă.(...)
Când a pus medalionul la loc pe blat, l-am luat, ca să mă uit mai bine la el. Era uimitor de uşor pentru
dimensiunile lui. Abia dacă-l simţeam în palmă. Curios lucru, mi-am petrecut degetele celeilalte mâini peste
mijlocul lui sclipitor şi, deodată, am simţit un intens impuls de energie. Mici raze de lumină au izbucnit din
cerc, împrăştiindu-se în tot felul de unghiuri, iar încăperea parcă s-a pierdut în fundal. Îl auzeam pe tata şi
pe Katerine vorbind, însă discuţia lor semăna cu zgomotul făcut de un radio sau un televizor care e pornit
într-un colţ îndepărtat al casei.
Bucătăria a fost înlocuită cu un vârtej de imagini, sunete şi mirosuri ce îmi aţâţau toate simţurile: vântul
adiind într-un lan de grâu, clădiri înalte şi albe, ce vuiau uşor, părând înălţate pe malul oceanului, o gaură
întunecată (care putea fi o peşteră), vocea cuiva plângând în hohote.
(Rysa Walker, Captivi în timp)

1) Extrage, din fiecare paragraf, câte o idee principală. Ţine cont, atunci când le formulezi, că trebuie să
foloseşti persoana a III-a şi să elimini detaliile.

2) Scrie, din text, trei caracteristici ale medalionului.

3) Găseşte în textul dat:

a. O inversiune
b. Un epitet cromatic
c. O enumeraţie

4) Imaginează-ţi că tu eşti Kate, fetiţa de 12 ani care trece prin aceste întâmplări. Alcătuieşte o
compunere de minim 10 rânduri în care să oferi o continuare a textului dat.

Scrierea având caracter personal

Se dă textul:
Am scos cu grijă din punga resigilabilă cartea primită de la Katerine. Coperta în mod evident prinsese şi
zile mai bune, căci, asemenea cărţilor mai vechi din biblioteca şcolii, fusese lipită cel puţin o dată cu bandă
adezivă. Aducea cu un soi de jurnal, presupunere ce mi-a fost confirmată când am deschis volumul şi am
văzut paginile scrise de mână.
Hârtia era într-o stare remarcabil de bună, în comparaţie cu coperta. Nu se îngălbenise câtuşi de puţin.
(...) Greutatea cărţii dădea impresia că ar fi trebuit să conţină cel puţin o sută de pagini, dar eu le-am
numărat rapid şi nu erau decât vreo 40 de foi.
Cu ezitare, am îndoit un colţ şi am rămas surprinsă când am văzut cum ciudata hârtie îşi reia forma
iniţială, neşifonată. Am încercat în zadar să rup o bucăţică din marginile ei. După alte câteva scurte
experimente, stabilisem că în jurnal nu se poate scrie cu pixul, creionul sau carioca. Orice atingea hârtia,
se prelingea imediat de pe file, cu toate că suprafaţa nu părea laminată. Guma de mestecat se lipea preţ de
câteva clipe apoi se desprindea imediat şi nu lăsa nici o urmă. În câteva minute, trăsesem concluzia că
hârtia era pur şi simplu indestructibilă, poate cu excepţia cazului în care îi dădeai foc, dar nu puteam face
asta în metrou.
(Rysa Walker, Captivi în timp)
1) Tu ce ai face cu un astfel de jurnal? Exprimă-ţi părerea într-un text de minim cinci rânduri.
2) La ce persoană sunt relatate întâmplările? Scrie două-trei exemple pentru a-ţi justifica opinia.
3) Rescrie din text un indice de timp şi unul de spaţiu.
 Moduri de expunere
Se dă textul:
Charlayne, prietena mea cea mai bună, a rămas la mine peste noapte.(...)
Am suflat şi am stins chibritul.
- Bun! Deci nu poate fi nici ars.
- Dar focul îl face să miroasă ciudat oarecum, a remarcat Charlayne. Iar coperta... pe ea poţi s-o
arzi, să scrii, orice. E straniu! De ce să nu facă şi coperta măcar la fel de rezistentă ca paginile din
interior? Ea e cea care trebuie să protejeze cartea.
- Adevărat. Am rămas pe gânduri preţ de câteva clipe. (...) Poate autorul încerca să-i facă pe alţii să
creadă că ăsta-i doar un jurnal obişnuit. Uită-te la data din interior: 1890. Mie nu-mi pare un obiect care
şi-ar avea locul în 1890.
- Mie nu-mi pare un obiect care şi-ar avea locul în ziua de azi, a spus Charlayne. N-ai putea s-o suni
pur şi simplu pe bunica ta, ca să afli?
- Ba da. Dar ea mi-a zis că, probabil, cartea o să-mi ofere mai multe întrebări decât răspunsuri. Am
impresia că vrea să scotocesc puţin şi să văd dacă reuşesc să dezleg singură misterul.
Charlayne s-a întins şi a zgâriat o mică umflătură ce ieşea prin ţesătura care învelea cotorul cărţii.
(...) A trebuit să scormonească un pic, dar până la urmă a scos un beţişor galben aprins, de vreo două ori
mai gros decât o scobitoare, cu vârful negru şi ascuţit.(...)
- Cred că e un stylus. Ca ăla de la vechea agendă electronică a mamei. L-ai văzut. Dacă loveşti uşor
ecranul, aşa...
Am luat cartea şi am atins prima pagină cu vârful creionului. Rândurile scrise de mână au început să
alunece încet în sus.
- Aha! Nu-i o carte. E un soi de computer portabil.
(Rysa Walker, Captivi în timp)
1) Care sunt modurile de expunere utilizate în textul de mai sus?
2) Descrie, în 5-7 rânduri, jurnalul primit de Kate de la bunica ei.
3) Rezumă, în maxim cinci rânduri, textul dat. (FII ATENT: rezumatul se face doar la persoana a treia
şi nu conţine descriere sau dialog).
4) Continuă dialogul dat cu 5-7 replici.