Metodologia didactică şi valenţele sale instrumentale utilizate în

activitatea didactică specifică unui curs opţional: ISTORIA

EVREILOR. HOLOCAUSTUL – Sugestii privind:
UTILIZAREA METODELOR DIDACTICE MODERNE

Prof. dr. Jeny Ghioc, Colegiul Național Pedagogic ,, Ștefan cel Mare” Bacău

Dacă ne oprim în demersul nostru didactic în cadrul acestui curs opţional, asupra
metodelor didactice moderne, suntem conştienţi asupra avantajelor obţinute:
-cunoştinţele sunt redescoperite, elaborate;
-elevul dobândeste cunoştinţele specifice prin efort propriu;
-stimulează participarea activă, personală şi interacţiunea cu colegii şi profesorii;
-la finalul activităţii didactice, rezultatele şcolare, nu se referă numai la
achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv, cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi ci la
întreg spectru de comportamente care contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului;
-profesorul este considerat pedagog, care nu impune informaţiile ştiinţifice ci
construieşte dispozitive de învăţare, practicând o pedagogie diferenţiată şi
individualizată.
Conceptul ,, metode de învăţământ”, îşi păstrează şi în prezent semnificaţia
etimologică, împrumutată din grecescul,, methodos”, ceea ce înseamnă drum, itinerar,
cale de urmat în vederea atingerii unor scopuri determinate în prealabil. Realizarea
obiectivelor informative şi formative specifice cursului opţional: Istoria evreilor.
Holocaustul, impune folosirea unor metode şi procedee de lucru, a unei metodologii
didactice adecvate, demersul didactic, aferent cursului menţionat, comportă un evantai de
caracteristici precum:
 Are ca punct de plecare o motivaţie conştientizată prin obiectivele de îndeplinit;
 Angajează activ participanţii: profesorii, elevii, alţi agenţi ai acţiunii de instruire;
 Se desfăşoară în conformitate cu principiile didacticii generale şi ale disciplinei de
studiu: ISTORIE;
 Recurge la metode şi mijloace specifice de realizare;
 Se înscrie într-o formă concretă de organizare a procesului de predare-învăţare-
evaluare;
 Urmăreşte rezultate care să fie supuse evaluării.
Metodele de instruire şi educare, folosite în cadrul acestei discipline opţionale,
privesc atât modul cum se transmit şi se asimilează cunoştinţele, cât şi modalităţile de
dezvoltare a unor calităţi intelectuale, morale, afective, de formare a unor noi
deprinderi şi abilităţi. Organizarea eficientă a procesului didactic, specific cursului
opţional menţionat, corespunde unei căutări, unei noi organizări a elaborării
metodice. Astfel o metodă didactică utilizată, devine o cale de acces spre cunoaşterea
evenimentelor importante din Istoria evreilor, Istoria Evreilor din România,
Holocaustului, capitolului românesc al Holocaustului. Însuşirea noţiunilor specifice,
cunoaşterea, analiza, emiterea de ipoteze, se realizează în primul rând cu scopul de a
determina modelarea comportamentelor elevilor, disponibilitatea acestora de a se
pronunţa împotriva discriminării, de a combate orientările rasiste, xenofobe,
antisemite, de a milita activ pentru respectarea drepturilor tuturor persoanelor,
 indiferent de rasă, religie, statut social. În planul practicii curente, se urmăreşte ca la
această disciplină opţională de studiu, modelul acţiunii didactice eficiente, să plaseze
elevul într-o situaţie de învăţare mai mult sau mai puţin dirijată, mergându-se până la
una similară aceleia de cercetare ştiinţifică, de urmărire şi descoperire a adevărului,
de raportare a lui la aspectele reale ale vieţii. Mai mult ca niciodată, în cadrul acestei
discipline, metoda ţine de sistemul condiţiilor externe ale învăţării şi, nu în ultimul
rând de mediul din care provine fiecare elev în parte( poate proveni dintr-un mediu în
care predomină concepţiile rasiste, xenofobe, discriminatorii, antisemite). În
organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţare în general, dar mai ales în
desfăşurarea demersului didactic specific acestui curs opţional, apar un evantai de
întrebări, la care profesorul trebuie să răspundă:
 Ce l-a determinat pe elev să aleagă acest curs opţional?
 Ce activitate trebuie să desfăşoare elevul, pentru a-l atrage, pentru a dobândii
cunoştinţe, priceperi, deprinderi?
 Ce mijloace pot fi folosite în acest scop?
 Cum se va constata dacă procesul de instruire, specific acestui curs, a atins ori nu
rezultatele prefigurate în obiective?
Pornind de la acestea, cunoaşterea noilor orientări metodologice, ne este absolut
necesară în abordarea demersului didactic la cursul opţional prezentat. Totalitatea
răspunsurilor la aceste întrebări, alcătuiesc un model teoretic al procesului de
instruire, model care are ca finalitate, rezolvarea problemei fundamentale: ce
activitate internă şi externă a elevului duce la realizarea scopurilor învăţării?
Abordarea temelor din programă, se impun a fi realizate de la general, la particular,
de la aspecte din Istoria Evreilor, la contribuţia adusă de aceştia la dezvoltarea
patrimoniului cultural universal: religie, contribuţie economică, culturală, dorinţa de
libertate; la particular, la aspecte privind contribuţia Comunităţii Evreieşti din Bacău, la
dezvoltarea oraşului nostru. În vederea realizării demersului didactic pe care ni-l
propunem, putem utiliza o gamă largă de metode, cărora literatura pedagogică le acordă
spaţii întinse. Nu putem omite ,,metodele tradiţionale”, apelăm la clasă zi de zi la puterea
cuvântului, educaţia fiind de fapt un act de comunicare, care înseamnă mai presus decât
orice utilizarea cuvintelor, prezentarea faptelor, a proceselor. Aceste metode însă pentru a
atrage, pentru a stimula creativitatea, trebuiesc combinate cu metode moderne, activ-
participative, din dorinţa de a determina un mai mare interes din partea elevilor, de a-i
antrena într-o mai mare măsură în actul instructiv-educativ.
Vom prezenta în cele ce urmează câteva aplicaţii plecând de la metodele didactice
moderne din dorinţa de a determina utilizarea acestora în cadrul cursului opţional:,,
Istoria evreilor. Holocaustul”.
METODA PROIECTELOR
 Această metodă se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni
complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi.
 Activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent, individual sau în grup, într-
un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de
informare, investigare, proiectare sau elaborare şi se soldează în final cu
prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc.), care va fi evaluat
(de aceea, proiectul se întâlneşte şi ca metodă complementară de evaluare).
  Printre avantajele acestei metode, menţionăm: posibilitatea unei abordări
interdisciplinare a temei; consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate
intelectuală (de adunare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor); stimularea
iniţiativei şi independenţei elevilor în activităţi; dezvoltarea structurilor cognitive
şi a capacităţilor creatoare ale acestora.
MODEL de PROIECT pe UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:
,,Contribuţia evreilor la dezvoltarea economiei şi culturii
româneşti”
STRUCTURA PROIECTULUI
 Formularea temei :Prin alegerea acestei teme se subliniază contribuţia
importantă pe care a avut-o populaţia evreiască de-a lungul timpului la
dezvoltarea societăţii româneşti , contribuţia adusă la dezvoltarea Bacaului.
 Documentarea şi elaborarea instrumentului de cercetare, recomandarea
materialului bibliografic : Se pot utilizeaza lucrările recomandate în manualul:
Istoria Evreilor. Holocaustul;www.romanianjewish.ro; fcer.jewish.ro, informaţiile
culese de elevi din timpul vizitelor la Muzeul Comunităţii din Bacau,
FCER,Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie, Ed Hasefer,2005.
 Elaborarea proiectului de cercetare, după următoarea structură:
-Istoria evreilor din România:(Unitatea de Învăţare 2, 3,4). Istoria evreilor din
Bacău.
-Contribuţia evreilor la dezvoltarea economiei româneşti. Contribuţia evreilor
la dezvolatrea economică a Bacăului( Unitatea de învăţare 13)
-Acţivitatea ştiinţifică. Personalităţi din rândul Comunităţii Evreieşti locale
-Contribuţii la dezvoltarea literaturii , ştiinţelor umaniste, artei . Personalităţi
din rândul Comunităţii Evreieşti locale

METODA ACTIVITĂŢII CU FIŞELE, este o metodă de învăţare care presupune

utilizarea fişelor elaborate în prealabil de către profesor, conţinând sarcini de lucru pe
care elevii le rezolvă individual. Fişele pot avea roluri diverse
 de suport în dobândirea de noi cunoştinţe, favorizând autoinstruirea;
 de control,
 de realizare a conexiunii inverse;
 de tratare diferenţiată a elevilor, conţinând sarcini diferite pentru diferitele
categorii de elevi din clasă.
Model fişă de lucru :
,,Holocaustul în România. Legislaţia antievreiască”
Folosită în etapa consolidării cunoştinţelor:
1.Realizaţi legături între cele două coloane( 3p)
 a.Decret-lege 2.650 din 8 august 1940
 b.Decret special 2651din 8 august 1940
 c.1 iulie 1940

 a.Pogromul de la Dorohoi
 b.interzicerea căsătoriei mixte între evrei şi ,, românii de sânge”
  c.defineşte calitatea de evreu în spirit rasist, legiferează inferioritatea rasei
evreieşti pe criteriul ritului şi a sângelui
 2.Citiţi cu atenţie textul, răspundeţi următoarelor întrebări( 3 p)
,,…românii nu pot ajunge să se simtă aşa cum ar dori, stăpâni la ei acasă, decât dacă se
rezolvă prin măsuri categorice şi hotărâtoare problema elementului evreiesc la noi. În
acest sens, suntem hotărâţi să venim cu măsuri serioase şi bine studiate, care vor fi
aplicate cu acea sinceritate şi cu acel spirit de hotărâre ce caracterizează actele guvernului
nostru. Pe această cale ne vom apropia mai mult ca niciodată în cursul istoriei noastre de
lozinca veche a naţionalismului românesc: România a românilor şi numai a românilor”
( Declaraţie a ministrului de Externe M. Manoilescu la întoarcerea din vizita la Berlin, 30
iulie 1940)
1.Menţionaţi pe baza textului cauza adoptării legislaţiei antievreieşti
2.Numiţi 2 decrete adoptate in august 1940
3.Menţionaţi 2 prevederi ale acestora
3.Precizaţi 3 localităţi în care au avut loc, în vara anului 1940 crime împotriva populaţiei
evreieşti( 3 p)( Galaţi, Mihoveni, Zăhăreşti)
Model fişă de lucru:
Înţelegerea termenilor specifici
 Formularea ipotezei generale şi parţiale:
 Contribuţia importantă a populaţiei evreieşti la dezvoltarea societăţii româneşti
 Finalizarea cercetării ; cunoaşterea contribuţiei adusă de populaţia evreiască la
dezvoltarea societăţii româneşti facilitează o mai bună înţelegere a evenimentelor
tragice desfăşurate în timpul Holocaustului, determină consolidarea sentimentelor
de solidaritate, comunicare şi afecţiune între membrii societăţii, dorinţa de
promovare a valorilor universale democratice. Pentru a condamna atitudinea
autorităţilor faţă de problema evreiască de-a lungul timpului, culminând cu
Holocaustul românesc trebuie să punctăm în permanenţă contribuţia adusă de
populaţia evreiască atât la realizarea statului românesc cât şi la dezvoltarea pe
ansamblu a societăţii româneşti.
METODA SINELG
 Metoda SINELG este o metoda de monitorizare a înţelegerii si este utila pentru
menţinerea implicării active a elevilor in timpul citirii unui text.
 Aceasta metoda permite implicarea cognitiva activa a elevilor pe parcursul lecturii
textului . Ei coreleaza in mod constient informatiile noi cu cele deja cunoscute.
 Derularea activitatii :
 Pasul 1: Alegeti un text potrivit pentru a fi posibila atingerea obiectivelor
lectiei.
 Pasul 2 : Invitati elevii sa citeasca textul cu atentie.
 Pasul 3 : Pe parcursul lecturarii textului , elevii trebuie sa noteze pe
marginea lui niste semne ce au o anumita semnificatie .
 √ = stiu (dacă ceva din ce au citit confirma ceea ce ştiau sau
credeau ca ştiu)
 +=notiune noua (daca o informatie pe care au intalnit-o este
noua pentru ei )
  - =element neclar,incert,ce merita sa fie discutat (daca o
anumita informatie pe care au citit-o contrazice sau difera de ceea ce stiau
sau credeau ca stiu )
 ? = interesant ( daca gasesc informatii care li se par confuze sau
daca doresc sa stie mai mult despre un anumit lucru )
 Pasul 4 : Elevii reflecteaza asupra celor citite . La acest moment , adesea
se dovedeste a fi de ajutor ca fiecare participant sa-si faca un tabel individual
pentru a categoriza informatiile , asemanator celui de mai jos :

 √ + - ?
 Reflectie :
 Tehnica SINELG este o tehnica de invatare care poate fi utilizata
individual de elevi acasa , pentru pregatirea lectiilor. Numarul semnelor pe care le
fac elevii variaza in functie de scopul lecturii si de experienta pe care o au in
folosirea sistemului de adnotare.
Model, ,,Regimul Antonescu şi evreii( 1940-1944”)
 ,,În cursul nopţii de 22 spre 23 ianuarie, pogromul declanşat în noaptea
precedentă începe din nou, cu şi mai multă violenţă. Cartierele evreieşti sunt
sistematic jefuite, prăvăliile incendiate, mărfurile furate. Mai multe sute de evrei
sunt duşi la Jilava, unde sunt executaţi…Alţi israeliţi, încărcaţi în camioane, sunt
duşi la abatoare, mutilaţi într-un mod înspăimântător, apoi executaţi ca nişte vite.
În sfârşit, alţii sunt ucişi în pădurile din preajma Bucureştiului.”
(Scrisoare către M.A.E.al Franţei, semnată de H.Spitzmuller, reprezentantul
guvernului de la Vichy în România, cu privire la pogromul de la Bucureşti, 22 ianuarie
1941)
 ,,Vei da o ordonanţă, care o vei semna dumneata, ca Comandant Militar al
oraşului Iaşi, bazată pe Înaltele Decrete existente şi mai adăugând , având şi în
vedere starea de războiu…La primirea de focuri de armă dintr-o locuinţă, se va
încercui acea locuinţă cu armata, vor fi arestaţi toţi locatarii( afară de copii) şi
după o instrucţie sumară, acei găsiţi de vină vor fi executaţi”
(Raport a lui Emanoil Leoveanu, director general al poliţiei, către generalul Ion
Antonescu, 2 iulie 1941)
√ + - ?
Jefuirea cartierelor pogrom După o instrucţie victime
evreieşti, sumară cei găsiţi
incendierea vinovaţi vor
prăvăliilor, a fi executaţi
sinagogilor

METODA FOCUS GRUP, face parte dintre metodele de comunicare orală,

interactive(de dialog).
 Această metodă presupune o discuţie focalizată ce tinde să ofere cât mai
multe variante, informaţii despre o problemă/temă.
 Ideea centrală este de a ,,colecta”’ date şi de a urmări constituirea ,,opiniei de
grup”;
 Grupurile sunt constituite în cadrul clasei /grupei sau anului de studiu;
 Desfăşurarea activităţii se face în conformitate cu o planificare ce
include:stabilirea scopului;o tipologie a întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă
calitatea de a părea spontane(chiar dacă sunt îndelung gândite), corelate strâns cu
gradul de cunoaştere al participanţilor.
 Tipurile de întrebări pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcţionare de
probleme, pregătitoare şi de redirecţionare, de depersonalizare, factuale, afective,
anonime etc.
 Desfăşurarea în condiţii optime a acestei metode presupune îndeplinirea unor
condiţii:clasa de elevi să se împartă in mai multe micro-grupuri(echipe)
funcţionale, fiecare cu acelaşi număr de participanţi;grupurile iniţial formate vor
fi eterogene sub aspectul potenţialului de implicare a membrilor săi.În cadrul
fiecărui grup, in mod discret, profesorul desemnează un elev cu sarcina de a
contraargumenta în momentul în care se ajunge prea rapid şi prea facil la
epuizarea sarcinii şi la consens. Iniţial se realizează o diagramă precisă, prin
nominalizarea grupurilor şi a participanţilor în cadrul acestora, pentru a o compara
cu situaţia finală.
 În desfăşurarea ei metoda focus-grup poate să parcurgă următoarele etape:
1.Profesorul anunţă subiectul activităţii şi sarcina de lucru cu secvenţele
(sarcinile) ei succesive.
2.Fiecare micro-grup îşi desfăşoară activitatea independent; discută liber asupra
fiecărei sarcini. Prin interacţiunile intragrup se ajunge la epuizarea subiectului si
formularea unei concluzii. În cazul în care grupul este prea inert şi se ajunge prea
repede la consens, intervine elevul-oponent care caută să dinamizeze discuţia
bazându-se pe contraargumente.
3.Al doilea grup preia concluziile primului grup şi dezvoltă acelaşi subiect,
folosindu-se de noi informaţii. Concluziile celui de-al doilea grup sunt preluate mai
 departe de cel de-al treilea grup care dezvoltă,în felul lui, acelaşi subiect. Procesul
continuă în acelaşi mod cu restul grupurilor incluse în activitate.
4. Teptat, discuţiile se apropie de un consens la nivelul majorităţii grupurilor. În
această fază se pot realiza schimburi de membri care au disponibilităţi pentru aceleaşi
idei, opinii, soluţii.
5.Dacă există grupuri deviante sau mai puţin implicate, profesorul redeschide
subiectul în plen. De această dată, desfăşurarea dezbaterii este asemănătoare metodei
Phillips-66, cu lideri de opinie aflaţi în opoziţie, la care se asociază membrii
diferitelor grupe care au puncte de vedere comune.Apoi, se urmăreşte dinamizarea şi
echilibrarea ‘grupurilor problemă’ până la finalizarea subiectului avut în vedere.
6.În final, profesorul prezintă comparativ diagrama interacţiunilor atât diferite,
eventual, din startul activităţilor intragrup cu diagrama interacţiunilor şi influenţelor
reciproce realizate în urma exerciţiului focus-grup, în care grupurile participante, de
acum integrate, depind direct unele de altele.

MODEL: METODA FOCUS GRUP,aplicată la

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE
,,EVREII DUPĂ HOLOCAUST”
 1.Clasa este împărţită în microgrupuri de lucru
 2. Se anuţă tema, sarcinile de lucru:
-,,Evreii după Holocaust”, probleme de atins de atins: Mişcarea Sionistă; ,,Declaraţia
Balfour”; aliya spre Israel;Constituirea Statului Israel ; contribuţia evreilor din România
la constituirea şi dezvoltarea Israelului.
-Sarcinile de lucru: să se evidenţieze rolul jucat de Mişcarea Sionistă în constituirea
statului Israel; să se stabilească contextul redactării,, Declaraţiei Balfour”; să se
evidenţieze atitudinea Marii Britanii faţă de aliya pe teritoriul viitorului stat Israel; să se
prezinte contextul adoptării Declaraţiei de Independenţă şi proclamarea Statului Israel; să
se menţioneze atitudinea statelor arabe vecine faţă de constituirea statului Israel, precum
şi urmările acestei atitudini.
-se va pune la dispoziţia elevilor fişe de lucru cu informaţii din documente şi lucrări
adecvate precum: Calaude Klein, Israel, Statul Evreilor, ALL, 2003; Francois Massoulie,
Conflictele din Orientul Mijlociu, ALL, 2003; Carol Bines, Din istoria imigrărilor în
Israel, 1882-1995, Ed Hasefer, 1998.
 3.Grupurile îşi desfăşoară activitatea independent; sunt preluate, discutate
concluziile fiecărei grupe, se ajunge la un consens
 4. Profesorul realizează o diagramă, sunt notate concluziile, interacţiunile dintre
grupuri
Mişcarea Sionistă Declaraţia Balfour Atitudinea Marii Proclamarea Atitudinea statelor
Britanii faţă de aliya statului arabe vecine,
Israel
Conflconflictele
din Orientul Apropiat

grI

gr II

gr III

gr IV

METODA CUBULUI
 Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Sunt
recomandate următoarele etape:
1.Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea subiectului pus în discuţie.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor
şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de
timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi.
Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi
primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul
poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
4.Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5.Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
Metoda cubului, aplicată
Unităţii de învăţare 8, ,, Holocaustul în România”

 Grupa 1. Descrie. Descrie modalităţile de exterminare a evreilor din Basarabia,

Bucovina, Transnistria( 1941-1942), nordul Transilvaniei.
 Grupa 2.Compară.Compară acţiunile de exterminare a evreilor realizate de nazişti
cu cele întreprinse de autorităţile româneşti, armată şi jandarmerie.
  Grupa 3.Asociază.Asociază Regimul Antonescu, legislaţia antisemită emisă, cu
acţiunile de exterminare a evreilor din Basarabia, Bucovina, Transnistria.
 Grupa 4.Analizează. Analizează situaţia evreilor din aceste teritorii după 1942
 Grupa 5. Aplică. Aplică cunoştinţele existente despre contribuţia evreilor la
dezvoltarea societăţii româneşti şi explicaţi atitudinea autorităţilor române faţă de
evrei în perioada: 8 august 1940- martie 1944.
 Grupa 6.Argumentează. Argumentează necesitatea studierii în şcolile din
România al Capitolului românesc al Holocaustului.
METODA CADRANELOR, metodă a gândirii critice, presupune trasarea pe mijlocul
foii, sau a tablei, a două drepte perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru
,,cadrane” şi în care elevii vor nota informaţiile solicitate. Se poate lucra individual sau
cu clasa împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupa va primi câte o fişă. Se pot propune
diferite cerinţe în cadrul metodei cadranelor pentru a realiza obiectivele propuse în lecţia
respectivă.
Metoda cadranului,aplicată a
Unitatăţii de învăţare 9,Cetăţeni români -,, drepţi ai popoarelor”

1.Precizaţi în ce constă distincţia de, 2. Menţionaţi în ce au constat acţiunile

,,drepţi între popoare”; de cine este de solidarizare a românilor cu evreii
acordată si care sunt condiţiile acordării
acesteia

3.Precizaţi numele unor cetăţeni români 4.Relizaţi în aproximativ ½ pag. un

distinşi cu titlul de,, Drept între scurt eseu în care să evidenţiaţi:
popoare” importanţa acţiunilor de solidarizare a
românilor cu evreii

METODA CADRANULUI APLICATĂ PE ANALIZA DOCUMENTULUI

 Asociaţia Evreilor din România Victime ale Holocaustului, Holocaust:Tinerii
întreabă, supravieţiutorii răspund, Ed. AERVH, Buc.2008
 Liviu Beris-supravieţuitor Transnistria, întrebare:
,, Are poporul român vreo vină pentru ce li s-a întâmplat evreilor în timpul
Holocaustului?”
răspuns:,, Pe parcursul unei istorii de mii de ani, poporul evreu a avut parte de
nenumărate învinovăţiri colective, dacă n-ar fi să amintim decât de decid, omoruri rituale,
otrăviri de fântâni şi răspândire de boli contagioase, ajungându-se să fie învinovăţit chiar
şi pentru faptul că există. Memoria colectivă a poporului evreu, care a reţinut toate aceste
episoade, respinge instinctiv tendinţa de învinovăţire colectivă…Învinovăţirea colectivă a
poporului român pentru cele întâmplate în timpul Holocaustului ar fi un non-sens.
Responsabilitatea este directă şi aparţine mareşalului Antonescu, guvernului pe care l-a
condus, autorităţilor civile şi militare şi unor indivizi care au răspuns,, chemărilor” şi au
participat direct la aplicarea politicii de exterminare a evreilor în timpul celui de-al II-lea
război mondial…până şi sub aspect ştiinţific , vinovăţie colectivă nu există. Există în
schimb în mod clar responsabilitatea individuală pentru acţiunile fiecăruia dintre noi”
1..Precizaţi pe baza cunoştinţelor 2.Realizaţi contraargumente, la
dobândite şi pe baza fragmentului de acuzele colective menţionate
text, principalele acuze care i-au fost
aduse poporului evreu de-a lungul
timpului.

3.Prezentaţi pe baza fragmentului de 4. Menţionaţi 3 persoane care au avut

text, cui îi revine responsabilitatea o altă atitudine decât oficialităţile
pentru declanşarea şi desfăşurarea româneşti în perioada Holocaustului.
Holocaustului în România.

METODA CVINTETUL
 Metoda cvintetului este o metodă nouă care pune accentul pe forţa creativă a
elevului.CVINTE-TUL este o poezie care impune sintetizarea unor informaţii,
conţinuturi în exprimări clare care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei
date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază
anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de
5-7 minute. Trebuie să le daţi un subiect ( un cuvânt-cheie din lecţia zilei
respective sau din lecţia anterioară), iar ei, în timpul dat, trebuie să dovedească
capacitatea lor de a crea şi de a fi receptivi la cele discutate în clasă. E o metodă
eficientă care combină utilul cu plăcutul.
 Regulile de întocmire a unui cvintet, SUNT:
 ♦ primul vers este format din cuvântul tematic ( un substantiv);
 ♦ al doilea vers este format din 2 cuvinte ( adjective care să arate însuşirile
cuvântului tematic) ;
 ♦ al treilea vers este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime
acţiuni ale cuvântului tematic);
 ♦ al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie prin
care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul tematic;
 ♦ al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează tema/
ideea .
Aplicaţie la metoda cvintetului
1.Lagăr 1.Deportare
2.Exterminare, gazare. 2.Înfometare, epuizare
3.Suferind, sperând, iertând. 4.Improvizând, tâlhărind,executând
4.Durerea este foarte mare. 5.Mulţi evrei au murit
5.Condamnare 6.Responsabilizare

1.Pogrom.
2.Dărâmare, incendiere.
3.Înjosind, împuşcând, spunzurând.
4.Numărul victimelor mare.
5.Dorohoi, Bucureşti, Iaşi

ÎNVĂŢAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI

Trăim într-o societate aflată în continuă schimbare, în care tehnologia digitală, transformă
fiecare aspect al vieţii umane, mai ales viaţa elevilor noştri. Putem folosi această metodă
la predarea tuturor unităţilor de învăţare, apelând la informaţiile oferite de site-ul:
Yad Vashem, precum
http://www6.yadvashem.org/wps/portal/photo?lang=en&homepage=true, imagini despre
aspectele vieţii de zi din cadrul comunităţilor evreieşti europene, precum şi imagini din
ghetouri, lagare, etc.

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
• Dumitru, Alexandru., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de
Vest, Timişoara, 2000.
• Gruber, Daniela, Didactica istoriei și formarea de competențe, Ed. Cetatea de
Scaun, 2015.
• Iutiş, Gheorghe şi colab., Istorie. Ghid metodic pentru studenţi şi profesori
debutanţi, Centrul Educaţia 2000+, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi 2005.
• Istoria evreilor. Holocaustul-manual pentru liceu, Petrescu Florin, Ed.didactică și
pedagogică, 2007.
• Roaită, Alice, Ionela, Didactica istoriei, Un manual pentru profesorul de istorie,
Ed. Didactica activă, 2015.
• Stradling,Robert, Multiperspectivitatea. Ghid pentru profesorii de istorie,
Consiliul Europei, Strasburg 2002 (traducere în limba română).
• M.E.C., Învăţarea activă, ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti,
2001.