Grupa centrala a Carpatilor Orientali

 Aceasta grupa mai este cunoscuta si sub numele de Grupa Transilvano-Moldoveana.

Limite
 la nord, aliniamentul mai coborat ce leaga Dep. Dornelor cu cea a Campulungului peste pasul
Mestecanis (1096m)
 la sud, marea depresiune a Brasovului si Valea Oituzului
 la vest limita este concretizata prin abruptul platoului ce se ridica deasupra zonei estice a
Depresiunii colinare a Transilvaniei
 la est intra in contact cu Subcarpatii Moldovei.

Geneza
 Aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor romanesti,
inaltati in cea mai noua orogeneza – orogeneza alpina.
 Punerea in evidenta a masivelor carpatice a inceput mai de mult, in orogeneza hercinica, din a
doua parte a Paleozoicului (Carbonifer si Permian), care a individualizat axul sisturilor cristaline.
 Catre sfarsitul erei Mezozoice, in Cretacic, datorita presiunii scutului african Gondwana asupra
geosinclinalului Marii Thetis din sudul Europei, a inceput orogeneza aplina, de mare anvergura,
care a inaltat lantul alpino-carpato-himalaian.
 Cutarile au continuat in lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel in intregul lant carpatic, in Neozoic,
la definirea lor contribuind si eruptiile vulcanice din a doua parte a Neogenului, care au creat sirul
muntilor vulcanici de pe rama vestica a Carpatilor Orientali.
 Depresiunile Giurgeu si Ciuc s-au format prin tectonizare in Neozoic. In aceste depresiuni au ramas
lacuri care s-au drenat mai tarziu in Cuaternarul inferior.
 La infatisarea actuala a reliefului a contribuit si actiunea ghetarilor, deoarece in prima parte a
Cuaternarului (Pleistocen) clima a suferit o racire generala, crestele mai inalte de 2000m fiind
acoperite cu ghetari, care au sculptat circuri, vai glaciare, creste.
 O data cu incalzirea climei, in postglaciar (Holocen) ghetarii s-au topit si a continuat sa se
desfasoare actiunea agentilor externi, mai ales a apelor, care prin eroziune si acumulare au
modelat vai, terase.
 Din Cuaternar pana in prezent acesti munti au fost si sunt supusi proceselor de modelare: eroziune
eoliana si fluviatila, prabusiri, dezagregare generata de fenomenele inghet-dezghet, dizolvare pe
roci solubile – carstice.

Litologia
 Principalul element care a contribuit la generarea unui relief atat de variat in aceasta grupa
montana (ca de altfel in toti Carpatii Orientali) il constituie diversitatea mare a rocilor, ce impune un
paralelism al culmilor:
 fasie centrala de sisturi cristaline, care se afunda la sud de obarsia raului Trotus;
 in vest este prezenta fasia formatiunilor vulcanismului neogen. Rocile eruptive sunt
reprezentate prin: andezite, dacite, bazalte si riolite.
 in est se afla fasia flisului cretacic si paleogen constituita din formatiuni detritice:
conglomerate, gresii, sisturi marnoase si argiloase.

Caracteristici generale
 reducerea altitudinilor de la nord la sud, respectiv de la peste 2000 m in nord (Calimani) pana la
sub 1500 m si chiar mai putin in sud; cele mai mari altitudini din grupa sunt in M-tii Calimani (2100
m);
 latimea mare si lipsa de masivitate, datorita multimii depresiunilor si a vailor ce o strabat;
 paralelismul culmilor este subliniat de reteaua de vai longitudinale largi;
 orientarea culmilor pe directie N-V/S-E;
 multimea depresiunilor si a pasurilor, arealele de discontinuitate (transversale si longitudinale)
1
  extensiune mare a eruptivului si a flisului, comparativ cu zona cristalino-mezozoica

Tipuri genetice de relief

 Relieful vulcanic – pe rocile vulcanice
 muntii vulcanici : Calimani, Gurghiu si Harghita
 eruptiile vulcanice ceva mai tarzii (Pliocen-Cuaternar), comparativ cu Oas si Gutai (Badenian-
Sarmatian), explica pastrarea reliefului initial, in unele locuri chiar cu cratere intregi (Masivul
Ciomatu Mare, unde s-a format Lacul Sfanta Ana).
 sub conurile vulcanice, pe latura dinspre Depresiunea Transilvaniei, sunt prezente platourile
vulcanice, in multe cazuri prezinta o netezime evidenta.
 relieful de conuri si platouri vulcanice (de lava si piroclasite) imprima retelei hidrografice un
caracter radiar-divergent, in timp ce in interiorul craterelor s-au format o serie de vai mici cu
caracter convergent.
 in zonele de intalnire a conurilor vulcanice s-a organizat reteaua hidrografica majora, care a
condus fie la formarea unor defilee transversale: Muresul, intre Toplita si Deda si Oltul la Baile
Tusnad, fie partial transversale: Gurghiul, Tarnavele si Homorodul.
 Relieful petrografic
 relief carstic pe calcarele din Hasmasu Mare (lapiezuri, doline, uvale, polii, pesteri). Pe cursul
Bicazului sunt cheile cu acelasi nume, iar pe Bistrita Cheile Zugreni sunt cele mai
spectaculoase. Calcarele, in zonele cu abrupturi mai proeminente, au dat, in urma fenomenelor
indelungate de dezagregare, importante mase de grohotis, fixate in buna masura cu vegetatie
forestiera.
 in conglomeratele din M-tii Ceahlau s-a format un relief ruiniform caracteristic: turnuri, stanci
singuratice, coloane (Caciula Dorobantului, Dochia, Turnu Sihastrului), forme structurale
(Toaca, Lespezi), chei (atat in conglomerate cat si in gresia marginala).
 pe sisturile cristaline din muntii Giumalau, Rarau, Bistritei, Giurgeu si Hasmasu apar forme de
relief greoaiesi vai adanci
 pe flisul din M-tii Stanisoarei, Gosmanu, Berzunti, friabilitatea formatiunilor geologice si pantele
relativ accentuate, la care se adauga si actiunea antropica, mai cu seama in privinta
despaduririlor, au condus la dezvoltarea unor procese de eroziune destul de intense (alunecari
de teren si numeroase organisme torentiale ce inregistreaza adancimi chiar de zeci de metri).
 Relieful structural
 in structuri tabulare – pe platourile de lava, pe interfluvii, apar suprafete structurale, de o
netezime evidenta, numite de localnici: Dealul Lat, Lopata, Sesul Porcului, Sesul Paltinului (in
M-tii Calimani).
 in structuri cutate – sinclinale suspendate (Hasmasu Mare, Ceahlau)
 Relieful fluvial
 Apele curgatoare prin eroziune si acumulare au creat vai, terase, lunci;
 Vaile sunt foarte adanci, cu versanti puternic inclinati (in rocile dure). In depresiuni, unde sunt
roci sedimentare mai moi vaile sunt mai largi;
 La poalele muntelui apar acumulari piemontane (in depresiuni);

Procese actuale de modelare

 Dezagregare determinata de inghet-dezghet
 Alunecari de teren
 Avalanse de zapada

Relieful
 Sirul muntilor vulcanici este format din muntii Calimani(Vf Pierosu – 2100 m), Gurghiu (Vf. Saca
1776 m) si Harghita (Harghita Madaras – 1800 m) depasind defileul Oltului prin masivul Ciomatu.
M-tii Calimani (2100 m in Vf. Pietrosul Calimanului)
o masivitate accentuata
o orientati pe directie vest-est.

2
 o relieful este in legatura cu aparatul principal de eruptie, cu platourile de lave, apoi de
alternanta de lave cu piroclastite si tufuri vulcanice.
o la conul principal se adauga si unele conuri secundare.
o sunt evidente, in peisaj, rupturile de la limita dintre platourile de lava si acumularile de
piroclastite, in aceste locuri, de-a lungul raurilor formandu-se chiar mici cascade.
o apar interfluvii structurale de o netezime evidenta, numite de localnici: Dealul Lat, Lopata,
Sesul Porcului, Sesul Paltinului.
o in pleistocen un areal restrans din Calimani a stat sub actiunea glaciatiei si nivatiei, in urma
carora au ramas in relief circuri suspendate, pereti abrupti, creste.
Muntii Gurghiului (Vf Saca, 1776 m)
o incep de la Defileul Muresului (Toplita-Deda) si tin pana la izvoarele Tarnavei Mari (Pasul
Sicas, 1000 m).
o relieful este reprezentat prin doua trepte principale: cupole vulcanice (1500-1700 m) si platouri
de lava si piroclastite (800-1300 m).
M-tii Harghita
o sunt un rezultat al asocierii a zece conuri vulcanice, cel mai important fiind Harghita (1800 m),
care pastreaza si craterul ce este drenat spre sud de Valea Varghisului.
o sub conurile vulcanice, pe latura dinspre Depresiunea Transilvaniei, sunt prezente, ca si in
cazul celorlalte doua unitati montane de la nord (Caliman si Gurghiu), platourile vulcanice, in
multe cazuri prezinta o netezime evidenta.
o capatul sud-vestic al Muntilor Harghitei este taiat de catre Olt, formand Defileul Oltului sau al
Tusnadului (intre Baile Tusnad si Bixad).

 Sirul cristalin cuprinde muntii: Giumalau si Rarau,(delimitati la nord de Valea Moldovei, iar la est
si la sud de Valea Bistritei), Bistritei, Giurgeu si Hasmasu.
Masivul Giumalau (1857 m)
o este format din sisturi cristaline care imprima forme de relief greoaie.
Masivul Rarau (1651 m)
o se deosebeste de precedentul prin faptul ca este asezat pe marginea externa a cristalinului sub
forma unui sinclinal suspendat, asemanator cu Haghimasul Mare si Bucegii.
o calcarele mezozoice stau peste sisturile cristaline din regiune, formand cunoscutele klippe
calcaroase, in care eroziunea diferentiala a determinat un relief caracteristic: turnuri, piramide,
blocuri, pereti, cu o masa apreciabila de grohotisuri la baza.
o pe culmea tesita a Raraului apar vestitele Pietrele Doamnei, care reprezinta un caracteristic
relief ruiniform.
M-tii Bistritei (Vf Budacu, 1859 m)
o sunt delimitati la nord de Depresiunea Dornelor, la est de Valea Bistritei, la sud de Valea
Bistricioarei, iar la vest limita urmareste sirul depresiunilor: Bilbor, Borsec, Dragoiasa.
o sunt alcatuiti aproape in totalitate din sisturi cristaline, fapt ce le imprima un relief de culmi
greoaie.
M-tii Giurgeului
o in compartimentul nordic al acestora sunt prezente depresiunile Bilbor si Borsec, iar in vest
Depresiunea Giurgeu.
o reprezinta o unitate alungita pe directia nord-sud
o depasesc numai in putine locuri 1500 m
o sunt formati din sisturi cristaline, in nord fiind prezente unele revarsari de lave si piroclastite ale
Calimanului, iar pe suprafete mai restranse apar calcare mezozoice (mai ales in partea estica)
o litologia mentionata a determinat un relief corespunzator, reprezentat prin culmi prelungi din
care se desprind unele varfuri rotunjite.
M-tii Hasmasu Mare (M-tii Haghimasului)
o reprezinta masivul calcaros – dolomitic (triasic si jurasic) de la izvoarele Muresului si Oltului,
care constituie un sinclinal suspendat, cu fundament de sisturi cristaline
o prezenta calcarelor a generat un relief carstic cu lapiezuri, chei, doline, uvale, polii, pesteri.

3
 o calcarele, in zonele cu abrupturi mai proeminente, au dat, in urma fenomenelor indelungate de
dezagregare, importante mase de grohotis, fixate in buna masura cu vegetatie forestiera.

 Aliniamentele de flis sunt formate din: Ceahlau(1907 m), Tarcau, Ciuc si Nemira (sirul intern) si
Stanisoarei, Gosmanu si Berzunt (aliniamentul extern).
Masivul Ceahlau
o apare izolat datorita vailor ce-l delimiteaza, a Bistritei in est, a Bicazului in sud, a Bistricioarei in
nord – adevarate culoare
o domina orizontul cu inaltimea de 1907 m in Vf. Ocolasu Mare.
o se inscrie aproape in totalitate in cadrul flisului intern (cretacic), evidentiindu-se doua subunitati:
inalta (centrala) si joasa (externa).
 Partea inalta se prezinta sub forma unei cupole uriase ce domina cu 600-700 m culmile
muntoase din jur, acesta situatie fiind determinata de rezistenta deosebita a stivei groase de
conglomerate ale flisului cretacic, cu putine intercalatii de gresii si stanci calcaroase.
 depozitele mentionate apar sub forma unui sinclinal suspendat, avand o intinsa zona de
platou din care se inalta piramidal, mai multe varfuri ce depasesc 1800 m: Ocolasu Mare
(1907 m), Toaca (1904 m), Ocolasu Mic.
 marginal, platoul central se termina cu abrupturi puternice, la baza carora se afla mase
intinse de grohotisuri, urmare a proceselor continue de dezagregare a conglomeratelor.
 in conglomerate s-a format un relief ruiniform caracteristic: turnuri, stanci singuratice,
coloane (Caciula Dorobantului, Dochia, Turnu Sihastrului), forme structurale (Toaca,
Lespezi), chei (atat in conglomerate cat si in gresia marginala).
 Partea joasa inconjoara zona centrala printr-o serie de culmi ce coboara in sistem radiar
spre vaile marginale ale masivului. Aceasta parte este constituita tot din flis cretacic, insa cu
formatiuni mai moi: sisturi marnoase si argiloase, gresii calcaroase.
M-tii Tarcau
o se intind intre Valea Bicazului in nord si cea a Trotusului in sud, ca o masa muntoasa cu
altitudini in descrestere (1664 m in Vf. Grindusu).
M-tii Ciuc (Vf. Viscol, 1493 m)
o ocupa zona dintre Valea Trotusului in nord si in est si Valea Uzului in sud.
M-tii Nemira (Vf. Nemira Mare- 1649 m)
o se intind intre Valea Uzului in nord si Valea Oituzului in sud.
M-tii Stanisoarei (Vf. Bivolu, 1530 m)
o sunt situati intre Valea Moldovei la nord si Valea Bistritei la vest si la sud;
o au aspectul unei culmi alungite (peste 60 km), impadurite pana in depresiunile subcarpatice
estice.
o partea de nord si centrala apartine flisului cretacic (sisturi marnoase si argiloase, peste care
sunt asezate insular conglomerate si gresii).
o sectorul sudic apartine flisului paleogen, fiind constituit din gresii, sisturi grezoase si argiloase.
o spre sud, in cotul Bistritei, M-tii Stanisoarei se termina cu Muntele Botosanu, pe sub care este
sapata aductiunea ce duce apa din Lacul Izvorul Muntelui la Hidrocentrala Stejaru, iar in nord se
incheie cu Obcina Voronet (pe Valea Voronet este situata manastirea cu acelasi nume).
M-tii Gosmanu
o sunt orientati pe directie nord-sud
o au altitudini ce nu depasesc 1450 m (1442 in Cracul Geamana), dupa care scad spre periferie
chiar la mai putin de 800 m)
o sunt alcatuiti din flis paleogen.
M-tii Berzunti
o inchid dinspre est depresiunea Comanesti(pe Trotus);
o nu ajung sa inregistreze altitudini de 1000 m (984 in Vf. Magura), inscriindu-se in categoria
muntilor mici.

 Spre sud grupa centrala a Carpatilor Orientali se termina cu munti mici, care patrund digitat in
nordul Depresiunii Brasov, intre cotiturile Oltului: M-tii Persani (cristalin si calcare) muntii Baraolt
si Bodoc (din flis).
4
 Varietatea mare a reliefului Grupei centrale a Carpatilor Orientali decurge din marea multime a
depresiunilor intramontane, a pasurilor, a trecatorilor, a culoarelor de vai.
 Contactul zonei cristaline cu cea vulcanica este marcat printr-un intins culoar depresionar, mai
ingust in nord (depresiunile Dragoiasa, Bilbor, Borsec) si bine dezvoltat in rest (depresiunile
Giurgeu si Ciuc).
Depresiunea Giurgeului
o axata pe Muresul Superior, in amonte de defileul Toplita-Deda este marginita de M-tii Calimani
la nord, de M-tii Giurgeu la est si M-tii Gurghiu la vest.
o are in fundament sisturi cristaline peste care stau depozite de pietrisuri, nisipuri si chiar marne,
depuse in perioada in care acest spatiu a fost ocupat de catre apele lacului romanian –
pleistocen.
o trei trepte de relief: piemonturile laterale, cu dezvoltare mai larga spre M-tii Gurghiului, terasele
(cinci) si lunca destul de larga, uneori inmlastinita, in care Muresul prezinta o meandrare dintre
cele mai evidente.
Depresiunea Ciucului
o situata tot longitudinal, la sud de prima, este inconjurata de muntii Harghita la vest si Ciuc la
est.
o prezinta aceleasi trasaturi cu cea anterioara.
o in partea centrala a depresiunii se pastreaza intinse mlastini si turbarii.
o ambele depresiuni au altitudini intermediare (600-700 m), cu climat racoros. Ele sunt separate
prin patrunderea unui pinten cristalin, mult avansat spre vest, in zona Izvorul Muntelui.
Depresiuni golfuri: Varsag, Varghis
o pe latura vestica a muntilor vulcanici;
o eroziunea a indepartat in unele locuri cuvertura de roci vulcanice, formand aceste depresiuni.
Depresiunea Casin
o in sud-estul Muntilor Ciuc, la limita cu M-tii Bodoc, apare.
Depresiunea Comanesti
o strabatuta de Trotus si de afluentul sau Uzul
o este inchisa de M-tii Gosmanu la nord, M-tii Berzunti la est, de M-tii Nemira la sud si de M-tii
Ciucului la vest.

 Pasurile, trecatorile, vaile longitudinale, sectoarele de vai transversale, intrerup masivitatea acestei
grupe, inlesnind circulatia dintr-o parte in cealalta.
 P. Bucin (1273 m) in M-tii Gurghiu, asigura legatura dintre depresiunile Giugeu si Praid.
 P. Sicas (1000 m), in intre M-tii Gurghiu si Harghita asigura legatura intre asezarile din
depresiunile Giurgeu, Varsag si Odorhei.
 Trecatoarea Racos in M-tii Persani, pe Valea Oltului, asigura legatura intre asezarile din
Depresiunea Brasov si cele din sud-estul Depresiunii colinare a Transilvaniei; prin el trece
magistrala feroviara Bucuresti-Cluj Napoca-Oradea.
 Pasul Vladeni intre M-tii Persani si Carpatii Meridionali, asigura legatura intre asezarile din
depresiunile Brasov si Fagaras; prin el trece magistrala feroviara Bucuresti-Brasov-Sibiu-Arad si
soseaua Brasov-Fagaras-Sibiu.
 Pe Valea Bistricioarei este trecatoarea Tulghes, prin care trece drumul ce vine dinspre
Moldova spre Transilvania prin Borsec si Toplita.
 La izvoarele Trotusului este trecatoarea Ghimes-Faget; prin ea trec calea ferata electrificata si
soseaua care asigura legatura intre Moldova si Transilvania.

Clima
 Factorii care influenteaza clima:
 Pozitia geografica - apar usoare nuantari caracterizate prin diferente de umiditate si
temperatura intre vest si est, unde valorile raman mai coborate. Precip. sunt mai abundente pe
fatada vestica in comparatie cu fatada estica. Aceste nuantari se datoresc maselor de aer

5
 vestice (oceanice), care patrund peste pragul nu prea inalt al muntilor vulcanici, ca si ale celor
est-europene (de ariditate).
 Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor muntoase introduce modificari locale: scaderi de
temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mari.
 Fragmentarea reliefului -in depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura, respectiv
acumulari de aer pe fundul depresiunilor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temperaturi
scazute in sezonul rece (sunt cunoscute localitatile Joseni din Depresiunea Giurgeu si
Miercurea Ciuc din Depresiunea Ciuc).
 Desfasurarea in latitudine - pe masura deplasarii de la nord spre sud se inregistreaza o
atenuare a influentelor circulatiei maselor de aer nord-vestice, din aceasta decurgand reducerea
cantitatilor de precipitatii;
 Pe fondul climatului temperat continental moderat al tarii, Grupa centrala a Carpatilor Orientali se
inscrie in caracteristicile generale ale climatului de munte, cu trei etaje climatice:
1. Etajul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2ºC, veri scurte si ierni lungi, precipitatii peste
1200 mm si vanturi puternice; se intalneste la peste 1800 m in M-tii Calimani si M-tii Ceahlau.
2. Etajul de munte cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 0-6ºC, precipitatii abundente (800-
1200 mm) si vanturi puternice (dinspre vest si nord-est).
3. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt ridicate (7-8ºC), iar precipitatiile depasesc 800
mm.

Apele
 Muresul isi are izvoarele in Hasmasu Mare, ca si Oltul, dar se indreapta spre nord, dreneaza
Depresiunea Giurgeu si isi formeaza un defileu intre M-tii Calimani si Gurghiu, intre localitatile
Toplita si Deda, pe o lungime de 44 km. Primeste afluenti dinspre M-tii Gurghiu (Gurghiu, Niraj,
Tarnava Mica) si dinspre M-tii Harghita (Tarnava Mare).
 Oltul isi poarta apele catre sud, traversand Depresiunea Ciuc, ocoleste pe la sud M-tii Barolt si
traverseaza M-tii Persani. Pe acest traseu strabate mai multe sectoare de defileuri: Bogata (2 km),
Jigodin (1,6 km), Tusnad (15 km), Malnas (20 km), Racos (17 km). Primeste afluenti cu izvoare in
M-tii Nemira (Raul Negru) si M-tii Harghita (Homorodul Mic si Homorodul Mare).
 Bistrita dupa ce iese din Depresiunea Dornelor, isi formeaza defileul intre Giumalau si Pietrosul
Bistritei, pe o lungime de 12 km. Apoi isi continua cursul sau longitudinal, paralel culmilor
muntoase, pana la Bicaz. Pe acest traseu primeste pe dreapta afluentii: Dorna, Neagra,
Bistricioara, Bicazul, Tarcaul si pe stanga Cracaul. Aici s-a construit marele lac de acumulare
Izvorul Muntelui. Dupa confluenta cu Bicazul, Bistrita isi formeaza un alt sector de traversare intre
M-tii Stanisoarei si M-tii Gosmanu. Pe cursul Bicazului sunt cheile cu acelasi nume, iar pe Bistrita
Cheile Zugreni sunt cele mai spectaculoase.
 Trotusul izvoraste din M-tii Ciuc si strabate Depresiunea Comanesti. Dintre afluentii pe dreapta ai
Trotusului, ce traverseaza aceata zona montana se remarca Uzul, Slanicul, Oituzul.
 Apele statatoare se deosebesc genetic.
 Lacul Sfanta Ana, situat in craterul vulcanic Ciomatu, de langa Tusnad
 Lacul Rosu, de baraj natural, s-a format prin surparea, in 1873, a unui pinten de munte, care a
barat Valea Bicazului, mai sus de chei.
 lacul de acumulare Izvorul Muntelui (33 km) pe Bistrita, de interes energetic, continuat cu lacurile
: Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei. Pe Vale Uzului – L. Poiana Uzului.
 Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime, influentate de precipitatii si lipsite de
continuitate. Uneori ca urmare a eruptiilor vulcanice si a aureolei mofetice sunt mineralizate
(Borsec, Bilbor, Baile Tusnad, Slanic Moldova).

Vegetatia
 Factorii care influenteaza vegetatia:
 clima - cuvertura vegetala resimte influentele climatice printr-o mai larga raspandire a etajului
rasinoaselor (coniferelor) pe versantii estici si printr-o predominanta a fagului in vest.
 fragmentarea - pe vai reci si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie, esentele termofile
uracand pe culmi, iar cele de clima rece coborand pe vai reci, umbrite.

6
  reducerea altitudinilor si scaderea precipitatiilor sunt reflectate si in ceea ce priveste
vegetatia, avand loc trecerea de la rasinoase la fagete si diminuarea suprafetelor de pajisti
alpine si subalpine;
 altitudinea – vegetatia se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine.

 Padurea se extinde de la poalele muntilor pana la 1800 m.

o Etajul fagului urca pana la peste 1200 m, iar in amestec cu rasinoase (etajul de amestec) urca
pana la 1400 m.
o Etajul coniferelor este compus din molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris)
si pe alocuri zada si se ridica pana la peste 1800 m.
 Zona alpina
o etajul alpin se intalneste la altitudini peste 1800 m (apare insular in M-tii Calimani); mai este
numita si zona de „stepa rece” deoarece aici domina pajistile cu flori viu colorate;
o la partea inferioara se gasesc tufisuri de ienupar (Juniperus sibirica) si jnepeni (Pinus montana)
sau alti arbusti pitici, ca afinul si merisorul (etajul subalpin).
 Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de
lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.

Fauna
Respecta de asemenea legea repartitiei pe trepte de altitudine.
 In padurile de foioase intalnim: mistretul si viezurele, precum si unele animale de prada ca: lupul
(Canis lupus), vulpea, pisica salbatica(Felis silvestris) , alaturi de specii patrunse fie din silvostepa
(iepurele), fie din etajul coniferelor (caprioara - Capreolus capreolus si veverita). Se adauga o mare
varietate de pasari: mierla, pitigoiul de munte, ciocanitoarea, cinteza.
 In etajul coniferelor se intalnesc mamifere de interes cinegetic (urs brun - Ursus arctos, ras, cerb),
alaturi de veverita, caprioara, iar dintre pasari: cocosul de mesteacan, gainusa de alun, acvila de
munte.
 n zona alpina se mentine o relicta din glaciarul tarziu, capra neagra -Rupicapra rupicapra-
(repopulata in M-tii Ceahlau unde era pe cale de disparitie). Dintre pasari se intalnesc: cinteza
alpina, zaganul sau vulturul barbos, acvila de munte (Acvila chrysaetus).
 Fauna acvatica este reprezentata prin cea de altitudini mari: in apele reci de munte este domeniul
pastravului si al lostritei, iar mai jos cleanul si chiar mreana.

Solurile
Sunt strans corelate cu roca, clima si vegetatia.
 Apar soluri brune si brune acide numite cambisoluri, favorizate de un climat racoros si umed.
 Mai sus, sub padurile de fag si conifere, dominante sunt solurile podzolice (sarace in humus). In
zona alpina, cu climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste sunt reprezentante
solurile alpine brune acide. Acestea, ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.
 Solurile azonale In depresiuni apar soluri cu surplus de umiditate – hidromorfe (lacovisti) ca si
soluri halomorfe. In luncile raurilor se dezvolta soluri aluvionare de lunca.

Resursele.
 In aceasta grupa exista o variata gama de resurse ale solului.
 Padurile de rasinoase sau de rasinoase in amestec cu fagul sunt foarte extinse. Lemnul lor este
folosit in industria de prelucrare a lemnului sau pentru obtinerea de celuloza si hartie prin
chimizare.
 Pasunile si fanetele favorizeaza cresterea ovinelor si bovinelor.
 Terenurile agricole sunt mai restranse, dar in zonele depresionare sunt valorificate prin culturi
pomicole si plante care solicita un climat mai racoros si umed (orz, ovaz, secara, porumb,
cartof).
 Apa Bistritei este importanta sub raport energetic. Pe ea s-a construit o salba de lacuri de
acumulare si hidrocentrale, care incepe cu Izv. Muntelui si se continua cu inca 12 acumulari,
mai la vale, dincolo de zona montana.
 Intre resursele subsolice se remarca:
7
  Izvoarele carbogazoase, cu valoare terapeutica pe alocuri. Sunt vestite statiunile de cura si
balneare: Borsec, Harghita, Tusnad, Balvanyos, Malnas, Slanic Moldova.

De mare importanta sunt zacamintele metalifere. Aria metalogenetica din care se exploateaza
minereurile feroase si neferoase se leaga de formatiunile eruptive, ca si de cele metamorfice
(sisturi cristaline).
 minereuri de fier in M-tii Harghita la Lueta.
 minereuri de cupru la Balan (M-tii Hasmas).
 manganul, folosit in siderurgie, la fabricarea fontelor si otelurilor speciale, se exploateaza in
apropiere de Vatra Dornei, la Iacobeni si Sarul Dornei.
Intre zacamintele energetice de mare importanta sunt exploatarile de:
 carbune brun, din baz. Comanesti, minele de la Comanesti si Asãu,
 lignit din Dep. Baraolt, la Valea Crisului, Varghis, Capeni
 petrol la Darmanesti.

Resursele nemetalifere
 exploatarile de potasiu de la poalele estice ale Muntilor Gosmanu, la Tazlau.

Cu intrebuintari multiple, in functie de rezistenta si aspect sunt rocile de constructie.

 dintre rocile eruptive se exploateaza andezitele la Bixad (jud. Covasna) si Harghita-Bai (M-tii
Harghita). Bazaltele se exploateaza la Racos (M-tii Persani) si Toplita (M-tii Calimani).
 rocile metamorfice sunt reprezentate prin expoatarile de marmura de la Lazarea (jud.
Harghita).
 rocile sedimentare sunt reprezentate prin travertin la Borsec, calcare la Bicaz, gresii folosite ca
piatra sparta pentru drumuri, la constructii rurale, extrase la Tarcãu (jud. Neamt), si prin argila
alba (caolin) exploatata la Harghita-Bai, utilizata la fabricarea portelanului.
 din albiile raurilor se extrag nisipuri si pietrisuri, utile la terasamente, ca balast.

Populatia
 Desi are altitudini mari aceasta grupa montana este cuprinsa in aria de umanizare. Pana la 1000-
1200 m inaltimile sunt populate cu asezari permanente, iar mai sus apar asezari sezoniere pentru
fan, pastorit sau de exploatare forestiera. In zona pajistilor alpine numarul cabanelor turistice a
sporit.
 Densitati de aproape 75 loc/kmp se afla in depresiunile mari (Giurgeu, Ciuc), zone cu concentrari
industriale, dar si cu activitati legate de valorificarea potentialului agricol, ca si pe conturarea unei
industrii specifice zonelor montane (cu intreprinderi de prelucrare a lemnului, a laptelui).

Asezarile
Asezarile rurale
Asezarile rurale se concentreaza in depresiuni, in zone de contact, pe vai si chiar pe culmile netede.

1. Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu este caracteristic:

 satul risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin fanete si pasuni, specific zonelor
montane.
 satul linear, cu concentrare pe vai
 satul compact, cu casele lipite perete de perete, in depresiunile intramontane
2. Dupa numarul de locuitori sunt:
 sate mici (sub 500 loc) in munte;
 sate mijlocii (500-1500 loc) in depresiuni;
 sate mari (1500-4000 loc) in Depr. Giurgeu si Ciuc;
3. Dupa functiile economice
 profil agro-industrial,

8
  pastoral
 forestier.
 functiuni economice complexe prin dezvoltarea industriei mici si artizanale.

Asezarile urbane
 Sfantu Gheorghe (50.000-100.000 loc), in N Dep. Brasov, la poalele estice ale muntilor
Baraolt, vechi centru al industriei textile (panzeturi), in prezent si cu echipament industrial
(electric).
 Miercurea Ciuc (25.000-50.000 loc), situat in Dep. Ciuc. Aici se produc tractoare pe senile,
tricotaje, confectii.
Orasele mici, sub 25.000 loc.
 Gheorgheni in Dep. Giurgeu
 Vatra Dornei (in Dep. Dornelor),
 Campulung Moldovenesc si Gura Humorului (in Dep. Campulungului),
 Comanesti si Darmanesti (in Dep. Comanesti)
 Targu Secuiesc in Dep. Brasov – confectii
 Covasna in Dep. Brasov
 Vlahita (centru siderurgic),
 Balan (cu minereuri de cupru), Baraolt (cu ind. produselor lactate),
 Bicaz (cu cariere de calcar),
 Toplita (situat pe valea Muresului superior),
 Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova - statiunile de cura si balneare

Turism
 Masivul Giumalau in nord-vestul masivului este situata Codrul secular Giumalau-Valea Putnei,
rezervatie naturala in care predomina molidul (Picea abies), cu exemplare de varsta de peste 130
de ani. In perimetrul rezervatiei este ocrotit si cocosul de munte.
 Masivul Rarau - pe culmea tesita a Raraului apar vestitele Pietrele Doamnei. Pe versantul estic al
Raraului este situata rezervatia naturala Codrul Slatioara, in cuprinsul acesteia predominand
molidisurile si bradetele, unele exemplare mergand pana la varsta de 350-400 de ani.
 M-tii Hasmasu Mare - prezenta Lacului Rosu intre culmile de calcar, a salbaticelor chei ale
Bicazului, culmea crenelata a Hasmasului cu Piatra Singuratica, dau acestei zone o valoare
turistica ce se amplifica prin vecinatatea Ceahlaului si a lacului de acumulare Izvorul Muntelui.