A813 PDF

MINISTERUL EDUC AȚIEI NAȚIONALE
RELIGIE
ISBN 978-606-31-1024-5
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației Naționale.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale
nr. 5103/03.09.2019 ș i este realizat ın
̂ conformitate cu Programa ș colară aprobată prin
Ordinul Ministrului Educației Naționale cu nr. 3393/28.02.2017.
*116.111 – numă rul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUC AȚIEI NAȚIONALE
RELIGIE
Cultul ortodox
Manual pentru clasa a VII-a
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Numele elevului care Anul Starea manualului*
Anul a primit manualul Clasa Şcoala şcolar la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Religie: cultul ortodox : manual pentru clasa a VII-a / Cristian Alexa,
Sorina Ciucă, Gheorghe Dogaru, Dragoș Ioniță, Mirela Şova. - Bucureşti:
EdituraDidactică şi Pedagogică, 2019
ISBN 978-606-31-1024-5
I. Alexa, Cristian
II. Ciucă, Sorina
III. Dogaru, Gheorghe
...
28
© E.D.P. 2019. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice,
Bucureşti. Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau a materialului grafic din această lucrare,
se face numai cu acordul scris al editurii.
© Cristian Alexa, Sorina Ciucă, Gheorghe Dogaru, Dragoş Ioniţă, Mirela Şova
Consultant științi ic: dr. Vasile Timiș

Referent preuniversitar: Daniela Stan
EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucureşti • prin poştă, pe adresa editurii
Tel.: 021.315.38.20 • prin e-mail: comenzi@edituradp.ro
Tel./fax: 021.312.28.85 comercial@edituradp.ro
e-mail: office@edituradp.ro • prin telefon/fax: 021.315.73.98
www.edituradp.ro
Librăria E.D.P.: Str. Gen. Berthelot nr. 28-30
Redactor: Delia Anghel

Tehnoredactor: Anca Melcher
Coperta: Alin Casapu
Nr. de plan: 64238/2019
2
Cuprins
Cuvântul autorilor................................................................................................................................. 3
Rugăciunea elevilor ...............................................................................................................................4
Cuprins .....................................................................................................................................................5
Ghid de u lizarea manualului.............................................................................................................6
Competențe generale și competențe specifice ..............................................................................8
Recapitulare Clasa a VI-a......................................................................................................................9
I. Dumnezeu Se face cunoscut omului..........................................................................................11
1. Viața omului și asemănarea cu Dumnezeu...............................................................................12
2. Lucrarea Duhului Sfânt în lume ...................................................................................................16
3. Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime....................................................................................20
4. Sfintele Taine în viața creș nilor .................................................................................................24
5. Darurile Duhului Sfânt ...................................................................................................................28
Recapitulare..........................................................................................................................................32
Evaluare .................................................................................................................................................35
II. Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului..............................................................................37
1. Credința în primele comunități creș ne....................................................................................38
2. Comuniunea credincioșilor în Biserică.......................................................................................42
3. Biserica – lăcaș de închinare și de sfințire a omului ...............................................................46
4. Biserica în istorie.............................................................................................................................50
Recapitulare..........................................................................................................................................54
Evaluare .................................................................................................................................................57
III. Viața creș nului împreună cu semenii ...................................................................................59
1. Manifestarea bucuriei în viața omului.......................................................................................60
2. Frumosul în viața creș nului........................................................................................................64
3. Prietenia și iubirea, valori pentru viață......................................................................................68
Recapitulare..........................................................................................................................................72
Evaluare. ................................................................................................................................................75
IV. Viața comunității și sărbătorile creș ne.................................................................................77
1. Praznicele împărăteș ...................................................................................................................78
2. Sărbători închinate Maicii Domnului și sfinților ......................................................................82
Recapitulare..........................................................................................................................................86
Evaluare .................................................................................................................................................89
Recapitulare finală ..............................................................................................................................91
Evaluarefinală .....................................................................................................................................97
GHID DE UTILIZARE
A MANUALULUI
Pagini de predare-învățare
Pagini de exerciții și aprofundare
6
RECAPITULARE – CLASA A VI-A
1. În clasa a VI-a ai învățat despre viața și activitatea pământească a Mântuitorului Iisus
Hristos. Reamintește-ți principalele teme studiate, parcurgând schema de mai jos:
• Nașterea Domnului a • Botezul Domnului s-a • Hristos, Învățătorul

avut loc în localitatea petrecut la râul Iordan, lumii, i-a ales pe cei
Betleem din Țara când Iisus avea 30 de 12 Apostoli pentru a
Sfântă. ani. răspândi Evanghelia.
• După fuga în Egipt, • Sfântul Ioan • El a propovăduit
Iisus a copilărit în Botezătorul și Înainte- oamenilor atât în mod
Nazaret. mergătorul Domnului direct, cât și prin pilde.
• La 12 ani, El Și-a L-a botezat pe Iisus. • Mântuitorul a însoțit
arătat înțelepciunea • Atunci a avut loc cuvântările Sale cu
înaintea învățaților de Epifania sau arătarea facerea de minuni.
la Templul din S intei Treimi.
Ierusalim.
• După Intrarea • Învierea Domnului, • Mântuitorul S-a înălțat

Domnului în Ierusalim, petrecută duminică, la cer, de-a dreapta
a urmat Săptămâna este cea mai mare Tatălui, la 40 zile după
Pătimirilor Sale. sărbătoare creștină. Paști.
• La Cina cea de Taină, • Mântuitorul a oferit • Înainte de Înălțare,
Domnul a instituit tuturor posibilitatea El i-a trimis pe Apostoli
Sfânta Împărtășanie. dobândirii raiului. la propovăduire și le-a
• În Vinerea Mare, • Domnul înviat S-a făgăduit trimiterea
Hristos a fost răstignit arătat apostolilor și Duhului Sfânt.
pe Cruce, pentru altor credincioși, timp • Această promisiune
mântuirea noastră. de 40 zile. s-a împlinit la Rusalii.
9
Unitatea 1
1. Analizează icoanele următoare și răspunde cerințelor de mai jos:
vindecarea celor potolirea furtunii

zece leproși pe mare
Iisus Hristos – Învățătorul îmulțirea pâinilor învierea iicei lui Iair

lumii și a peștilor
a) Explică de ce Mâ ntuitorul Hristos este numit Invă țătorul lumii;

b) Corelează iecare minune cu una dintre ın ̂ suș irile: milostenie, recunoștință, credință, curaj,
motivâ nd alegerea fă cută ;
c) Relatează minunea care te-a impresionat cel mai mult, dintre cele prezentate;
d) Precizează modul ın̂ care studierea acestor minuni te-a ajutat ın
̂ plan personal.
2. Transcrie și completează tabelul următor, referitor la modelele biblice studiate,

conform exemplului:
Cine? Ce? Cum? De ce?

Maica Domnului L-a născut pe Hristos prin minune dumnezeiască pentru mântuirea lumii.
Sfântul Ioan Botezătorul

S inții Îngeri
S inții Apostoli
S inții Evangheliști
S intele femei mironosițe
3. Compune o rugăciune care să conțină șapte cereri, pentru tine și apropiații tăi, după modelul
Rugăciunii Domnești.
10
Unitatea 1
1. Viața omului și asemănarea
cu Dumnezeu
2. Lucrarea Duhului Sfânt
în lume
3. Pogorârea Duhului Sfânt
la Cincizecime
4. Sfintele Taine în viața
creștinilor
5. Darurile Duhului Sfânt
Recapitulare
Evaluare
I. DUMNEZEU SE
FACE CUNOSCUT
OMULUI
Lecția 1 Viața omului
și asemănarea cu Dumnezeu
Și aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, singurul
Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis. (Ioan 17, 3)
Idei ancoră
v Dumnezeu este Izvorul
existenței ș i Pă rintele omenirii.
v In urma că derii ın ̂ pă cat a
protopă rinților, omul a aș teptat
venirea Mâ ntuitorului.
v Prin ın̂ truparea Sa, Fiul lui
Dumnezeu a fă cut posibilă
mâ ntuirea ın ̂ tregii creații.
D atorită iubirii Sale nemă rginite, Dumnezeu l-a creat pe om

după chipul Să u ș i l-a chemat la fericirea veș nică , numită
mântuire, asemănare cu Dumnezeu, s ințenie, viață veșnică, rai
sau Împărăția cerurilor.
Viața omului pe pământ și viața veșnică. Viața este cel mai
de preț dar de la Dumnezeu ș i dă inuieș te prin iubirea ș i puterea
Lui. Creatorul l-a ın ̂ zestrat pe om cu cele trei ın ̂ suș iri ale su le-
tului: rațiune, voință ș i simțire, pentru a urma calea binelui.
Scara Sfântului Ioan Scărarul
Acestea se referă la chipul lui Dumnezeu ın ̂ om ș i sunt folosite
de-a lungul vieții ın ̂ mod conș tient ș i liber, spre luminarea minții,
Dicționar ın
̂ tă rirea voinței ș i cultivarea sentimentelor alese. Dobâ ndirea
vieții veș nice se realizează prin colaborarea liberă a omului cu
comuniune = legă tură puternică , Dumnezeu ın ̂ timpul petrecut pe pă mâ nt. „Chipul lui Dumnezeu ıl̂
unire strâ nsă ; avem ı̂ n noi deodată cu crearea noastră ; asemă narea cu
har = putere, energie divină Dumnezeu ı̂nsă o dobâ ndim prin alegerea noastră liberă ”
dă ruită omului; (Sfâ ntul Grigorie de Nyssa).
ideal = scop suprem, perfecțiune, Asemă narea cu Dumnezeu este scopul cel mai important al
desă vâ rș ire; creș tinului, care poate i atins prin credința ın ̂ mulțită cu ajutorul
rațiune = minte, gâ ndire; harului ș i manifestată ın ̂ faptele bune. Unele ın ̂ cercă ri ale vieții
spiritual = su letesc, duhovnicesc, ı̂i ı̂ntă resc pe credincioș i ı̂n urcuș ul lor duhovnicesc, prin
imaterial; exersarea curajului, ră bdă rii, speranței, iubirii. „Luptă -te lupta
statut social = locul pe care-l cea bună a credinței, cucereș te viața veș nică la care ai fost
ocupă un individ ın̂ societate la un chemat” (I Timotei 6, 12). Aș adar, harul divin, credința statornică
moment dat. ș i faptele de milostenie ıl̂ conduc pe om la s ințenie.
12
Unitatea 1
Nevoia omului de împlinire și creștere spirituală. Una
dintre cele mai mari nevoi ale omului este să ajungă la starea de
fericire. Fiecare ın ̂ cearcă să atingă acest ideal prin realiză ri pe
plan material, profesional, spiritual. Astfel, ın ̂ țelesul fericirii ș i
modalită țile de ım ̂ plinire diferă de la un om la altul sau de la o
comunitate la alta.
Pentru creș tini, fericirea ın ̂ seamnă ım ̂ plinirea spirituală prin
comuniunea cu Dumnezeu, ın ̂ cepâ nd din viața pă mâ ntească ș i
continuâ nd ın ̂ veș nicie.
In parcursul duhovnicesc, credinciosul are nevoie de Biserică
ș i de efort personal. Sfâ nta Biserică ıl̂ că lă uzeș te pe calea cea
dreaptă , de-a lungul vieții, prin harul Duhului Sfâ nt revă rsat ın ̂
su letul omului, la s intele slujbe. De asemenea, creș tinul se
stră duieș te să dobâ ndească ș i să dezvolte virtuți necesare pro-
gresului spiritual, prin: rugă ciune, post, milostenie ș i fapte bune.
Cea mai mare virtute creș tină este iubirea care stă la baza
creș terii duhovniceș ti, după cum mă rturiseș te Sfâ ntul Nectarie
din Eghina: „Dragostea este scara care ıl̂ ridică pe om la desă vâ r-
ș ire ș i-l arată cu adevă rat chip ș i asemă nare a lui Dumnezeu”. Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina
In prezent, ca ș i ın ̂ trecut, comuniunea cu Dumnezeu poate i
dobâ ndită de toți oamenii ce ră spund chemă rii Sale, ın ̂ orice
moment al vieții, indiferent de statutul social, de situația mate-
rială sau de realiză rile profesionale. In acelaș i timp, din marea Sa
Știați că
iubire, Dumnezeu iartă de iecare dată oamenilor toate greș elile
mă rturisite, dâ ndu-le posibilitatea să reia creș terea spirituală . v Sfâ ntul Ierarh Nectarie
De aceea, Sfâ ntul Nicolae Velimirovici spunea: „creș tinismul (1846-1920) din insula Eghina,
constituie cel mai mă reț depozit de optimism”. Grecia este unul dintre cei care
au urcat treptele virtuților spre
Concluzii asemă narea cu Dumnezeu.
A ajuns fă că tor de minuni ș i
• este darul lui Dumnezeu, care l-a creat pe om după
taumaturg (tă mă duitor) ın̂ că din
Viața omului chipul Să u; timpul vieții, continuâ nd faptele
pe pământ • se caracterizează prin rațiune, voință, simțire, folosite minunate ș i după trecerea la
ın
̂ deplină libertate. cele veș nice. El a fost canonizat
ın
̂ anul 1961, avâ nd ca dată de
• ın
̂ seamnă dobâ ndirea asemă nă rii cu Dumnezeu, a
Viața s ințeniei sau a mâ ntuirii;
să rbă torire 9 noiembrie.
veșnică • se câ ș tigă din timpul vieții pă mâ nteș ti, prin har,
credință ș i fapte bune.
v Expresia Împărăția cerurilor
• este idealul tuturor oamenilor, urmă rit pe plan este cunoscută ș i cu denumirea
Nevoia de material, profesional, spiritual; de Ierusalimul cel de Sus sau
împlinire • pentru creș tini, ın
̂ seamnă comuniunea cu Dumnezeu, noul Ierusalim, utilizată de că tre
desă vâ rș irea.
Sfâ ntul Apostol Ioan: „Ș i am
vă zut cetatea sfâ ntă , noul
• se realizează prin harul primit la s intele slujbe ș i
Creșterea Ierusalim, pogorâ ndu-se din cer
prin efort personal;
spirituală • are la bază iubirea, cea mai mare dintre virtuți. de la Dumnezeu”. (Apocalipsa
21, 2).
13
Unitatea 1
Exerciții
1. Răspunde la următoarele întrebări:

a) La ce ın̂ suș iri su leteș ti se referă chipul lui Dumnezeu ın
̂ om?
b) Ce ın
̂ seamnă asemă narea cu Dumnezeu?
c) Cum se dobâ ndeș te viața veș nică ?
d) Ce ın̂ seamnă fericirea pentru creș tini?
e) Cum se realizează progresul spiritual?
2. Enumeră câte două sinonime pentru următoarele cuvinte/expresii: rațiune, comuniune, viață
veșnică, progres spiritual.
3. Transcrie și completează harta conceptuală de mai jos, după modelul dat:
Mântuirea
ın
̂ seamnă este posibilă
- asemă narea cu se dobâ ndeș te prin - datorită iubirii

Dumnezeu; lui Dumnezeu;
- ... - ...
- harul primit la
- ... - ...
s intele slujbe;
- ...
- ...
4. Identi ică, în citatele de mai jos, factorii ce contribuie la dobândirea asemănării cu

Dumnezeu, după exemplu:
Ex: a) iubirea
a) „Inceputul ș i sfâ rș itul mâ ntuirii c) „Mâ ntuirea este, ın̂ acelaș i
este dragostea.” timp, ș i lucrarea lui Dumnezeu
(Sfâ ntul Antonie cel Mare) ș i a noastră .”
(Sfâ ntul Ioan Gură de Aur)
b) „Iată , stau la uș ă ș i bat; de va d) „Privegheați, stați tari ın ̂ cre-

auzi cineva glasul Meu ș i va dință, ım
̂ bă rbă tați-vă , ın
̂ tă riți-vă .”
deschide uș a, voi intra la el. ” (I Corinteni 16, 13)
(Apocalipsa 20, 3)
5. Discută cu profesorul despre cum poți ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, pornind de la

cuvintele Mântuitorului: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu.
Mai mare dragoste decâ t aceasta nimeni nu are, ca su letul lui să şi-l pună pentru prietenii să i. Voi
sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc." (Ioan 15, 12-14)
6. Elaborează un eseu de o pagină, pe tema idealului creștin, având ca reper următorul citat:
„Idealul este călăuza su letului omenesc" (Victor Hugo). Adaugă ișa la portofoliul personal.
14
Unitatea 1
Aprofundare
A Dialog interdisciplinar
De-a lungul istoriei, diverse popoare au ı̂ncercat să
localizeze geogra ic gră dina Edenului, crezâ nd că astfel vor
obține fericirea raiului ceresc.
In perioada Evului Mediu, creș tinii europeni au fost
convinș i că raiul este ın ̂ oraș ul Ierusalim, deoarece acolo au
avut loc cele mai importante evenimente din viaț a
Mâ ntuitorului. In secolul al XIII-lea, venețianul Marco Polo a
considerat că raiul se a lă ın ̂ China, iind fascinat de acele Cristofor Columb (1451-1506)
meleaguri stră bă tute ın ̂ că lă toriile lui.
După descoperirile lui Cristofor Columb, din secolul al XV-lea, coloniș tii europeni au crezut că
paradisul se gă seș te ın̂ America, impresionați de peisajul luxuriant ș i de bogă țiile gă site acolo.
In Sfâ nta Scriptură , gră dina raiului, unde au fost aș ezați Adam ș i Eva, este localizată ın ̂ tre râ urile
Fison, Gihon, Tigru ș i Eufrat. Invă țătura Mâ ntuitorului ne arată că fericirea omului nu este condiționată
de locul ın
̂ care tră ieș te, ci de modul ın ̂ care ıș̂i duce viața.
ª Organizează o dezbatere cu tema: Raiul ceresc versus paradisul terestru. În
acest sens se alcătuiesc două echipe; iecare grupă identi ică și prezintă argumente
pentru susținerea poziției sale.
ª Caută pe Internet localizări ale raiului, potrivit credințelor altor popoare în diferite
etape istorice, și prezintă-le la ora de religie.
B Credința străbună S inții Mucenici Epictet și Astion

Prin viața lor pă mâ ntească plină de virtuți ș i fapte bune, s inții au
ajuns la asemă narea cu Dumnezeu, devenind iii Lui după har. Ei au
ră spuns cu toată iința lor iubirii dumnezeieș ti, ın ̂ diferite contexte
social-istorice.
Primii s inți mucenici cunoscuți de pe teritoriul țării noastre sunt
Sfâ ntul Epictet preotul ș i ucenicul să u, Sfâ ntul Astion, doctori fă ră de
arginți. Ei sunt să rbă toriți la data de 8 iulie, s intele lor moaș te se a lă la
mă nă stirea Halmyris, ın ̂ localitatea Murighiol, din județul Tulcea.
Cinstitele moaș te au fost descoperite ın ̂ data de 15 august 2001, ın ̂
urma cercetă rilor arheologice efectuate ın ̂ stră vechea cetate Halmyris.
Istoricii ș i antropologii au dovedit că este vorba despre s inți martiri-
zați ın
̂ anul 290 d.Hr.
S inții Epictet ș i Astion, urcâ nd treptele virtuților creș tine, au
S inții Mucenici dobâ ndit puterea facerii de minuni. Ei au vindecat mulți bolnavi,
Epictet și Astion precum: paralitici, orbi, muți ș i surzi. Toate acestea au fost să vâ rș ite de
ei ın
̂ numele credinței ș i iubirii lui Hristos, ım ̂ plinind astfel idealul s ințeniei, devenind prin viața lor
exemple vii de urmat pentru stră moș ii noș tri.
Descoperirea recentă a s intelor lor moaș te a ın ̂ tă rit evlavia credincioș ilor ș i mulțimea de
minuni, să vâ rș ite prin mijlocirea S inților Epictet ș i Astion.
ª Pornind de la textul de mai sus, identi ică virtuți dovedite de S inții Epictet și Astion.
ª Re lectează asupra unei virtuți pe care vrei să o accentuezi în viața ta.
15
Unitatea 1
Lecția 2 Lucrarea Duhului Sfânt
în lume
Cred (...) întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul,
Idei ancoră Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este
închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci. (articolul 8 din Crez)
v Omul este chemat să ajungă
la asemă narea cu Dumnezeu,
printr-un progres spiritual de-a
lungul vieții.
v Fiecare poate să urce trep-
tele virtuților prin har, credință
ș i fapte bune.
ın
L umea este opera S intei Treimi, Dumnezeu cel Unul ın
̂ treit ın̂ Persoane: Tată l, Fiul ș i Duhul Sfâ nt. Persoanele divine sunt
̂ iință ș i
egale ș i participă ım
̂ preună la crearea, mâ ntuirea ș i s ințirea lumii.
Duhul Sfânt, Persoană a S intei Treimi. Duhul Sfâ nt este Persoană
Sfânta Treime a S intei Treimi, de aceeași iință cu Tatăl și cu Fiul. El există
dintotdeauna ș i are aceeaș i putere ș i dumnezeire ca celelalte două
Persoane. Sfâ ntul Duh a continuat lucrarea mâ ntuitoare a Fiului, Care a
mă rturisit: „Mâ ngâ ietorul, Duhul Sfâ nt, pe Care-L va trimite Tată l, ın ̂
Dictionar
, numele Meu, Acela vă va ın ̂ vă ța toate ș i vă va aduce aminte despre toate
cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14, 26).
(a) invoca = a chema ın ̂ ajutor. Puterea s ințitoare și dătătoare de viață a Duhului Sfânt. Incă de
întinăciune = (aici) pă cat; la facerea lumii, Duhul Sfâ nt este Cel Care ın ̂ su lețeș te creația, dâ nd
(a) pogorî = a coborı;̂ viață tuturor lucrurilor: „Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
teofanie= apariție sau manifes- apelor” (Facerea 1, 2).
tare a divinită ții; Puterea Sa s ințitoare se manifestă de-a lungul istoriei omenirii prin
vistier = mare dregă tor care avea teofanii, inspirație divină ș i revărsarea harului. Astfel, El S-a ară tat
ın
̂ grijă tezaurul țării; (aici) Cel patriarhului Avraam la stejarul din Mamvri ală turi de celelalte două
ce deține toate bogă țiile Persoane ale S intei Treimi, le-a descoperit prorocilor venirea ın ̂ lume a
spirituale. Mâ ntuitorului ș i i-a inspirat pe autorii că rților S intei Scripturi ın ̂
16
Unitatea 1
transmiterea cuvâ ntului lui Dumnezeu. Prin lucrarea Duhului Sfâ nt, S-a
ın̂ trupat Fiul lui Dumnezeu din Sfâ nta Fecioară Maria, la Bunavestire.
Duhul Sfâ nt S-a ară tat apoi ın ̂ chip de porumbel la Botezul Domnului,
iar la Cincizecime S-a pogorâ t sub forma limbilor ca de foc. Împărate ceresc,
Împărtășirea harului divin oamenilor. Duhul Sfâ nt ım ̂ pă rtă ș eș te Mângâietorule, Duhul
harul mâ ntuitor oamenilor care doresc să ajungă la asemă narea cu Adevărului, Care
Dumnezeu. Lucrarea Sa ın ̂ lume se realizează prin slujbele Bisericii, pretutindeni ești și pe toate
ın
̂ cadrul că rora harul se revarsă asupra credincioș ilor, spre s ințirea ș i le împlinești, Vistierul
mâ ntuirea lor. De aceea Sfâ ntul Sera im de Sarov spunea că : „Scopul bunătăților și Dătătorule de
vieții creș tine este dobâ ndirea Duhului Sfâ nt”. viață, vino și Te sălășluiește
Rugăciunea „Împărate ceresc”. Aceasta este rostită la ın ̂ ceputul întru noi și ne curățește pe
iecă rei slujbe sau rugă ciuni particulare, pentru că : „Duhul vine ın ̂ noi de toată întinarea și
ajutor slă biciunii noastre, că ci noi nu ştim să ne rugă m cum trebuie, ci mântuiește, Bunule, su letele
Insuşi Duhul Se roagă pentru noi” (Romani 8, 26). noastre. Amin.
In prima parte a rugă ciunii, Sfâ ntul Duh este invocat ș i slăvit drept
Dumnezeu adevă rat, prin numirile: „Impă rate ceresc”, „Mâ ngâ ietorule”,
„Duhul Adevă rului”, „Vistierul bună tă ților” ș i „Dă tă torule de viață”. In a
doua parte, Ii sunt adresate trei cereri: să locuiască ın ̂ inimile oame-
nilor, să ıî curețe de ın̂ tină ciune ș i să le mâ ntuiască su letele. Astfel, viața
unui creș tin presupune prezența mâ ngâ ietoare ș i nevă zută a Duhului
Sfâ nt.
Prezența harului Sfâ ntului Duh se arată pâ nă astă zi ın ̂ oameni prin Știați că
dragostea, bucuria, ră bdarea, bună tatea, blâ ndețea ș i alte virtuți
oglindite ın ̂ relațiile cu semenii. In acest sens, Sfâ ntul Vasile cel Mare v Rugă ciunea Împărate ceresc a
spune că Duhul Sfâ nt: „revarsă peste toţi harul ın ̂ treg, de care se bucură fost alcă tuită ın
̂ aintea secolului al
toţi şi se ım ̂ pă rtă şesc după mă sura şi capacită ţile lor”. VII-lea, câ nd Sfâ ntul Cosma
Melodul i-a compus melodia
pentru a i câ ntată la slujba de
seară a Pogorâ rii Duhului Sfâ nt.
Concluzii Ea este prima dintre rugă ciunile
ın
̂ cepă toare ș i este rostită de
credincioș i ın
̂ ainte de ın ̂ ceputul
Duhul Sfânt, • este de aceeaș i iință cu Tată l ș i cu orică rui lucru important.
Persoană a S intei Fiul;
Treimi • lucrează ım
̂ preună cu celelalte
v Sfâ ntul Grigorie Palama a
Persoane ale S intei Treimi.
elaborat, ın ̂ secolul al XIV-lea,
• participă la crearea lumii ș i la ın
̂ vă țătura despre harul divin.
Duhul Sfânt, s ințirea ei prin har;
El a explicat faptul că Il putem
Dătător de viață și • se manifestă prin teofanii, inspirația
profeților ș i revă rsarea harului descoperi pe Dumnezeu prin
S ințitor
asupra lumii. rațiune, dar adevă rata cunoaș tere
se realizează ın ̂ comuniunea cu El,
• invocat ș i slă vit de Biserică la prin iluminarea noastră de că tre
Duhul Sfânt, ın
̂ ceputul orică rei rugă ciuni sau slujbe; Duhul Sfâ nt.
Împărat ceresc • locuieș te ın̂ inimile oamenilor, pe
care ıî cură țeș te ș i ıî mâ ntuieș te.
17
Unitatea 1
Exerciții
1. Indică valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri și corectează-le pe cele eronate:
a) Dumnezeu este Unul ın ̂ iință ș i ın

̂ treit ın
̂ Persoane. A/F
b) Duhul Sfâ nt i-a inspirat pe profeți ș i pe autorii S intei Scripturi. A/F
c) Dumnezeu Fiul este numit „Mâ ngâ ietorul, Duhul Adevă rului”. A/F
d) Dumnezeu Duhul Sfâ nt ım ̂ pă rtă ș eș te oamenilor harul divin. A/F
e) Omul se poate mâ ntui singur, dacă binevoieș te. A/F
f) Rugă ciunea „Impă rate ceresc” este o invocare a Duhului Sfâ nt. A/F
2. Pornind de la textul lecției, alcătuiește câte un enunț cu următorii termeni: har,

pogorâre, s ințitor, biserică, iință, invocare.
3. Prezintă modalități de manifestare a Duhului Sfânt în lume, completând următoarea

schemă, după modelul dat:
S inți Proroci ... S inți Apostoli

... ...
i-a inspirat
pe proroci
Duhul
Sfânt
...
4. Pornind de la următorul citat, răspunde la întrebările de mai jos:
„Su letul care a cunoscut pe Domnul simte ın ̂ chip nevă zut prezența Fă că torului să u ș i ră mâ ne ın
̂ El
foarte liniș tit ș i bucuros. Ș i cu ce s-ar putea asemă na această bucurie? Este asemenea celei pe care o
simte un iu iubit care se ın ̂ toarce după o lungă despă rțire, dintr-o țară ın ̂ depă rtată , ın
̂ casa sa
pă rintească ș i vorbeș te pe să turate cu tată l să u, cu iubita lui mamă , cu frații ș i surorile lui dragi.”
(Sfâ ntul Siluan Athonitul)
• Ce sentiment are omul a lat ın̂ comuniune cu Dumnezeu?

• Cu ce se aseamă nă bucuria omului care se apropie de Dumnezeu?
• Care este cea mai mare bucurie pe care ai tră it-o pâ nă acum?
5. Alcătuiește un text de minimum 7 rânduri despre însușirile Duhului Sfânt care se desprind
din rugăciunea Împărate ceresc. Dă-i un titlu potrivit.
18
Unitatea 1
Aprofundare
Prezența iubitoare a Duhului Sfâ nt i-a inspirat adesea pe poeți, care au transpus ın̂ versuri modul
personal de tră ire a harului divin. Lecturează poezia ș i rezolvă cerința de mai jos.
Frumusețe
de Zorica Lațcu (Maica Teodosia)
Ș i-mi zise Domnul: Eu sunt frumusețe;

In Mine-i cald să laș de primă veri;
La Mine zorile sunt fă ră de seri,
Ș i duhul ın ̂ loreș te-n mii de fețe.
Psaltirea negră itei ın ̂ vieri
Din glasul Meu se toarce cu mâ ndrețe,
La Mine arde patima-n blâ ndețe
Ș i câ ntă desfă tarea din dureri.
Am tainice izvoare de culori,
Am ș opot plin de dulce glă suire.
Ș i Eu revă rs din veș nice comori,
Peste aleș i puteri de plă zmuire, ª Discută cu profesorul despre „veșnicele co-
Ș i-i fac să -mi ie asemă nă tori mori” ale Sfântului Duh, utilizând și cunoștințele
In duh, prin arză toarea lor iubire... însușite la limba și literatura română.
B Credința străbună
Biserici vechi închinate Sfântului Duh
Una dintre lucră rile Duhului Sfâ nt ın ̂ lume este

s ințirea lă caș urilor de cult. Ca formă de cinstire a
Sfâ ntului Duh, multe biserici din ț ara noastră
poartă hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Unul
dintre cele mai vechi lă caș uri de cult cu acest hram
este biserica mă nă stirii Dragomirna din Suceava, ın ̂
nordul Moldovei.
Sfâ ntul lă caș a fost ctitorit ın̂ anul 1602, de
mitropolitul că rturar Anastasie Crimca ș i a devenit
un puternic centru de cultură . De menționat este
faptul că această biserică a fost ridicată ın ̂ contextul
Mănăstirea Dragomirna
unirii celor trei principate româ ne sub domnitorul
Mihai Viteazul, eveniment istoric la care a luat parte ș i mitropolitul Anastasie. Mă nă stirea
Dragomirna este unică ın
̂ lumea ortodoxă datorită raportului neobiș nuit ın ̂ tre lă țime ș i ın
̂ ă lțime,
cum se poate observa ın
̂ imaginea ală turată .
ª În echipă cu alți trei-cinci elevi, realizează o prezentare (referat/

a iș/PowerPoint) a unei biserici închinate Duhului Sfânt, situată în
regiunea în care locuiești.
19
Unitatea 1
Lecția 3 Pogorârea Duhului Sfânt
la Cincizecime
Veți lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi Mie martori
(...) până la marginea pământului. (Faptele Apostolilor 1, 8)
Idei ancoră
v S inții Apostoli au primit

ın̂ vă țătura de credință de la
Mâ ntuitorul Hristos, ın ̂ perioada
activită ții Sale publice.
v Dumnezeu S ințitorul, Duhul
Adevă rului ș i Dă tă torul de viață,
lucrează ın ̂ lume prin
ım
̂ pă rtă ș irea harului mâ ntuitor
oamenilor.
Î naintea Ină lțării Sale la cer, Mâ ntuitorul le-a promis apostolilor că
nu vor ră mâ ne singuri, ci le va trimite pe Duhul Sfâ nt: „Eu voi ruga pe
Tată l ș i alt Mâ ngâ ietor vă va da vouă ca să ie cu voi ın
̂ veac” (Ioan 14, 16).
Scopul trimiterii Duhului Sfânt în lume. Domnul Iisus Hristos
Duhul Sfânt L-a trimis pe Duhul Sfâ nt ın ̂ lume pentru a-i conduce pe apostoli ș i pe
credincioș i spre mântuire: ,,Iar câ nd va veni Acela, Duhul Adevă rului,
Dicționar vă va că lă uzi la tot adevă rul” (Ioan 16, 13). In acest scop, Duhul Sfâ nt
vine să locuiască ın ̂ inimile celor care Il cheamă cu credință.
Cincizecime = 1. să rbă toare la evrei, Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt peste apostoli – ziua de
amintind de ziua câ nd Dumnezeu naștere a Bisericii. La 50 de zile de la Invierea Domnului, duminică
i-a dat lui Moise Legea Veche; dimineaț a, apostolii erau ı̂mpreună la rugă ciune ı̂ntr-o casă din
2. să rbă toare creș tină a Pogorâ rii Ierusalim. Atunci s-a auzit un vuiet puternic ș i s-au coborâ t peste ei
Duhului Sfâ nt; limbi ca de foc: „Ș i s-au umplut toți de Duhul Sfâ nt ș i au ın ̂ ceput să
a se converti = a trece de bună voie vorbească ın ̂ alte limbi, precum le dă dea lor Duhul a gră i” (Faptele
la o altă convingere religioasă ; Apostolilor 2, 4).
diaspora = grup etnic (popor) a lat Atraș i de vuiet, oamenii s-au apropiat ș i i-au ascultat pe apostoli,
ın
̂ afara țării de origine; care propovă duiau Evanghelia. Intre aceș tia erau ș i evrei din diaspora,
epistolă = scrisoare; veniți ın ̂ Ierusalim cu ocazia să rbă torii Cincizecimii iudaice. Ei au fost
a hirotoni = a transmite harul uimiți câ nd i-au auzit pe apostoli vorbind ın ̂ limbi din țări ın
̂ depă rtate.
preoției, a preoți, a s inți;
Sfâ ntul Apostol Petru a ținut o cuvâ ntare despre Invierea Domnului ș i
a prigoni = a chinui, a asupri, a
despre trimiterea Sfâ ntului Duh ın ̂ lume. In urma predicii, aproximativ
persecuta, a oprima.
trei mii de oameni au crezut ın ̂ Hristos ș i s-au botezat. Ei au primit
harul Sfâ ntului Duh ș i au devenit primii membri ai Bisericii. Astfel,
20
Unitatea 1
Pogorâ rea Duhului Sfâ nt este ziua de naș tere a Bisericii, câ nd s-a
ın
̂ temeiat prima comunitate a celor botezați.
Propovăduirea S inților Apostoli. Plini de Duh Sfâ nt, apostolii au
transmis prin viu grai ın ̂ vă țătura de credință, ın ̂ soțită de să vâ rș irea
S intei Impă rtă ș anii, de rugă ciuni ș i de minuni.
In comunită țile creș tine ın ̂ temeiate, ei au trimis uneori epistole ın ̂
care ı̂i sfă tuiau pe credincioș i cum să tră iască după ı̂nvă ț ătura
Evangheliei. Acestea au fost cuprinse ın ̂ Sfâ nta Scriptură , deoarece au
fost scrise sub inspirația Duhului Sfâ nt. Cu ajutorul harului primit la
Cincizecime, S inții Apostoli au ım ̂ plinit misiunea dată de Mâ ntuitorul
de a ră spâ ndi cuvâ ntul Evangheliei tuturor oamenilor.
Convertirea Sfântului Apostol Pavel. Sfâ ntul Pavel s-a numit ın ̂ tâ i
Saul din Tars, un apă ră tor al Legii Vechi. El a fost trimis de reprezentanții
templului din Ierusalim să -i persecute pe creș tinii din localitatea
Damasc. Pe drum, i S-a ară tat ın ̂ tr-o lumină puternică Domnul ın ̂ viat ș i
i-a spus: „Eu sunt Iisus, pe Care tu Il prigoneș ti” (Faptele Apostolilor
9, 5), moment ın ̂ care Saul ș i-a dat seama că s-a opus adevă ratului Mesia. Moment din slujbă arhierească
Apoi s-a convertit, s-a botezat cu numele de Pavel ș i, luminat de harul
Duhului Sfâ nt, s-a ală turat S inților Apostoli. El este cunoscut drept
Apostolul neamurilor, pentru că a ı̂ntemeiat multe comunită ț i
creș tine dincolo de granițele Ț ării S inte, ın ̂ trei mari că lă torii misionare.
Alegerea episcopilor și a preoților pentru conducerea și
Știați că
slujirea comunității creștine. Potrivit tradiț i ei bisericeș ti ș i
mă rturiilor istorice, S inții Apostoli au transmis harul divin celor mai v Să rbă toarea Cincizecimii sau a
virtuoș i bă rbați, pe care i-au hirotonit episcopi, preoți ș i diaconi, ın ̂ noile Pogorâ rii Duhului Sfâ nt este
comunită ți creș tine. Aceș tia au continuat misiunea apostolică de slujire a cunoscută ș i cu denumirea de
Bisericii, prin: ră spâ ndirea ın ̂ vă țăturii de credință, s ințirea credin- Rusalii.
cioș ilor prin harul Sfâ ntului Duh ș i conducerea lor spre mâ ntuire.
In Biserica lui Hristos se pă strează ș i se transmite harul Duhului v Pogorâ rea Duhului Sfâ nt a fost
Sfâ nt neın̂ trerupt, de la S inții Apostoli pâ nă astă zi. Sfâ ntul Irineu de prorocită ın ̂ secolul al IX-lea ı.̂Hr.
Lyon spune: „Acolo unde este Biserica este ș i Duhul lui Dumnezeu ș i de profetul Ioil, care a fost numit
acolo unde este Duhul lui Dumnezeu este Biserica ș i tot harul Să u”. „prorocul Rusaliilor”: „Vă rsa-voi
Duhul Meu peste tot trupul, ș i iii
Concluzii ș i iicele voastre vor profeți”
(Ioil 3, 1).
Pogorârea Propovăduirea Alegerea v Prima ș i a doua zi de Rusalii

Nașterea episcopilor și
Sfântului S inților
Bisericii Apostoli a preoților sunt zile libere ın
̂ mai multe țări,
Duh
precum: Austria, Belgia,
• la 50 de zile • la Cincizecime, • prin viu grai: • urmaș i ai Danemarca, Franța, Germania,
după Ină lțare; ın
̂ urma predicii predici, apostolilor; Grecia, Madagascar ș .a.; ın
̂
• peste apostoli, Sfâ ntului Petru; rugă ciuni, • prin transmi-
slujbe; Româ nia cele două zile au fost
sub forma • prin botezarea terea harului
limbilor de foc. celor trei mii de • prin scrierea preoției; declarate libere prin Legea 202
credincioș i. epistolelor; • pentru condu- din anul 2008.
• prin minuni. cerea ș i slujirea
comunită ții.
21
Unitatea 1
Exerciții
1. Completează spațiile libere cu termenii corespunzători din

paranteză, conform modelului dat:
Mâ ntuitorul L-a trimis pe Duhul Sfâ nt ın ̂ lume ca să ıî călăuzească
pe oameni spre cunoaș terea ... ș i să -i conducă pe credincioș i la ... .
Mâ ngâ ietorul promis a venit să locuiască ın ̂ ... creș tinilor evlavioș i. El
S-a coborâ t asupra apostolilor la ... . Odată cu ... Duhului Sfâ nt, a luat
naș tere ..., reprezentată de ... celor credincioș i. Luâ nd putere
cerească , ... au propovă duit ... ın
̂ toată lumea ș i au hirotonit ..., preoți ș i
diaconi ın ̂ comunită țile creș tine.
(călăuzească, Cincizecime, Evanghelia, adevărului, comunitatea,
inimile, apostolii, mântuire, pogorârea, Biserica, episcopi) S inții Apostoli
2. Formează o echipă cu trei-cinci colegi și transcrie pe o foaie A4 schema de mai jos. Aplicând
metoda scheletul de pește, completează răspunsurile, după modelul dat. Echipele prezintă ișele
de lucru și, după caz, completează schema proprie cu informațiile noi de la celelalte grupe.
Cine? Unde? Cum?
Nașterea
- Duhul Sfânt
- S inții Apostoli ... ...
Bisericii ... ... ...
Ce? Când? De ce?
3. Precizează trei trăsături ale propovăduirii apostolice, pornind de la textul biblic din Epistola
către Romani a Sfântului Apostol Pavel și de la icoana alăturată:
„Tuturor celor ce sunteț i ı̂ n Roma, iubiț i de

Dumnezeu, chemați ș i s inți: har vouă ș i pace de la
Dumnezeu, Tată l nostru, ș i de la Domnul Iisus
Hristos!
Mulțumesc, ı̂ntâ i Dumnezeului meu, prin Iisus
Hristos, pentru voi toți, iindcă credința voastră se
vesteș te ı̂ n toată lumea. Că ci martor ı̂ m i este
Dumnezeu, Că ruia Ii slujesc cu duhul meu, ı̂ntru
Evanghelia Fiului Să u, că neı̂ncetat fac pomenire
despre voi, cerâ nd totdeauna ın ̂ rugă ciunile mele ca
să am cumva, prin voința Lui, vreodată , bun prilej ca
să vin la voi.” (Romani 1, 7-10) Sfântul Apostol Pavel predicând Evanghelia
4. Împreună cu un coleg, alcătuiește o prezentare PowerPoint despre Pogorârea Duhului Sfânt,

de minimum șapte slide-uri, după următorul plan de idei:
• promisiunea fă cută de Domnul Iisus Hristos, ın ̂ ainte de Ină lțare;
• locul ș i momentul desfă ș ură rii evenimentului Cincizecimii;
• descrierea Pogorâ rii Sfâ ntului Duh peste apostoli;
• persoanele care au participat la eveniment;
• efectele venirii Mâ ngâ ietorului;
• valoarea acestui eveniment pentru tine.
22
Unitatea 1
Aprofundare
In secolul al IV-lea, istoricul
Eusebiu de Cezareea a scris o
lucrare foarte bine documentată
despre primele veacuri creș tine, ın ̂
care a consemnat: „S inții Apostoli
ai Mâ ntuitorului nostru ș i ucenicii
lor s-au ım ̂ pră ș tiat ın
̂ toată lumea;
lui Toma, după tradiție, i-a că zut la
sorți țara parților, lui Andrei, Sciția,
lui Ioan, Asia, unde ș i-a petrecut
viața pâ nă ce a murit la Efes. Petru
pare să i predicat iudeilor ră spâ n-
diți ın
̂ Pont, Galatia, Bitinia, Capadocia ș i Asia, pentru ca, pâ nă la urmă , să ajungă la Roma, unde, la
dorința lui, a fost ră stignit cu capul ın ̂ jos. Ce să mai spun de Pavel, care, după ce plinise Evanghelia lui
Hristos, din Ierusalim ș i pâ nă ın ̂ pă rțile Iliriei, a suferit martiriul la Roma, sub Nero? Acestea sunt
ară tate de Origene ın ̂ Cartea a III-a a Comentariilor asupra Genezei”. (Istoria bisericească, Eusebiu de
Cezareea)
ª Precizează sursa citată de istoric în acest text redactat în secolul al IV-lea.

ª Identi ică, pe harta alăturată, localitățile menționate în text.
Tradiții de Rusalii
Praznicul Pogorâ rii Duhului Sfâ nt a asimilat să rbă toarea populară precreș tină a Rusaliilor,
celebrată cu semni icații diferite de mai multe popoare. Dacă la evrei, aceasta aminteș te de primirea
Tablelor Legii, ın ̂ lumea romană , evenimentul marca sfâ rș itul primă verii, câ nd ın ̂ loresc tranda irii.
Cuvâ ntul rusalii provine din termenul latin rosalia, care ın̂ seamnă tranda ir.
Incă din timpul dacilor, la româ ni se pă strează Călușul, numit
ș i Călușer sau Călucer, obicei legat de să rbă toarea Rusaliilor,
amintind de un ritual precreș tin de apă rare a comunită ții de
primejdii. Jocul cetelor de că luș ari reprezintă cea mai
importantă manifestare folclorică de Rusalii, ın ̂ special ın̂ zona
Olteniei, iind inclusă din anul 2005 ın ̂ Patrimoniul UNESCO.
In duminica Cincizecimii, creș tinii aduc la biserică ramuri de
nuc sau de tei pentru a i s ințite. Aceste frunze au forma limbilor
de foc, asemă nă toare modului ın ̂ care S-a ară tat Duhul Sfâ nt la
Rusalii. După slujbă , ramurile s ințite sunt aș ezate la loc de cinste
ın
̂ casele credincioș ilor, la icoane.
ª Caută alte informații despre obiceiuri legate de sărbătoarea Rusaliilor,

speci ice zonei în care locuiești, din diverse surse (familie, bibliotecă,
Internet ș.a.).
23
Unitatea 1
Lecția 4 Sfintele Taine
în viața creștinilor
Și luând pâinea, mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând:
Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta
să faceți spre pomenirea Mea. (Luca 22, 19)
Idei ancoră
v La zece zile după Ină lțarea
Domnului, Duhul Sfâ nt S-a pogo-
râ t asupra apostolilor.
v Imbră cați cu putere de sus,
S inții Apostoli au propovă duit
ın
̂ vă țătura Evangheliei.
v In urma predicii lor, s-au
botezat primii credincioș i,
eveniment ce reprezintă ziua de
naș tere a Bisericii.
D uhul Sfâ nt a fost trimis ın ̂ lume de că tre Domnul Hristos ca să
continue activitatea Sa mâ ntuitoare, pentru că El „voieș te ca toți oame-
nii să se mâ ntuiască ș i la cunoș tința adevă rului să vină ” (I Timotei 2, 4).
Harul Duhului Sfânt prezent în Biserică. Harul divin este darul
sau binecuvâ ntarea lui Dumnezeu, revă rsat ın ̂ mod gratuit asupra
oamenilor, ın ̂ scopul s ințirii vieții lor ș i a naturii ın ̂ conjură toare.
Acesta este transmis ın ̂ Biserică , de Duhul Sfâ nt, prin persoane, lucruri
ș i acțiuni. Slujitorii s ințiți ai Bisericii, S intele Taine, Sfâ nta Cruce,
Taina Sfântului Botez
s intele moaș te ș i s intele icoane devin purtă toare ș i transmițătoare ale
harului divin.
Dictionar
, Prezentarea generală a rolului și a semni icației S intelor
Taine. S intele Taine sunt lucrări văzute ale Bisericii, prin care se
cult divin = manifestare a
ım
̂ pă rtă ș eș te credincioș ilor harul divin nevăzut, spre dobâ ndirea
sentimentului religios prin
vieții veș nice. Se numesc Taine, deoarece ın ̂ timpul acestor slujbe
rugă ciuni ș i slujbe religioase;
lucrează ın ̂ mod tainic, Duhul Sfâ nt. Botezul, Mirungerea, Impă rtă -
Euharistie = Impă rtă ș anie,
ș ania, Spovedania, Cununia, Preoția ș i Maslul sunt cele șapte S inte
Cuminecă tură , una dintre cele
Taine ın ̂ temeiate de Mâ ntuitorul Hristos. Rolul lor este acela de a oferi
ș apte Taine ale Bisericii;
creș tinilor harul necesar mâ ntuirii, de a-i ajuta să urce pas cu pas spre
plămadă = să mâ nță, germen ce
asemă narea cu Dumnezeu.
urmează să se dezvolte;
Domnul Iisus a dat S inților Apostoli puterea de a le să vâ rș i,
a plămădi = (aici) a dezvolta, a
spunâ nd: „Luați Duh Sfâ nt; că rora veți ierta pă catele, le vor i iertate”
face să crească ;
(Ioan 20, 22-23). Episcopii ș i preoții Bisericii continuă să vâ rș irea
succesiune apostolică = trans-
acestor slujbe ı̂n cadrul cultului divin, ca urmare a succesiunii
miterea neın ̂ treruptă a harului
apostolice. De la Cincizecime pâ nă astă zi, S intele Taine semni ică
Preoției, de la Hristos pâ nă
prezența lucrătoare a Duhului Sfânt Care mijloceș te comuniunea
astă zi.
omului cu Dumnezeu.
24
Roadele primirii S intelor Taine. In iecare Sfâ ntă Taină , harul
Duhului Sfâ nt rodeș te daruri diferite, necesare pentru naș terea,
creș terea ș i ın
̂ tă rirea duhovnicească a credincioș ilor.
Prin Taina Sfântului Botez, omul primeș te iertarea pă catului
stră moș esc, un ın ̂ ger pă zitor ș i un nume, devenind creș tin sau membru
al Bisericii.
Taina Mirungerii este cea prin care Duhul Sfâ nt dă ruieș te harul ș i
darurile Sale necesare ın ̂ tă ririi ș i sporirii ın
̂ viața creș tină dobâ ndită
prin Botez.
La Sfânta Taină a Euharistiei, ın ̂ timpul S intei Liturghii, are loc
prefacerea pâ inii ș i a vinului ın ̂ Trupul ș i Sâ ngele Domnului. Prin
primirea S intei Impă rtă ș anii, creș tinul se uneș te cu Însuș i Hristos,
spre mâ ntuire.
Taina Spovedaniei este dovada milostivirii lui Dumnezeu, Care
oferă ș ansa ın ̂ dreptă rii celor ce greș esc. Creș tinul primeș te iertarea
pă catelor mă rturisite cu sinceritate ș i că inț ă ı̂naintea preotului
duhovnic, luâ nd hotă râ rea de a nu le repeta. Taina S intei Spovedanii
Sfânta Taină a Cununiei oferă harul care s ințeș te legă tura liberă
ș i conș tientă dintre un bă rbat ș i o femeie, bazată pe iubire, ın ̂ vederea
ın
̂ temeierii familiei.
Prin Taina Preoției sau Hirotoniei, cel ce este chemat de
Dumnezeu ș i este special pregă tit, primeș te harul care ıl̂ s ințeș te
Știați că
pentru una din treptele ierarhiei bisericeș ti: diacon, preot sau episcop.
Sfântul Maslu este Taina ın ̂ care se ım ̂ pă rtă ș eș te creș tinilor harul
divin necesar vindecă rii su leteș ti ș i trupeș ti, prin rugă ciunile preoților v Dintre S intele Taine, ın ̂ viața
ș i ungerea cu untdelemn s ințit. creș tinului, unele pot i repetate,
S intele Taine sunt comori ale Bisericii lui Hristos, menite să -i precum Spovedania ș i
ım̂ bogă țească spiritual pe credincioș ii care le primesc. „In Botez ș i ın ̂ Impă rtă ș ania, iar altele nu,
Mirungere, omul primeș te de la Duhul Sfâ nt plă mada s ințeniei cu care precum Botezul ș i Preoția.
va trebui să -ș i plă mă dească tot su letul ș i trupul lui prin exercitarea
virtuților evanghelice”, menționează Sfâ ntul Iustin Popovici. v Taina Preoției sau a Hirotoniei
poartă ș i numele de Taina punerii
Concluzii mâinilor. Această denumire
provine de la practica apostolilor
• Harul Duhului Sfânt - darul lui Dumnezeu în scopul s ințirii vieții. de a transmite harul preoției prin
punerea mâ inilor pe creș tetul
• S intele Taine - oferă credinciosului harul necesar pentru:
primitorului. De atunci, prin acest
Botezul – dobâ ndirea calită ții de membru al Bisericii creș tine; gest vă zut, se coboară ın
̂ mod
tainic, harul divin asupra
Mirungerea – creș terea duhovnicească ın
̂ noua viață de creș tin; viitorului slujitor al Bisericii.
Împărtășania – unirea cu Hristos, spre viața de veci;
v Spovedania a fost numită de
Spovedania – iertarea pă catelor; că tre S inții Pă rinți al doilea Botez,
prin care ni se spală pă catele
Cununia – ın
̂ temeierea familiei creș tine; personale mă rturisite ın ̂ aintea
duhovnicului.
Preoția – s ințirea slujitorilor Bisericii;
Maslul – vindecarea su letească ș i trupească .
25
Unitatea 1
Exerciții
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri:

a) Harul divin este transmis ın ̂ biserică , de că tre Duhul Sfâ nt, spre s ințirea vieții credincioș ilor. A/F
b) S intele Taine au rolul de a transmite ın ̂ vă țătura lui Dumnezeu. A/F
c) Tainele Bisericii sunt dovada prezenței ș i lucră rii Duhului Sfâ nt ın ̂ lume. A/F
d) Omul devine creș tin sau membru al bisericii prin Taina Sfâ ntului Botez. A/F
e) Prin Taina Mirungerii, creș tinul primeș te un ın ̂ ger pă zitor. A/F
f) Cea mai strâ nsă legă tură a omului cu Dumnezeu se realizează ın ̂ Taina S intei Euharistii. A/F
g) Taina Spovedaniei este cea prin care Dumnezeu iartă omului pă catul stră moș esc. A/F
h) Dumnezeu binecuvintează unirea liberă dintre un bă rbat ș i o femeie prin Taina Cununiei. A/F
i) Cele trei trepte ale ierarhiei bisericeș ti sunt: diacon, preot ș i episcop. A/F
j) Creș tinii participă la Taina Sfâ ntului Maslu pentru ın ̂ să nă toș irea su letească ș i trupească . A/F
2. Realizează corespondența între citatele biblice, din coloana A, și S intele Taine, din coloana B.
A B
„Luați Duh Sfâ nt; că rora veți ierta pă catele, le vor i iertate ș i că rora le veți ține,
vor i ținute.” (Ioan 20, 22-23)
Taina Botezului
„Luaţi, mâ ncaţi, acesta este Trupul Meu. Şi luâ nd paharul şi mulţumind, le-a dat,
zicâ nd: Beţi dintru acesta toţi, că acesta este Sâ ngele Meu.” (Matei 26, 26-28) Taina Mirungerii
„Este cineva bolnav ın̂ tre voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el,
Taina Spovedaniei
ungâ ndu-l cu untdelemn, ın ̂ numele Domnului.” (Iacov 5, 14)
„Mergâ nd, ın
̂ vă țați toate neamurile, botezâ ndu-le ın
̂ numele Tată lui ș i al Fiului ș i al
Sfâ ntului Duh.” (Matei 28, 19)
Taina Impă rtă ș aniei
„Cel ce ne ın
̂ tă reşte pe noi (...) şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a şi Taina Cununiei
pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, ın ̂ inimile noastre.” (II Corinteni 1, 21-22)
„Şi a treia zi s-a fă cut nuntă ın

̂ Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo. Şi a fost
chemat şi Iisus şi ucenicii Să i la nuntă .” (Ioan 2, 1-2) Taina Preoției
„Şi Iisus le-a zis iară şi: Pace vouă ! Precum M-a trimis pe Mine Tată l, vă trimit şi Eu pe
voi. Şi zicâ nd acestea, a su lat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfâ nt.” (Ioan 20, 21-22) Taina Maslului
3. Pe baza metodei 3-2-1, notează: trei idei-cheie învățate; două noțiuni/evenimente din lecție
despre care ai vrea să a li mai multe; o concluzie legată de o învățătură din lecție care te-a
impresionat.
trei idei-cheie două noțiuni o concluzie
4. Pe baza textului de mai jos, discută cu profesorul despre importanța
pregătirii și a participării la Sfânta Taină a Împărtășaniei. Notează în caiet
ideile desprinse.
„Trupul ș i Sâ ngele lui Iisus reprezintă Taina lă sată nouă de Insuș i Hristos
pentru s ințirea noastră . Cine n-ar dori să se ım ̂ pă rtă ș ească de o astfel de
S ințenie? Aș a că nu te lenevi ca să te apropii de Sfâ ntul Potir al vieții, al nemuririi,
al iubirii ș i al S ințeniei, dar apropie-te de el cu frică de Dumnezeu ș i cu credință.” Sfântul Inochentie
(Sfâ ntul Inochentie de Kamceatka) de Kamceatka
26
Unitatea 1
Aprofundare
Apa, un element indispensabil vieții, este materia folosită la Botez, prima
dintre S intele Taine ale Bisericii. Din punct de vedere chimic, ea este compusă
din două molecule de hidrogen ș i o moleculă de oxigen, avâ nd simbolul H2O.
Hidrogenul este cel mai ră spâ ndit element din univers, reprezentâ nd 75% din H
O
masa acestuia, iar oxigenul se a lă pe locul al treilea. Apa, ca rezultat al combină rii
H HO 2
lor, este materia ın ̂ care Dumnezeu a creat prima formă de viață pe pă mâ nt,
conform Facere 1, 20-21. Apariția vieții ın ̂ mediul acvatic a fost susținută ulterior
Molecula apei
de cercetă rile ș tiinți ice.
Nu ın̂ tâ mplă tor, ın
̂ apa s ințită din cristelniță este afundat pruncul, ın
̂ numele S intei Treimi. Dacă
ın
̂ apă a apă rut viața biologică , omul ın ̂ cepe urcuș ul ın̂ viața duhovnicească prin ın
̂ treita afundare ın
̂
apa Sfâ ntului Botez. După cum apa este fundamentală vieții izice pe pă mâ nt, apa Botezului este
necesară vieții veș nice, ın̂ comuniune cu Dumnezeu.
ª Împreună cu profesorul, identi ică utilizări ale apei atât în viața de zi cu zi, cât și
în viața Bisericii. Găsește analogii între acestea.
Lumânarea
S intele Taine, asemenea tuturor slujbelor Bisericii, au lumâ narea ca
unul dintre elementele comune. Aceasta Il simbolizează pe Mâ ntuitorul
Hristos, care a spus: „Eu sunt Lumina lumii; cel ce Imi urmează Mie nu va
umbla ın ̂ ın
̂ tuneric, ci va avea lumina vieții” (Ioan 8,12). Lumâ narea este
fă cută din ceara albinelor care, prin puritatea lor, amintesc de Sfâ nta
Fecioară Maria, iar prin hă rnicia din stup, de viața ın ̂ comuniune a
creș tinilor.
In vechime, la româ ni, exista tradiția ca lumâ narea de la Taina
Sfâ ntului Botez să ie ım ̂ podobită cu crini, considerați lorile Maicii
Domnului. De asemenea, se adă ugau frunze de ferigă , semn al tă riei, ș i
loarea miresei, pentru să nă tatea pruncului. Continuâ nd acest obicei,
lumâ nă rile aduse de naș i sunt ım ̂ podobite cu diferite lori, ca semn al
bucuriei familiei ș i al ın̂ tregii comunită ți, la creș tinarea copilului. Uneori,
ele sunt pă strate pentru a i aprinse la zilele de naș tere ș i pentru a ın ̂ soți
rugă ciunea ı̂n diferite momente ale vieț ii. La Taina S intei Cununii, lumâ nă rile ornamentate
simbolizează puterea credinței, focul iubirii creș tine ș i bucuria ın̂ temeierii unei noi familii.
Pâ nă ın
̂ prezent, lumâ narea ın ̂ soțeș te credinciosul pe parcursul ın ̂ tregii vieți duhovniceș ti,
amintind de lumina vieții veș nice.
ª Prezintă trei împrejurări în care poți folosi lumânarea la biserică și explică

semni icația aprinderii ei.
27
Unitatea 1
Lecția 5 Darurile Duhului Sfânt
Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt, cuvânt de înțelepciune, iar altuia, după
același Duh, cuvântul cunoștinței. Și unuia i se dă întru
același Duh credință, iar altuia, darurile vindecărilor. (I Corinteni 12, 8-9)
Idei ancoră
v Duhul Sfâ nt, Vistierul

bună tă ților, dă ruieș te harul
Să u orică rei persoane care
primeș te cu credință S intele
Taine ale Bisericii.
v Intre cele ș apte S inte
Taine, se numă ră Mirungerea
sau Ungerea cu Sfâ ntul ș i
Marele Mir, să vâ rș ită după
Botez.
D umnezeu Duhul Sfâ nt, Mâ ngâ ietorul trimis oamenilor la

Cincizecime este Cel Care ıî s ințeș te pe oameni prin harul Să u. Harul
este unul singur, iar puterea sa s ințitoare se manifestă ın ̂ multe daruri,
cum spune Sfâ ntul Apostol Pavel: „Darurile sunt felurite, dar acelaș i
Vas pentru Sfântul Mir Duh” (I Corinteni 12, 4).
Darurile de la Dumnezeu, ca responsabilitate pentru sine și
pentru ceilalți. Toți oamenii primesc de la Dumnezeu daruri, precum
Dictionar
, viața ș i libertatea. Pe lâ ngă acestea, El dă ruieș te unora ın ̂ clinații
artistice, altora abilită ți practice, sportive, intelectuale etc.
cunoștință = (aici) cunoaș - Prin Taina Mirungerii, iecare creș tin botezat primeș te cele șapte
tere, ș tiință, ın
̂ vă țătură ; daruri ale Duhului Sfânt: ın ̂ țelepciunea, ın
̂ țelegerea, sfatul, tă ria,
a genera = a rodi, a produce, cunoș tința, buna-credință ș i temerea de Dumnezeu (Isaia 11, 2-3). Ele
a da naș tere; sunt pă strate ı̂n adâ ncul su letului ș i devin active câ nd omul se
înfrânare = cumpă tare, orientează spre ı̂nfă ptuirea binelui ș i conlucrează cu Dumnezeu.
stă pâ nire de sine; Atunci, darurile duhovniceș ti primite se manifestă ın ̂ relație cu ceilalți,
talant = 1. valoare monetară generâ nd roadele: dragostea, bucuria, pacea, ı̂ndelungă -ră bdarea,
mare, ın ̂ aur sau argint; bună tatea, facerea de bine, credința, blâ ndețea, ın ̂ frâ narea ș i cură ția
2. aptitudine, posibilitate, (Galateni 5, 22).
calitate, pricepere, talent; Darurile primite reprezintă o bucurie ș i o responsabilitate, atâ t
tărie = (aici) forță morală , pentru sine, câ t ș i ın
̂ raport cu semenii. Ele au fost oferite de Dumnezeu
fermitate. spre a i descoperite ș i dezvoltate prin efort susținut, apoi puse în
28
slujba aproapelui. Astfel, iecare se poate ı̂mpă rtă ș i de darurile
celorlalț i. Aceasta duce la ı̂mplinirea personală ș i la dobâ ndirea
mâ ntuirii sau a s ințeniei.
Pilda talanților. Vorbind despre darurile lui Dumnezeu,
Mâ ntuitorul Hristos a rostit pilda talanților. Un stă pâ n ș i-a ım ̂ pă rțit
averea celor trei slujitori, ın ̂ ainte de a pleca ın ̂ tr-o că lă torie. Unuia i-a
dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, iecă ruia după puterea lui.
Primii doi au lucrat ș i au dublat talanții, iar al treilea l-a ın ̂ gropat. Câ nd
s-a ın̂ tors, stă pâ nul i-a ră splă tit pe cei care au valori icat talanții ș i l-a
certat pe cel care s-a ară tat nepă să tor (Matei 25, 15-18).
Talanții din pildă simbolizează aptitudinile sau talentele oferite de
Dumnezeu iecă ruia. Oamenii sunt ın ̂ zestrați ın̂ mod diferit cu daruri,
potrivit ı̂nțelepciunii divine. Ei au datoria de a le ı̂ntrebuința ı̂n
bene iciul lor ș i al societă ții. Dumnezeu, simbolizat de stă pâ nul din
pildă , va ră splă ti rodul hă rniciei ș i al implică rii oamenilor ın ̂ comu-
nitate: „Bine, slugă bună ș i credincioasă , (...) intră ı̂ntru bucuria
domnului tă u” (Matei 25, 21). Aș adar, ın ̂ mulțirea darurilor primite de la
Dumnezeu oferă posibilitatea dobâ ndirii vieții veș nice.
S inții – modele de cultivare a darurilor. S inții Bisericii sunt cei
care ș i-au ı̂nmulț it talanț ii cu responsabilitate. După misiunea
ım
̂ plinită ın ̂ lume, ei aparțin unor categorii de s inți, precum: apostoli, Hristos și slujitorul credincios
mucenici, mă rturisitori, cuvioș i, doctori fă ră de arginți, ı̂mpă rați,
ierarhi, militari ș .a. Ei s-au remarcat prin viața virtuoasă , dedicată
slujirii lui Dumnezeu ș i aproapelui, indiferent de domeniul ın ̂ care au
activat. Ajunș i ın ̂ ım̂ pă ră ția cerurilor, s inții continuă să ıî ajute pe Știați că
credincioș i, prin pilda vieții, prin rugă ciuni ș i prin minuni.
Fiecare persoană este chemată să urce pe scara desă vâ rș irii, după v In Antichitate, talantul era o
modelul s inților Bisericii. Sfâ ntul Ioan Gură de Aur ın ̂ deamnă : „iubi- unitate de mă sură pentru greută ți,
ților, să alergă m la mijlocirea s inților, dar să nu ne mă rginim la aceasta, avâ nd 34,5 kg. In vremea
ci să lucră m ș i noi cum se cuvine, după pilda pe care ne-au dat-o ei”. Mâ ntuitorului, valoarea monetară
ın
̂ aur a talantului era de
Concluzii 49,077 kg, iar ın̂ argint era de
43,620 kg.
Darurile de la Dumnezeu
v Duhul Sfâ nt a oferit unor s inți
• sunt: viața, libertatea, darurilre Duhului Sfâ nt; daruri deosebite, numite harisme,
• ıl̂ responsabilizează pe om ın ̂ raport cu sine ș i cu semenii; precum facerea de minuni ș i
• rodesc ın̂ om virtuți ș i fapte bune. profeția.
Pilda Talanților
v Sfâ ntul ș i Marele Mir, utilizat la
• vorbeș te despre aptitudinile oferite de Dumnezeu iecă rui om; Taina Mirungerii, este alcă tuit din
• ın
̂ deamnă la ın ̂ trebuințarea acestor daruri spre folosul personal ș i ulei de mă sline, vin ș i 40 de arome
al societă ții; din plante, iind s ințit ın ̂ Joia
S inții - modele de cultivare a darurilor Patimilor. Mulțimea miresmelor
simbolizează bogă ția darurilor
• ș i-au ın
̂ mulțit talanții cu responsabilitate; Sfâ ntului Duh.
• sunt pilde pentru creș tinii de astă zi.
29
Exerciții
1. Răspunde la următoarele întrebări:

a) Ce fel de daruri pot primi oamenii de la Dumnezeu?
b) Care sunt darurile Duhului Sfâ nt, primite de credincioș i la Taina
Mirungerii?
c) Prin ce se arată ın
̂ mulțirea acestor daruri duhovniceș ti?
d) In ce constă responsabilitatea omului pe plan personal ș i social?
e) Ce dobâ ndesc cei care ıș̂i ın
̂ mulțesc „talanții”?
f) De ce s inții reprezintă modele pentru creș tini? Sfânta Taină a Mirungerii
2. Pornind de la mesajul moral-religios din pilda talanților, completează tabelul de mai jos, după
model:
Elemente din pildă Semni icația lor
Stă pâ nul Dumnezeu
Talanții ...
Slugile care au ın ̂ mulțit talanții ...
Sluga care a ın̂ gropat talantul ...
Ră splata oferită celor responsabili ...
3. Găsește sinonime pentru cuvintele: înfrânare, tărie, talant, instruit, model și alcătuiește câte un
enunț cu termenii descoperiți.
4. Audiază și învață cântarea religioasă „Unul Sfânt”, referitoare la Modelul suprem al s ințeniei.
Unul Sfânt,
Iisus Hristos Unul Domn Iisus Hristos,
binecuvântând întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl.
Amin.
5. Identi ică minimum trei daruri pe care le-ai primit de la Dumnezeu și prezintă modalități prin
care le poți dezvolta și valori ica.
6. Enumeră cinci personalități marcante ale României, din diverse domenii și găsește pe Internet
câte un citat reprezentativ, potrivit exemplului dat.
Nume Domeniu de activitate Citat celebru

Constantin Brâncuși sculptură „Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire”.
... ... ...
7.
Dezbatere
7. Discută despre rolul modelelor în viața ta, pe baza următoarelor întrebări:
• Ce ın
̂ seamnă pentru tine un model de urmat?
• Care sunt criteriile pentru deosebirea modelelor autentice de falsele modele?
• Cum poți deveni exemplu pentru alții?
30
Unitatea 1
Aprofundare
ApMulți artiș ti plastici au fost inspirați ın ̂ lucră rile lor de subiecte
religioase. Spre exemplu, pilda talanților a fost transpusă artistic ın ̂
numeroase râ nduri, ın ̂ tehnici diferite. O gravură din 1712, despre
această parabolă biblică , cu autor anonim, prezintă , ı̂n prim-plan,
bucuria stă pâ nului față de cele două slugi responsabile, ın ̂ timp ce, ın ̂
fundal a treia slugă dezgroapă talantul ascuns.
Celebrul pictor ș i gravor olandez Rembrandt (secolul al XVII-lea) a
realizat o altă reprezentare a pildei talanților, ın ̂ tehnica aquaforte (o com-
binație a picturii cu gravura). El prezintă ruș inea resimțită de sluga ce nu a
ın
̂ mulțit talantul primit ș i ın
̂ tristarea stă pâ nului cauzată de acest fapt. Pilda talanților, anonim
ª Analizează alte detalii din gravurile prezentate.

ª Menționează motivele laudei și mustrării slugilor de către
stăpân.
Pilda talanților, Rembrandt
Sfântul Ioan Casian din Dobrogea
Acest sfâ nt cuvios stră româ n s-a nă scut ın ̂ Dobrogea, ın ̂ secolul al IV-lea
d.Hr. ș i s-a stră duit să -L urmeze pe Mâ ntuitorul, ı̂nmulțind darurile
hă ră zite de Dumnezeu. După ce a studiat la ș colile vremii, s-a dedicat vieții
monahale. Plin de râ vnă față de cunoaș terea lui Dumnezeu, Sfâ ntul Ioan
Casian i-a că utat pe pustnicii din Egipt. De la aceș tia a cules sfaturi
ı̂ n ț e lepte despre dobâ ndirea mâ ntuirii, pe care le-a consemnat,
ră spâ ndind un nou gen de literatură duhovnicească , numit Pateric.
După ș apte ani petrecuți ală turi de pustnicii plini de har, sfâ ntul a
ajuns la Constantinopol. Sfâ ntul Ioan Gură de Aur l-a hirotonit diacon ș i
l-a trimis ın ̂ misiune la Roma. Ulterior, Sfâ ntul Ioan Casian s-a retras la
Marsilia, unde a fost hirotonit preot ș i a ın ̂ temeiat două mă nă stiri. Ș i-a
ım
̂ pă rțit timpul ın ̂ tre organizarea vieții că lugă reș ti ın
̂ Apusul Europei
ș i scrierea de că rț i religioase, spre ı̂ntă rirea credinței creș tine.
Datorită activită ții sale, este cinstit atâ t ın̂ Biserica Ortodoxă , câ t ș i ın
̂
Biserica Romano-Catolică . S intele sale moaș te se pă strează pâ nă
Sfântul Ioan Casian astă zi, ın
̂ mă nă stirea Sfâ ntul Victor din Marsilia – Franța.
ª Pornind de la textul de mai sus, identi ică doi „talanți” înmulțiți de Sfântul
Ioan Casian.
ª Caută în calendarul creștin-ortodox data de sărbătorire a Sfântului Ioan
Casian.
31
Unitatea 1
Recapitulare – Capitolul I
I. Schemă de consolidare a cunoștințelor

In capitolul Dumnezeu Se face cunoscut omului ai studiat despre puterea s ințitoare a Duhului Sfâ nt,
Mâ ngâ ietorul ș i Duhul Adevă rului. Aminteș te-ți despre principalele teme parcurse, avâ nd ca reper
schema urmă toare:
Omul a aspirat dintotdeauna spre fericire, care pentru creș tini

1 ın
̂ seamnă : asemă narea cu Dumnezeu, viață veș nică , mâ ntuire,
s ințenie sau Impă ră ția cerurilor.
Nă zuința umană spre fericire s-a realizat prin bună voința Tată lui,
2 prin venirea Mâ ntuitorului ın̂ lume ș i prin Pogorâ rea Duhului Sfâ nt
sub forma unor limbi ca de foc, spre s ințirea oamenilor.
La Cincizecime a luat naș tere Biserica creș tină , câ nd s-a ın

̂ temeiat
3 comunitatea primilor credincioș i botezați, iar aceasta s-a extins ın
lume, prin lucrarea apostolică .
̂
In Biserică , se revarsă harul divin mâ ntuitor, prin S intele Taine:

4 Botezul, Mirungerea, Impă rtă ș ania, Spovedania, Cununia, Preoția ș i
Maslul.
Dumnezeu oferă omului darurile Sale, dintre care cele mai importante
5 sunt darurile Duhului Sfâ nt primite la Mirungere, ce pot i dezvoltate ș i
ın
̂ mulțite de-a lungul vieții, conducâ nd la s ințenie.
II. Exerciții
1. Alege varianta corectă de răspuns, după modelul A = c.
A. Chipul lui Dumnezeu ın ̂ om se referă la:
a. ın̂ clinarea voinței omului spre bine;
b. sentimentele cele mai profunde ale omului;
c. ın
̂ suș irile su letului uman: rațiune, voință, simțire.
B. Asemă narea omului cu Dumnezeu se dobâ ndeș te prin:
a. rugă ciune ș i intenții bune;
b. har, credință ș i fapte bune;
c. efort susținut, de-a lungul vieții.
C. Rugă ciunea Împărate Ceresc reprezintă :
a. invocarea Duhului Sfâ nt, Mâ ngâ ietorul;
b. ın
̂ cheierea iecă rei slujbe religioase;
c. mulțumirea adresată Mâ ntuitorului.
32
Unitatea 1
D. Pogorâ rea Duhului Sfâ nt la Cincizecime a ın ̂ semnat:
a. coborâ rea S intei Treimi pe pă mâ nt;
b. venirea Duhului Sfâ nt sub forma unui porumbel;
c. ziua de naș tere a Bisericii creș tine.
E. Mâ ntuitorul a dat puterea să vâ rș irii S intelor Taine:
a. episcopilor, preoților ș i diaconilor;
b. s inților Apostoli;
c. celor credincioș i, conduș i de S inții Apostoli.
F. Invă țătura desprinsă din Pilda talanților este:
a. importanța acumulă rii bogă țiilor materiale;
b. necesitatea ın ̂ gropă rii talantului;
c. ın
̂ mulțirea darurilor primite. Pilda talanților
2. Corelează numele iecărei S inte Taine cu imaginea corespunzătoare și numește roadele

primirii Tainei respective, conform exemplului:
Exemplu: 1. Botezul –> imaginea C –> roade asupra

credinciosului: i se iartă păcatul strămoșesc; primește un înger
păzitor și numele de botez; devine creștin, membru al Bisericii.
1. Botezul 5. Cununia
C
A D G
3. Spovedania
4. Împărtășania
B E
33
Unitatea 1
3. Cele 21 de epistole ale Noului Testament, scrise de S inții Apostoli
Pavel, Iacov, Petru, Ioan ș i Iuda Tadeul, conțin numeroase ın̂ vă țături
ș i sfaturi care să ıî ajute pe credincioș ii din toate timpurile ın ̂
parcursul lor duhovnicesc. Sfâ ntul Apostol Pavel este autorul a 14
dintre aceste scrisori, cunoscute sub numele de epistolele pauline.
Prima, adresată comunită ții creș tine din Roma, are ca temă centrală
ın
̂ tă rirea credinței spre dobâ ndirea mâ ntuirii.
Citește fragmentul din Epistola Sfântului Apostol Pavel către

Romani și răspunde cerințelor de mai jos:
Sfântul Apostol Pavel predicând
5. Iar Dumnezeul ră bdă rii ș i al mâ ngâ ierii să vă dea vouă a gâ ndi la fel unii pentru alții, după Iisus
Hristos,
6. Pentru ca toți laolaltă ș i cu o singură gură să slă viți pe Dumnezeu ș i Tată l Domnului nostru Iisus
Hristos.
7. De aceea, primiți-vă unii pe alții, precum ș i Hristos v-a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu. (...)
13. Iar Dumnezeul nă dejdii să vă umple pe voi de toată bucuria ș i pacea ın
̂ credință, ca să prisosească
nă dejdea voastră , prin puterea Duhului Sfâ nt.
14. Ș i, frații mei, sunt ın
̂ credințat eu ın ̂ sumi despre voi, că ș i voi sunteți plini de bună tate, plini de toată
cunoș tința, putâ nd să vă povă țuiți unii pe alții.
15. Ș i v-am scris, fraților, mai cu ın
̂ dră zneală , ın
̂ parte, ca să vă amintesc despre harul ce mi-a fost dat de
Dumnezeu,
16. Ca să iu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul
neamurilor, iind s ințit ın ̂ Duhul Sfâ nt, să ie bine primit.
17. Aș adar, ın
̂ Hristos Iisus am laudă , ın
̂ cele că tre Dumnezeu.
18. Că ci nu voi cuteza să spun ceva din cele ce n-a să vâ rș it Hristos prin mine, spre ascultarea
neamurilor, prin cuvâ nt ș i prin faptă ,
19. Prin puterea semnelor ș i a minunilor, prin puterea Duhului Sfâ nt, aș a ın ̂ câ t de la Ierusalim ș i din
ținuturile de primprejur pâ nă la Iliria, am ım
̂ plinit propovă duirea Evangheliei lui Hristos.
(Romani 5, 5-7; 13-19)
a) Extrage trei ın̂ demnuri adresate credincioș ilor de Sfâ ntul Apostol Pavel;
b) Indică trei daruri ale Duhului Sfâ nt accentuate de apostol ın ̂ fragmentul citat;
c) Motivează numirea Sfâ ntului Pavel „Apostolul neamurilor”, pornind de la textul dat;
d) Argumentează valabilitatea acestor ın ̂ vă țături de-a lungul timpului.
4. Alcătuiește un eseu de 15-20 de rânduri, cu tema Bucuria întemeierii Bisericii, în care să

prezinți evenimentul Cincizecimii și importanța Bisericii pentru viața spirituală a creștinilor.
34
Unitatea 1
Evaluare – Capitolul I
Test
1. Completează spațiile punctate cu termenii corespunzători din PUNCTAJ
paranteză, potrivit modelului: EVALUARE /
Duhul Sfâ nt este Mângâietorul trimis ın ̂ lume spre ... credincioș ilor. AUTOEVALUARE
Cea mai cunoscută rugă ciune că tre El este ... ..., care cuprinde ... cereri.
Creș tinii invocă ... Duhului Sfâ nt pentru a locui ın̂ ... lor, pentru a le cură ți
de toată ... ș i pentru mâ ntuirea ... . De Rusalii, la ... de zile după Paș ti,
Ex. 1 – 2 puncte
Sfâ ntul Duh ... ... peste apostoli, ın
̂ chip de limbi ca de ... .
10 x 0,2 p. pentru
(venirea, foc, trei, cincizeci, întinăciunea, Mângâietorul, Împărate Ceresc,
iecare răspuns corect.
inimile, su letelor, s ințirea, S-a pogorât)
2. Prezintă semni icația personajelor din Pilda talanților. Ex. 2 – 1,5 puncte
I) Stă pâ nul = .......................................... 3 x 0,5 p. pentru iecare
II) slugile bune = .......................................... răspuns corect.
III) sluga leneș ă = ..........................................
3. Alege cinci dintre roadele Duhului Sfânt din schema de mai jos și Ex. 3 – 2,5 puncte
alcătuiește câte o propoziție în care să arăți importanța dobândirii 5 x 0,5 p. pentru iecare
iecăreia. propoziție alcătuită
corect.
cură ția
a
ın̂
te
Ex. 4 – 3 puncte
fra
os
0,5 p. – alegerea titlului

ag
̂ na
dr
re
reprezentativ;
a
blân ria
dețe 1 p. – respectarea temei
a bucu
indicate și utilizarea
unor idei desprinse din
in ța pac citatul dat;
cred ea
1 p. – structurarea
de erea
compoziției
ră
e
bună tatea
bin
bd
(introducere, cuprins,
fac
ar
încheiere);
ea
0,5 p. – înlănțuirea
logică a ideilor.
4. Pornind de la unul din textele de mai jos și de la experiența
personală, redactează o compunere de minimum 10 rânduri, Se acordă 1 punct din
despre efectele primirii uneia dintre următoarele S inte Taine: o iciu.
Botezul, Spovedania sau Împărtășania. Găsește-i un titlu potrivit.
a) „Credința se desă vâ rș eș te prin botez, iar botezul se ın ̂ temeiază pe Timp de lucru: 45 de
credință.” (Sfâ ntul Vasile cel Mare) minute
b) „Mă rturisirea faptelor rele este ın ̂ ceputul faptelor bune.”
(Fericitul Augustin)
c) „Să ne apropiem de Sfâ nta Impă rtă ș anie, care dă viață la toți ș i la toate,
cu nă dejdea ș i ferma credință ın ̂ negră ita milostivire a lui Dumnezeu.”
(Sfâ ntul Sera im de Sarov)
35
Unitatea 1
Miniproiect – PowerPoint
Prezența Duhului Sfânt în viața creștinului
• Duhul Sfânt,
pogorât la Cincizecime,
revarsă harul s ințitor • Realizează o prezentare PowerPoint, ın ̂ echipă cu doi-trei colegi, pe
asupra credincioșilor, tema lucră rii Duhului Sfâ nt ın̂ viața Bisericii ș i a omului, cu titlul
prin slujbele Bisericii. „Prezența Duhului Sfâ nt ın
̂ viața creș tinului”.
Rugăciunea personală,
rostită cu evlavie, • In alcă tuirea materialului, vei avea ın
̂ vedere urmă toarele:
contribuie la primirea
ajutorului divin în toate – stabilirea numă rului de slide-uri, ın
̂ tre 10-15;
împrejurările vieții
omului. – alegerea unui plan de idei dintre cele trei propuse:
• Dintre lucrările
s ințitoare ale Bisericii,
la S intele Taine harul
Duhului Sfânt rodește
daruri necesare
mântuirii.
• Cele șapte daruri ale
Duhului Sfânt primite la
Taina Mirungerii sunt
valori icate prin
înmulțirea talanților.
Ø detalierea ideilor pentru iecare slide, pe baza lecțiilor studiate

ș i a textului-suport din coloana ală turată ;
Criterii de evaluare a
prezentărilor: Ø selectarea unor icoane/imagini reprezentative, din surse
recomandate de profesor;
ü respectarea
indicațiilor de lucru; Ø armonizarea aspectului gra ic ș i a animației prezentă rii cu
ü corectitudinea expunerea temei alese.
conținutului;
ü atractivitatea formei
de prezentare;
ü colaborarea
responsabilă a
membrilor echipei.
36
Unitatea 1
1. Credința în primele
comunități creștine
2. Comuniunea credincioșilor
în Biserică
3. Biserica – lăcaș de
închinare și de sfințire
a omului
4. Biserica în istorie
Recapitulare
Evaluare
II. IUBIREA LUI

DUMNEZEU ȘI
RĂSPUNSUL OMULUI
Credința în primele
Lecția 1
comunități creștine
Şi stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea
pâinii şi în rugăciuni. (Faptele Apostolilor 2, 42)
Idei ancoră
v La Cincizecime a luat naș tere

Biserica, odată cu botezarea
primilor credincioș i.
v Comuniunea creș tinilor ın ̂
Biserică se realizează prin
lucrarea harului Duhului Sfâ nt ın
̂
cadrul S intelor Taine.
S inții Apostoli au ım ̂ plinit porunca Mâ ntuitorului ș i au transmis

lumii ı̂nvă țătura Evangheliei. Ei au fost ı̂ntă riți ı̂n propovă duirea
credinț e i creș tine de harul Duhului Sfâ nt, pogorâ t peste ei la
Cincizecime: „Ș i toată ziua, ın ̂ templu ș i prin case, nu ın ̂ cetau să ın ̂ vețe ș i
să binevestească pe Hristos Iisus.” (Faptele Apostolilor 5, 42).
De inirea creștinismului. Creș tinismul este religia celor ce
mă rturisesc credinț a ı̂n Sfâ nta Treime ș i urmează ı̂nvă ț ăturile
Domnului Iisus Hristos, spre mâ ntuire. Cei dintâ i oameni care s-au
botezat au format primele comunită ți de credincioș i ș i au primit curâ nd
numele de „creș tini”, după numele lui Hristos. Credința ım ̂ bră țiș ată de ei
este bazată pe porunca iubirii față de Dumnezeu ș i față de semeni: „Să
iubeș ti pe Domnul Dumnezeul tă u din toată inima ta ș i din tot su letul
tă u ș i din toată puterea ta ș i din tot cugetul tă u, iar pe aproapele tă u ca
pe tine ın ̂ suți” (Luca 10, 27).
S inții Apostoli Petru și Pavel Comuniunea, iertarea, adevă rul, libertatea ș i fericirea sunt printre
cele mai importante valori ale celor botezați ın ̂ numele S intei Treimi.
Dicționar Credința creș tină conduce la ın ̂ țelegerea rostului ın̂ lume ș i la atingerea
țelului pentru care omul a fost creat, mâ ntuirea. La asemă narea cu
agapă = masă comună , fră țească , la Dumnezeu, creș tinul ajunge prin practicarea rugă ciunii, a postului ș i a
primii creș tini, după Sfâ nta milosteniei, ajutat de puterea harului divin prezent ın ̂ Biserică .
Liturghie; Modalități de relaționare și de trăire a credinței. Mâ ntuitorul
comunitate = grup de oameni cu Hristos a ın ̂ vă țat că omul nu se mâ ntuieș te de unul singur, ci ım ̂ preună
interese, credințe sau norme de cu ceilalți: „să vă iubiți unul pe altul, precum v-am iubit Eu” (Ioan 15,
viață comune; 12). De aceea, ın ̂ primele comunită ți creș tine, relațiile dintre membrii
Bisericii s-au bazat pe iubire, respect, solidaritate ș i egalitate,
martir = persoană care a ın ̂ durat
„pentru că voi toți una sunteți ın ̂ Hristos Iisus” (Galateni 3, 28).
suferințe sau chiar moartea pentru
Comuniunea primilor creș tini s-a manifestat prin bucuria
convingerile sale; mucenic.
rugă ciunii ım ̂ preună ın ̂ cadrul cultului divin ș i prin aprofundarea
ın
̂ vă țăturii de credință.
38
Unitatea 2
De asemenea, agapele fră țeș ti, punerea ı̂n comun a bunurilor ș i
ajutorarea semenilor au contribuit la sporirea dragostei creș tine ın ̂
Biserica primară .
Cei care s-au botezat au participat activ la viața liturgică ș i au
respectat poruncile, după cuvâ ntul Mâ ntuitorului: „Cel ce are
poruncile Mele ș i le pă zeș te, acela este care Mă iubeș te” (Ioan 14, 21).
Ei au renunțat a mai pă că tui ș i s-au stră duit să tră iască ın ̂ virtute,
sprijinindu-se unii pe alț ii. Entuziasmul din primele comunită ț i
creș tine a fost impresionant, izvorâ t din har, din iubire ș i din credință
ın
̂ lă că rată .
Depășirea di icultăților cu ajutorul Duhului Sfânt. In primele
secole, creș tinii au ın ̂ tâ mpinat multe greută ți, provocate de cei care nu
au ın ̂ țeles sau nu au tolerat credința ș i modul lor de viață. Cele mai mari
ın ̂ cercă ri pentru comunitatea primilor creș tini au fost persecuțiile,
ın ̂ durate cu demnitate ș i cu mult curaj. Numeroș i membri ai Bisericii
au mă rturisit credința ın ̂ Hristos chiar cu prețul vieții ș i au devenit
martiri. Primul martir al Bisericii a fost Sfâ ntul Arhidiacon Ș tefan.
Urmâ nd exemplul Domnului Iisus, el i-a iertat pe cei care l-au prigonit:
„Doamne, nu le socoti lor pă catul acesta!” (Faptele Apostolilor 7, 60).
Credincioș ii au depă ș it di icultă țile cu ajutorul Duhului Sfâ nt, Care
i-a ın ̂ tă rit ın
̂ credință ș i i-a luminat spre ın ̂ țelegerea ın ̂ vă țăturii lui Sfântul Arhidiacon Ștefan
Hristos. In această perioadă , un rol important l-au avut ș i S inții
Apostoli ım ̂ preună cu slujitorii Bisericii hirotoniți de ei, prin minunile
să vâ rș ite, prin rugăciunile ș i prin sfaturile lor. Cu toate prigonirile
ın̂ durate de-a lungul istoriei, credința creș tină s-a ră spâ ndit ın ̂ ın̂ treaga
Știați că
lume, devenind religia cu cei mai mulți credincioș i.
Asemenea primelor comunită ți, creș tinii ın ̂ tâ mpină provocă ri ș i ın
̂
zilele noastre. Ele pot i depă ș ite prin tră irea vie a credinței ș i prin v Sfâ ntul Ș tefan este să rbă torit la
manifestarea iubirii ın ̂ Biserică . „Multe sunt cele care caracterizează data de 27 decembrie; numele să u
creș tinismul, dar mai mult decâ t toate ș i mai puternică decâ t toate este ın
̂ seamnă coroană ın ̂ limba greacă .
dragostea reciprocă ș i pacea”, precizează Sfâ ntul Ioan Gură de Aur.
v In Noul Testament, membrii
Bisericii lui Hristos sunt numiți
Concluzii
creștini, aleși sau s inți. Numirea de
- Creș tinismul are ca fundament porunca iubirii, lă sată de creștin s-a folosit pentru prima
Domnul Iisus Hristos. dată ın
̂ Antiohia, conform Faptele
- Cuvâ ntul creș tin vine de la numele Hristos care ın
̂ limba Apostolilor, capitolul 11, versetul
latină se scrie Christos. 26, ın
̂ prima jumă tate a secolului I.
- Relațiile dintre primii creș tini s-au ın

̂ temeiat pe iubire, v Primii creș tini foloseau
respect, solidaritate ș i egalitate. simbolul peș telui, câ nd voiau să se
- Mâ ntuirea se obține ın
̂ comuniune cu semenii. recunoască ın ̂ tre ei, ın
̂ vremurile
de prigoană . Numele grecesc al
peș telui (IHTIS) era o prescurtare
- Primele comunită ți creș tine au depă ș it di icultă țile prin: de la mă rturisirea de credință
credință, demnitate ș i curaj. „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu,
- Astă zi, creș tinii pot trece peste noile provocă ri după Mâ ntuitorul”.
modelul Bisericii primare.
39
Unitatea 2
Exerciții
1. Indică valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri și corectează-le pe cele eronate:

a) Credința creș tină se bazează pe porunca iubirii lă sată de Hristos. A/F
b) Invă țătura creș tină ıl̂ conduce pe om spre asemă narea cu Dumnezeu. A/F
c) Creș tinul se mâ ntuieș te de unul singur. A/F
d) Primii creș tinii tră iau ın ̂ comuniune, participâ nd activ la viața Bisericii. A/F
e) Biserica lui Hristos nu a ın ̂ tâ mpinat nicio di icultate la ın ̂ ceput. A/F
f) Persecuțiile au fost ın ̂ durate de creș tini cu credință ș i cu demnitate. A/F
g) Tră irea credinței ın ̂ Biserica primară este model pentru creș tinii de astă zi. A/F
2. Alcătuiește un cvintet despre credință, după modelul oferit în prima coloană. În acest sens,
completează cu: a) două adjective reprezentative; b) trei verbe la modul gerunziu;
c) o propoziție semni icativă formată din patru cuvinte ș i d) un substantiv sugestiv.
Înțelepciune Credință
a) adâ ncă , nemă surată a) ...
b) dobâ ndind, dovedind, cultivâ nd b) ...
c) Ințelepciunea este dar divin. c) ...
d) rațiune d) ...
3. Lecturează următorul text scripturistic și extrage ideile principale. Discută împreună cu

profesorul despre asemănările și deosebirile modului de a trăi credința în primele
comunități creștine și în cele de astăzi.
„Ș i pe câ nd se rugau astfel, s-a cutremurat locul ın ̂ care erau adunați, ș i s-au umplut toți de Duhul
Sfâ nt ș i gră iau cu ın
̂ dră zneală cuvâ ntul lui Dumnezeu. Iar inima ș i su letul mulțimii celor ce au crezut
erau una ș i nici unul nu zicea că este al să u ceva din averea sa, ci toate le erau de obș te. Ș i cu mare putere
apostolii mă rturiseau despre ın ̂ vierea Domnului Iisus Hristos ș i mare har era peste ei toți.”
(Faptele Apostolilor 4, 31-33)
4.
Studiu de caz
Pornind de la valorile creștine: iubire, dreptate, adevăr, solidaritate și egalitate,
analizează următoarea situație: ın ̂ timpul unui test de evaluare, un coleg care ıț̂i este foarte bun
prieten, ın̂ cearcă să copieze după lucrarea ta. Prezentarea opiniei poate i organizată după
urmă torul set de ın
̂ trebă ri:
• Cum reacționezi ın ̂ această situație?
• Ce consecințe poate avea fapta colegului? Dar reacția ta?
• Atitudinea ta este moral-creș tină ?
40
Unitatea 2
Aprofundare
Din cauza persecuțiilor, creș tinii au fost nevoiți să
caute locuri retrase de rugă ciune, precum catacombele.
Inițial, cuvâ ntul „catacombă ” a ın ̂ semnat „ın
̂ spre vale sau
ın
̂ spre râ pă ”, denumind o zonă a Romei. Ulterior, termenul a
de init galeriile subterane construite la ın ̂ ceputul secolului
al II-lea d.Hr. de că tre creș tini.
Catacombele creș tine au fost descoperite pe teritoriul
fostului Imperiu roman, iar cele mai cunoscute sunt cele de
la Roma. Acestea au fost folosite de primele comunită ți
creș tine, pentru să vâ rș irea S intei Euharistii ș i pentru
Catacombă din Roma
slujbele de ın ̂ mormâ ntare ș i de pomenire. Spre sfâ rș itul
secolului al V-lea, catacombele au fost folosite doar pentru o icierea slujbelor
religioase ın ̂ amintirea martirilor.
Inscripțiile, simbolurile ș i picturile descoperite ın̂ catacombe sunt o bogată
sursă de informații despre arta creș tină timpurie ș i despre viața creș tinilor din
Biserica primară . Printre inscripții, apar frecvent rugă ciunile pentru cei ră posați,
pentru cei nou botezați, pentru curaj ș i ră bdare ın
̂ ın
̂ cercă ri. Simbolurile creș tine
descoperite sunt: peș tele, crucea, mielul (blâ ndețea ș i nevinovă ția lui Hristos),
Monograma
porumbelul (Duhul Sfâ nt), corabia (Biserica), pă unul (nemurirea su letului,
lui Hristos
frumusețea raiului), ancora (credinț a ș i speranț a), monograma lui Hristos
(inițialele greceș ti ale numelui Iisus Hristos). Cele mai frecvente reprezentă ri iconogra ice sunt ale
Mâ ntuitorului ca Bunul Pă stor ș i ale minunilor din Noul Testament.
ª Identi ică rolul catacombelor în primele secole creștine, în textul de mai sus.
ª Reprezintă gra ic, pe o foaie A4, minimum cinci simboluri creștine descoperite în
catacombe și explică semni icația iecăruia. Adaugă ișa la portofoliu.
Coliva
Unul dintre simbolurile comuniunii ın ̂ Biserică este coliva, aliment din grâ u iert, ın
̂ dulcit cu miere
sau cu zahă r, atestat de la ın ̂ ceputurile creș tinismului. Spre sfâ rș itul secolului I, creș tinii asemă nau
unitatea membrilor Bisericii cu modul unirii boabelor de grâ u, aș a cum este menționat ın ̂ Didahia
celor Doisprezece Apostoli: „mulțimea boabelor de grâ u, care au devenit un singur trup, este chip al
unită ții noastre ın
̂ tr-o singură Biserică .”
La româ ni, coliva este adusă la biserică drept ofrandă ın ̂ cinstea s inților, ın
̂ memoria eroilor
neamului sau pentru pomenirea veș nică a celor ră posați. Ea este expresia
concretă a credinței ın ̂ ın
̂ vierea morților ș i ın
̂ viața veș nică .
Coliva simbolizează Biserica, adică pe toți creș tinii, uniți prin aceeaș i
credință ın ̂ Dumnezeu. Dulciurile care intră ın ̂ compoziția colivei reprezintă
virtuțile ș i dulceața vieții celei veș nice pe care nă dă jduim sa o dobâ ndim.
ª Identi ică alte alimente aduse la biserică pentru a i s ințite și împărțite

membrilor comunității.
41
Unitatea 2
Lecția 2 Comuniunea credincioșilor
în Biserică
Unde sunt doi sau trei, adunați în numele Meu, acolo sunt
și Eu în mijlocul lor. (Matei 18, 20)
Idei ancoră
v Scopul creș tinilor este

comuniunea cu Dumnezeu,
ın
̂ cepâ nd din viața pă mâ ntească
ș i continuâ nd ın
̂ veș nicie.
v Biserica ajută la ım
̂ plinirea
acestui ideal, prin harul Sfâ ntului
Duh revă rsat asupra
credincioș ilor.
A semenea primelor comunită ți creș tine, ın ̂ Biserică se manifestă

iubirea fră țească prin să vâ rș irea s intelor slujbe ș i prin desfă ș urarea
activită ților ilantropice. Credincioș ii se adună lâ ngă preoți, după
modelul primilor creș tini uniți ın ̂ jurul S inților Apostoli care, la râ ndul
lor, L-au urmat pe Hristos.
Pilda viței și a mlădițelor. După Cina cea de Taină , Mâ ntuitorul a
spus ucenicilor Să i parabola viței ș i a mlă dițelor. „Eu sunt vița cea
adevă rată ș i Tată l Meu este lucră torul. Orice mlă diță care nu aduce
roadă ın ̂ tru Mine, El o taie; ș i orice mlă diță care aduce roadă , El o
Hristos – Vița de vie cură țeș te, ca mai multă roadă să aducă . (...) Ră mâ neți ın̂ Mine ș i Eu ın ̂
voi. Precum mlă dița nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu ră mâ ne
Dictionar
, ın
̂ viță, tot aș a nici voi, dacă nu ră mâ neți ın ̂ Mine. Eu sunt vița, voi
sunteți mlă dițele. Cel ce ră mâ ne ın ̂ tru Mine ș i Eu ın̂ el, acela aduce
cateheză = lecție religioasă roadă multă , că ci fă ră Mine nu puteți face nimic” (Ioan 15, 1-5).
desfă ș urată ın̂ biserică , prin Invă țătura pildei se referă la creș tinii care, a lați ın̂ comuniune cu
ın
̂ trebă ri ș i ră spunsuri; Domnul Hristos, să vâ rș esc binele, după cum mlă dițele care ră mâ n ın ̂
enoriaș = credincios care aparține viță fac rod. Dumnezeu Tată l este Purtă torul de grijă , Cel ce lucrează via
unei parohii; pentru a aduce roade bogate. Harul Duhului Sfâ nt este seva viței care ıî
ilantropie = acțiune de binefacere, menține pe credincioș i ın ̂ legă tură cu Dumnezeu, prin ım ̂ pă rtă ș irea cu
caritate, dă rnicie; S intele Taine.
parohie = cea mai mică unitate Creștinul – membru al Bisericii. Prin Taina Sfâ ntului Botez,
administrativă bisericească ; credinciosul devine membru al Bisericii, urmâ nd modelul s inților
comunitate religioasă creș tină spre desă vâ rș ire. El intră ın
̂ comuniune cu semenii prin rugă ciune, prin
condusă de un paroh. primirea S intei Impă rtă ș anii ș i prin faptele de milostenie izvorâ te din
credința lucrătoare prin iubire (Galateni 5, 6).
42
Unitatea 2
Intreaga Biserică este asemenea unui organism, ın ̂ care oamenii se
ın
̂ tă resc ın
̂ credință ș i se ajută reciproc. Capul Bisericii este Hristos, Cel
Care ıî uneș te pe credincioș i asemenea pă rților unui trup.
Parohia – „familia” din biserică. Comunitatea credincioș ilor unei
biserici condusă de un preot se numeș te parohie ș i formează o mare
familie duhovnicească. Fiecare parohie are ca structură
administrativă un consiliu ș i un comitet, alcă tuite din credincioș i ai
acelei biserici, sub coordonarea preotului paroh. Aceș tia colaborează
armonios ș i unitar, asemenea membrilor unei familii. Consiliul
parohial hotă ră ș te activită țile desfă ș urate ın
̂ scop ilantropic, cultural-
religios, catehetic sau de socializare, la care enoriaș ii pot participa. Cea
mai mare pondere o au proiectele sau acțiunile caritabile, prin care se
ım̂ plineș te cuvâ ntul Domnului: „Intrucâ t ați fă cut unuia dintr-aceș ti
frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați fă cut” (Matei 25, 40).
Familia – „biserica de acasă”. Familia creș tină se ın ̂ temeiază prin
Sfâ nta Taină a Cununiei ș i sporeș te ın ̂ har prin participarea la viața
Bisericii, avâ nd ca scop mântuirea membrilor ei. De aceea este
comparată ın ̂ că din primele secole creș tine cu un lă caș sfâ nt, iind
numită „biserica de acasă ”. In ea se cultivă ș i se arată virtuțile creș tine, Moment din Sfânta Liturghie
care conduc la o tot mai strâ nsă comuniune ș i bucurie spirituală .
„Biserica de acasă ” este mediul ın ̂ care copiii ın
̂ vață pentru prima
dată să -L iubească pe Dumnezeu ș i să -L respecte prin ım ̂ plinirea voii
Sale. Prin iecare familie de credincioș i, comunitatea bisericească Știați că
sporeș te ș i se ın
̂ tă reș te.
In prezent, misiunea familiei creș tine ș i a ı̂ntregii comunită ți
bisericeș ti este de a ın ̂ mulți dragostea adevă rată , rezistâ nd ın̂ fața v Mai multe parohii
noilor provocă ri ale societă ții. Sfâ ntul Ignatie Briancianinov a irmă formează un protopopiat;
despre dragostea creș tină : „Iubirea este pacea lui Hristos din inimă ”. mai multe protopopiate
alcă tuiesc o episcopie; mai
Concluzii multe episcopii ș i
arhiepiscopii alcă tuiesc o
Pilda viței și a mlădițelor mitropolie; toate mitropoliile
• câ t timp ră mâ ne ın
̂ comuniune cu Hristos, omul poate să vâ rș i dintr-o țară alcă tuiesc
fapte care conduc la mâ ntuire. patriarhia.
v Sfâ ntul Ioan Gură de Aur

Creștinul – membru al Bisericii este cel care a numit pentru
• Hristos este capul Bisericii, iar creș tinii, uniți ın
̂ prima dată familia mica
credință ș i iubire, formează trupul acesteia. biserică ș i biserica de acasă,
ın
̂ secolul al IV-lea d.Hr.
Parohia – „familia” din Biserică v Sfâ ntul Ignatie

• Comunitatea credincioș ilor unei Biserici, condusă de Briancianinov a fost episcop
preot, formează parohia, o mare familie duhovniciească . de Caucaz, ın ̂ secolul
al XIX-lea, canonizat ın ̂ anul
1988 de Biserica Ortodoxă
Biserica – „familia de acasă” Rusă , cu zi de pră znuire
• ın
̂ familie se cultivă virtuțile creș tine, ın
̂ scopul mâ ntuirii la 30 aprilie.
membrilor ei.
43
Unitatea 2
Exerciții
1. Completează spațiile punctate, după modelul dat:
Relația dintre Domnul Hristos ș i credincioș i este asemenea legă turii dintre viță ș i ... . Roadele
viței simbolizează ... ... , care sporesc comuniunea dintre membrii Bisericii. Participâ nd la s intele
slujbe ș i la ... ... ale parohiei, comunitatea Bisericii devine o mare familie. In parohie, hotă râ rile sunt
luate ın̂ cadrul ... parohial, de comun acord, ca ș i ın ̂ familie. Virtuțile creș tine cultivate ın
̂ biserică sunt
dezvoltate acasă , ın ̂ mediul armonios al ... , re lecție a Bisericii.
(viță, familiei, mlădițe, activitățile ilantropice, faptele bune, consiliului)
2. Alcătuiește câte un enunț cu sinonimele următorilor termeni: caritabil, comuniune, parohie,

virtute, enoriaș.
3. Transcrie în caiet schema de mai jos și, pornind de la textul lecției, continuă cu termeni ce au
legătură cu Biserica, după metoda ciorchinelui. Lucrează în pereche și prezintă în fața clasei
schema alcătuită.
consiliu
... ... ...
parohial
credincioși ...
Biserica
4. În echipă cu trei-patru colegi, elaborează câte un set de minimum cinci reguli de

comportament: în biserică, în familie și la școală. Fiecare grupă prezintă și notează la tablă
regulile propuse, pe coloane corespunzătoare celor trei categorii.
5. Audiază și învață cântarea liturgică Am văzut lumina:
Am văzut lumina cea adevărată,

Am primit Duhul Cel ceresc,
Am a lat credința cea adevărată,
Nedespărțitei S intei Treimi închinându-ne,
Că aceasta ne-a mântuit pe noi.
6.
Dezbatere
Discută cu ajutorul profesorului despre aspecte comune religiei creștin-ortodoxe cu
alte credințe, pornind de la întrebările:
• Ce alte credințe cunoș ti?
• De unde ai a lat de ele?
• Care sunt asemă nă rile dintre acestea ș i religia creș tin-ortodoxă ?
44
Unitatea 2
Aprofundare
Analizează
ª
harta alăturată și
identi ică
Mitropolia și
Episcopia din
care faci parte.
ª
Discută cu
profesorul despre
organizarea
administrativă a
Bisericii Ortodoxe
Române.
Motivul viței-de-vie
Pilda viței și a mlădițelor este sursă de inspirație pentru creatorii
de artă populară , motivul viței-de-vie iind pictat ın ̂ icoane, cusut pe
ș tergare sau sculptat ın ̂ lemn pe porțile româ nilor. In conș tiința
colectivă a poporului româ n, vița Il simbolizează pe Mâ ntuitorul,
mlă diț ele ı̂i reprezintă pe credincioș i, iar strugurii ı̂nseamnă
credința. Vinul aminteș te de Sfâ nta Euharistie, Taina prin care
creș tinii intră ın
̂ comuniune cu Hristos.
Icoana Hristos euharistic este unică ın ̂ lume, speci ică spațiului
ortodox româ nesc, iind pictată pe sticlă pentru prima dată ı̂n
Ardeal.
Multe obiecte casnice, precum vase, că mă ș i sau ș tergare sunt
ornamentate cu motivul creș tinesc al viței-de-vie, al strugurelui sau
al vinului.
Arta populară româ nească este in luenţată de credinţă şi pur- Hristos euharistic
tă toare de mesaj creştin.
ª Caută pe Internet sau la muzeul etnogra ic din zona în care locuiești

și descoperă alte elemente creștine reprezentate în arta populară
românească.
45
Unitatea 2
Biserica – lăcaș de închinare
Lecția 3
și de s ințire a omului
Casa lui Dumnezeu (...) este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp și
temelie a adevărului. (1 Timotei 3, 15)
Idei ancoră
v Una dintre principalele

tră să turi ale creș tinismului este
comuniunea cu Dumnezeu ș i cu
semenii.
v Activită țile social- ilantropice

ale parohiei, organizate ın ̂ spațiul
sfâ nt al bisericii, contribuie la
ın
̂ tă rirea comunită ții.
C ele două ın ̂ țelesuri ale termenului biserică sunt: comunitatea

credincioș ilor botezați ın ̂ numele S intei Treimi ș i clă direa destinată
să vâ rș irii cultului divin.
Plan cruciform de biserică Semni icații. Bisericile creș tine sunt zidite, de regulă , ın ̂ formă de
corabie ș i de cruce, simboluri ale izbă virii lumii de că tre Dumnezeu.
Dicționar Lă caș urile construite ın ̂ formă dreptunghiulară amintesc de arca
lui Noe, prin care a fost salvată lumea de potop. Ele ın ̂ chipuie corabia
absidă = ın̂ că pere sau niș ă condusă de Hristos, Care ıî poartă pe credincioș i pe valurile vieții,
semicirculară ın ̂ biserică ; spre Impă ră ția cerurilor.
antimis = pâ nză cu icoana Punerii Bisericile zidite ın ̂ formă de cruce amintesc de jertfa mântuitoare
ın
̂ mormâ nt a Mâ ntuitorului; a Domnului Iisus. Cele patru laturi reprezintă chemarea la desă vâ rș ire
mihrab = altar într-o moschee, de adresată de Dumnezeu tuturor oamenilor.
forma unei nișe bogat Elemente de arhitectură și pictură religioasă. Din punct de
ornamentate; vedere arhitectural, ın ̂ creș tinism se ın ̂ tâ lnesc trei stiluri principale:
minaret = turn înalt alipit unei bizantin, romanic ș i gotic. Speci ic Ortodoxiei este stilul bizantin,
moschei; folosit cu diferite in luențe locale. Acesta se caracterizează prin
Pantocrator = icoană care Il prezența absidelor ș i a acoperiș ului rotund, a cupolei centrale ș i a
reprezintă pe Iisus Hristos ca turlelor. Predomină planul cruciform, iar interiorul este ım ̂ pă rțit ın
̂
Impă rat al lumii; pronaos, naos ș i altar. Altarul, orientat spre ră să rit, este separat de
proscomidiar = iridă sau spațiu ın ̂ naos printr-un perete cu icoane, numit catapeteasmă sau iconostas.
peretele de nord al altarului; Pictura religioasă bizantină este o mă rturisire a credinței, o Biblie în
tetrapod = suport cu patru imagini, o fereastră spre cer ș i o chemare la rugă ciune. Aceasta pune
accent pe ın ̂ suș irile duhovniceș ti ale s inților ș i ın ̂ frumusețează spațiul
picioare, pe care se aș ează diferite
liturgic. Pictura bisericească ın ̂ fă țiș ează ın
̂ treaga istorie a mântuirii
obiecte de cult;
neamului omenesc ș i este realizată ın ̂ scopul comuniunii credincioș ilor
Tora = cartea sacră a evreilor.
cu Dumnezeu ș i cu s inții Să i.
46
Unitatea 2
Locul icoanelor și al obiectelor de cult în biserică. Bisericile
ortodoxe au interiorul pictat integral, respectâ nd aceleaș i reguli de
aș ezare a icoanelor.
In pronaos sunt reprezentate scene din Vechiul Testament ș i s inți
mucenici. Naosul este zugră vit cu scene din Noul Testament ș i cu
diverse categorii de s inți. Pe cupola centrală este pictat Hristos
Pantocrator, iar la baza turlei, cei patru S inți Evangheliș ti. Pe bolta din
altar este zugră vită Maica Domnului, Impă ră teasa cerului.
Pe catapeteasmă se ın ̂ tâ lnesc patru râ nduri de icoane. La nivelul
uș ilor sunt icoanele ım ̂ pă ră teș ti: a Mâ ntuitorului, a Maicii Domnului, a
hramului ș i a unui sfâ nt important. In partea superioară sunt dispuse
trei râ nduri a câ te 12 icoane, reprezentâ nd praznicele ım ̂ pă ră teș ti,
S inții Apostoli ș i S inții Proroci. Pe cel mai ın ̂ alt loc de pe iconostas se
a lă Sfâ nta Cruce cu Hristos ră stignit, avâ nd de-o parte ș i de alta Hristos Pantocrator
reprezentați pe Maica Domnului ș i pe Sfâ ntul Apostol Ioan.
Cele mai importante obiecte de cult se gă sesc ın ̂ altar, pe Sfâ nta
Masă : Sfâ ntul Antimis, Sfâ nta Evanghelie ș i Sfâ nta Cruce, iar la
proscomidiar s intele vase ș i că delniț a . In naos, pe cele două
tetrapoduri din faț a iconostasului se a lă icoana Invierii sau a Știați că
să rbă torii zilei ș i icoana Maicii Domnului. In pronaos se pă strează
vasul de botez numit cristelniță ș i alte obiecte de cult.
Aspecte speci ice ale lăcașurilor de cult în diferite religii și v Cuvâ ntul biserică vine de la
confesiuni. Fiecare religie are lă caș uri de cult speci ice, pentru termenul grecesc basiliki ce se
manifestarea publică a credinței. Religiile politeiste au ca lă caș uri de traduce casă împărătească;
cult temple ın ̂ chinate diferitelor zeită ți. In religia iudaică , sinagoga se aminteș te de clă dirile ım̂ pă ră teș ti
compune dintr-o sală de adunare, estrada predicatorului, iar la est donate creș tinilor de că tre Sfâ ntul
altarul sau chivotul cu sulurile Torei. La musulmani, moscheile au ca Impă rat Constantin cel Mare,
particularitate minaretul ș i mihrabul orientat spre Mecca. pentru să vâ rș irea cultului.
In creș tinism, bisericile catolice sunt construite ın ̂ stilul romanic,
avâ nd speci ic altarul deschis, vitraliile, orga ș i statuile. Unele v Unele biserici au formă de cerc
confesiuni protestante au biserici construite ın ̂ stil gotic, iar altele case sau de stea cu opt raze. Cercul
de rugăciuni. simbolizează perfecțiunea,
Indiferent de religie sau confesiune, lă caș urile de cult reprezintă veș nicia ș i dragostea nesfâ rș ită a
spații cu valoare spirituală , demne de respectul tuturor. lui Dumnezeu, iar forma de stea
semni ică rolul că lă uzitor al
Concluzii Bisericii spre veș nicie.
Lăcașuri de cult v In vechime, pronaosul era

despă rțit de naos printr-un perete.
• Biserica semni ică • principalele stiluri • icoanele sunt In timpul slujbelor, ın̂ pronaos
mâ ntuirea lumii; arhitecturale: bizantin, aș ezate după reguli stă teau catehumenii, cei care
• forma dreptunghiulară romanic, gotic; speci ice, ın̂ pronaos, urmau să se boteze.
– corabia lui Hristos; • pictura este o Biblie naos ș i altar;
• forma de cruce – jertfa în imagini ș i • cele mai
mâ ntuitoare. ın
̂ fă țiș ează istoria importante obiecte
v In toate religiile monoteiste,
mâ ntuirii. de cult se a lă ın
̂ lă caș urile de cult au altarele
altar, pe Sfâ nta Masă . orientate spre est.
• ın
̂ alte religii: politeiste – templul; iudaică – sinagoga; musulmană –
moscheea.
47
Unitatea 2
Exerciții
1. Pornind de la textul lecției, răspunde la următoarele cerințe:

a) Identi ică simbolurile celor două forme principale de construire a bisericilor.
b) Enumeră principalele stiluri arhitecturale folosite ın ̂ creș tinism.
c) Exempli ică particularită țile stilului arhitectural ș i pictural bizantin.
d) Indică locul din biserică al reprezentă rilor din Vechiul ș i din Noul Testament.
e) Precizează aspecte speci ice lă caș urilor de cult din alte religii sau confesiuni.
f) Explică importanța respectă rii spațiului sacru.
2. Identi ică locul icoanelor pe catapeteasma din imagine, după model:

10 = Sfâ nta ...
8 = Sfâ nta ... 9 = Sfâ ntul ...
7 = râ ndul icoanelor ...
5 = râ ndul icoanelor ... 6 = râ ndul icoanelor ...
1 = icoana unui sfânt important 2 = icoana ... 3 = icoana ... 4 = icoana ...
(aici, Sfântul Ioan Botezătorul)
3. Cum te comporți în Biserică dacă... :

•urmează să te ım ̂ pă rtă ș eș ti;
• participi la un Botez/o Cununie;
• te ın
̂ tâ lneș ti cu un coleg;
• se citeș te Sfâ nta Evanghelie.
4. Având ca reper cuvintele Sfântului Gherman al Constantinopolului: „Biserica este Cerul pe

pământ, în care locuiește și se preumblă Dumnezeu, Care este în cer”, discută despre rolul
lăcașului de cult în viața omului.
48
Unitatea 2
Aprofundare
Pictura bisericească reprezintă o adevă rată Biblie ın ̂ culori,
ı̂ncă rcată de frumusețe ș i simbolism. La ı̂nțelegerea acestui
univers fascinant ajută cromatica, ș tiința care se ocupă cu studiul
culorilor.
Există trei culori primare sau de bază , roș u, galben ș i albastru,
care nu pot i obț inute din combinarea altor culori. Prin
amestecul ı̂n cantită ți egale a două culori primare se obțin
culorile secundare: verde, portocaliu ș i violet. In urma
combină rii culorilor primare cu cele secundare, rezultă ș ase
culori terț iare. Acestea alcă tuiesc ı̂mpreună roata culorilor,
inventată ın ̂ secolul al XVII-lea de că tre omul de ș tiință Isaac Roata culorilor
Newton, iar combinarea lor ulterioară conduce la obținerea a milioane de nuanțe. Avâ nd la bază o
ș tiință exactă , frumusețea culorilor este evidențiată de simțul artistic al pictorului ș i de simbolismul
speci ic iecă rei nuanțe.
In Biserica creș tină , roș ul este culoarea dragostei de Dumnezeu ș i de semeni, a jertfei ș i a irii
omeneș ti. Galbenul simbolizează viața veș nică ș i credința, iar albastrul este culoarea cerească prin
excelență, semni icâ nd irea dumnezeiască ș i smerenia. Verdele este culoarea Duhului Sfâ nt ș i a
profeților inspirați de El, a nă dejdii ș i a vieții. Albul, care din punct de vedere izic rezultă din
combinarea tuturor culorilor, este asociat cură ției, luminii dumnezeieș ti ș i Invierii.
ª Pornind de la textul de mai sus, descoperă simbolismul culorilor primare în

pictura bisericească.
Stilul brâncovenesc
Perioada de domnie a Sfâ ntului Constantin Brâ ncoveanu (1688-1714), iubitor de cultură ș i
apă ră tor al credinței stră moș eș ti, a reprezentat o ın̂ lorire a artelor ın ̂ Ț ara Româ nească . Sculptura,
pictura ș i arhitectura au reunit tot ceea ce aveau mai frumos Orientul ș i Occidentul, ım ̂ preună cu
speci icul poporului româ n.
Stilul brâ ncovenesc ı̂n arhitectura bisericească se caracterizează prin armonia ș i eleganț a
proporțiilor, prin bogă ția elementelor sculpturale ș i utilizarea materialelor de calitate. Unul din
elementele speci ice este pridvorul deschis, sprijinit pe coloane de piatră ; deasupra lor se a lă arcade
semicirculare sau trilobate (asemenea frunzei de trifoi). Trecerea din
pronaos ın ̂ naos se face pe sub trei arcade susținute de stâ lpi, ın ̂ locul
peretelui despă rțitor existent ın ̂ bisericile primare. Decorațiunile sculptate
sunt folosite atâ t la exteriorul bisericii, câ t ș i la interior, ın
̂ frumusețând
chenarele uș ilor ș i ferestrelor, coloanele, arcadele ș i catapeteasma.
Intre lă caș urile de cult construite ın̂ stil brâ ncovenesc sunt emblematice
mă nă stirea Horezu din Vâ lcea ș i biserica Sfâ ntul Gheorghe Nou din
Bucureș ti, ambele ctitorii ale domnitorului. Ală turi de acestea se numă ră
mă nă stiri precum Sinaia, Antim sau bisericile Stavropoleos, Colțea ș .a.
Biserica Mănăstirii Horezu
ª Analizează imaginea alăturată și identi ică trăsăturile stilului brâncovenesc

menționate în text.
49
Unitatea 2
Lecția 4 Biserica în istorie
Și (Iisus) le-a zis: Mergeți în toată lumea și propovăduiți Evanghelia
la toată făptura. (Marcu 16, 15)
Idei ancoră
v Ziua de naș tere a Bisericii

este Cincizecimea, câ nd Duhul
Sfâ nt S-a pogorâ t peste apostoli.
v Biserica lui Hristos este locul
de comuniune a oamenilor cu
Dumnezeu, ın ̂ credință,
rugă ciune ș i iubire.
S inț ii Apostoli, ajutaț i de harul divin, au ı̂mplinit porunca

Mâ ntuitorului de a propovă dui Evanghelia. Misiunea lor s-a desfă ș urat
ın
̂ Ț ara Sfâ ntă pâ nă ın̂ anul 50 d.Hr., câ nd a avut loc Sinodul Apostolic de
la Ierusalim. Atunci, toț i apostolii s-au ı̂ n tâ lnit ș i au stabilit
transmiterea ın ̂ vă țăturii de credință ș i celorlalte popoare, deoarece
Dumnezeu „voieș te ca toți oamenii să se mâ ntuiască ș i la cunoș tința
adevă rului să vină ” (I Timotei 2, 4).
Răspândirea creștinismului în lume și pe teritoriul țării
noastre. Sfântul Apostol Pavel a fost primul care a vestit altor
neamuri Evanghelia, ı̂n cele trei că lă torii misionare pe teritoriul
Imperiului Roman. Deș i era un bun cunoscă tor al iloso iei pă gâ ne,
Sfântul Apostol Petru propovă duirea lui a constat „nu ın ̂ cuvinte ın ̂ vă țate din ın
̂ țelepciunea
omenească , ci ın ̂ cuvinte ın ̂ vă țate de la Duhul Sfâ nt” (I Corinteni 2, 13).
S inții Apostoli au continuat propovă duirea cuvâ ntului
Dictionar
, dumnezeiesc, ın ̂ primul secol creș tin, pâ nă la granițele lumii greco-
romane. Spre exemplu, Sfâ ntul Apostol Petru a ră spâ ndit credința ın ̂
cetățenie = calitatea, dreptul de Asia Mică ș i ın ̂ Europa, pâ nă la Roma. Sfâ ntul Apostol Toma a predicat
cetă țean al statului; pâ nă ın
̂ India, iar Sfâ ntul Apostol Matei a ajuns ın ̂ Etiopia, Africa.
ecumenic = din toată lumea; cu Sfântul Apostol Andrei a venit ın ̂ Sciția Mică (Scythia Minor sau
caracter universal;
Dobrogea de astă zi) ș i L-a propovă duit pe Hristos stră moș ilor noș tri.
edict = act legislativ, decret
Acest fapt este atestat de scriitori bisericeș ti ș i de istorici, precum
emis de un ım ̂ pă rat cu privire
la o anumită problemă ; Sfâ ntul Ipolit, Eusebiu de Cezareea ș i Nichifor Calist. Astfel
sinod = adunarea creș tinismul româ nesc are origini apostolice, Sfâ ntul Andrei, iind
conducă torilor Bisericii, cinstit drept Ocrotitorul românilor.
pentru luarea unor decizii După anul 106, câ nd romanii au cucerit o parte din Dacia, printre
importante. soldații, coloniștii ș i negustorii sosiți pe teritoriul țării noastre au
50
Unitatea 2
fost mulț i misionari creș tini. Persecuț i ile din Imperiul Roman
ım
̂ potriva creș tinilor au afectat ș i teritoriile cucerite din Dacia, unde au
fost martirizați S inții Epictet ș i Astion de la Halmyris; S inții Zotic, Atal,
Camasie ș i Filip de la Niculițel; S inții Montanus preotul ș i soția sa,
Maxima; Sfâ ntul Episcop Efrem de la Tomis ș i mulți alții. Prin jertfa lor,
martirii primelor secole au mă rturisit credință statornică , devenind
modele pentru toți membrii Bisericii.
Dobândirea libertății religioase în timpul Sfântului Împărat
Constantin cel Mare. Primul ım ̂ pă rat al Imperiului Roman care a
susținut religia creș tină a fost Sfâ ntul Constantin cel Mare. El a dat ın ̂
anul 313 edictul de la Milan, punâ nd capă t persecuțiilor ș i oferind
libertate creș tinismului pe tot cuprinsul imperiului. Impă ratul
Constantin a luat mă suri care au ajutat la ın ̂ tă rirea ș i ră spâ ndirea
religiei creș tine, precum: eliberarea creș tinilor ı̂nchiș i; stabilirea
duminicii ca zi de odihnă ın ̂ imperiu; construirea de lă caș uri de cult;
alegerea unor ı̂nalț i demnitari din râ ndul creș tinilor; susț inerea
că ută rii lemnului S intei Cruci, descoperit de mama sa, Sfâ nta Elena;
convocarea primului Sinod Ecumenic, ın ̂ anul 325 ș .a.
S inții Împărați Constantin și Elena
Incepâ nd cu secolul al IV-lea, a urmat o perioadă de ın ̂ lorire a vieții
bisericeș ti ca expresie a tră irii religioase, oglindită ın ̂ artă , ın
̂ cult ș i ın
̂
literatură . Toate acestea au contribuit la dezvoltarea culturii
universale, iind repere de identitate creș tină pâ nă astă zi. Pă strarea ș i Știați că
transmiterea acestui tezaur sfâ nt din generație ın ̂ generație este o
datorie ș i o contribuție personală a iecă rui creș tin. Scriitorul Nichifor v Peș tera Sfâ ntului Apostol
Crainic a irmă : „Cultura iradiază din credință ca vă paia din focul Andrei din comuna Ion
aprins.” Corvin, jud. Constanța este
considerată prima biserică
creș tină de pe teritoriul
Româ niei, numită Betleemul
românesc.
Concluzii
v Procesul de formare a poporului
Sfâ ntul Apostol Pavel a fost primul care a ră spâ ndit româ n s-a petrecut ın ̂ acelaș i timp
credința creș tină la alte popoare. cu creș tinarea sa. De aceea se
a irmă că poporul româ n s-a
̂ istorie
Sfâ ntul Apostol Andrei a adus ın ̂ vă țătura creș tină pe nă scut creș tin, iind singurul
teritoriul țării noastre. popor latin de confesiune
ortodoxă .
Biserica ın
Sfâ ntul Impă rat Constantin cel Mare a oferit libertate v S inții Impă rați Constantin
creș tinismului ın ̂ Imperiul Roman, prin edictul de la ș i mama sa, Elena, numiți cei
Milan, din anul 313. întocmai cu Apostolii, sunt
să rbă toriți la data de 21 mai.
Invă țătura ș i tră irea creș tină au contribuit la

dezvoltarea culturii universale.
51
Unitatea 2
Exerciții
1. Precizează informațiile lipsă din următoarea hartă conceptuală, după modelul dat:
Cincizecime -
Întemeierea anul 50 d.Hr. - sec. I d.Hr - 313 d.Hr. - prezent -
Bisericii ... ... ... ...
2. Completează spațiile punctate cu termenii corespunzători din paranteză, conform

exemplului:
Religia creș tină s-a ră spâ ndit ın
̂ cuprinsul Imperiului Roman, prin propovă duirea ... ... . Sfâ ntul
Pavel a fost primul apostol care a predicat Evanghelia altor ..., avâ nd ... romană . Pe teritoriul țării
noastre, este con irmată venirea ... ... . In timpul ..., au fost martirizați daco-romani, precum S inții
Epictet ș i Astion, Sfâ ntul Montanus ș i soția sa, ..., Sfâ ntul Efrem. In secolul al IV-lea, Sfâ ntul Impă rat
Constantin cel Mare a decretat ın ̂ cetarea persecuțiilor, prin ... de la Milan. Mă surile luate de acest
ım
̂ pă rat au contribuit la ... religiei creș tine ș i la ın
̂ lorirea vieții ... .
(Imperiul Roman, Maxima, S inților Apostoli, popoare, edictul, bisericești, Sfântului Andrei,
răspândirea, cetățenie, persecuțiilor)
3. Pornind de la informațiile din lecție, formulează întrebări de tipul celor de mai jos și
adresează-le colegilor:
• Ce ș tii despre ... ?
• Cine a fost ... ?
• Ce rol a/au avut ... ?
• Care a fost importanța ... ?
• Care au fost consecințele ...?
• Ce ți s-a pă rut mai interesant legat de ... ?
• De ce consideri că ... ?
4. Ce ai face dacă ai i... :

• ucenic al Sfâ ntului Apostol Pavel, ın
̂ activitatea sa misionară ?
• un localnic geto-dac, a lâ nd de venirea Sfâ ntului Apostol Andrei?
• un creș tin, ın
̂ timpul domniei Sfâ ntului Constantin cel Mare?
5. Pornind de la următorul text, discută despre libertatea religioasă de astăzi, din România și
din lume:
„Cumpă nind lucrurile ın ̂ chip salutar ș i drept, am hotă râ t că voința noastră
este că nu trebuie să oprim pe nimeni de a urma ș i a alege respectarea sau
ținerea religiei creș tine ș i că iecă ruia să i se lase libertatea de a-ș i da
consimțămâ ntul ș i a alege acea formă de religie pe care o crede cea mai
potrivită pentru el, pentru ca ș i divinitatea să ne arate ın ̂ toate ocaziile
providență ș i bună voința sa.” (fragment din edictul de la Milan, la scriitorul
bisericesc Lactanțiu, secolul al IV-lea)
Monedă romană
52
Unitatea 2
Aprofundare
Potrivit unor cercetă ri istorice ș i teologice moderne, ın ̂ Sciția Mică a venit ș i un
alt apostol al lui Hristos, Sfâ ntul Filip, care a ın ̂ tă rit lucrarea misionară a Sfâ ntului
Andrei cel Intâ i chemat. Cel mai vechi izvor scris care atestă propovă duirea
Sfâ ntului Filip ın ̂ Sciția este Calendarul gotic din secolul al IV-lea d.Hr.
Există , de asemenea, Martirologii, liste cu nume ș i relată ri despre martirii
Bisericii, care amintesc despre vestirea Evangheliei ın ̂ Sciția de că tre Apostolul
Filip, ın ̂ tă rind informațiile mai vechi. Intre acestea se numă ră Martirologiile
occidentale ale lui Adon ș i Usuard, din secolul al IX-lea, care menționează
aspecte din viața Sfâ ntului Apostol Filip, martirizat la Hierapolis (Frigia).
Aș adar, Sfâ ntul Filip este cel de-al doilea apostol care a adus Cuvâ ntul
Mâ ntuitorului pe teritoriul țării noastre.
„Apostolatul Sfâ ntului Filip ın ̂ Scythia trebuie privit drept ceva normal
ın
̂ contextul colaboră rii la misiune dintre apostoli. Aș a a procedat Sfâ ntul
Petru, iind ajutat de fratele să u Andrei ın ̂ misiunea din Asia, Pont, Galatia,
Capadocia ș i Bithynia. Tot aș a ș i Sfâ ntul Andrei l-a ajutat pe Filip,
Sfântul Apostol Filip
concetă țeanul ș i prietenul să u ın̂ misiunea desfă ș urată de acesta ın̂ Frigia.”
(Prof. Acad. Dr. Emilian Popescu, Apostolicitatea creștinismului românesc)
ª Enumără izvoarele istorice scrise care atestă prezența Sfântului Apostol Filip în
țara noastră.
ª Analizează citatul și extrage o concluzie despre desfășurarea misiunii apostolice.
B Credința străbună Creații folclorice dobrogene despre Sfântul Andrei
In Dobrogea circulă mai multe legende din bă trâ ni despre

venirea Sfâ ntului Apostol Andrei, preluate ș i transcrise de că tre
culegă torii de folclor. Intre ele se numă ră legenda potrivit că reia
Apostolul româ nilor a lovit cu toiagul ın ̂ pă mâ nt, de unde a țâș nit
un pâ râ u limpede ș i bogat, ră s irat ın ̂ nouă izvoare, cu apă
tă mă duitoare. Aici s-au botezat ș i s-au vindecat mulți localnici,
care au devenit membri ai Bisericii lui Hristos.
Pe lâ ngă legende, ın̂ spațiul dobrogean s-au pă strat diverse
colinde ale Sfâ ntului Andrei. Cel mai cunoscut dintre ele
vorbeș te despre o mă nă stire mică sau schit, „Loc de tă inuire / Ș i
tă mă duire”, situat ın
̂ tr-o pă dure de arțari, aluni ș i tei. „Iar Sâ nt
Andrei, / Sub crucea din tei, / Schitul din grindei, / Se roagă
mereu, / La Bun Dumnezeu...”.
Ală turi de dovezile istorice, aceste tradiț ii adeveresc
Sfântul Apostol Andrei botezând
în Izvorul Tămăduirii
vechimea creș tinismului la româ ni ș i apostolicitatea acestuia.
ª Caută textul integral al colindului Sfântului Andrei și transcrie-l pe o foaie A4.

Adaugă ișa la portofoliul personal.
53
Unitatea 2
Recapitulare – Capitolul II
In capitolul Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului ai studiat despre ră spâ ndirea
creș tinismului ı̂n lume ș i despre dezvoltarea comuniunii dintre credincioș i ı̂n Biserică .
Aminteș te-ți principalele teme studiate, avâ nd ca reper urmă toarea schemă :
Comuniunea primilor creș tini s-a manifestat prin bucuria
1 rugă ciunii ın
de credință.
̂ cadrul cultului divin ș i prin aprofundarea ın
̂ vă țăturii
Cele mai mari ın ̂ cercă ri pentru comunitatea primilor creș tini au fost
2 persecuțiile, ın
mult curaj.
̂ durate cu ajutorul Duhului Sfâ nt, cu demnitate ș i cu
Creș tinii să vâ rș esc binele ın

̂ comuniune cu Hristos, dovedind
3 credință lucră toare prin iubire, după exemplul Pildei viței ș i a
mlă dițelor.
Biserica ın
̂ seamnă adunarea tuturor credincioș ilor care primesc
4 S intele Taine ș i lă caș ul s ințit ım
slujbelor religioase.
̂ podobit cu icoane pentru să vâ rș irea
Creș tinismul, ră spâ ndit de că tre S inții Apostoli ın

̂ lume, inclusiv pe
5 teritoriul țării noastre, a cunoscut o ın
IV-lea, ın
̂ lorire ın̂ cepâ nd cu secolul al
̂ timpul Sfâ ntului Impă rat Constantin cel Mare.
II. Exerciții
1. Asociază versetele scripturistice din coloana A cu termenii potriviți din coloana B, conform
exemplului:
a) – Comuniunea credincioșilor
A B
a) „Lă uda-vor cerurile minunile Tale, Doamne ș i adevă rul Tă u, ın
̂ adunarea
s inților.” (Psalmul 88, 6) S inții Mucenici
b) „Că ci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc
apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu.” (I Corinteni 15, 9)
Sfâ ntul Apostol Andrei
c) „Inconjurat-am ș i am jert it ın
̂ cortul Lui jertfă de laudă . Il voi lă uda ș i voi câ nta Comuniunea
Domnului.” (Psalmul 26, 11) credincioș ilor
d) „Acesta a gă sit ın̂ tâ i pe Simon, fratele să u, ș i i-a zis: am gă sit pe Mesia
Sfâ ntul Apostol Pavel
(care se tâ lcuieș te: Hristos).” (Ioan 1, 41)
e) „Ș i stă ruiau ın

̂ ın
̂ vă țătura apostolilor ș i ın
̂ ım
̂ pă rtă ș ire, ın
̂ frâ ngerea pâ inii ș i ın
̂
Lă caș ul de cult
rugă ciuni.” (Faptele Apostolilor 2, 42)
f) „Ocă râ ți iind, binecuvâ ntă m. Prigoniți iind, ră bdă m.” (I Corinteni 4, 12) Biserica primară
54
Unitatea 2
2. Continuă enunțurile de mai jos cu informațiile corespunzătoare, după următorul
exemplu:
a. Printre cele mai importante valori ale creș tinilor se numă ră : respectul, iertarea, adevărul,
libertatea și fericirea.
b. La sporirea dragostei creș tine ın ̂ Biserica primară au contribuit: ... .
c. Pilda viței ș i a mlă dițelor ın
̂ vață despre ... .
d. La nivelul parohiei se pot desfă ș ura ... .
e. Scopul familiei creș tine este ... .
f. Forma unei biserici creș tine poate i ... .
g. Pe catapeteasmă sunt reprezentate ... .
h. Activitatea Sfâ ntului Apostol Pavel a ajutat la ... .
i. Sfâ ntul Apostol Andrei a venit ın ̂ Scythia Minor, potrivit ... .
j. Prin Edictul de la Milan, Sfâ ntul Impă rat Constantin cel Mare a acordat ... .
3. Analizează imaginile de mai jos și precizează: religia/confesiunea; denumirea lăcașului;

aspecte speci ice construcției religioase:
a) b)
d)
c)
4. Completează schema dată, pe baza cunoștințelor însușite în acest capitol:

– răspândirea
– predica S inților Apostoli consecințe creștinismului
evenimente sec. I
Biserica – ...
Creștină – ...
evenim
e nte se – ...
c. IV – ...
– ... consecințe – ...
– ...
55
Unitatea 2
5. In scrierile S inților Pă rinți sunt multe ın ̂ vă țături despre Sfâ nta Biserică , ın
̂ soțite de explicații ș i
comentarii la textele scripturistice, referitoare la această temă . Textele acestora au fost traduse ș i
tipă rite ın
̂ limba româ nă , ın
̂ colecția „Pă rinți ș i Scriitori Bisericeș ti”.
In secolul al IV-lea, s-au evidențiat numeroș i s inți ierarhi că rturari, precum Sfâ ntul Grigorie de
Nazianz, Sfâ ntul Ioan Gură de Aur sau Sfâ ntul Vasile cel Mare. In Scrierea „Despre Duhul Sfâ nt”,
pornind de la textul biblic, Sfâ ntul Vasile cel Mare prezintă comuniunea omului cu Dumnezeu ın ̂
Biserică , utilizâ nd numeroase iguri de stil, ceea ce ın ̂ frumusețează opera sa.
Lecturează textul și răspunde întrebărilor de mai jos:
Domnul S-a numit pe Sine vița-de-vie, pe Tatăl lucrătorul, iar pe cei

sădiți prin credință în Biserică - pe iecare din noi - i-a numit mlădițe; pe
toți ne cheamă să aducem rod bogat.
Scriptura aseamănă și su letele oamenilor cu vița-de-vie, în alte
locuri: „Vie a sădit și a împrejmuit-o cu gard” (Matei 21, 33; Marcu 12, 1).
Este lămurit că numește viță-de-vie su letele oamenilor, în jurul
cărora a pus gard, adică siguranța dată de poruncile dumnezeiești și de
paza îngerilor. Apoi, Dumnezeu a pus în Biserică și a în ipt în jurul
nostru, ca niște araci, pe apostoli, proroci și învățători, prin pildele
cărora Dumnezeu ridică la înălțime gândurile noastre și nu le lasă
aruncate la pământ. Apoi, ca prin niște cârcei, prin legăturile dragostei
ne ține strâns uniți de semenii noștri; și, rezemați pe ei, să tindem mereu
spre înălțime; și asemeni viței-de-vie agățătoare să ne urcăm spre
culmile celor mai înalte virtuți. Și să nu faci adică totul de ochii lumii, nici
să cauți lauda celor din jur, ci să ii cu rod, strângând pentru bunul
Lucrător virtuțile tale.
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare (text adaptat după Scrierile Sfântului Vasile cel Mare)
a) La ce pildă studiată se face referire?

b) Care sunt ın
̂ țelesurile viței-de-vie ın
̂ acest fragment?
c) Ce alte comparații apar ın
̂ text?
d) Care este ın
̂ vă țătura morală ce se desprinde din textul prezentat?
6. Alcătuiește o compunere de minimum 10 rânduri despre rolul Bisericii în viața ta, în care să
folosești cuvintele indicate mai jos. Dă-i un titlu potrivit.
parohie familie iconostas
comuniune icoană
56
Unitatea 2
Evaluare – Capitolul II
Test
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții: PUNCTAJ EVALUARE /
AUTOEVALUARE
a) Creș tinii se mâ ntuiesc ın
̂ comuniune cu semenii. A/F
b) Scopul credincioș ilor este ım ̂ plinirea dorințelor materiale. A/F
c) Parohia este comunitatea unei biserici, condusă de un ierarh. A/F Ex. 1 – 2 puncte
d) Biserica poate avea formă de corabie sau de cruce. A/F 5 x 0,4 p. pentru iecare
e) Prin edictul de la Milan din anul 313 s-a acordat libertate răspuns corect.
creș tinismului. A/F
Ex. 2 – 1,5 puncte
2. Corelează obiectele de cult din prima coloană cu partea 5 x 0,3 p. pentru iecare
bisericii în care se găsesc. obiect de cult asociat
corect.
a) Sfâ nta Evanghelie Naos
b) cristelnița Ex. 3 – 1,5 puncte
c) tetrapodurile 3 x 0,5 p. pentru iecare
Pronaos răspuns corect.
d) Sfâ nta Cruce
e) că delnița
Altar Ex. 4 – 2 puncte
1 p. – pentru prezentarea
a trei măsuri luate de
3. Precizează semni icațiile termenilor vița-de-vie, lucrătorul și Sfântul Împărat
mlădițele, din Pilda viței și a mlădițelor. Constantin cel Mare;
1 p. – pentru valori icarea
4. Compune un text de 8-10 rânduri în text a icoanei asociate
despre contribuția Sfântului Împărat exercițiului.
Constantin cel Mare la răspândirea religiei
creștine. În alcătuirea compunerii vei ține Ex. 5 – 2 puncte
cont de cunoștințele asimilate în lecțiile 1 p. – pentru respectarea
anterioare și de icoana alăturată. temei și utilizarea
informațiilor din citat;
0,5 p. – pentru
5. Alcătuiește un eseu de o pagină, cu titlul „Familia, mica structurarea compoziției
biserică”, în care să prezinți însușirile unei familii creștine în lumea (introducere, cuprins,
contemporană, pornind de la textul de mai jos. încheiere);
0,5 p. – pentru înlănțuirea
„Modelâ nd spiritual caracterul copiilor, pă rinț i i cultivă totodată
logică a ideilor.
bună tatea ș i noblețea lor pă rintească , astfel ın ̂ câ t copiii buni devin fericire
pentru pă rinți, iar pă rinții buni fericire pentru copii. (...)
Iubirea copiilor faț ă de pă rinț i i lor cuprinde ı̂ n sine ı̂ m plinirea Se acordă 1 punct din
ın
̂ demnului S intei Scripturi, ș i anume: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta o iciu.
(Ieș ire XX, 12), iar această cinstire se exprimă prin dragoste iască , ascultare,
bună purtare, sâ rguință la ın ̂ vă țătură ș i fapte bune.” Timp de lucru: 45 minute
(Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)
https://basilica.ro/grija-parinteasca-pentru-copii-si-tineri/)
57
Miniproiect
Pliantul parohiei mele
Formează echipe de patru-cinci membri ș i realizează câ te un pliant
promoțional, despre o activitate ın ̂ parteneriat ș coală -familie-parohie,
ın
̂ care ai dori să te implici. Confecționează pliantul din carton/hâ rtie, ın
̂
orice format ș i ın
̂ tehnica dorită .
• Marea familie
duhovnicească a parohiei
Vei avea ı̂n vedere să notezi pe paginile pliantului urmă toarele
organizează, prin consiliul
informații:
parohial, activități
desfășurate în scop
ilantropic, cultural-religios,
rea
catehetic sau de socializare.
e n umi se 2. Scopul
La acestea participă 1. D ății ale urmărit
it
enoriașii, alături de preotul activ
paroh.
• Și tu poți i membru activ 3. Durata

al parohiei din care faci activității
parte și poți sugera noi
4. Locul
activități, la care să
participi, alături de familie desfășurării
și de prieteni! 5. Pa
r tici
la act panții
ivitat
e
ele
6. Resurs
necesare 8. E
tape
le de
activ sfășură
ități rii
i
Criterii de evaluare: 7. Repartizarea
– respectarea indicațiilor
de lucru;
sarcinilor
– corectitudinea
conținutului;
– atractivitatea formei de
ente Succes
prezentare; 9. E l em
în realizare!
-back
de feed
– colaborarea
responsabilă a membrilor
echipei.
58
1. Praznicele împărătești
2. Sărbători închinate
Maicii Domnului
Recapitulare
Evaluare
IV. VIAȚA COMUNITĂȚII

ȘI SĂRBĂTORILE
CREȘTINE
Lecția 1 Praznicele împărătești
El (Domnul) a statornicit vremurile felurite și zilele de praznic. Dintre ele pe
unele le-a înălțat și le-a s ințit. (Ecclesiasticul 33, 8-9)
Idei ancoră
v Cele mai mari să rbă tori ale

creș tinilor sunt Naș terea ș i Invierea
Domnului.
v Icoanele praznicelor ım ̂ pă ră teș ti
se a lă pe catapeteasma bisericii.
ım
D intre să rbă torile creș tine, cele mai importante sunt praznicele
̂ pă ră teș ti, ın
̂ chinate Persoanelor S intei Treimi ș i evenimentelor din
viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului. Patru dintre acestea sunt ın ̂ cinstea
S intei Fecioare Maria: Naș terea Maicii Domnului, Intrarea ın ̂ biserică a
Maicii Domnului, Buna Vestire ș i Adormirea Maicii Domnului. Unele au
dată ixă de să rbă torire, iar altele au dată schimbă toare, ın ̂ funcție de
data S intelor Paș ti.
Aspecte biblice. Evenimentele din istoria mântuirii, cinstite de
că tre credincioș i la praznicele ı̂ m pă ră teș ti, sunt relatate în Noul
Testament: Naș terea Domnului (25 decembrie), Tă ierea ım ̂ prejur (1
ianuarie), Intâ mpinarea Domnului (2 februarie), Botezul Domnului (6
ianuarie), Schimbarea la Față (6 august), Intrarea Domnului ın ̂ Ierusalim
(duminica dinaintea S intelor Paș ti), Invierea Domnului (Duminica
S intelor Paș ti), Ină lțarea Domnului (la 40 de zile după S intele Paș ti) ș i
Pogorâ rea Duhului Sfâ nt (la 50 de zile după S intele Paș ti).
Nașterea Domnului S inții Evangheliș ti au consemnat că Fecioara Maria „a nă scut pe Fiul
să u, Cel Unul-Nă scut” (Luca 2, 7), Că ruia „câ nd s-au ım ̂ plinit opt zile, ca să -
L taie ım ̂ prejur, I-au pus numele Iisus” (Luca 2, 21). La 40 de zile de la
Dicționar naș tere, Maica Domnului ș i Dreptul Iosif „L-au adus pe Prunc la Ierusalim,
ca să -L pună ın ̂ aintea Domnului” (Luca 2, 22). La vâ rsta de 30 ani, câ nd
icoană praznicală = icoană a unui Iisus a fost botezat de Sfâ ntul Proroc Ioan, S-a ară tat „Duhul ca un
praznic ım ̂ pă ră tesc; porumbel coborâ ndu-Se peste El” (Marcu 1, 10). Câ nd Domnul Hristos S-a
june = fecior, tâ nă r; schimbat la Față, Duhul Sfâ nt L-a ın ̂ vă luit ca un „nor luminos” (Matei 17, 5).
tăiere împrejur = ritual iudaic, De asemenea, primele că rți ale Noului Testament prezintă intrarea
să vâ rș it a opta zi de la naș terea unui Domnului ın ̂ Ierusalim „pe mâ nzul asinei” (Ioan 12, 15), după care „Hristos
bă iat, câ nd i se punea ș i numele. Era avea să pă timească ș i să ie cel dintâ i ın ̂ viat din morți ș i să vestească lumină
considerat un semn al legă mâ ntului ș i poporului ș i neamurilor” (Faptele Apostolilor 26, 23). La 40 de zile după
lui Dumnezeu cu patriarhul Avraam. Inviere, Mâ ntuitorul „S-a ın ̂ ă lțat ș i un nor L-a luat de la ochii lor” (Faptele
Apostolilor 1, 9), iar după zece zile, a trimis pe Duhul Sfâ nt asupra
apostolilor, sub forma unor „limbi ca de foc” (Faptele Apostolilor 2, 3).
Unitatea 4 78
Reprezentări iconogra ice. După Edictul de la Milan din anul
313, au fost pictate numeroase icoane ale s inților, ale Maicii Domnului
ș i ale praznicelor ım ̂ pă ră teș ti, care transmit puterea s ințitoare a
harului Duhului Sfâ nt. Icoanele praznicale transpun textul biblic ın ̂
imagini, Persoana centrală iind Domnul Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu ın ̂ trupat, icoană vie a dumnezeirii, „chipul lui Dumnezeu
celui nevă zut” (Coloseni 1, 15).
In reprezentă rile iconogra ice ale praznicelor, pe lâ ngă Persoa-
nele divine, sunt ın ̂ fă țiș ate persoane s inte care au participat la
evenimentele respective: Maica Domnului, Dreptul Iosif, Dreptul
Simeon, Prorocița Ana, Sfâ ntul Ioan Boteză torul, Prorocii Moise ș i Ilie,
S inții Ingeri ș i S inții Apostoli.
Aspecte speci ice de sărbătorire în diferite comunități.
Româ nii respectă cu evlavie să rbă torile bisericeș ti, participâ nd ın ̂
numă r mare la slujbele de praznic ș i pă strâ nd tradiții străvechi
legate de acestea.
Fiecare comunitate parohială ıș̂i ın ̂ frumusețează ın ̂ mod propriu Procesiune de Florii
cinstirea praznicelor. In diferite comunită ți din Moldova, grupuri de
colindă tori ı̂n costume populare vestesc Naș terea Domnului ı̂n
spectacole organizate ın ̂ localită țile mari. In unele zone din Ardeal,
după Sfâ nta Liturghie din noaptea Invierii, tinerele fete interpretează o
scenetă a femeilor mironosițe. Junii din Ș cheii Braș ovului se reunesc ın ̂
preajma S intelor Paș ti, oferind recitaluri legate de obiceiuri ș i tradiții
stră vechi pascale. De Rusalii, ın ̂ unele comunită ți din Muntenia are loc
spectacolul că luș arilor, iar ın ̂ altele, tinerii ıș̂i oferă reciproc pâ ine ș i Știați că
colivă , pentru ın ̂ tă rirea prieteniei.
Praznicele ım ̂ pă ră teș ti sunt momente de bucurie sfâ ntă , oferind
prilejul ı̂ n tâ lnirii cu Dumnezeu ș i al reunirii familiei. Pentru v De Cră ciun, ın ̂ zona Moldovei se
credincioș i, bucuria este deplină câ nd ın ̂ treaga familie participă la pregă tesc colă cei numiți crăciunei,
slujbele praznicale, ım ̂ pă rtă ș indu-se de harul divin. Sfâ ntul Nectarie care se agață la icoane, pâ nă ın
̂ luna
din Eghina subliniază că „su letul care a fost atins de iubirea lui martie.
Dumnezeu mereu se bucură , este vesel, saltă ș i dansează iindcă se
odihneș te ın̂ iubirea Domnului”.
v In Maramureș , ın ̂ prima zi de
Concluzii Paș ti, copiii merg pe la cunoscuți, să
le vestească Invierea Domnului. Ei
primesc de la gazde câ te un ou roș u
• să rbă tori ın
̂ chinate S intei Treimi, evenimen- ș i le urează Sărbători fericite!
Praznicele telor din viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului sau
împărătești ın
̂ cinstea Maicii Domnului;
• unele sunt cu dată ixă , altele cu dată v De Florii, pentru a aminti de
schimbă toare. ramurile de inic de la Intrarea
Domnului ın ̂ Ierusalim, creș tinii
• primele că rți ale Noului Testament prezintă folosesc cel mai frecvent ramuri de
Aspecte
evenimentele praznicelor ım ̂ pă ră teș ti ın
̂ chinate salcie. In Anglia se folosesc ș i
biblice
Persoanelor S intei Treimi. narcise, ın
̂ Italia ramuri de mă slin,
iar ın
̂ Lituania ramuri de ienupă r.
Aspecte • respectarea tradițiilor religioase ș i a datinilor
ale stră vechi, care au elemente comune ș i speci ice
sărbătoririi diferitelor comunită ți de creș tini.
79
Unitatea 4
Exerciții
1. Pornind de la icoanele de mai jos, rezolvă următoarele cerințe:

a) recunoaș te numele praznicelor ım ̂ pă ră teș ti din icoane;
b) indică persoanele s inte participante;
c) stabileș te corespondența cu textele biblice ală turate;
d) ordonează cronologic evenimentele prezentate ın ̂ icoane.
A B C a) „Ș i pe câ nd ıî binecuvâ nta, (...)

S-a ın
̂ ă lțat la cer.” (Luca 24, 51)
b) „Că vi s-a nă scut azi Mâ ntuitor.”

(Luca 2, 11)
c) „Ș i s-a botezat (Iisus) ın

̂ Iordan,
de că tre Ioan.” (Marcu 1, 9)
D E F
d) „Ș i s-au umplut toți de Duhul
Sfâ nt.” (Faptele Apostolilor 2, 4)
e) „Nu este aici; că ci S-a sculat

precum a zis.” (Matei 28, 6)
f) „El (Simeon) L-a primit ın

̂ brațele
sale (pe Prunc)”. (Luca 2, 28)
2. Continuă povestirea următoare și discută despre importanța respectului reciproc:
Aurel și Dan sunt colegi și prieteni din clasele primare. Aurel obișnuiește să meargă la biserică în
iecare duminică, împreună cu familia. Într-o zi, după orele de curs, Dan îl invită pe Aurel să vizioneze
împreună un ilm, în dimineața zilei de Rusalii. Pus în încurcătură, Aurel ...
3. Identi ică aspecte de credință comune diferitelor culte existente la nivelul comunității tale,
precum: sărbători, s inți, tradiții. Utilizează diferite surse de informare: Internet, cărți de
specialitate, discuții cu personal de cult sau membri ai diferitelor culte religioase din
comunitate.
4. Audiază cântarea religioasă Ca pe Împăratul, din timpul S intei Liturghii.
Ca pe Împăratul tuturor primim, pe Împăratul

tuturor să-L primim, pe Cel nevăzut înconjurat de
cetele îngerești. Aliluia. Aliluia. Aliluia.
80
Unitatea 4
Aprofundare
Potrivit Convenției Europene a drepturilor omului, unul

dintre drepturile fundamentale ale persoanei umane este
libertatea religioasă . In vederea respectă rii acestui drept,
statele europene au stabilit prin lege zile nelucră toare cu
ocazia unor mari să rbă tori religioase, ı̂ n funcț i e de
apartenența populației la cultele o icial recunoscute.
Praznicele Naș terii ș i Invierii Domnului sunt declarate zile
libere ı̂ n ț ă ri precum: Anglia, Austria, Belgia, Cehia,
Danemarca, Elveț i a, Franț a , Germania, Grecia, Polonia,
Româ nia. Să rbă toarea Botezul Domnului este zi nelucră toare
ın
̂ Austria, Croația, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia ș .a., iar de Ină lțarea Domnului este zi liberă ın ̂
Austria, Belgia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania ș .a. A doua zi de Rusalii este declarată liberă ın ̂
Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Polonia, Româ nia, Ungaria ș .a.
Pe lâ ngă acestea, la nivel european există ș i alte zile libere, cu prilejul unor să rbă tori religioase ın
̂
cinstea Maicii Domnului ș i a s inților.
ª Numește cinci state europene care au zile libere de Crăciun, Paști și Rusalii.
ª Prezintă alte aspecte despre libertatea religioasă a omului, studiate la orele
de educație socială (educație pentru cetățenie democratică).
Coșul de Paști
In Duminica Invierii, credincioș i din multe zone ale țării vin

la biserică aducâ nd spre s ințire un coș pascal, plin cu bucate
tradiț ionale, după râ nduiala din moș i-stră moș i. Coș ul este
acoperit cu un ș tergar popular ș i conține mâ ncă ruri precum:
pască , brâ nză , ouă roș ii, cozonac, drob, friptură ș i pră jituri. După
binecuvâ ntarea coș ului, bucatele se ım ̂ part celor să rmani ș i
cunoscuților, după care se serveș te masa de Paș ti ın ̂ familie.
In Ț ara Oaș ului, ın ̂ dimineața de Paș ti se duce un coș de
nuiele plin cu bună tă ți, numit coșarca păștii.
In zona Câ mpulung Moldovenesc, se adaugă ın ̂ coș o farfurie
cu semințe de mac pentru ın ̂ cetarea secetei, sare ș i fă ină ca
semne de belș ug, ceapă ș i usturoi pentru alungarea insectelor.
In alte zone, precum Că lă raș i ș i Teleorman, gospodarii aduc
coș ul pascal chiar ın ̂ noaptea de Paș ti, ım ̂ preună cu cocoș i albi.
Potrivit legendei, câ ntatul cocoș ului vesteș te ın ̂ vierea Domnului.
După slujbă , cocoș ii sunt oferiți celor nevoiaș i.
Binecuvâ ntarea ș i dă ruirea bucatelor la praznicul Invierii simbolizează iubirea creș tină deschisă
tuturor.
ª Realizează un articol pentru revista clasei/școlii sau pentru site-ul parohiei tale,
despre obiceiuri pascale din trecut și din prezent, în regiunea în care locuiești.
81
Unitatea 4
Lecția 2 Sărbători închinate Maicii
Domnului și s inților
Am auzit despre credința voastră în Hristos Iisus și despre
dragostea ce aveți către toți sfinții. (Coloseni 1, 4)
Idei ancoră
v Între praznicele împărătești se

regăsesc patru sărbători închinate
Maicii Domnului.
v Sfinții sunt persoanele care au
urmat învățătura mântuitoare,
ajungând la asemănarea cu
Dumnezeu.
M aica Domnului ș i s inții mijlocesc neın

ducâ nd cererile credincioș ilor ın ̂ aintea lui Dumnezeu, ın
̂ cetat pentru oameni,
̂ trucâ t „mult
poate rugă ciunea stă ruitoare a dreptului” (Iacov 5, 16). In semn de
mulțumire ș i de cinstire, creș tinii au ın ̂ chinat acestor persoane s inte
să rbă tori anuale, ın ̂ semnate ın̂ calendarul creș tin-ortodox.
Aspecte biblice și patristice. Dintre să rbă torile Maicii Domnului,
Sfâ nta Scriptură aminteș te de evenimentul pră znuit la Buna Vestire
(25 martie), câ nd Arhanghelul Gavriil i-a vestit că a fost aleasă de
Dumnezeu să Il nască pe Fiul Să u: „Bucură -te, ceea ce eș ti plină de har,
Domnul este cu tine” (Luca 1, 28).
Sfâ nta Tradiție dă mă rturie despre să rbă torile: Nașterea Maicii
Nașterea Maicii Domnului Domnului (8 septembrie), Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21
noiembrie) ș i Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sfâ ntul Ioan
Damaschin ın ̂ vață despre naș terea Maicii Domnului că este „ın ̂ ceputul
Dictionar
, mâ ntuirii noastre”. Sfâ ntul Tarasie al Constantinopolului precizează că
la intrarea Fecioarei ın ̂ Templul din Ierusalim au fost prezenți ș i ın ̂ gerii,
martirologiu = scriere care prezintă uimiți de puritatea ș i stră lucirea copilei. La mutarea ei la cer, S inții
aspecte din viața martirilor Bisericii; Apostoli au fost aduș i de ı̂ngeri din toate pă rț ile lumii, potrivit
patristic = care se referă la scrierile mă rturiei Sfâ ntului Maxim Mă rturisitorul.
S inților Pă rinți ai Bisericii, parte a Sărbătorile închinate s inților sunt moduri de cinstire a
S intei Tradiții; acestora, ca urmare a vieții lor virtuoase. Credința, faptele bune ș i
sinaxar = carte care cuprinde pe momentele importante din viaț a lor sunt consemnate ı̂n Sfâ nta
scurt viețile s inților; Scriptură ș i ın ̂ Sfâ nta Tradiție.
sobor = (aici) adunarea Să rbă torile s inților care au tră it pâ nă la sfâ rș itul secolului I d. Hr. au
credincioș ilor, spre cinstirea unui
temei scripturistic ș i patristic, spre exemplu: Sfâ ntul Proroc Ilie (20 iulie),
sfâ nt;
Soborul Sfâ ntului Ioan Boteză torul (7 ianuarie), Sfâ ntul Arhidiacon
a venera = a cinsti, a respecta.
Ș tefan (27 decembrie); S inții Apostoli Petru ș i Pavel (29 iunie).
82
Unitatea 4
Zilele ın ̂ chinate s inților care au tră it după secolul I d. Hr., au temei
ın̂ Sfâ nta Tradiție, viețile lor iind consemnate ın ̂ scrierile S inților
Pă rinți, ın ̂ martirologii sau ın ̂ sinaxare. Intre cele mai mari să rbă tori
cinstite de Biserică sunt: Sfâ ntul Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sfâ ntul
Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfâ ntul Mare Mucenic Dimitrie
(26 octombrie), S inții Impă rați Constantin ș i Elena (21 mai) ș i Sfâ nta
Cuvioasă Parascheva (14 octombrie).
Reprezentări iconogra ice. Cea mai veche reprezentare a unei
să rbă tori ın ̂ chinate Maicii Domnului este Buna Vestire, pe o frescă din
catacombele Romei, din secolele II-III. In general, Sfânta Fecioară este
ın
̂ fă țiș ată ın ̂ tr-o mantie lungă , de culoare roș u-ın ̂ chis. In icoanele să r-
bă torilor este ın ̂ soțită de Fiul dumnezeiesc, de S inții ei Pă rinți Ioachim
ș i Ana, Arhanghelul Gavriil, S inții Apostoli, de ın ̂ geri ș i de credincioș i.
S inții sunt reprezentați cu aura s ințeniei ș i cu alte elemente
speci ice ın ̂ fă țiș ării ș i misiunii lor, pă strate ın̂ Sfâ nta Tradiție. Spre
exemplu, Sfâ ntul Ioan Boteză torul este zugră vit ın ̂ haine din pă r de
că milă , ca pustnic ș i proroc; Sfâ ntul Gheorghe, ın ̂ haine militare, pe un
cal alb, biruind balaurul; S inții Impă rați Constantin ș i Elena, cu Sfâ nta
Cruce la mijloc.
Mănăstirea Putna
Aspecte speci ice de sărbătorire în diferite comunități.
Biserica o preacinsteș te pe Fecioara Maria ș i ıî venerează pe s inți prin
lă caș uri de cult ın ̂ chinate acestora sau prin pelerinaje la s intele lor
moaș te ș i la icoanele fă că toare de minuni. In Româ nia, printre cele mai Știați că
cunoscute locuri de pelerinaj sunt mă nă stirile cu hramul Adormirea
Maicii Domnului: Nicula, Putna ș i Curtea de Argeș sau s intele moaș te
v Nașterea Maicii Domnului este
ale Cuviosului Dimitrie cel Nou din Bucureș ti ș i ale S intei Parascheva
prima să rbă toare importantă din
de la Iaș i.
cursul anului bisericesc, care
Unii s inții se bucură de o cinstire locală deosebită , precum
ın
̂ cepe la 1 septembrie.
Sfâ ntul Iosif cel Nou de la Partoș , ın ̂ Timiș oara, sau Sfâ ntul Antonie de la
Iezeru-Vâ lcea.
Periodic sunt trecuți ın ̂ râ ndul s inților credincioș i care au dus o
v In cinstea Maicii Domnului
viață virtuoasă , după cuvâ ntul Sfâ ntului Ioan Gură de Aur: „S ințenia
vine din dragoste. Toți cei ce cred ș i iubesc cu adevă rat sunt s inți”. există ș i alte să rbă tori, ın
̂ tre care:
Izvorul Tămăduirii (vinerea din
Să ptă mâ na Luminată ); Așezarea
Concluzii cinstitului brâu al Maicii Domnului
în raclă (31 august);
Aspecte biblice Reprezentări Aspecte speci ice Acoperământul Maicii Domnului
și patristice iconogra ice de sărbătorire (1 octombrie); Soborul Maicii
Domnului (26 decembrie).
Temei biblic: Maica Domnului: Pelerinaje:
• Buna Vestire; • ın
̂ mantie de • la biserici;
• să rbă torile s inților culoare roș u-ın̂ chis, • la moaș te; v In calendarul creș tin-ortodox,
pâ nă ın
̂ secolul I. ın
̂ soțită de persoane • la icoane. marile să rbă tori sunt evidențiate
s inte.
cu o cruce roș ie, s inții mai
Temei patristic: S inții: Cinstire locală: cunoscuți cu o cruce neagră , iar
• celelalte să rbă tori • cu elemente • unii s inți se s inții româ ni cu o cruce albastră .
ale Maicii Domnului; speci ice ın̂ fă țiș ării bucură de o cinstire
• s inții de după ș i misiunii lor. deosebită .
secolul I.
83
Unitatea 4
Exerciții
1. Pornind de la icoanele sărbătorilor Maicii Domnului, completează tabelul,

după exemplul dat:
Icoana
sărbătorii
Numele Nașterea Maicii

sărbătorii Domnului
Data 8 septembrie
Alte Părinții Fecioarei

informații Maria sunt S inții
Ioachim și Ana.
2. Potrivit jocului didactic Eu aleg/Tu răspunzi, numește câte o sărbătoare a Maicii Domnului
sau a s inților amintiți în lecție și solicită unui coleg să spună cuvinte-cheie despre aceasta.
Cel care a răspuns corect îl alege pe următorul elev. Jocul se încheie după ce au fost alese zece
sărbători.
Ex.: Sfântul Nicolae – Ierarh/6 decembrie.
3. Alcătuiește enunțuri cu termenii: sobor, proroc, preacinstire, a venera, sărbătoare, pelerinaj, a

mijloci.
4. Discută despre ce crezi că ar face un sfânt, dacă:
a) ...i-ar cere ajutorul o persoană de altă etnie.

b) ...l-ar ofensa cineva intenționat sau nu.
c) ...ar observa o nedreptate ın ̂ jurul să u.
d) ...ar avea un vecin cu dizabilită ți izice.
e) ...ar face cunoș tință cu cineva de altă religie.
5. Analizează calendarul creștin-ortodox pentru luna în care te a li și selectează pe o foaie A4:

sărbătorile Maicii Domnului și ale S inților importanți; S inții români din luna respectivă.
Adaugă ișa la portofoliul personal.
6. Caută pe Internet informații despre alte confesiuni creștine care îi cinstesc pe s inții amintiți
în lecție și despre particularitățile de venerare ale acestora. Prezintă la clasă un rezumat al
materialelor cercetate.
84
Unitatea 4
Aprofundare
Bucuria participă rii la să rbă torile creș tine se ı̂mpleteș te cu
rugă ciunea câ ntată . Muzica bisericească este compusă cu ajutorul
inspiraț i ei divine, iind o formă de o manifestare a bucuriei
duhovniceș ti. Pentru iecare sfâ nt ș i pentru iecare eveniment
să rbă torit, s-au conceput scurte câ ntă ri numite tropare.
In cinstea Maicii Domnului, s-au alcă tuit numeroase imne
liturgice, ın ̂ tre care se remarcă Prohodul Maicii Domnului, ın ̂ tocmit ın ̂
secolul al XVI-lea de că tre profesorul imnograf Manuel din Corint.
Acesta se câ ntă alternativ, de că tre două sau mai multe grupuri de
credincioș i (ın ̂ stil antifonic).
Preacinstirea Fecioarei Maria i-a inspirat ș i pe compozitorii laici,
precum Franz Schubert (1797-1828), care a alcă tuit celebrul lied Ave Maria,
o compoziti̦e muzicală cu acompaniament instrumental, pentru voce.
Liedul este interpretat de mulți câ ntă reți renumiți la nivel internațional, precum: Luciano
Pavarotti, Maria Callas, Andrea Bocelli, Beyonce, Celine Dion, Angela Gheorghiu. Compozitorul ș i
pianistul Franz Liszt (1811-1886) a adaptat pentru pian acest lied, ın ̂ trei variante.
ª Cu ajutorul profesorului de religie, interpretează antifonic trei strofe din Prohodul
Maicii Domnului împreună cu alți colegi.
ª Audiază liedul „Ave Maria” de Schubert, în interpretarea unui cântăreț de operă.
S inții Mari Mucenici Gheorghe și Dimitrie
Incă din cele mai vechi timpuri, Sfâ ntul Gheorghe este cunoscut ın ̂
poporul româ n cu numele Sângheorghe sau Sângeorz, iar Sfâ ntul Dimitrie
cu numele Sânmedru sau Sumedru.
Ei sunt ocrotitori ai pă storitului ș i agriculturii din țara noastră , iar
să rbă torile lor sunt repere calendaristice pentru aceste ocupații de bază
din stră buni. La munte, pă storii ies cu turmele la pă ș unat de Sâ ngeorz ș i
coboară cu turmele la iernat de Sumedru. La câ mpie,
să rbă toarea Sfâ ntului Gheorghe marchează activită ț i le
agricole de primă vară , iar cea a Sfâ ntului Dimitrie, strâ ngerea
recoltelor de toamnă . Acestea sunt ı̂nsoț ite de tradiț ii ș i
obiceiuri populare speci ice. Spre exemplu, de Sâ ngeorz se face
primul muls al oilor printr-o cunună de plante sau printr-un
colac numit colacul oilor, iar toamna, că rbunele de la focul de
Sâ nmedru este aruncat ın ̂ gră dină , pentru a aduce rod bogat.
Corelarea datelor serbă rii acestor s inț i cu ocupaț iile
tradiț i onale indică evlavia poporului româ n, care cere
ocrotirea lui Dumnezeu prin mijlocirea s inț ilor ı̂n orice
moment al vieții.
ª Argumentează evlavia deosebită a poporului român față de

acești doi s inți.
85
Unitatea 4
Recapitulare – Capitolul IV

In capitolul Viața comunității și sărbătorile creștine ai studiat despre praznicele
ım
̂ pă ră teș ti, despre să rbă torile ın
̂ cinstea Maicii Domnului ș i a s inților, cu referire la aspecte
concrete de să rbă torire, ın ̂ cadrul comunită ților locale. Aminteș te-ți principalele teme
studiate, pe baza schemei urmă toare:
Praznicele ım
̂ pă ră teș ti sunt ın
̂ chinate S intei Treimi ș i
1 evenimentelor principale din viața pă mâ ntească a Mâ ntuitorului,
despre care dă mă rturie Sfâ nta Scriptură .
Cel mai important praznic este Invierea Domnului, ın ̂ funcție de care

2 se calculează data Intră rii Domnului ın̂ Ierusalim, a Ină lțării
Domnului ș i a Pogorâ rii Duhului Sfâ nt.
Reprezentă rile iconogra ice ale să rbă torilor pă strează amintirea
3 evenimentelor s inte ș i transmit puterea s ințitoare a harului
Duhului Sfâ nt.
Biserica o preacinsteș te pe Maica Domnului, să rbă torită de mai

4 multe ori pe an ș i ıî cinsteș te pe s inții care au bineplă cut lui
Dumnezeu.
Româ nii respectă cu evlavie toate marile să rbă tori bisericeș ti,
5 participâ nd ın
̂ numă r mare la slujbele anuale ș i pă strâ nd tradiții
stră vechi legate de acestea.
II. Exerciții
1. Stabilește corespondența între cele trei coloane ale tabelului, conform exemplului dat:
Sărbătoarea Data Persoane participante

v Buna Vestire 6 ianuarie Iisus Hristos, Sf. Proroci Moise și Ilie, Sf.
Apostoli
v Nașterea Domnului 21 noiembrie Fecioara Maria, Sf. părinți Ioachim și
Ana, arhiereul templului, credincioși
v Botezul Domnului 25 martie Sf. Ana, Fecioara Maria, credincioase
v Schimbarea la Față a 6 august Iisus Hristos, Sf. Ioan Botezătorul,
Domnului Dumnezeu Tatăl, Duhul Sfânt, îngeri
v Nașterea Maicii Domnului 25 decembrie Fecioara Maria, Arhanghelul Gavriil
v Întâmpinarea Domnului 15 august Iisus Hristos, Fecioara Maria, Sf. Apostoli,
îngeri și credincioși
v Intrarea Maicii Domnului în 8 septembrie Fecioara Maria, Pruncul Iisus, Dreptul
Biserică Iosif, păstorii, magii, îngerii
v Adormirea Maicii Domnului 2 februarie Fecioara Maria, Dreptul Iosif, Pruncul
Iisus, Dreptul Simeon, Prorocița Ana
86
Unitatea 4
2. Completează spațiile punctate cu termenii potriviți din paranteză, după model:
In toate zonele Româ niei există obiceiul reunirii familiei de Cră ciun ș i de Paș ti, pentru a se bucura
ım
̂ preună de marile ... ... . Credincioș ii se pregă tesc pentru participarea la slujbele acestor mari
să rbă tori prin ..., rugă ciune, ... ș i ım
̂ pă rtă ș anie. In cinstea Naș terii Domnului, cete de ... participă la
spectacole organizate ın ̂ regiunea ... . De Inviere, româ nii ın ̂ condeiază ouă cu motive ...; tinere
ardelence interpretează o scenetă a ... ..., iar junii din ... ... participă la festivită ți pascale. Printre cele mai
cunoscute locuri de ... ın ̂ chinate Fecioarei Maria se a lă mă nă stirile Putna, ..., Tismana ș i Sâ mbă ta de
Sus, avâ nd hramul Adormirea Maicii Domnului.
(colindători, străvechi, obiceiul, praznice împărătești, pelerinaj, spovedanie, femeilor mironosițe,

Moldovei, post, Șcheii Brașovului, Nicula)
3. Recunoaște s inții din icoanele de mai jos și precizează categoria din care face parte
iecare, precum și data sărbătoririi lor, potrivit exemplului.
4. Alcătuiește patru enunțuri despre persoanele s inte la care se referă citatele biblice și
patristice următoare și alte patru enunțuri despre sărbătorile privitoare la aceste persoane,
conform exemplului.
Faptele Sfântul Sfântul

Luca 1, 28
Apostolilor 1, 9 Ioan Damaschin Ioan Gură de Aur
Exemplu: a. Domnul Iisus Hristos a transmis învățăturile Sale S inților Apostoli.

Înălțarea Domnului la cer se sărbătorește la 40 de zile după S intele Paști.
87
Unitatea 4
5. În scrierile Sfinților Bisericii găsim numeroase sfaturi necesare unei trăiri autentice creștine.
Mulți dintre aceștia fac referire la bucuria sărbătorilor, fie că sunt praznice închinate Persoanelor
Sfintei Treimi, sărbători ale Maicii Domnului sau ale sfinților. Sărbătorile sunt momente de bucurie
sfântă ce oferă prilejul întâlnirii cu Dumnezeu și cu sfinții Săi, precum și cu semenii, iar modul în
care credincioșii ar trebui să le prăznuiască este arătat de Sfântul Paisie Aghioritul în una din
scrierile sale.
Lecturează textul și răspunde întrebărilor de mai jos:
„Ca să tră im să rbă torile, trebuie să avem mintea noastră la acele
zile s inte ș i nu la treburile pe care le avem de fă cut pentru aceste
s inte zile. Să ne gâ ndim la faptele iecă rei zile s inte (Naș terea
Domnului, Botezul Domnului, Paș tile etc.) ș i să rostim
rugă ciunea lui Iisus slă vind pe Dumnezeu. In felul acesta vom
să rbă tori cu multă evlavie iecare să rbă toare. (…)
Câ nd cineva cercetează faptele iecă rei să rbă tori, ireș te, va i
miș cat ș i se va ruga cu mai multă evlavie. Apoi la slujbe mintea să
ie la faptele pe care le să rbă torim ș i să urmă rim cu evlavie
troparele ce se câ ntă . Câ nd mintea este la ı̂ n ț e lesurile
dumnezeieș ti, omul tră ieș te faptele ș i astfel se schimbă . Atunci
câ nd, de pildă , ne gâ ndim la un sfâ nt pe care ıl̂ avem la evlavie
sau la Sfâ ntul pe care ıl̂ pră znuim, mintea va merge ș i puțin
mai sus; va merge ın ̂ cer. Ș i câ nd ne gâ ndim la S inți, ș i S inții
se gâ ndesc la noi ș i ne ajută . In felul acesta iș i face omul
prietenie cu s inții, care este cea mai sigură prietenie.”
(Sfântul Paisie Aghioritul,
Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan) Sfântul Paisie Aghioritul
a) La ce să rbă tori face referire textul?

b) Cum ın ̂ deamnă Sfâ ntul Paisie Aghioritul să ie cinstite să rbă torile creș tine?
c) Care este folosul ın ̂ ă lțării gâ ndului la rugă ciune, ın
̂ timpul s intelor slujbe?
d) Ce alte modalită ți de cinstire a să rbă torilor creș tine cunoș ti?
6. Alcătuiește o compunere de minimum zece rânduri despre una dintre sărbătorile

religioase studiate, în care să prezinți importanța evenimentului în istoria mântuirii și în
plan personal. Dă-i un titlu potrivit.
88
Unitatea 4
Evaluare – Capitolul 4
Test
1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
PUNCTAJ EVALUARE /
a) Cele mai importante să rbă tori sunt praznicele ım ̂ pă ră teș ti. A/F AUTOEVALUARE
b) Icoanele praznicale redau textul scripturistic ın ̂ imagini. A/F
c) Toate praznicele ım̂ pă ră teș ti au dată ixă de să rbă torire. A/F
d) Preacinstirea Maicii Domnului se arată ș i prin să rbă torile Ex. 1 – 2 puncte
ın
̂ chinate ei. A/F 5 x 0,4 p. pentru iecare
e) Persoanele s inte sunt reprezentate in icoane avâ nd ın ̂ jurul răspuns corect.
capului aura s ințeniei. A/F
2. Corelează praznicele împărătești din prima coloană cu Ex. 2 – 1,5 puncte

denumirea sinonimă din a doua coloană. 5 x 0,3 p. pentru asociere
1) Naș terea a) S intele Paș ti corectă.
Domnului
2) Intrarea Domnului b) Rusaliile
In Ierusalim
Ex. 3 – 2 puncte
3) Invierea Domnului c) Cră ciunul 1 p. – pentru respectarea
4) Ină lțarea d) Floriile
Domnului temei;
5) Pogorâ rea Duhului e) Ispasul 1 p. – pentru originalitate.
Sfâ nt
Ex. 4 – 3,5 puncte
3. Alcătuiește o rugăciune în versuri/proză pentru 2 p. – pentru respectarea temei
ocrotirea familiei, având ca model versurile de mai jos. și utilizarea informațiilor din
citat;
Rugăciune pentru familie 1 p. – pentru structurarea
de Mirela Șova compoziției (introducere,
cuprins, încheiere);
Maică Preacinstită, Păzind Cununia, 0,5 p. – pentru înlănțuirea
Casa-i ocrotită Fecioară Maria. logică a ideilor.
Pururea de tine: Ca din neam în neam
Mila ta ne ține! Să te lăudăm,
Harul mijlocește, Să simțim ce-nseamnă Se acordă 1 punct din o iciu.
Dragostea ne crește, Dragostea de Mamă!
4. Alcătuiește un eseu de o pagină, cu titlul Sărbătoarea în Timp de lucru: 45 minute

familia mea, în care să prezinți modul în care sărbătorești
unul dintre praznicele împărătești, pornind de la textul de
mai jos:
„Că acolo e adevă rată să rbă toare, acolo unde e mâ ntuire su le-
telor, unde e pace şi ın
̂ ţelegere, unde e alungat orice gâ nd lumesc,
(…) unde, (…) să lă şluieşte liniştea, pacea, dragostea, bucuria,
bună tatea şi alte nenumă rate bună tă ţi.”
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
89
Miniproiect – A iș
Sărbătoarea noastră preferată
ª In echipă cu alți trei-patru colegi, realizează un a iș despre una
din să rbă torile preferate, dintre cele studiate ın ̂ acest capitol.
Fiecare echipă ıș̂i poate alege o altă să rbă toare.
ª Utilizează o foaie/un carton format A3 ș i metoda colajului/

desenului. Te poți informa mai ın ̂ ainte de realizarea proiec-
tului, cu privire la tradiții religioase ș i modalită ți de celebrare
Să rbă torile se pot clasi ica
a să rbă torii respective ın
̂ comunitatea ta ș i/sau ıț̂i poți folosi
ın
̂ mai multe categorii:
experiența personală .
• Unele dintre ele se ª In procesul realiză rii a iș ului, vei avea ın
̂ vedere urmă toarele
numesc praznice
aspecte:
ım̂ pă ră teș ti, deoarece sunt
ın
̂ chinate S intei Treimi ș i
evenimentelor majore din
viața Mâ ntuitorului
Hristos.
Scrie ̦ te
numel data
Lipeș te
o ses e și
• Altele sunt să rbă tori ın
̂ e Scrie rii! icoane l
Fo rker
sărbă to
cinstea Preas intei tor sărbă
Scrie numele
ii decupate! ma ioci!
Nă scă toare de Dumnezeu. sărbătorii car
• Numeroase să rbă tori

sunt dedicate S inților
cinstiți ın
̂ Biserica
Ortodoxă de pretutindeni.
Ține c rie re
de toa t
on Desc - d e sp
-
i Fă ș i ie ărbă
păreri
te even ul desene! S c r s
t m
Criterii de evaluare: le! men os! cu iți
i g i tor
- respectarea indicațiilor rel
de lucru;
- corectitudinea
conținutului;
- atractivitatea formei de
prezentare;
- colaborarea responsabilă Incura ză
pe cei
jează Notea e Expune
a membrilor echipei. l
mai nume e ın a iș ele
timizi! as t r ̂ Succes!
vo realizate!
colț!
90
Unitatea 4
Recapitulare inală

In acest an ș colar ai studiat despre Dumnezeu Duhul Sfânt ș i lucrarea Sa s ințitoare. El este
slă vit ș i invocat ı̂n slujbele Bisericii, prin intermediul că rora revarsă harul mâ ntuitor asupra
oamenilor. Credincioș ii ıș̂i exprimă evlavia prin rugă ciuni, precum Împărate Ceresc sau Acatistul
Preasfântului și de viață Făcătorului Duh:
„Veniți toți credincioș ii să preaslă vim pogorâ rea Sfâ ntului Duh. Cel Care din sâ nurile Tatalui a
purces asupra Apostolilor, acoperind ca ș i cu niș te ape pă mâ ntul de cunoș tința lui Dumnezeu ș i
ın̂ vrednicind de harul cel de viață fă că tor al ın ̂ vierii ș i de slava cea de sus pe cei ce aleargă la El ın ̂ tru
cură țire, s ințind ș i ın
̂ dumnezeind pe cei ce strigă : Vino, Mâ ngâ ietorule, Duhule S inte ș i Te să lă ș luieș te
ın
̂ tru noi! (...)
O, Duhule Preabun ș i Neajuns, din care izvoră ș te s ințenia! Tu ai ın ̂ veș mâ ntat-o pe Preacurata
Fecioară Maria cu stră lucirea orbitoare ș i neapropiată a Dumnezeirii Tale, fă câ nd-o Maică a lui
Dumnezeu Cuvâ ntul, Impă ră teasă a ın ̂ gerilor, spre mâ ntuirea oamenilor. Cu puterea cea mai presus de
lume, Tu i-ai umbrit pe proroci ș i apostoli, Tu i-ai purtat pâ nă la al treilea cer, Tu le-ai ră nit inimile cu
frumusețea cea de sus, punâ nd ın ̂ graiul lor ın̂ demn ın ̂ lă că rat, cu care aduc pe oameni la Dumnezeu.
Tu ıî preschimbi pe cei pă că toș i, iar ei, plini iind de arză toare bucurie, ıț̂i câ ntă : Aliluia!”
(fragmente din Acatistul Preasfântului și de viață Făcătorului Duh)
Unitatea 1
1 Omul creat după chipul lui Dumnezeu este chemat la asemă narea
cu El.
2 Duhul Sfâ nt, Persoană a S intei Treimi, este Dă tă tor de viață ș i
S ințitorul lumii.
3 Biserica a luat naș tere ın

̂ ziua Pogorâ rii Duhului Sfâ nt asupra
apostolilor, care i-au botezat pe primii creș tini.
4 Duhul Sfâ nt transmite harul divin ın

̂ Biserică , prin S intele Taine.
5 Duhul Sfâ nt oferă credincioș ilor daruri, pentru a le face să rodească ın
folosul lor ș i al semenilor.
̂
91
Unitatea 4
Unitatea 2
1 Creș tinismul este religia celor ce cred ın

ın
̂ Sfâ nta Treime ș i urmează
̂ vă țăturile Domnului Iisus, spre mâ ntuire.
2 In Biserică , creș tinii intră ın

semenii.
̂ comuniune cu Dumnezeu ș i cu
3 Biserica este lă caș ul de cult cu arhitectură ș i pictură speci ice.
4 Persecuțiile ım
de la Milan.
̂ potriva creș tinilor au ın
̂ cetat ın
̂ anul 313, prin edictul
Unitatea 3
1 Cele nouă Fericiri sunt sfaturi la practicarea virtuților, pentru

dobâ ndirea Impă ră ției cerurilor.
2 Frumusețea spirituală a omului se manifestă ın

ın
̂ artă ș i ın
̂ comportament,
̂ protejarea naturii ca dar al lui Dumnezeu.
3 Iubirea ș i prietenia sunt două dintre cele mai frumoase ın

su leteș ti ale omului.
̂ suș iri
Unitatea 4
1 Praznicele ım
̂ pă ră teș ti sunt să rbă tori ın
̂ cinstea S intei Treimi ș i a
Maicii Domnului, unele avâ nd dată ixă , iar altele dată schimbă toare.
2 Maica Domnului ș i s inții sunt mijlocitori ai oamenilor că tre

Dumnezeu, avâ nd ș i anumite zile de pră znuire.
92
II. Exerciții
1. Alege varianta corectă, conform modelului: A. – b).
A. Cele trei ın
̂ suș iri ale su letului omenesc sunt:
a) credința, nă dejdea ș i dragostea;
b) rațiunea, voința ș i simțirea;
c) dreptatea, ın ̂ țelepciunea ș i curajul.
B. Cel mai important scop al creș tinului este:

a) practicarea postului;
b) dobâ ndirea bunurilor materiale;
c) asemă narea cu Dumnezeu.
C. In rugă ciunea Împărate ceresc, Duhul Sfâ nt este numit:

a) Vistierul bună tă ților; Rugăciune în biserică
b) Tată l ceresc;
c) Mâ ntuitorul.
D. Prin S intele Taine se ım ̂ pă rtă ș eș te: I. Pilda viței ș i a mlă dițelor se referă la:
a) harul divin; a) creș tinii a lați ın
̂ comuniune cu Hristos;
b) fericirea veș nică ; b) harul Duhului Sfâ nt;
c) lucruri vă zute. c) activită țile ilantropice ale Bisericii.
E. Credința creș tină se bazează pe: J. S inții Apostoli au hirotonit:

a) valorile umane; a) episcopi, ucenici ș i diaconi;
b) porunca iubirii; b) preoți, diaconi ș i credincioș i;
c) cultul divin. c) episcopi, preoți ș i diaconi.
F. Lă caș ul de cult speci ic religiei iudaice este: K. Primul martir al Bisericii a fost:
a) moscheea; a) Sfâ ntul Apostol Petru;
b) sinagoga; b) Sfâ ntul Apostol Andrei;
c) casa de rugă ciune. c) Sfâ ntul Arhidiacon Ș tefan.
G. Prietenii adevă rați sunt: L. Ziua de naș tere a Bisericii este la:
a) morali, oneș ti ș i altruiș ti; a) Florii;
b) distractivi ș i egoiș ti; b) Pogorâ rea Duhului Sfâ nt;
c) populari ș i prefă cuți. c) S intele Paș ti.
H. Praznicele ım ̂ pă ră teș ti sunt să rbă tori dedicate: M. Fericirile rostite de Mâ ntuitorul conțin:
a) S inților; a) darurile Duhului Sfâ nt;
b) Persoanelor S intei Treimi; b) virtuți;
c) S inților Ingeri. c) Predica de pe munte.
93
2. Alcătuiește câte un enunț cu următoarele cuvinte: har, spiritual, invocare, comuniune,
persecuție, Euharistie, talant, frumusețe.
3. Discută despre Biserica creștină, pornind de la temele date în diagrama următoare:
2. Biserica primară 3. Comunită ți creș tine

ın
̂ lume, secolul I
1. Intemeiere
Biserica creștină
4. In țara noastră ,
secolul I
6. După Edictul de
la Milan, 313 d.Hr. 5. In timpul
persecuțiilor
4. Completează schema diamantului pe tema Duhul Sfânt, astfel:

• două adjective;
• trei verbe;
• o propoziție din patru cuvinte;
• un cuvâ nt reprezentativ, la bază .
Poț i utiliza ı̂n completarea schemei fragmente din rugă ciunea Împărate Ceresc, ı̂nchinată
Persoanei Duhului Sfâ nt.
Duhul
Sfânt
94
5. Organizează un joc de rol, pornind de la Pilda talanților, în echipe de câte patru elevi.
Fiecare grupă distribuie cele patru roluri, apoi alcătuiește replicile proprii, corelate cu textul
biblic al pildei. Pe rând, echipele prezintă colegilor interpretarea rolurilor.
6. Analizează textul următor, folosind metoda exploziei stelare: „Eu sunt vița cea adevă rată ș i
Tată l Meu este lucră torul. (…) Eu sunt vița, voi sunteți mlă dițele. Cel ce ră mâ ne ın
̂ tru Mine ș i Eu ın
̂ el,
acela aduce roadă multă , că ci fă ră Mine nu puteți face nimic.” (Ioan 15, 1; 5)
Cine?
De ce? Cu cine?
Pilda viței și a
mlădițelor
Cum? Ce?
7. Corelează textele Fericirilor cu roadele Duhului Sfânt:
1. Fericiți cei săraci cu duhul 2. Fericiți cei ce plâng
3. Fericiți cei blânzi
4. Fericiți cei însetați de dreptate 5. Fericiți cei milos vi
6. Fericiți cei curați cu inima
7. Fericiți făcătorii de pace 8. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate
9. Fericiți cei ocărâți și prigoniți
Exemplu: 1. Fericiți cei săraci cu duhul – B. smerenia
95
8. Indică cinci praznice împărătești, la alegere, și prezintă:
• data/momentul să rbă toririi lor;
• rezumatul evenimentelor celebrate;
• importanța acestora ın ̂ istoria mâ ntuirii;
• tradiții româ neș ti legate de aceste praznice.
9. Recunoaște icoanele de mai jos și precizează, pe rând:
Ä Numele s inților reprezentați;
Ä Locul acestor icoane ın̂ pictura

interioară a unei biserici;
Ä Simbolistica unor culori utilizate;
Ä Importanța activită ții acestor

s inți, ın
̂ viața creș tinilor.
10. Pornind de la proverbele de mai jos, extrage însușirile necesare unei persoane pentru a
trăi în armonie cu ceilalți în societate, după modelul comuniunii din Biserică. Alcătuiește un
text de 7-10 rânduri cu aceste cuvinte, care să re lecte o experiență personală.
11. Selectează trei ișe din portofoliul personal alcătuit pe parcursul anului școlar și prezintă-
le în fața clasei.
96
Evaluare inală
Test
1. Alege varianta corectă: PUNCTAJ EVALUARE /
A. Pe data de 25 martie creștinii C. Schimbarea la Față a AUTOEVALUARE
prăznuiesc: Domnului se sărbătorește la:
a) Naș terea Maicii Domnului a) 1 ianuarie Ex. 1 – 1 punct
b) Buna Vestire b) 2 februarie 4 x 0,25 p., pentru iecare
c) Adormirea Maicii Domnului c) 6 august alegere corectă.
B. Principalele stiluri D. Creștinul primește cele șapte Ex. 2 – 1 punct

arhitecturale bisericești sunt: daruri ale Duhului Sfânt prin: 2 x 0,50 p., pentru iecare
a) romanic, bizantin ș i cruciform a) Taina Impă rtă ș aniei virtute numită.
b) gotic, bisericesc ș i bizantin b) Taina Mirungerii
c) bizantin, romanic ș i gotic c) Taina Preoției Ex. 3 – 1 punct
0,25 p., pentru precizarea
numelui;
2. Prezintă virtuțile conținute de următoarele două Fericiri:
0,75 p., pentru indicarea
a) „Fericiți cei blâ nzi, că aceia vor moș teni pă mâ ntul.” (Matei 5, 5)
importanței evenimentului .
b) „Fericiti̦ cei curati̦ cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.” (Matei 5, 8)

Ex. 4 – 3 puncte
3. Analizează imaginea și precizează:
a) 0,25 p. – numirea Tainei;
b) 0,25 p. – indicarea
întemeietorului;
c) 4 x 0,25 p. – enumerarea
efectelor;
d) 1,50 p. – argumentarea
necesității Tainei.
Ex. 5 – 3 puncte
1,50 p. – respectarea temei
alese;
1 p. – structurarea
a) numele să rbă torii ilustrate; compoziției (introducere,
b) importanța evenimentului ın ̂ istoria Bisericii. cuprins, încheiere);
0,50 p. – înlănțuirea logică a
4. Pornind de la textul dat, rezolvă sarcinile de lucru:
ideilor.
„Mergâ nd, ın ̂ vă țați toate neamurile, botezâ ndu-le ın̂ numele Tată lui ș i
al Fiului ș i al Sfâ ntului Duh.” (Matei 28, 19)
Se acordă 1 punct din
a) numeș te Sfâ nta Taină la care face referire textul;
o iciu.
b) indică ın ̂ temeietorul acestei Taine;
Timp de lucru: 45 minute
c) enumeră efectele primirii S intei Taine;
d) argumentează ın ̂ cinci-opt râ nduri necesitatea primirii Tainei.
5. Alcătuiește o compunere de maximum o pagină, cu unul din

titlurile: Duhul Sfânt în viața mea, Familia – biserica de acasă, Bucuria
praznicelor împărătești sau Prietenia – rodul iubirii de semeni.
97
Miniproiect
Sunt ghid în biserica mea
Realizează o prezentare a bisericii parohiale de care

aparții, folosind una din metodele PowerPoint, colaj, iș e A4.
Vei avea ın ̂ vedere urmă torii paș i:
1. Alegerea elementelor pe care doreș ti să le prezinți ın ̂ calitate

de ghid al bisericii:
· istoricul bisericii, elemente speci ice de arhitectură ș i
Biserica Buna Vestire, sat de pictură , obiecte de cult, s inte slujbe.
Slătioara, jud. Vâlcea 2. Identi icarea surselor de informare:
· resurse ın ̂ format izic (inscripția cu istoricul bisericii,
că rți, fotogra ii ale bisericii);
• Imaginează-ți că un prieten · resurse ın ̂ format electronic (site-ul parohiei ș i alte
de altă religie din străinătate te pagini web sugerate de profesor)
vizitează și dorește să cunoască 3. Precizarea elementelor de conținut:
mai multe despre țara ta. · pagină de prezentare: autor, ș coală , titlu, colaboratori;
· introducere: argumentarea alegerii temei;
• Îți propui să-i ii ghid, iar · cuprinsul: descrierea elementelor pe care ți-ai propus
primul obiectiv ales este biserica să le prezinți;
de parohie, iind reprezentativă · concluziile;
pentru credința și cultura · anexe: bibliogra ie.
neamului tău. 4. Colectarea datelor:
· selectarea aspectelor semni icative ale temei, din
• Elaborează un miniproiect, sursele gă site;
pentru a-i prezenta cele mai · vizitarea bisericii de parohie;
importante aspecte ale lăcașului · discuții cu preotul paroh, pă rinți, bunici despre biserica
de cult. parohială .
5. Realizarea produselor, conform metodei de prezentare alese:
· exactitatea datelor;
· atractivitatea materialelor prezentate.
6. Prezentarea rezultatelor:
· expunerea proiectului la clasă , ı̂n forma aleasă de
realizare.
7. Diseminarea rezultatelor proiectului:
· ın̂ revista ș colii, pe site-ul ș colii ș i al parohiei.
Biserica Sfântul Ilie – Grant,

București Felicitări!
98

A813 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A813 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUC AȚIEI NAȚIONALE

*116.111 – numă rul de telefon de asistență pentru copii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Consultant științi ic: dr. Vasile Timiș

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Redactor: Delia Anghel

Nr. de plan: 64238/2019

Pagini de exerciții și aprofundare

• Nașterea Domnului a • Botezul Domnului s-a • Hristos, Învățătorul

• După Intrarea • Învierea Domnului, • Mântuitorul S-a înălțat

vindecarea celor potolirea furtunii

Iisus Hristos – Învățătorul îmulțirea pâinilor învierea iicei lui Iair

a) Explică de ce Mâ ntuitorul Hristos este numit Invă țătorul lumii;

2. Transcrie și completează tabelul următor, referitor la modelele biblice studiate,

Cine? Ce? Cum? De ce?

Sfântul Ioan Botezătorul

D atorită iubirii Sale nemă rginite, Dumnezeu l-a creat pe om

1. Răspunde la următoarele întrebări:

3. Transcrie și completează harta conceptuală de mai jos, după modelul dat:

- asemă narea cu se dobâ ndeș te prin - datorită iubirii

4. Identi ică, în citatele de mai jos, factorii ce contribuie la dobândirea asemănării cu

b) „Iată , stau la uș ă ș i bat; de va d) „Privegheați, stați tari ın ̂ cre-

5. Discută cu profesorul despre cum poți ajunge la asemănarea cu Dumnezeu, pornind de la

B Credința străbună S inții Mucenici Epictet și Astion

1. Indică valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri și corectează-le pe cele eronate:

a) Dumnezeu este Unul ın ̂ iință ș i ın

2. Pornind de la textul lecției, alcătuiește câte un enunț cu următorii termeni: har,

3. Prezintă modalități de manifestare a Duhului Sfânt în lume, completând următoarea

S inți Proroci ... S inți Apostoli

4. Pornind de la următorul citat, răspunde la întrebările de mai jos:

• Ce sentiment are omul a lat ın̂ comuniune cu Dumnezeu?

Ș i-mi zise Domnul: Eu sunt frumusețe;

Una dintre lucră rile Duhului Sfâ nt ın ̂ lume este

ª În echipă cu alți trei-cinci elevi, realizează o prezentare (referat/

v S inții Apostoli au primit

Pogorârea Propovăduirea Alegerea v Prima ș i a doua zi de Rusalii

1. Completează spațiile libere cu termenii corespunzători din

„Tuturor celor ce sunteț i ı̂ n Roma, iubiț i de

4. Împreună cu un coleg, alcătuiește o prezentare PowerPoint despre Pogorârea Duhului Sfânt,

ª Precizează sursa citată de istoric în acest text redactat în secolul al IV-lea.

ª Caută alte informații despre obiceiuri legate de sărbătoarea Rusaliilor,

Maslul – vindecarea su letească ș i trupească .

1. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri:

„Şi a treia zi s-a fă cut nuntă ın

ª Prezintă trei împrejurări în care poți folosi lumânarea la biserică și explică

v Duhul Sfâ nt, Vistierul

D umnezeu Duhul Sfâ nt, Mâ ngâ ietorul trimis oamenilor la

1. Răspunde la următoarele întrebări:

Nume Domeniu de activitate Citat celebru

ª Analizează alte detalii din gravurile prezentate.

I. Schemă de consolidare a cunoștințelor

Omul a aspirat dintotdeauna spre fericire, care pentru creș tini

La Cincizecime a luat naș tere Biserica creș tină , câ nd s-a ın

In Biserică , se revarsă harul divin mâ ntuitor, prin S intele Taine:

2. Corelează numele iecărei S inte Taine cu imaginea corespunzătoare și numește roadele

Exemplu: 1. Botezul –> imaginea C –> roade asupra

Citește fragmentul din Epistola Sfântului Apostol Pavel către

Sfântul Apostol Pavel predicând

4. Alcătuiește un eseu de 15-20 de rânduri, cu tema Bucuria întemeierii Bisericii, în care să

0,5 p. – alegerea titlului

Ø detalierea ideilor pentru iecare slide, pe baza lecțiilor studiate

II. IUBIREA LUI

v La Cincizecime a luat naș tere