Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tulburari Mentale de Comportament Cap 5 PDF
Tulburari Mentale de Comportament Cap 5 PDF
F00.1* Dementa in boala Alzheimer, cu debut F02* Dementa in alte boli clasificate
tardiv (G30.1†) altundeva
Dementa in boala Alzheimer cu debut Cazuri de dementa datorite sau presupuse
dupa varsta de 65 de ani, de obicei la a fi datorite altor cauze decat boala
finele deceniului al 7-lea sau peste, cu un Alzheimer sau boala cerebrovasculara.
progres lent si cu deficiente de memorie Debutul se poate produce in orice
ca trasatura principala. moment al vietii, dar rareori survine la o
varsta inaintata.
Boala Alzheimer, tip 1 F02.0* Dementa in boala Pick (G31.0†)
Dementa degenerativa primara de tip O dementa progresiva, debutand la o
Alzheimer, debut senil varsta matura, caracterizata prin
Dementa senila, tip Alzheimer schimbari ale caracterului timpurii si lent-
F00.2* Dementa in boala Alzheimer, forma progresive si prin deteriorare sociala,
atipica sau mixta (G30.8†) urmata de deficienta functiilor
Dementa atipica, tip Alzheimer intelectuale, de memorie si de limbaj, cu
F00.9* Dementa in boala Alzheimer, apatie, euforie si, ocazional, fenomene
nespecificata (G30.9†) extrapiramidale.
F02.1* Dementa in boala Creutzfeldt-Jakob
F01 Dementa vasculara (A81.0†)
Dementa vasculara este rezultatul O dementa progresiva cu semne
infarctului creierului datorit bolii neurologice extinse, datorita schimbarilor
vasculare, incluzand boala neuropatologice specifice care se
cerebrovasculara hipertensiva. Infarcturile presupune a fi provocate de un agent
sunt de obicei mici dar cu efect transmisibil. Debutul este deobicei la
cumulativ. Debutul se produce deobicei varsta matura sau inaintata, dar poate fi la
la varsta inaintata. orice varsta adulta. Evolutia este
Include: dementa arteriosclerotica subacuta, ducand la deces intr-un an sau
doi.
F01.0 Dementa vasculara cu debut acut
Se dezvolta de obicei rapid dupa o F02.2* Dementa in boala Huntington (G10†)
succesiune de accidente cerebrale O dementa care se produce ca parte a
vasculare legate de tromboza unei degenerescente extinse a creierului.
cerebrovasculara, embolie sau hemoragie. Tulburarea este transmisa de o singura
In cazuri rare, un singur infarct masiv gena dominanta autosomala. Simptomele
poate fi cauza. apar in mod tipic in deceniul al treilea si al
patrulea. Progresul este lent, ducand la
F01.1 Dementa vasculara prin infarcte
deces in 10-15 ani.
multiple
Progresiva la debut, in urma unui numar
de episoade ischemice tranzitorii care Dementa in choreea Huntington
produc o acumulare de infarcturi in F02.3* Dementa in boala Parkinson (G20†)
parenchimul cerebral. O dementa care se dezvolta in cursul bolii
Parkinson confirmate. Nici o trasatura
Dementa predominant corticala. clinica distinctiva nu a fost demonstrata
inca.
F01.2 Dementa vasculara subcorticala
Include cazuri cu un istoric de
hipertensiune si focare de distrugere Dementa in:
ischemica in materia alba profunda a - paralizia agitanta
emisferelor cerebrale. Cortexul cerebral - parkinsonism
este de obicei conservat si aceasta F02.4* Dementa in boala cu virusul
contrasteaza cu tabloul clinic care poate fi imunodeficientei umane [HIV] (B22†)
foarte asemanator cu cel al dementei in Dementa care se dezvolta in cursul bolii
boala Alzheimer. HIV in absenta unei boli sau afectiuni
concomitente alta decat infectia HIV care
F01.3 Dementa vasculara mixta, corticala si
ar putea explica trasaturile clinice.
subcorticala
F01.8 Alte forme de dementa vasculara
F01.9 Dementa vasculara, nespecificata
F06 Alte tulburari mentale datorita F06.2 Tulburare deliranta [de alura
vatamarii si disfunctiei creierului si schizofrenica] organica
bolii fizice O tulburare in care delirurile persistente
Include afectiuni diverse legate cauzal de sau recurente domina tabloul clinic.
tulburarea cerebrala datorita bolii Delirurile pot fi insotite de halucinatii.
cerebrale primare, bolii sistemice care Pot fi prezente unele trasaturi sugestive
afecteaza creierul in mod secundar, de schizofrenie, cum ar fi halucinatiile
substantelor exogene toxice sau bizare sau tulburarea de gandire.
hormonilor, tulburarilor endocrine sau
altor boli somatice. Starile organice paranoice si halucinant-
Exclude: asociate cu: paranoice
- delir (F05.-) Psihoza de tip schizofrenic in epilepsie
- dementa asa cum este Exclude: tulburarea:
clasificata la F00-F03 - psihotica acuta si
rezultand din folosirea tranzitorie (F23.-)
alcoolului si altor substante - deliranta persistenta
psiho-active (F10-F19) (F22.-)
F06.0 Halucinoza organica - psihotica indusa
O tulburare prin halucinatii persistente si medicamentos (F11-F19
recurente, deobicei vizuale si auditive, deobicei cu al patrulea
care se produc in lipsa unei obnubilari a caracter .5)
constiintei si poate sau nu sa fie schizofrenia (F20.-)
recunoscuta de subiect ca atare. Se poate F06.3 Tulburari ale dispozitiei [afective]
produce elaborarea deliranta a organice
halucinatiilor, dar delirurile nu domina Tulburari caracterizate printr-o schimbare
tabloul clinic; starea interna poate fi a dispozitiei sau afectului, insotite de
conservata. obicei de o schimbare la nivelul intregii
activitati; depresiva, hipomaniaca,
Stare de halucinatie organica (nealcoolica) maniaca sau bipolara (vezi F30-F38), dar
Exclude: halucinoza alcoolica (F10.5) survenind ca o consecinta a unei tulburari
schizofrenia (F20.-) organice.
Exclude: tulburarile dispozitiei,
F06.1 Tulburare catatonica organica
O tulburare a activitatii psihomotorii neorganice sau
nespecificate (F30-F39)
diminuate (stupoare) sau crescute
(excitare) asociata cu simptome F06.4 Tulburari anxioase organice
catatonice. Pot alterna extremele O tulburare caracterizata prin trasaturile
tulburarii psihomotorii. descriptive esentiale ale unei tulburari de
Exclude: schizofrenia catatonica anxietate generalizata (F41.1), unei
(F20.2) tulburari de panica (F41.0) sau unei
stupoarea:
combinatii a celor doua, dar survenind ca
o consecinta a unei tulburari organice.
- disociativa (F44.2)
Exclude: tulburarile de anxietate,
- NOS (R40.1)
neorganice sau
nespecificate (F41.-)
F06.5 Tulburari disociative organice
O tulburare caracterizata printr-o
pierdere partiala sau completa a integrarii
normale intre amintirile trecutului,
constiinta identitatii si a senzatiilor
imediate si controlul miscarilor corpului
(vezi F44.-), dar survenind ca o
consecinta a unei tulburari organice.
Exclude: tulburarile disociative [de
conversie], neorganice sau
nespecificate (F44.-)
F07.2 Sindrom postcomotional sau raportari ale altor persoane informate. Multe
Un sindrom care se produce ca urmare a persoane care consuma droguri folosesc mai mult
unei traume la cap (de obicei suficient de de un tip de substanta psihoactiva. Diagnosticul
grava pentru a rezulta pierderea principal ar trebui sa fie clasificat, ori de cate ori
cunostintei) si include un numar de este posibil, dupa substanta sau clasa substantelor
simptome disparate cum ar fi durerea de care a cauzat sau a contribuit cel mai mult la
cap, vertijul, oboseala, iritabilitatea, sindromul clinic respectiv. Alte diagnostice ar trebui
dificultatea in concentrarea si efectuarea sa fie codificate atunci cand alte substante
unor sarcini mentale, alterarea memoriei, psihoactive au fost luate in cantitati ce provoaca
insomnie si toleranta redusa la stress, la intoxicatii (al patrulea caracter obisnuit .0) sau intr-
excitatie emotionala sau la alcool. o masura care provoaca vatamari (al patrulea
caracter obisnuit .1), dependenta (al patrulea
Sindrom cerebral post-traumatic caracter obisnuit .2) sau alte tulburari (al patrulea
nepsihotic caracter obisnuit .3-.9).
Sindrom postcontuzional (encefalopatie)
F07.8 Alte tulburari organice de personalitate Ar trebui sa fie folosit diagnosticul tulburarilor ce
si de comportament datorite unei boli, rezulta din utilizarea drogurilor multiple (F19)
vatamari si disfunctii cerebrale numai in cazurile in care modalitatile de consum ale
Tulburare afectiva organica a emisferei substantelor psihoactive sunt haotice si
drepte nediscriminante sau in care contributiile diferitelor
F07.9 Tulburare organica de personalitate si substante psihoactive sunt amestecate fara
comportament datorita unei boli, posibilitate de rezolvare.
vatamari si disfunctii cerebrale,
nespecificata Exclude: folosirea daunatoare a substantelor care nu
Psihosindromul organic produc dependenta (F55)
F09 Tulburare mentala organica sau Urmatoarele subdiviziuni cu patru caractere sunt
simptomatica, nespecificata folosite la categoriile F10-F19:
Psihoza:
- organica NOS .0 Intoxicatie acuta
- simptomatica NOS O afectiune care apare in urma administrarii unei
Exclude: psihoza NOS (F29) substante psihoactive si care produce tulburari la
nivelul constiintei, cunoasterii, perceptiei, afectului
sau comportamentului sau altor functii si raspunsuri
Tulburari mentale si de psiho-fiziologice. Tulburarile sunt legate direct de
comportament datorite utilizarii efectele farmacologice acute ale substantei si se
substantelor psihoactive rezolva in timp, cu recuperare completa, exceptand
(F10-F19) partea in care tesutul a fost vatamat sau au aparut
0503 alte complicatii. Complicatiile pot include trauma,
Acest bloc cuprinde o larga varietate de tulburari inhalarea vomei, delir, coma, convulsii si alte
care difera in gravitate si forma clinica dar care complicatii medicale. Natura acestor complicatii
toate pot fi puse pe seama folosirii uneia sau mai depinde de clasa farmacologica a substantei si
multor substante psihoactive, existand posibilitatea modul de administrare.
de a fi fost sau nu prescrise medical. Al treilea
caracter al codului identifica substanta implicata, iar Betie acuta in alcoolism
al patrulea caracter specifica starea clinica. Codurile 'Obiceiuri daunatoare' (droguri)
ar trebui sa fie folosite, in caz de necesitate, pentru Betie NOS
fiecare substanta specificata, dar ar trebui sa se Intoxicatie patologica
observe ca nu toate codurile cu patru caractere sunt Transa si tulburari de posesie in intoxicatia cu
aplicabile tuturor substantelor. substante psihoactive
F23.1 Tulburare psihotica acuta cu simptome F23.9 Tulburare psihotica acuta si tranzitorie,
schizofrenice nespecificata
O tulburare psihotica in care tabloul Psihoza reactionala scurta NOS
polimorfic si instabil este prezent, asa cum Psihoza reactionala
este descris in F23.0; in ciuda instabilitatii,
totusi, unele simptome tipice pentru Tulburare deliranta indusa
schizofrenie sunt de asemenea evidente in F24
O tulburare deliranta impartasita de doua
majoritatea timpului. Daca simptomele sau mai multe persoane cu legaturi
schizofrenice persista, diagnosticul ar trebui emotionale stranse. Numai una din persoane
sa fie schimbat in schizofrenie (F20.-). sufera de o tulburare psihotica reala; ideile
delirante sunt induse in cealalta
Bufeu delirant cu simptome de schizofrenie persoana/celelalte persoane si dispar
Psihoza cicloida cu simptome de deobicei cand acestea sunt separate.
schizofrenie
F23.2 Tulburare psihotica acuta asemanatoare Nebunie in doi
schizofreniei Indusa:
O tulburare psihotica acuta in care - tulburare paranoica
simptomele psihotice sunt relativ stabile si - tulburare psihotica
justifica diagnosticul de schizofrenie, dar au
avut o durata mai mica de aproximativ o
F25 Tulburari schizo-afective
luna; trasaturile polimorfice instabile, dupa
Tulburarile episodice in care atat
cum sunt descrise la F23.0, sunt absente.
simptomele afective cat si cele schizofrenice
Daca simptomele schizofrenice persista,
sunt proeminente, dar care nu justifica un
diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in
diagnostic fie de schizofrenie fie de episoade
schizofrenie (F20.-).
depresive sau maniace. Alte afectiuni in care
simptomele afective se suprapun peste o
Schizofrenie acuta (nediferentiata)
boala schizofrenica pre-existenta, co-exista
Schizofreniforma de durata scurta:
sau alterneaza cu tulburari delirante de alte
- tulburare
tipuri, sunt clasificate la F20-F29.
- psihoza
Simptomele psihotice neconcordante cu
Onirofrenie
dispozitia in tulburarile afective nu justifica
Reactia schizofrenica
un diagnostic de tulburare schizo-afectiva.
Exclude: tulburarea deliranta organica
[asemanatoare schizofreniei] F25.0 Tulburare schizo-afectiva, tip maniacal
(F06.2) O tulburare in care simptomele atat
tulburarile schizofreniforme NOS
schizofrenice cat si maniacale sunt
(F20.8) proeminente astfel incat episodul de boala
nu justifica un diagnostic fie de schizofrenie
F23.3 Alte tulburari psihotice acute
fie de un episod maniacal. Aceasta categorie
predominant delirante
Tulburarile psihotice acute in care ideile ar trebui sa fie folosita atat pentru un singur
delirante sau halucinatiile relativ stabile sunt episod cat si pentru o tulburare recurenta in
trasaturile clinice principale, dar nu justifica care majoritatea episoadelor sunt schizo-
un diagnostic de schizofrenie (F20.-). Daca afective, de tip maniacal.
ideile delirante persista, diagnosticul ar
trebui sa fie schimbat in tulburare deliranta Psihoza schizo-afectiva, tip maniacal
(F22.-). Psihoza schizofreniforma, tip maniacal
Reactie paranoica
Psihoza paranoica psihogena
F23.8 Alte tulburari psihotice acute si tranzitorii
Orice alte tulburari psihotice acute
specificate pentru care nu exista dovada
unei cauzalitati organice si care nu justifica
clasificarea la F23.0-F23.3
Acrofobie
Fobie de animale
Claustrofobie
Fobie simpla
Exclude: dismorfofobia (nedeliranta)
(F45.2)
nosofobia (F45.2)
F40.8 Alte tulburari anxioase fobice
Psihogena:
- afonia
- disfonia
Tulburarea Briquet
Tulburarea psihomotorie multipla
Exclude: simulare a unei boli [simulare
constienta] (Z76.5)
Sindromul de oboseala
Voma psihogena
Exclude: greata (R11)
voma NOS (R11)
Exemplele includ:
- tulburari de personalitate cu trasaturi ale
mai multor tulburari de la F60.- dar fara
un set de simptome predominante care ar
permite un diagnostic mai specific
- schimbari de personalitate dificile,
neclasificabile la F60.- sau F62.-, si
considerate ca secundare unui diagnostic
principal acordat unei tulburari de
anxietate sau afective coexistente
Exclude: trasaturi de personalitate
accentuate (Z73.1)
Tulburare de dezvoltare:
- fonologica
- privind articularea vorbirii
Distalie
Tulburare functionala de articulare a vorbirii
Lalopatie
Exclude: deficienta de articulare a vorbirii
(datorita):
- afaziei NOS (R47.0)
- apraxiei (R48.2)
- pierderii auzului (H90-H91)
- retardarii mentale (F70-F79)
- cu tulburarea de dezvoltare a
limbajului:
- expresiv (F80.1)
- receptiv (F80.2)
Folositi un cod aditional (F70-F79), daca se Folositi un cod aditional pentru a identifica
aplica, pentru a identifica retardarea orice afectiune neurologica asociata.
mentala. Exclude: sindromul Rett (F84.2)
F84.2 Sindromul Rett F84.4 Tulburare hiperactiva asociata cu
O afectiune, pana acum descoperita numai retardare mentala si miscari stereotipice
la fete, in care dezvoltarea timpurie aparent O tulburare rau definita cu o validitate
normala este urmata de pierderea partiala nosologica nesigura. Categoria este
sau completa a vorbirii si a abilitatilor desemnata pentru a include un grup de copii
locomotorii si a folosirii mainilor, impreuna cu retardare mentala severa (IQ sub 34) care
cu incetinirea cresterii capului, de obicei cu au probleme majore de hiperactivitate si de
un debut la varste intre sapte si 24 de luni. atentie, ca si comportamente stereotipe. Ei
Sunt caracteristice pierderea miscarilor tind sa nu beneficieze de pe urma
voluntare ale mainilor, stereotipiile de medicamentelor stimulatoare (spre
frangere a mainilor, si hiperventilatia. deosebire de cei cu un IQ normal) si pot
Dezvoltarea sociala si a jocului sunt stopate, manifesta o reactie disforica severa (uneori
dar interesul social tinde sa fie mentinut. cu retardare psihomotorie) atunci cand li se
Ataxia trunchiului si apraxia incep sa se dau stimulente. Hiperactivitatea tinde sa fie
dezvolte la varsta de patru ani, iar miscarile inlocuita in adolescenta de hipoactivitate (un
coreoatetozice urmeaza in mod frecvent. tipar care nu este de obicei la copiii
Retardarea mentala severa rezulta aproape hiperkinetici cu inteligenta normala).
invariabil. Deseori acest sindrom este asociat de
asemenea cu o varietate de intarzieri de
dezvoltare, fie specifice, fie globale. Nu se
cunoaste in ce masura tiparul
comportamental este o functie a IQ-ului
scazut sau a vatamarii cerebrale organice.
F93.8 Alte tulburari emotionale ale copilariei F94.1 Tulburare reactiva fata de anturaj in
Tulburare de identitate copilarie
Tulburare hiperanxioasa Incepe in primii cinci ani ai vietii si este
Exclude: tulburarea identitatii sexului in caracterizata prin anormalitati persistente in
copilarie (F64.2) tiparul de relatii sociale ale copilului care
sunt asociate cu perturbarea emotionala si
F93.9 Tulburare emotionala a copilariei,
nespecificata sunt reactive fata de schimbarile din
circumstantele mediului inconjurator (de ex
frica si hipervigilenta, interactiune sociala
F94 Tulburari de functionare sociala cu
slaba cu grupuri de copii de aceeasi varsta,
debut specific in copilarie si
adolescenta agresiune fata de sine si fata de altii, tristete
Un grup de tulburari oarecum heterogen si, in unele cazuri, crestere insuficienta).
care au in comun anormalitati de Sindromul se produce probabil ca un
functionare sociala incepand din perioada de rezultat direct al neglijarii de catre parinti,
dezvoltare, dar care (contrar tulburarilor de abuzului sau desconsiderarii serioase.
dezvoltare profunda) nu sunt caracterizate
in principal de o incapapcitate social- Folositi un cod aditional pentru a identifica
constitutionala aparenta sau de un deficit orice esec in dezvoltarea sau intarzierea
care cuprinde toate zonele de functionare. cresterii
In multe cazuri, un rol crucial in etiologie il Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
joaca probabil distorsiunile sau privatiunile tulburarea privind dezinhibitia
serioase din mediul inconjurator. fata de anturaj in copilarie
(F94.2)
F94.0 Mutism electiv
Caracterizat printr-o selectivitate in vorbire sindroamele privind maltratarea
marcata, determinata emotional, astfel incat (T74.-)
copilul demonstreaza o capacitate de limbaj variatii normale in modelul de
in unele situatii, dar nu reuseste sa atasament selectiv
vorbeasca in alte situatii (definite). abuzul sexual sau fizic in
Tulburarea este de obicei asociata cu copilarie avand ca rezultat
probleme psihosociale
trasaturi marcate de personalitate implicand (Z61.4-Z61.6)
anxietate, izolare, sensibilitate sau rezistenta
sociala. F94.2 Tulburari privind dezinhibitia fata de
anturaj in copilarie
Un tipar special al functionarii sociale
Mutism selectiv
anormale care se produce in perioada
Exclude: tulburarile de dezvoltare
primilor cinci ani de viata si care tinde sa
profunde (F84.-)
persiste in ciuda schimbarilor marcate din
schizofrenia (F20.-)
circumstantele mediului inconjurator, de ex
tulburarile de dezvoltare comportament difuz, cu focalizare
specifice privind vorbirea si
neselectiva fata de anturaj, comportament
limbajul (F80.-)
care cauta atentia celor din jur si prietenos
mutismul tranzitoriu ca parte a
fara discriminare, interactiuni slabe cu
anxietatii de separare la copiii
tineri (F93.0)
grupuri de copii de aceeasi varsta; depinzand
de circumstante, tulburarea
comportamentala sau emotionala poate fi de
asemenea asociata.