Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Specializarea Geografia-Turismului

APLICATIE PRACTICA DE TEREN

Iunie-Septembrie 2020
Orizont local -Municipiul Constanta si Judetul Constanta

Ziua 1
1. Aflați istoria denumirii localităţii în care desfășurați aplicația practică. Descrieți-o
în câteva fraze

Constanța - fostul Tomis - este cel mai vechi oraș din România de azi. Tomis a fost
cucerit de romani (Varro Lucullus) în anul 71 î.e.n. - împreună cu celelalte orașe pontice.
În mai 330, după ce Constantinopol a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit,
cetatea Tomis a fost redenumita Constantiana, după sora vitregă a Împăratului Constantin
cel Mare (Flavia Julia Constantia). Ulterior Constantiana a împărtășit soarta celorlalte
provincii romane din Balcani.

Unul din multele episoade relatate despre orașul nostru: în iarna 597/598 orașul Tomis
a fost folosit de generalul roman de est Priscus (magister militum al Traciei) drept
cartier general în lupta să contra avarilor; care l-au asediat aici în această iarnă.

În cursul secolului XIII 'Marea cea mare' (cum era denumita atunci Marea Neagră) a
fost dominata de negustorii italieni din Genova, care au ajutat la dezvoltarea orașului.
Cam tot de atunci - începând cu secolul XIII-XIV - numele 'Constanța' - în diverse
variante - apare pe hărțile nautice medievale (portolane).

2. Alegeți trei toponime locale (nume de străzi, de locuri) și aflați proveniența

acestora. Întrebați localnicii și realizați o descriere sumară

-Cazinoul din Constanta se află în centrul istoric al orașului, pe faleza din peninsulă, pe
bulevardului Regina Elisabeta. Este una dintre cele mai importante cladiri ale Constantei
si ale Romaniei. Intre 1880-1902, o constructie de lemn , o „cazină” cum se numea
atunci- un loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turisti. Dar in
iarna anului 1901, o furtuna distruge o parte din acoperis.

In luna ianuarie a anului 1902, consiliul local decide demolarea cladirii, si

construierea unui edificiu cu functii asemanatoare marilor cazinouri europene.
In anul 1904 au inceput constructiile unui cazinou care se afla astazi pe harta celor
mai frumoase obiective turistice din Constanta.

-Nicolae Titulescu nascut la 4 martie 1882 in Craiova, România – decedat la 17

martie 1941, Cannes, Franța) a fost diplomat, jurist, profesor universitar și om politic
român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost
președinte al Ligii Națiunilor și membru titular (din 1935) al Academiei Române.
Numele de Nicolae Titulescu este intalnit pe pancartele strazilor din mai multe orase
din Romania, printre care si Constanta.

-Ioan Luca Caragiale nascut la 1/13 februarie 1852 Haimanale, județul Prahova, Țara
Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România , decedat la 9 iunie
1912, Berlin, Imperiul German. A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet,
scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl
considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori
români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Numele de Ioan Luca Caragiale este regasit pe pancartele strazilor din mai multe
orase ale Romaniei printre care si Constanta.

3. Identificați cel mai apropiat curs de apă. Realizați o fotografie cu el și căutați

informaţii legate de locul de unde izvorăște, regimul de curgere, ihtiofaună etc.
Raul Agigea este un curs, care se varsa, in ramura Agigea a Canalului Dunare-Marea
Neagra. Lungimea cursului de apa este de 13 km. Lungimea cursului de apa este de 5
km. Punctul de varsare este in Agigea.

.
 4 .Realizați 3 fotografii cu 3 tipuri diferite de nori și prezentați (pe scurt) diferențele
dintre ei.

Altocumulus = Etajul mijlociu, dezvoltat intre 2 si 6 km

Sunt prezenţi, de obicei, între două fronturi (unul cald, unul rece);

Norii Nimbostratus sunt nori groși de înălțme medie și joasă, în culori sumbre și cu
bază neregulată, constituiți în general din picături de apă și care produc deseori
precipitații. De obicei precipitațiile ajung la sol sub formă de ploaie, grindină sau
zăpadă. Cu toate acestea, precipitațiile nu sunt obligatorii; ele se pot evapora
producând fenomenul virga. Acești nori închid cerul și nu lasă lumina soarelui să-i
străbată din cauza densității și grosimii foarte mari.
.Norii Cirrocumulus

Cirrocumulus (abreviere Cc) este un gen de nori de altitudine mare care se prezintă în bancuri
sau pături, compuși din elemente mici în formă de granule, valuri sau riduri. Sunt constituiți
din cristale de gheață și nu dau precipitații

Apar de obicei la altitudini de peste 5 km în atmosfera terestră. Cristalele de gheață sunt

componentul principal al acestor nori, favorizând înghețarea rapidă a particulelor de apă ceea
ce duce la dezvoltarea rapidă de nori Cirrus. Acest proces duce la formarea fenomenului de
Virga

5. Identificați cel mai jos și cel mai înalt punct al localităţii si realizați câte un selfie
cu fiecare. Folositi telefoanele mobile (geo-tagging function) pentru a găsi
coordonatele geografice ale punctelor respective. Adăugați-le sub fotografii.
Ceal mai inalt punct
Cel mai jos punct
 6. Realizați o schiță de hartă a centrului comunei/a cartierului în care vă aflați și
marcați principalele instituţii și obiective.

7. Rugați 3 localnici să scrie mare, cu litere de tipar, pe o foaie de hârtie care este simbolul
satului/oraşului în opinia lor și faceți câte o fotografie cu fiecare dintre ei ţinând coala.
 8. Realizați 3 fotografii cu 3 plante/arbori, găsiți-le atat denumirea populară cat si cea
științifică și descrieți-le în câteva rânduri, subliniindu-le importanţa pentru mediu.

Ficus= Ficus Benjamina

Ficus Benjamina nu va va incanta numai din punct de vedere vizual. Este o planta
recunoscuta pentru excelente proprietati de filtrare a aerului. Ficusul filtreaza in mod
eficient poluantii emanati in locuinte (de covoare, electronice, mobila) precum
benzenul sau tricloroetilena. De asemenea, o alta substanta periculoasa, formadelhida,
este retinuta cu succes de catre ficus.
Dalie=Dahlia Timpul de inflorire al daliilor este din vara pana in toamna. Planta nu
are nevoie de multe conditii pentru a se dezvolta - cu exceptia unui loc bun, insorit,
protejat de vant si de apa abundenta. Florile pot fi plantate la inceputul lunii mai,
atunci cand nu mai exista risc de inghet. Daca ati gasit locul potrivit, sapati o groapa
de aproximativ 10 centimetri. Completati cu o mana de ingrasamant si puneti floarea
in pamant.
Daliile nu au nevoie de multa apa. Cu toate acestea, taiati cu regularitate florile ofilite
de pe tulpina lor. In acest fel, planta poate inflori mai des.

Trandafiri
Trandafirul (Rosa L.) este un gen de
plante perene ornamentale din familia
Rosaceae, originar din regiunile
continentale și subtropicale ale
emisferei nordice, cuprinzând peste 200
de specii de arbuști erecți, deseori
spinoși.
9. Identificati principalele riscuri naturale cu care se confruntă localitatea și realizați o
mică descriere (ex. Alunecări de teren, risc seismic etc.)
Bilantul Hidric este caracteristic bazinelor marine mici si mijllcii continentale, prin
faptul ca intre componente predomina aportul luvail si evaporatia. In aportul fluvial
cca 78 % apartine raurilor din nord-vestul bazinului si dintre acestea, evident, Dunarii
Dupa anul 2000 , in zona litoralului romanesc al Marii Negre au fost inregistrate
fenomene meteorologice periculoase constand in cantitati insemnate de precipitatii
care au fost insotitite de itensificari ale vantului si descarcari electrice ce au produs
siroiuri masive de apa in zona falezelor spalarea nisipului si crearea de ravene pe
plaje.
Inzapezirea- acoperirea terenurilor cu un strat de zapada care, prin marimea si durata
sa provoaca blocaje rutiere, izolarea localitatilor si distrugeri materiale ce deregleaza
buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.
Zone :
Inzapeziri si polei
DN2A, DN39, DN22, DN22AM DN22C, DN22B, precum si toate drumurile judetene
si comunale din judetul Constanta.
Blocaje de gheturi
Canalul Dunare-Marea Ngagra
Fluviul Dunarea
Efecte
Pagube in economie :
Pagube indirecte : intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea
produselor , cheltuieli pentru aparare in timpul inzapezirilor, cheltuieli pentru
normalizarea vietii dupa dezapezire.
Efecte sociale negative : pericol de epidemii, intreruperea invatamantului , diminuarea
veniturilor populatiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate

.
Ziua nr 2
Dimensiunea economică a dezvoltării turismului în unitatea administrativ-teritorială
analizată;

-caracteristicile economiei locale;

Puncte tari :

Polul de crestere Constanta este situat la confluent mai multor coridoare de transport
panaeuropean, la granite de est a Uniunii Europene, cu pozitie cheie fata de magistrale de
transport ferovier, naval si aerian

-Existenta a 8 porturi (3 porturi maritime, 2 porturi turistice, 3 porturi pe canale)

-Prezenta unui aeroport de nivel si capacitate international (M. Kogalniceanu) si a unui

aeroport utilitar la Tuzla

-Sistem de telecomunicatii modern la standard europene

-Resurse energetice importante

Importante resurse naturale de namol sapropelic si locuri de imbaiere pentru tratarea

afectiunilor

-Plaja intinse cu nisip auriu amenajate in scop touristic

-Standard locativ bun la nivelul polului sub aspectul numarului de locuinte raportat la
numarul de personae si a spatiului locative raportat la numarul de personae

-Infrastructura de mediu relative corespunzatoare, in special datorita institutiilor si

organismelor abilitate sa supravegheze protectia mediului

Puncte Slabe

-Relatii deficitare pe directia nord si nord-vest (cu nordul regiunii si cu vestul tarii)

-Nivel redus al infrastructurii pentru turismul de afaceri (Sali de conferinta, dotari, etc)

-Infrastructura existent de afaceri (parcuri industrial, servicii, suport pentru afaceri, centre de
conferintee, targuri si expozitii

-Management inechitabil al deseurilor menajere si necolectarea lor selective.

-Se va realiza și interpreta un grafic cu evoluția numărului mediu de salariați din unitatea
administrativ-teritorială analizată;
2. Dimensiunea economică a dezvoltării turismului în unitatea administrativ-
teritorială analizată;

-Caracteristicile de bază ale dezvoltării turismului;

Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia

problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie.

Practic, conferinta privind mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se
recunoaste ca activitatiile umane contribuie la determinarea mediului inconjurator ceea ce
pune in pericol viata omului

Multe forme de dezvoltare economica fac apel la mediu, in sensul ca ele folosesc
resursele naturale, energetice, materiale si informationale (resurse aflate, de cele mai
multe ori, la limita) si genereaza produse poluante si deteriorari ale mediului. Dar, in
acelasi timp, exista multe cai prin care anumite tipuri de activitate economica pot proteja
sau imbunatati mediul inconjurator.

Mediul se trateaza ca un bun gratuit, aflat la dispozitia tuturor participantilor la activitati

de toate tipurile (nu numai economice). Un obiectiv cheie al politicilor de dezvoltare
durabila este de a preveni aceasta situatie, prin asigurarea ca toatecosturile si beneficiile
sunt distribuite echitabil, cum se cuvine.

Marea varietate de atracţii turistice naturale de care dispune județul Constanța oferă

posibilitatea practicării unei palete largi de forme de turism, multe dintre ele nedezvoltate
la potențialul

real: cură heliomarină, tratament balnear și de recuperare medicală, practicarea unor

sporturi nautice,

drumeții, plimbări cu bicicleta, birdwatching, scufundări, speoturism, turism vini-viticol,

croaziere pe
Dunăre sau pe mare, pescuit sportiv, turism științific şi, bineînţeles, turism de recreere.

Apa de mare, prin compoziţia chimică, salinitatea relativ redusă comparativ cu cea a altor
mări,

contrastul termic cu aerul, acţiunea valurilor, constituie un factor important de cură în

forme specifice,

ca baia în apă de mare şi talasoterapia. Totodată, apa de mare creează cadrul propice
practicării

sporturilor nautice, plonjărilor subacvatice sau croazierelor.

Plaja se diferenţiază printr-o serie de particularităţi precum: orientarea spre est şi sud-est,
ceea

ce determină o îndelungată expunere la soare (circa 10 ore pe zi), coborârea în mare cu o

pantă lină,

lăţimea relativ mare, calitatea nisipului (tip, puritate, granulaţie, grad de uscare),
asigurând condiţii

excelente pentru cura heliomarină (băi de soare, băi de mare, băi de nisip), din acest punct
de vedere

având puţini concurenţi în Europa (coastele sudice ale Italiei şi, în parte, cele ale
Bulgariei).

Lacurile cu apă dulce din zona litoralului - îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei și sunt

deosebit de importante pentru agrement. Practic, fiecare staţiune estivală cu câteva

excepţii (Eforie

Sud, Cap Aurora, Saturn) cuprinde în organizarea sa un lac pe malurile căruia a fost
instalată baza

materială pentru sporturile nautice.

Vegetația, specifică zonei de stepă, este importantă în special prin pădurile de foioase, în
care

se remarcă arbori precum stejarul brumăriu sau pufos, cer, mojdrean, cărpiniță etc.,
formând deseori

asociații forestiere cu valoare științifică deosebită și declarate drept “rezervații naturale”

(pădurile

Hagieni, Dumbrăveni, Esechioi, Cetate sau Bratca). Pe lângă însemnătatea științifică,

acestea au și o
importantă valoare pentru turism, acestea reprezentând locuri de recreere și odihnă, dar și
peisaje atractive

- se va realiza și interpreta un grafic cu evoluția structurilor de primire turistica cu

funcțiuni de cazare pe tipuri;
- se va realiza și interpreta un grafic cu evoluția capacității de cazare turistică existentă pe
tipuri;
-se va realiza și interpreta un grafic cu evoluția sosirilor în structuri de primire turistică pe
tipuri
 3. Perspectivele creșterii importanței turismului în economia
locală a unității administrativ-teritorială analizată.
-Pornind de la instrumentele de planificare strategică din localitatea analizată se va face o
prezentare sintetică a perspectivelor de dezvoltare a turismului, pe baza strategiei de
dezvoltare a localității și Planului Urbanistic General .

Strategii si legislatii la nivel local

Viziune 2023

Constanta va fi o metropola europeana, un pol de crestere si o zona turistica in

expansiune, cu o economie solida si competitiva si un standard de viata ridicat pentru toti

locuitorii sai.
Obiectivul pe termen mediu si lung este acela de a asigura un spatiu metropolitan
functional, un cadru urban adecvat care sa ofere conditii optime de viata locuitorilor sai

si sa genereze oportunitati pentru acestia, precum si pentru alte persoane care vor sa se
stabileasca aici, unul dintre scopurile urmarite fiind si acela de a creste

din punt de vedere demografic , in special in zona activa a populatiei, stimuland migratia
pozitiva si atragerea de tineri si de capital uman calificat.

Obiectiv strategic 2 Constanta Turistilor

Crearea unei zone turistice atractive si competitive pentru turistii romani si straini prin :

-Posibilitatea practicarii diferitelor forme de turism litoral, balnear si de agrement,

cultural, religios, etnic, ecoturism

,turism de afaceri si congrese etc.

-exploatarea potentialului natural favorabil de care dispune municipiul Constanta si

arealul sau de influenta.

-valoriicarea patrimoniului cultural, istoric si arheologic.

-Lansarea de produse turistice noi menite sa permanentizeze interesul asupra zonei pe

intreaga perioada a anului.

-Dezvoltarea infrastructurii publice care deserveste direct sau indirect turismul.

Planul de Mobilitate Urbana Durabila.

Viziunea privind PMUD (Plan de mobbilitate urbana durabila) a fost definita astfel :

Realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil si sigur care sa promoveze
dezvoltarea economica, osciala si teritoriala si care sa asigure o buna calitate a vietii in
Polul de Crestere Constanta

Masurile Scenariului Do Minimum

CP6 introducerea VMS pe SCB6 la capetele de nord si Sud ale statiunii Mamaia privind
disponabilitatea locurilor de parcare la spatiul de 400 de locuri al MSCP

(Punct de Control Mobilitate si Servicii) propus in prezent la capatul de nord al statiunii

Mamaia si parcarea de 800d de locuri din capatul sudic al statiunii.

iM 1 PARK and Ride Mamaia Sud zona Aqua Magic (400 de locuri de parcare )

IM 2 Park and Ride Mamaia Nord (800 de locuri de parcare)

Masuri din scenariul DO SOMETHING

MBB Reabilitarea pasajelor subterane si a podurilor pentru pietoni si realizarea unor noi
treceri de pietoni

In 1 Dezvoltarea unor politici integrate de plnificare teritoriala si planificare a

transportului

Masuri din Scenariul DO SOMETHING 2

MB1 imbunatatiera mobilitatii in zona centrala a municipiului Constanta.

MB2 Reamenajarea integrata a zonei pietronale din centrul istoric al Municipiului

Constanta-etapa 2

MB3 Spatiu comun inceput cu o extensie catre zona deja reabilitata in zona centrala din
jurul orasului vechi al primariei si pana la strada Stefan Cel Mare la nord si strada Ion
Gheorghe Duca la vest.

Ziua 3
Aplicarea noţiunilor teoretice în analiza studiilor de caz privind aspectele practice
ale geologiei

● Identificarea contextului geologic general – unitate, subunitate

Municipiul Constanta unitate de relief (podis)

● Analiza elementelor de favorabilitate și restrictivitate geologică (surprindeti prin

intermediul imaginilor – foto, schiță, aspecte particular din punct de vedere geologic-
geomorfologic – alunecări, surpări, tasări, aflorimente-deschideri cu roca la zi, structuri,
cute – dacă există deschideri, terase – în cadrul sistemului fluviatil)

Alunecarea de teren = deplasarea rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri,
pantele unor lucrari de hidromelioratie sau altor lucrari de imbunatatiri funciare.

Pe teritorul judetului Constanţa există pericolul frecvent al unor alunecări de teren ca

urmare a alcaturii geologice si fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Riscurile
producerii alunecarilor de teren sunt materializate in anexele grafice si tabelele referitoare
la intravilanul si extravilanul localitatatilor, cai rutiere si feroviare, afectate in timp.
Datorita conditiilor hidrometeorologice nefavorabile si neexevutarii lucrarilor de drenare
si stabilizare, in ultimii ani au aparut noi fenomene de alunecari sau reactivarea si
amplificarea unor alunecari de tern mai vechi.

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi hidrometeorologice, pe teritoriul

judeţului Constanţa pot exista :

 pericol de producere a unor surpări şi prăbuşiri de teren în zonele costiere, fluviale şi

maritime
(faleza Nord – municipiul Constanta ; faleza Eforie Sud, Tuzla, Costineşti şi 23 August ;
zona Ghindăreşti,

Topalu, Capidava ; zona Dunărea-Seimeni ; zona Cochirleni-Rasova ; zona Dunareni-

Oltina; zona DobromirZorile-Sipote);

 pericol redus de inundaţii locale, de mică amploare, ca urmare a obturării unor cursuri
de apă prin

alunecări de teren;

 pericol redus de avariere a unor magistrale de transport energie electrică, produse

petroliere sau gaze naturale, precum si a retelei de gospodarie comunala, prin alunecari de
teren.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a porturilor este reprezentată de teren
câştigat asupra marii, riscul de producere a unor alunecari-prabusiri ale cheurilor si
danelor este semnificativ..

Pentru prevenirea producerii unor astfel de evenimente, periodic se efectuează inspecţii

subacvatice asupra constructiilor hidrotehnice

De asemenea, mai ales ca urmare a unor căderi de precipitaţii abundente, zona costieră
cuprinsă între Poarta 1 şi Poarta 6 Port Constanţa este supusă riscului producerii unor
alunecări-prăbuşiri de teren cu implicatii majore, in mod special asupra constructiilor
dispuse in imediata apropiere a incintei portului din cartierul Faleza Sud B-dul 1 Mai,
Zona Gara, Str Traian.

Cauze

- naturale: ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni, prăbuşiri de grote etc;

- artificiale: explozii, excavatii, lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioratii, construire de

clădiri langa versantii instabili

Efecte

- distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel;

- blocarea parţiala sau totală a albiei unei ape curgătoare şi crearea unei acumulari de apă
cu pericol

de inundaţie ;

- distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare);

- blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii (rutiere, feroviare etc).

Relieful fluviatil este relieful creat de apele curgatoare. Actiunea apelor curgătoare este
deosebit de însemnată atât datorită faptului ca acestea sunt prezente pretutindeni pe
 suprafaţa uscatului cât şi puterii lor în transformarea reliefului. Două dintre cele trei
procese prin care actionează (eroziunea şi acumularea) crează forme de relief negative şi
pozitive cu extensiuni variabile, cel de-al treilea – transportul, are un rol esential în
evacuarea materialelor produse prin eroziune sau a celor rezultate prin alte procese şi
ajunse în albia râurilor (ex. Alunecări de teren, prăbuşiri). Deşi formele de relief sunt
legate strict de un anumit proces, totuşi realizarea şi mai ales fizionomia lor în orice
moment este rezultatul corelării acţiunii celor trei procese specifice fluviaţiei, dar şi altora
care se manifestă în regiunile limitrofe albiei râurilor (prăbuşirea malurilor, alunecări,
excavaţii sau barări, nivelări antropice).

● Exprimarea clară a unui punct de vedere în privinţa importanţei geologiei în sfera

turismului

Geologia este importanta pentru turism avand in vedere evolutia speologiei pentru turisti.
Care s a dezvoltat foarte mult in ultimele decenii. Turismul speologic din Romania este unul
din cele mai spectaculoase din Europa.

●Reflectarea influenței structurilor geologice asupra nivelului de performanță economică

a orizontului local – argumentare prin intermediul imaginilor +text modul în care
resursele geologice au fost, sunt sau pot fi utilizate

Peşteri

Potrivit speologilor autohtoni, în judeţul Constanţa există doar 11 obiective speologice

care îşi merită denumirea de pesteri. Din cele 11 pesteri ale judetului, doar douna dintre
ele sunt amenajate si sunt incluse in circuitul turistic organizat.

Patru dintre obiectivele neexploatate la potenţialul maxim sunt considerate unicat de către

speologi şi arheologi. Deşi mult mai săracă în astfel de obiective decât alte judeţe,
Constanţa este celebră în

întreaga lume datorită peşterilor sale, „puncte” care anual sunt vizitate de mii de
persoane. În această zonă se

regăsesc peşterile Sfinţilor Andrei şi Ioan Casian, unde funcţionează complexe centre
monastice. Valea

Casimcei se mândreşte cu opt peşteri, din care „La Adam" este cunoscută graţie unui altar
ridicat în cinstea

misteriosului zeu Mithras. Peştera Movila este considerată unică în lume datorită speciilor
noi descoperite aici,
 într-un mediu bogat în hidrogen sulfurat şi impropriu vieţii umane. „Labirintul" de la
Limanu este considerat ca

fiind locaţia legendarei Keiris, peştera în care în antichitate geţii, care se războiau cu
romanii, au fost zidiţi de vii

● • Utilizarea resurselor

Speologie = stiinta care are ca obiect explorarea si studiul complex al pesterilor. Studiaza
formarea acestora si a vietuitoarelor din interiorul lor.

Federaţia Română de Speologie a fost infiinţată pe 28 mai 1994, sub patronajul

Academiei Romane girat de Institutul de Speologie “Emil Racoviţă”, prin unirea
Comisiei Centrale de Speologie, Societăţii Române de Speologie şi Carstologie, Societăţii
Transilvănene de Speologie, Societăţii Banăţene de Speologie şi a Grupului de Explorări
Subacvatice şi Speologice.

Fiind proecupată de siguranţa speologilor Federaţia Română de Speologie a înfiinţat în

2001 Corpul Român Salvaspeo / CORSA.

Considerând la fel de importante protecţia patrimoniului natural şi educaţia pentru mediu,

Federaţia Română de Speologie este printre creatori: Reţelei Româneşti de Arii Protejate
(1995 Herculane), Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (1995), Asociaţiei
Rangerilor din România (1996), Asociaţiei Române de Educaţie a Copiilor prin
Speologie/Descoperă (1996), Asociaţiei Române de Educaţie Speologică/ARES (1997),
Centrului Roman pentru Iniţiativă de Mediu/CRIM (2003), Coaliţiei ONG Natura 2000
România (2003), Asociaţiei Române de Canyoning (2007).

Chiar dacă ocupă o mică parte din teritoriul naţional (5.500 km2, adică 2,3%), carstul din
România, adăposteşte peşteri celebre pentru patrimoniul mineralogic, geologic,
hidrologic, paleontologic, biospeologic sau arheologic. Peşterile din România reprezintă o
atracţie pentru speologii din întreaga lume datorită dificultăţilor variate ale parcursului,
explorărilor complexe şi frumuseţii peisajului subteran.

● • Activități specifice utilizării resurselor, cu privire specială asupra utilizării turistice

(acolo unde este cazul)

Speologia este un domeniu transversal care combină cunoștințele de chimie, biologie,

geologie, fizică, meteorologie și cartografie pentru a dezvolta portretele peșterilor ca
sisteme complexe și în evoluție.

Resursele Geologice au inceput sa fie foarte mult valorifacate in ultimul deceniu ca

urmare si evolutia Speologiei in Romania.
● • Perspective în dezvoltarea utilizării resurselor ținând cont de strategiile la nivel
național și local

Resursele minerale sunt o parte componentă a resurselor naturale ale Romaniei

şi constituie baza de materii prime pentru produse industriale,

producţia de energie şi securitatea naţională. Modul de evidenţiere şi punere în

valoare a resurselor minerale este reglementat de Legea minelor nr. 85/2003,

cu modificările şi completările ulterioare.

Resursele minerale neregenerabile sunt cantonate în structurile geologice

ale scoarţei terestre, iar creşterea gradului de cunoaştere a situaţiei acestora

trebuie realizată permanent, având în vedere că sunt epuizabile şi supuse

activităţii hidrogeologice a pământului. Pe de altă parte, resursele minerale

regenerabile trebuie evaluate permanent din punct de vedere cantitativ şi

calitativ, ca o condiţie a dezvoltării durabile

Programul vine în întâmpinarea unei necesităţi obiective a României privind

cunoaşterea potenţialului de resurse minerale disponibile la nivel naţional,

printr-un ansamblu de acţiuni proiectate pentru a realiza setul de obiective

definite, în limitele de finanţare aprobate, prin:

elaborarea de documentaţii geologice şi tehnico- economice în vederea

evaluării resurselor/rezervelor valorificabile în condiţii de eficienţă economică;

efectuarea de prospecţiuni geologice, geochimice, geofizice, însoţite, după

caz, de lucrări miniere specifice, cum sunt cele de săpături de şanţuri sau puţuri

şi foraje, pentru concretizarea premiselor privind existenţa unor acumulări de

substanţe minerale utile;

întocmirea de documentaţii pentru stabilirea gradului de cunoaştere şi de

punere în evidenţă de noi structuri geologice cu mineralizaţii şi zone cu condiţii

favorabile de acumulare a substanţelor minerale utile, ce urmează a fi incluse

 în programe anuale de cercetare geologică;

efectuarea de studii geologice şi tehnico-economice pentru perimetre noi

sau aflate în diverse faze de cercetare geologică; activităţile de implementare

a Programului sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului şi

gospodărirea apelor; determinari geofizice specifice in efectuarea lucrarilor de

prospectiuni geologice executate in scopul localizarii anomaliilor determinate de prezenta
mineralizatiilor.

-Cercetări pentru determinarea parametrilor acviferelor apelor subterane

potabile, industriale, apelor minerale naturale, terapeutice şi geotermale,

evoluţiei caracteristicilor calitative ale apelor şi evaluarea protecţiei împotriva

poluării şi degradării;

-Identificarea proceselor de tip geodinamic şi/sau geochimic prin lucrări de

cercetare şi efectuarea de prospecţiuni geologice pentru stabilirea posibilităţilor

de realizare a obiectivelor cu caracter industrial civil şi de reabilitare a factorilor

de mediu impactaţi de activităţi miniere;

constituirea bazei naţionale de date rezultate în urma activităţii geologicominiere;

Ziua 4
Centrul istorico – turistic și Districtul central de business - pentru cei care vor lucra în
urban
-Centrul Istoric

-Centrul Turistic
-Comentați forma și mărimea arealului istorico-turistic

Este mare sau mic? Cât din arealul „istoric” coincide cu cel „turistic”? Arealul istorico-
turistic este compact, continuu sau fragmentat? Ce formă are (circular, alungit, stelar...)?

Arealul istorico-turistic este mare.

Coincide in mare parte cu cel turistic.

Este fragmentat si are forma alungita.

• care și unde se află cea mai mare intensitate a utilizării turistice privind utilizarea
turistică,

Cea mai mare intenstitate a utilizarii turistice privind utilizara turistica se afla pe Plaje

• unde sunt necesare a fi amplasate organisme manageriale?

In regiunile dezvoltate economic

• care sunt implicațiile privind conservarea urbană?

Termenul "conservare" este asociat, în zilele noastre, cu acțiunea de intervenție asupra

unui monument, deși înțelesul lui se referă la suma acțiunilor întreprinse în scopul
păstrării și protejării elementelor de interes din țesutul urban, putând fi pus deci în relație
cu o zonă istorică. Conservarea urmărește fixarea caracteristicilor fondului construit pe
care restaurarea urbanistică le poate scoate în valoare.

Mulți au remarcat gradul excepțional de supraviețuire al clădirilor și orașelor istorice din

Europa Centrală și de Est în perioada socialistă post-a doua Războiuoui Mondial. \

Interesele pentru conservarea orașelor, a centrelor și zonelor istorice și integrarea lor în

sistemul urban contemporan au fost concretizate în câteva recomandări fixate de carte
internaționale. Astfel, se introduce noțiunea de conservare integrată, care se referă la
introducerea de măsuri legislative și administrative pentru intervenția asupra
patrimoniului construit, precum și responsabilizarea autorităților locale și a cetățenilor în
ceea ce privește conservarea și integrarea patrimoniului arhitectural și urbanistic în
dezvoltarea orașului (Declarația de la Amsterdam 1975).

Pentru a putea alinia practica conservării și protejării centrelor și zonelor istorice la

cerințele conservării integrate, pentru păstrarea identității centrului istoric din Constanta
este nevoie de o planificare bazată pe analiză, care să ia în considerare toți factorii ce pot
fi utilizați în protejarea efectivă a patrimoniului construit.

DCB: (Districtul central de business derivat din CBD – Central Business District)

Portul Constanta este principalul port romanesc si cel mai mare port la Marea Neagra.
Ofera o legatura intre tarile dezvoltate ale Europei de Vest si pietele in dezvoltare ale
Europei Centrale, cu resurse primare din CSI, Asia centrala si Trans-Caucaz si cu marfuri
containerizate din Orientul Indepartat. Constanta are o amplasare geografica strategica
care are potentialul de a furniza acces din Marea Neagra catre Europa si este un punct de
tranbordare intre reteaua maritima si retelele rutiere, feroviare si de transport fluvial. Este
situata la intersectia dintre axele prioritare TEN-T nr.7 (rutiera), nr 18 calea fluviala
Rin/Meusia/Main-Dunare)

Portul Constanta este un port cu o multipla functionalitate, cu faciliati moderne si

andancime suficenta pentru a acomoda vasele tip Suezmax.
În anul 2019 s-a înregistrat cel mai mare trafic de mărfuri din istoria porturilor maritime
româneşti, consemnându-se o creştere cu 8,64% comparativ cu 2018, potrivit datelor
anunţate de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" (CNAPM)
Constanţa, la începutul acestui an.

"Traficul total de mărfuri în porturile maritime româneşti a înregistrat 66.603.292 tone în

anul 2019, o creştere de 8,64% faţă de 61.303.774 tone în 2018, fiind cel mai mare trafic
de mărfuri din istoria porturilor maritime româneşti. Până la acest trafic record, în top
figurau rezultatele înregistrate în anul 1988, de 62,3 milioane tone şi în anul 2008, de 61,8
milioane tone", reiese dintr-un comunicat al CNAPM.

Ziua 5
Resurse turistice naturale

Categorie Punctaj Maxim

Relief 10
Câmpie 0
Deal și podiș 0
Subcarpați 0
 Munți, litoral și Delta 10
Dunării
Vegetație 2
Prezența suprafețelor 0
împădurite în suprafață mare
0
Prezența suprafețelor
împădurite în suprafață mare
Faună 2
De interes cinegetic cu 0
valoare mare
De interes cinegetic cu 0
valoare mică
Hidrografie 3
Peisaj 4
Arie naturală situată în 4
apropiere
TOTAL 25 puncte

Resursele turistice antropice

Categorie Punctaj minim Punctaj Maxim

Monumente istorice 0 7
Muzee și colecții publice 0 8
Artă și tradiție populară (dacă avem 0 7
organizate festivaluri, târguri, nedei și
alte sărbători tradiționale)
Existența unor instituții de spectacole 0 3
sau concerte
TOTAL 25 puncte

Baza tehnico materiala specifica

Categorie Punctaj Maxim

Unități de cazare 15
Hotel 5
Motel și hostel 4
Vilă turistică și pensiune turistică 3
Camping, popas turistic, bungalow 2
Cabană turistică 1
Instalații de tratament 2
Instalații de agrement 2
TOTAL 19 Puncte

Infrastructura generala
 Categorie Punctaj
Accesul la infrastructură majoră de 16
transport
Port 1
Da -1
Nu -0
Aeroport 5
Da -5
Nu -0
Drum european 5
Da -5
Nu -0
Drum național și cale ferată 5
Da -5
Nu -0
Infrastructura tehnico-edilitară 9
Rețea apă și canal 6
Da -6
Nu -0
Rețea de gaze 3
Da -3
Nu -0
Infrastructura de comunicații 5
(acoperire GSM)
Da -5
Nu -0
TOTAL 30 puncte

Marcarea pe un suport cartografic a principalelor resurse turistice naturale și antropice.

- realizarea unui print screen de pe google maps cu localitatea și marcarea pe acest

suport a principalelor obiective turistice naturale și antropice.

Naturale

Antropice