4 PRODUSUL TURISTIC

~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:

1. Con]inutul produsului turistic [i rolul fiec\rei componente

a acestuia.
2. Etapele parcurse în vederea conceperii unui produs turistic.
3. Principalele categorii de produse turistice oferite de c\tre
o agen]ie de turism.
4. Principalele caracteristici ale produselor turistice.
5. Sezonalitatea produsului turistic [i cauzele [i consecin]ele
acesteia asupra turismului.
6. Elementele care se iau în considerare la fundamentarea
pre]urilor produselor turistice.
7. Principalele strategii de pre]uri [i tarife practicate în turism.
8. Rela]ia calitate – pre].
9. Principalele mijloace de promovare utilizate în turism.
10. Canalele de distribu]ie a produsului turistic.

4.1. Produsul turistic. Conþinut, caracteristici

Produsul turistic este o combinaþie în variante multiple a:

– elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale ºi antropice) pe care le
oferã o zonã (destinaþie datã);
– serviciilor specifice ºi nespecifice (rezultat al acþiunii forþei de muncã asupra
bazei materiale generale ºi specifice).
În sens restrâns, prin produs turistic se înþelege totalitatea bunurilor ºi serviciilor
oferite turiºtilor de cãtre una sau mai multe întreprinderi turistice (agenþii de turism
sau prestatori direcþi – hotel, restaurant etc.).
Produsul turistic este deci o formã de comercializare a ofertei turistice.
Elementele sale componente (transport, cazare, alimentaþie, agrement, tratament
balnear º.a.) putându-se comercializa sub formã de pachet turistic sau separat.
Între componentele produsului turistic existã o relaþie de interdependenþã, fiecare
dintre acestea având un rol important în crearea satisfacþiei clienþilor.

64
 Tehnologia activit\]ii de turism
O ilustrare a componentelor produsului turistic ºi a rolului acestora este
prezentatã în schema urmãtoare:

I. Resurse turistice

• naturale – poziþie geograficã, relief, • antropice – atracþii cultural-istorice ºi

climã, hidrografie, florã, faunã; mo- artistice; instituþii ºi evenimente
numente ale naturii cultural-artistice; elemente etnografice
ºi folclorice elemente tehnico-eco-
nomice; elemente socio-demografice.

Rolul acestora:
• atractivitate – ele reprezintã motivaþia cãlãtoriei în
cazul majoritãþii formelor de turism;
• „materii prime“ care pentru a putea fi valorificate
trebuie prelucrate în cadrul unor procese de
producþie specifice.

II. Infrastructura

• cãi de acces, mijloace de transport în • unitãþi comerciale, instituþii admi-

comun ºi instalaþii de telecomunicaþii; nistrative, sanitare, financiar-bancare,
• reþele de alimentare cu apã, gaze, culturale, sportive, religioase etc.
energie electricã ºi termicã

Rolul acestora:
– asigurarea accesului în zonele turistice;
– asigurarea confortului ºi a tuturor facilitãþilor
necesare vieþii moderne (instalaþii).

65
Clasa a XI-a

III. Baza materialã specificã turismului

• mijloacele de transport specifice turis- • unitãþi de cazare, alimentaþie, instalaþii

mului, mijloace de transport pe cablu. de agrement, instalaþii de tratament
balnear.

Rolul acestora:
– punerea în valoare a resurselor naturale ºi antropice,
valorificarea acestora depinde de nivelul de dezvol-
tare al industriei turistice.

IV. Forþa de muncã

• influenþeazã calitatea serviciilor oferite prin:

– structura, aptitudinile, calificarea formaþiei de personal;
– motivarea ºi perfecþionarea profesionalã

Rolul acesteia:
– este de a produce împreunã cu baza materialã servicii.

V. Resursele instituþionale

• facilitãþi turistice ºi guvernamentale;

• regimul economic, juridic ºi legislaþie juridicã;
• regimul paºapoartelor ºi vizelor;
• reglementãri valutare;
• controlul calitãþii serviciilor prestate, al preþurilor ºi al tarifelor;
• protecþia ºi securitatea turistului;
• protecþia ºi conservarea mediului ºi a atracþiilor de interes turistic.

Rolul acesteia:
– stimuleazã sau frâneazã (dupã caz) dezvoltarea turismului.

Prelucrare dupã O. Snak, Marketing-ul turismului, Editura Academiei Române

de Management, Bucureºti 1994.

66
 Tehnologia activit\]ii de turism
În funcþie de motivaþia cãlãtoriei, perioada (sezon, pre, post ºi extrasezon) ºi
particularitãþile segmentului de turiºti, ponderea celor douã grupe – elemente de
atractivitate ºi prestaþiile de servicii, diferã. De exemplu, existã produse turistice în
componenþa cãrora primeazã elementele de atractivitate (practicarea curei
heliomarine: marea, soarele, temperatura apei, turismul cultural) ºi altele în cadrul
cãrora primeazã serviciile (turism de congrese, turism ocazionat de cazinouri).
Posibilitãþile multiple de combinare a elementelor de atractivitate cu prestãrile
de servicii oferã posibilitatea diferenþierii produselor turistice contribuind ºi la
sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar în cadrul
aceleiaºi destinaþii de vacanþã sau forme de turism.

Ä Principalele caracteristici ale produselor turistice

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale
producþiei materiale prin urmãtoarele caracteristici:

– sunt eterogene – rezultat al dependenþei serviciilor de dotãrile materiale ºi

persoana prestatorului;
– sunt complexe – rezultat al combinãrii în variante multiple a elementelor
componente;
– sunt nestocabile – elementele care le compun (exemplu: locurile din avion,
zãpada, nopþile de cazare etc.) nu pot fi stocate;
– se produc pe mãsurã ce se manifestã consumul;
– au caracter sezonier, cu excepþia reuniunilor, afacerilor ºi, parþial, turismul de
sfârºit de sãptãmânã sau cel balnear.

4.2. Etapele conceperii unui produs turistic

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:
1. Culegerea informaþiilor despre:
– cerere: motivaþii de cãlãtorie, venituri disponibile, timp liber, vârstã, categorie
socio-profesionalã, gusturi turistice etc.;
– oferta concurenþei: produsele turistice oferite, preþurile ºi tarifele practicate etc.
– analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurenþei;
– componentele care vor fi incluse în propria ofertã: obiective turistice
variate, baza materialã specificã ºi serviciile oferite, posibilitãþile de acces
în diferite zone.

67
Clasa a XI-a
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite ºi unitãþilor prestatoare
în funcþie de tipologia clientelei ºi particularitãþile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) ºi asamblarea
componentelor produsului turistic (organizarea preliminarã) – realizate cu
mult înainte de exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege: destinaþia,
mijlocul de transport, unitãþile de cazare, alimentaþia, alte servicii incluse în
pachet, dacã grupul va beneficia de asistenþa turisticã realizatã de cãtre ghid
pe tot parcursul cãlãtoriei etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul cãlãtoriei. Pentru aceasta
agenþia de turism:
– încheie contracte, convenþii, minute cu prestatorii direcþi de servicii turistice;
– emite comenzile de rezervare.
În cazul produselor turistice de tip tour aceastã etapã presupune alegerea itine-
rarului ºi întocmirea programului turistic.
5. Determinarea (calculul) preþului produsului turistic:
– pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaþie etc.
– de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurãri,
contribuþia de participare la fondul de dezvoltare ºi promovare a turismului).
6. Promovarea produsului turistic:
– realizarea ºi distribuirea broºurilor, pliantelor, afiºelor turistice etc.;
– publicitate prin mass-media.
7. Lansarea produsului turistic pe piaþã – un ºir de acþiuni prin care agenþia
îºi face cunoscute produsele pe plan local ºi naþional.

4.3. Categorii de produse turistice oferite de

o agenþie de turism ºi caracteristicile lor
Principalele categorii de produse turistice oferite de o agenþie de turism sunt:
a) circuite;
b) sejururi (pachete de vacanþã);
c) croaziere;
d) produse tematice. Exemple: vânãtoare sportivã, congrese º.a.
La acestea se adaugã: rezervãri pe liniile aeriene sau în hoteluri, vânzãri de bilete
pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire
(„meeting“ sau „transfer“, închirieri de autoturisme, asigurãri pentru plecãri în
strãinãtate º.a.)

68
 Tehnologia activit\]ii de turism
Sejururile – reprezintã un pachet de servicii oferit turiºtilor pentru petrecerea
vacanþei într-o staþiune turisticã. Acest tip de produs turistic presupune rãmânerea
în aceastã staþiune.
Forme:
– sejururi cu pensiune completã de tipul:
• formulei tradiþionale pentru hotelurile din staþiunile turistice;
• formulei moderne propusã de cluburile de turism care adaugã un program
de animaþie ºi de sporturi.
– sejururi comercializate în formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau
doar simpla cazare.

Circuitele – sunt un produs turistic vândut de o agenþie de turism grupurilor

organizate sau turiºtilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora
a unor obiective turistice, regiuni sau þãri. Alãturi de transport, pachetul de servicii
poate include cazare în formula pensiune completã, demipensiune, cazare + mic
dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.

Croazierele – reprezintã un tur realizat cu vaporul care include un pachet de

servicii de vacanþã oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaþie ºi o
multitudine de posibilitãþi de divertisment: baruri, restaurante, (servirea mesei 24
de ore din 24) salã de fitnes, cinema, cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat ºi multe produse noi care oferã transport ºi
cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:
• vacanþe sportive (sky, golf, pescuit);
• vacanþe cu sejururi de tratament pentru sãnãtate;
• cãlãtorii de aventurã;
• incentive;
• pentru conferinþe etc.
sau
• formulele care asociazã transportul cu anumite prestaþii; exemplu:
formulele „fly&drive“ ºi „fly&hotel“, care pe lângã transport cu avionul
oferã ºi vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate în mai multe staþiuni
turistice.

4.4. Sezonalitatea produsului / serviciului turistic

Una dintre principalele caracteristici ale produsului turistic o reprezintã existenþa
unor oscilaþii sezoniere ale cererii ºi implicit ale producerii serviciilor turistice. Aceste
oscilaþii sezoniere se caracterizeazã printr-o mare concentrare a fluxurilor de turiºti
în anumite perioade ale anului calendaristic ºi printr-o reducere importantã a acestora
sau chiar o stopare a sosirilor de turiºti.

69
Clasa a XI-a
Aceste oscilaþii sezoniere sunt provocate de:
– cauze naturale ca: poziþia geograficã a unei zone sau staþiuni, succesiunea
anotimpurilor, condiþiile de climã (care fac ca resursele naturale sã nu aibã
aceeaºi valoare tot timpul anului). Aceste cauze au rolul determinant în
manifestarea caracterului sezonier al cererii.
– cauze (condiþii) economico-organizatorice cum sunt: structura anului ºcolar,
regimul concediilor plãtite ºi durata lor º.a.
Pentru zonele geografice cu o climã temperatã, aºa cum este ºi a României, au
fost identificate trei tipuri de variaþii sezoniere:
u activitatea turisticã se concentreazã într-o perioadã (sezon) datoritã
faptului cã oferta întruneºte optimul calitãþii o singurã datã pe an ºi o duratã
limitatã. Acest tip de sezonalitate este specific pentru þara noastrã
produsului turistic litoral unde cererea ºi consumul se manifestã în
intervalul mai-septembrie cu un maximum în perioada 15 iunie – 15 august,
în celelalte luni ale anului cererea este sporadicã (pentru tratament sau
  
         
diverse evenimente) sau lipseºte complet.


 




 
     


  


  













 


FrecvenÆa


solicitårilor %

80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
A – Activitate cu un singur sezon.

u existenþa a douã perioade de sezon cu activitãþi turistice de intensitãþi

apropiate, duratele în timp ºi motivaþiile deplasãrilor fiind însã diferite.
Produsele turistice montane rãspund cerinþelor unor activitãþi bisezoniere:
• Iarna pentru zãpadã ºi practicarea sporturilor de iarnã cu un maximum de
intensitate în perioada decembrie-martie (cererea pentru aceste produse
fiind în creºtere);
• Vara pentru odihnã, drumeþii, alpinism cu un maximum de intensitate în
perioada mai – septembrie.
Specific zonelor montane este ºi faptul cã nici în perioadele de extrasezon
(aprilie, octombrie ºi noiembrie) cererea nu se reduce la zero.

70
 Tehnologia activit\]ii de turism

FrecvenÆa
solicitårilor %

80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
B – Activitate cu douå sezoane.

u activitate cvasipermanentã sau fãrã concentrãri sezoniere permanente. Din

aceastã categorie fac parte:
• produsele turistice balneoclimaterice (mai puþin dependente de condiþiile
de climã);
• produsele turistice oferite de centrele urbane unde circulaþia turisticã este
permanentã ca urmare a diversitãþii activitãþilor (congrese, târguri, expoziþii,
cumpãrãturi, cãlãtori în tranzit).
ªi în aceste zone se întâlnesc perioade cu activitate mai intensã, astfel:
• în cazul staþiunilor balneoclimaterice se manifestã o concentrare în
intervalul mai–octombrie.
• pentru centrele urbane, lunile aprilie–mai ºi septembrie–octombrie sunt mai
solicitate pentru organizarea unor manifestãri ºtiinþifice, cultural-artistice,
sportive.
FrecvenÆa
solicitårilor %
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Pentru centre urbane Pentru staÆiuni balneare

71
Clasa a XI-a
Deci în evoluþia cererii ºi a circulaþiei turistice de-a lungul unui an existã 3 etape
(momente distincte):

– sezonul (cu un vârf sau chiar douã în cazul activitãþii bisezoniere) caracterizat
prin intensitatea maximã a cererii;
– începutul ºi sfârºitul sezonului (perioadele de pre- ºi post- sezon) în care
cererea este mai puþin intensã, cu tendinþe de creºtere sau descreºtere, dupã caz;
– extrasezonul în care are loc o reducere substanþialã sau chiar încetarea
activitãþii turistice.

Sezonalitatea are consecinþe directe atât asupra dezvoltãrii turismului cât ºi

asupra altor ramuri ale economiei naþionale a cãror evoluþie se aflã în legãturã cu
dezvoltarea turismului.
Consecinþele sezonalitãþii cererii produsului turistic determinã:
– fie utilizarea incompletã a bazei materiale ºi a forþei de muncã cu efecte
negative asupra posibilitãþii recuperãrii cheltuielilor (în perioadele cu cerere
redusã (de pre-, post- ºi extrasezon);
– fie suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spaþiilor de cazare, alimentaþie
ºi a celorlalte categorii de spaþii care asigurã prestarea serviciilor turistice
precum ºi a personalului de servire, ceea ce influenþeazã calitatea serviciilor
oferite care, în final, provoacã nemulþumire turiºtilor.

4.5. Politica de preþ ºi relaþia calitate-preþ

Politica de preþ
Alãturi de produs, preþul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de
marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpãrare.
De aceea, la stabilirea preþurilor ºi tarifelor trebuie sã se porneascã atât de la
costurile prestaþiilor oferite cât ºi de la piaþã.
În concluzie, la fundamentarea preþurilor se iau în considerare urmãtoarele
elemente:
• costurile fãcute pentru producerea prestaþiilor turistice;
• elasticitatea cererii (variaþia acesteia în funcþie de modificãrile preþurilor ºi
tarifelor);
• ofertele, preþurile ºi tarifele agenþiilor concurente.
Multitudinea de combinaþii a elementelor componente ale produsului turistic
(resurse naturale ºi antropice ºi prestaþiile turistice) reflectatã într-o paletã largã de
preþuri ºi tarife accesibile unui mare numãr de consumatori poate constitui un atu
pentru o agenþie de turism.

72