Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Marketing

Experiment de marketing:
Influenta brandului in alegerea produsului – bere
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Udma Cristina Ioana

Vasilcov Sergiu Alexandru
Vasile Sorin Nicolae
Grupa 1752
2
 1. Introducere
1.1. Experimentul de marketing
Fiind preluat din ştiinţele naturii, experimentul este o metodă, nu atât de culegere, cât mai
ales de „producere” a informaţiilor necesare în cercetările de marketing - prin provocarea
intenţionată şi controlată a anumitor stări. De aceea, ea este considerată de majoritatea
specialiştilor ca fiind şi o metodă de cercetare.
  În general, un experiment de marketing îşi propune doua obiective fundamentale:
1) descoperirea relaţiei de cauzalitate între diverse variabile de marketing
2) măsurarea efectului pe care o schimbare provocată în rândul variabilelor independente
(explicative) o are asupra unor variabile de marketing dependente (explicate).
Pentru că aceste două categorii de informaţii să fie cât mai concludente, este necesar ca
experimentul să se realizeze în mod sistematic şi repetat, la fiecare repetare menţinându-
se aceleaşi condiţii de efectuare. Dacă influenţele mediului sunt excluse (ceea ce în cercetările de
marketing se întâmpla foarte greu), în mod normal, repetându-se experimentul, rezultatele
obţinute trebuie să fie identice.
        Elementele de bază ale oricărui experiment de marketing sunt:
· variabilele de marketing;
· unităţile de observare;
· tratamentele experimentale;
· efectele;
· interacţiunea;
· eroarea experimentală.

Tipuri de experimente
            Experimentele de marketing îmbracă forme diferite în funcţie de mediul în care se
realizează, de obiectivele urmărite, de numărul variabilelor independente cu care se operează etc.
            Astfel, în funcţie de mediul în care se realizează, exista experimente de laborator şi de
piaţă (în lumea reală), precum şi quasi-experimente.
Variabilele experimentale

3
            Un experiment de marketing are de-a face cu două categorii mari de variabile:
independente şi dependente.
            A) Variabilele independente sunt constituite din factorii de influenţă a căror acţiune este
urmărită în cadrul experimentului. La rândul lor, ele se împart în:
 variabile explicative, denumite şi factori experimentali sau stimuli de marketing (concretizate
în produse, caracteristici ale acestora, ambalaje, servicii auxiliare, facilităţi de plată, preţ,
mesaje publicitare etc.), a căror mărime se modifică în mod provocat, de către operatorii
experimentului, pentru a se observa apoi ce efecte au aceste modificări asupra cererii,
volumului de vânzări, concurenţei, distribuitorilor etc.;
 variabile aleatoare (din afară), a căror acţiune nu poate fi controlată de către cei care
realizează experimentul, influenţa lor asupra efectelor obţinute trebuind să fie estimată însa
(în cercetările de marketing numărul şi influenţele acestor factori fiind considerabile). De
regulă, pentru că efectele experimentului să se producă, prezenţa acestor factori este
obligatorie. Important este deci nu să li se înlăture existenta, ci doar să se menţină, pe cât
posibil, constant nivelul lor.
B) Variabilele dependente (denumite şi variabile explicate) sunt variabile tip efect,
concretizate în volum de vânzări, cerere, timp de adoptare a deciziei de cumpărare, opinii şi
atitudini, reacţii ale concurenţei etc. În cazul lor, foarte important este ca ele să fie protejate, pe
timpul experimentului, de influenţele factorilor perturbatori.

1.2 Tema
Tema aleasă este influența brandului în alegerea produsului: studiu aplicat pentru berea
blondă.
Berea a apărut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la pâine care s-a udat și a
început să fermenteze, de unde a apărut procesul de fermentare. Această descoperire a avut loc
de mai multe ori în istoria omenirii, astfel că nu se poate ști sigur unde a fermentat la început
berea. Cele mai vechi urme de bere, care provin din anii 3.500-2.900 î.Hr., au fost descoperite de
curând în Ţepe, Mesopotamia (astăzi în Iranul de vest). În 1516 apare Legea Germană a Purității
(Deutsche Reinheitsgebot), care spune clar că ingredientele berii trebuie să fie doar apă, orz și
hamei. Comercializarea berii a început în anul 1200 D.C. în regiunile pe care se află astăzi
Germania.

4
 Berea este cel mai consumat produs alcoolic din România astfel este investit un buget
mare în campaniile de marketing, dat fiind faptul că reţeta are la baza aceleaşi 3 ingrediente, se
doreşte a se diferenţia prin componenta afectivă prezenta în reclame şi prin identitatea brandului.
Berea este o băutură alcoolică obținută din 4 produse naturale: drojdia de
bere, malț, hamei și apă. Aceasta are aproximativ 5% alcool; așa-numita bere fără alcool are între
0 și 0,5% alcool. Temperatura ideală de consumat berea este cuprinsă între 6 și 8 °C.
De obicei energia berii provine din grâne, dar poate să vină și din energia cartofilor sau a
mazării. Se poate spune că și japoneza sake se poate încadra în definiția berii. În Rusia, berea se
încadrează oficial la categoria băuturilor nealcoolice.
Experimentul de marketing vizează produsele Timişoreana – Ursus, branduri Româneşti
recunoscute, având acelaşi producător Ursus Breweries. Din 2006, Timişoreana este lider pe
piața berii din România, iar Ursus este supranumit “regele berii”, aşadar în urma experimentului
vom analiza dacă acest factor are importanţă şi în viziunea consumatorului.

2. Problema decizională
Problema decizională o reprezintă necesitatea analizării fenomenului prin intermediul
experimentului de marketing.

3. Obiective
- Aplicarea experimentului pe un eşantion de 20 de participanţi;
- Alegerea a doua mărci diferite din aceeaşi categorie de produs, dar cu notorietatea pe piaţa
din România;
- Formarea a două grupuri, unul de control pe care se va face testarea produsului cunoscând
brandul şi cel de al doilea grup experimental necunoscând brandul;
- Obţinerea unui rezultat pozitiv al cercetării demonstrând, astfel, că brandul influenţează
alegerea produsului;
- Încadrarea experimentului într-un buget prestabilit.
4. Ipoteze
1. Brandul influenţează acordarea punctajelor;
2. În grupul de control va avea un procent mai mare produsul URSUS;
3. Grupul experiment va vota cu un procent mai mare produsul TIMIŞOREANA;
4. Eşantionul de 20 de participant este suficient pentru a realiza cu succes experimentul propus.

5
 5. Eşantion
Volumul eşantionului este de 20 de participanţi, împărţindu-se în 10 participanţi pentru
grupul de control (cel care cunoaşte brandul) şi 10 participanţi pentru grupul de experiment (cel
care nu cunoaşte brandul).
5.1 Segmentarea demografică este segmentarea după vârstă, mărimea familiei, etapă
din ciclul de viaţă al familiei, sexul, venitul, ocupaţia, educaţia, religia, rasa, generaţia,
naţionalitatea şi clasa socială. Participanţii au vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, cu un venit
mediu, stare civilă: necăsătorit, ocupaţie: student sau tineri proaspăt intraţi în câmpul muncii,
care consumă des produsul analizat.
5.2 Segmentarea psihografică reprezintă împărţirea cumpărătorilor în grupuri delimitate
pe baza caracteristicilor psihologice/de personalitate, a stilului de viaţă sau a sistemului de valori.
Unul dintre cele mai importante sisteme de clasificare este sistemul VALS ™ al firmei SRI
Consulting Business Intelligence, care îi clasifică pe adulţi astfel: inovatorii, gânditorii,
realizatorii, experimentatorii şi credincioşii, emulii, pragmaticii, supravieţuitorii.
În ceea ce priveşte sistemul de segmentare VALS (Values, Attitudes and Lifestyles),
publicul ţintă al mărcii se încadrează în categoria „Experimentatorii”. Aceşti consumatori sunt
grupul cu resurse semnificative al celor motivaţi de auto-exprimare. Dintre toate segmentele, ei
sunt cei mai tineri, cu o vârstă medie de 25 de ani. Au multă energie, pe care o consumă prin
exerciţii fizice şi activităţi sociale. Sunt consumatori avizi, cheltuind foarte mult pe haine, fast-
food-uri, muzica şi alte lucruri tinereşti, cu un accent deosebit pe produse şi servicii noi. i (P.
Kotler, 2008)
6. Modelul experimental
Câte grupe: două grupe: grup de control (GC) şi grup experimental (GE)
Număr de participanţi: 20 de participanţi
Descriere variabile:
 variabila independentă: brandul produsului (Ursus sau Timişoreana)
 variabila dependentă: preferinţa consumatorului
Denumirea schemei folosite: Înainte după şi control
Formula: GE O1 X O2
GC O3 O4
Evaluare: Dacă O2 > O1, atunci influenţa este senzitivă;

6
 Dacă O3=O4 pretestarea sau factorii din afară nu influenţează rezultatul.

7. Procedura
Experimentul s-a desfăşurat în perioada 25-30 martie. La experiment au participat 2
grupuri formate din câte 10 participanţi. Toţi participanţii au trebuit să deguste şi să noteze pe
baza caracteristicilor organoleptice produsul de bere. Diferenţa între cele două grupuri a constat
în cunoaşterea brandului.
Produsul: bere blondă, Proba 1: Timişoreana, Proba 2: Ursus.

7
7.1 Schema de punctaj a caracteristicilor organoleptice- Berea blondă
Caracteristica Scara de Descrierea caracteristicilor produsului examinat Punctaj
Senzorială punctaj Acordat

Aspect 2….4 Lichid limpede, fără sediment, fără impurități 4

Prezența tulburelii sau depunerea de sediment 3
Lichid brun-închis indică procesul de alterare 2
Miros/Aromă 2….4 Caracteristic fiecărui tip, cu aromă de hamei 4
Fară miros 3
Miros străin, acru sau de mucegai 2

Gust 2….4 Caracteristic, amărui plăcut 4

Fără gust străin 3
Gust înțepător, stricat 2
Spumă 2….4 Spumă compactă, bogată, fină, persistentă. Trebuie să aibă 4
înălțimea de 30-40 mm și să dispară în timp de 3 minute.
Spumă imperfectă, dispare repede 3
Spumă cu impurități 2

7.2 Fişa individuală de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat: Bere blondă
Nume şi prenume degustător:
Data degustării produsului:
Nr. De Caracteristica senzorială Punctaj acordat
cod al P1 P2 Observaţii
probei
1. Aspect
2. Miros
3. Gust
4. Spuma
Semnatură degustător:

7.3 Fişa centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea laboratorului care efectuează analiza:
Denumirea produsului analizat:

8
Data de fabricaţie:
Producătorul:

Caracteristica Denumirea Codul Punctaj individual acordat Punctajul

senzorială produsului produsului mediu
analizat total al
caracteri
sticii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aspect

Miros/Aroma

Gust

Spuma
Punctajul
mediu total al
produsului:

8. Analiza rezultatelor
Am folosit in prima faza programul Microsoft Excel pentru a află care dintre produse este
castigator. Avem două grupuri de interes, şi anume Grupul de Control (GC), degustarea fiind
facuta de persoane care cunosc brandul pe care îl consuma şi Grupul Experimental (GE),
persoanele care degusta nu cunosc marca consumata. Cele două grupuri au câte două probe, două
tipuri de bere blondă, Timişoreana şi Ursus. Apoi, fiecare dintre cele patru variabile obţinute, şi
anume Grupul de Control Timişoreana (GCT), Grupul de Control Ursus (GCU),Grupul
Experimental Timişoreana (GET), Grupul Experimental Ursus (GEU), vor fi segmentate după
caracteristica berii urmărită, adică Aspect, Miros/Aroma, Gust şi Spumă. Aşa rezultă, deci, un
număr total de 16 variabile. Am facut media artimetică pentru fiecare dintre 16 variabile. Apoi,
am adunat rezultatele fiecărei caracteristici a berii pentru a afla totalul.

9
 In tabelul de mai jos au fost sumalizate rezultatele mediei aritmetice pentru fiecare
variabilă.

ASPECT MIROS GUST SPUMA Total

Cunoaşte Grup de control 3.7 3.7 3 3.5 13.9
brandul TIMIŞOAREANA
Grup de control 3.8 3.3 3.5 3.1 13.7
URSUS
Nu Grup experimental 3.9 3.4 2.8 2.8 12.9
cunoaşte TIMIŞOAREANA
Grup experimental 3.9 3.7 3.6 2.7 13.9
brandul
URSUS

Din diagramă de mai jos rezultă că grupul care nu cunoştea produsul a oferit notă mai
mari variabilei Aspect pentru cele două produse, speculând probabil care este marcă pe care o
consumă şi crezând că este una dintr-o categorie de lux.

3.8 3.3 3.5 3.9 3.4 3.9 3.7 3.6

4 3.7 3.7 3 3.5 3.1 2.8 2.8 2.7
3
2
1
0

ASPECT MIROS GUST SPUMA

10
 Datele au fost înregistrate în programul statistic SPSS Versiunea 17 (Statistical Package
for the Social Sciences), definind cele 16 variabile. Aceste variabile sunt de tip Numeric,
lungimea maximă înregistrată este 8 şi numărul necesar de zecimale este doi. Coloana Name
reprezintă denumirea ce va apărea în baza de date drept cap de tabel, pe când coloana Label
reprezintă o explicaţie, ne arata la ce se referă de fapt acea variabilă. Alinierea este dreaptă, iar
scala folosită este cea proporţională pentru că avem de-a face cu numere şi aceasta este cea mai
complexă scală făcând posibilă orice comparaţie între variabile.

Aspect
Grupul de control a preferat Ursus pentru aspectul sau cu note medii. In schimb, grupul
experimental nu a avut o preferinţă clar definită, însă au oferit note mult mai mari.

11
Miros/Aroma
În ceea ce priveşte mirosul, grupul care cunoştea produsul a oferit note mai mari pentru
Timişoreana, mai mult de jumătate acordând nota maximă, adică 4. Grupul care nu cunoştea
produsul a preferat Ursus, mai mult de 75% dintre respondenţi acordând punctajul maxim.

12
Gust
În ceea ce priveşte gustul, Ursus a primit punctaje asemănătoare, 50% din respondenţi ce
cunoşteau produsul au oferit punctaj maxim şi 60% din respondenţi ce nu cunoşteau produsul au
oferit nota maximă. Pentru Timişoreana mai puţin de 25% din respondenţi ce cunoşteau produsul
au oferit punctaj maxim, iar din respondenţi ce nu cunoşteau produsul au oferit punctaj maxim
30% au oferit nota maximă. Pentru variabilă gust nu există diferenţe majore între punctajele
Grupului de Control şi cele ale Grupului Experimental.

13
Spuma
Grupul de Control a apreciat că spuma o caracteristică bună a produselor, pe când Grupul
Experimental a dat note foarte mici acestei variabile, nefăcând diferenţa în ceea ce priveşte
spuma între cele două produse. Cel mai mare punctaj îl are Timişoreana de către respondenţii
care cunoşteau produsul.

Aspect ANOVA

14
 ANOVA

Aspect Grup Control Timişoreana

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,100 1 ,100 ,400 ,545

Within Groups 2,000 8 ,250

Total 2,100 9

Cu cât abaterea standard este mai mică cu atât valorile setului de date sunt grupa în jurul
valorii medii. Observăm că la grupul experiment valorile sunt mai omogene, având o abatere
standard (Std. Deviation) mai mică decât la grupul de control. (GC=0,4; GE=0,3). Valorile medii
ale celor patru variabile sunt apropiate ca valoare.

ANOVA

Aspect Grup Control Ursus

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,711 1 ,711 6,400 ,035

Within Groups ,889 8 ,111

Total 1,600 9

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Pair 1 Aspect Grup Control 3,7000 10 ,48305 ,15275

Timişoreana

Aspect Grup Experimental 3,9000 10 ,31623 ,10000

Timişoreana

Pair 2 Aspect Grup Control Ursus 3,8000 10 ,42164 ,13333

Aspect Grup Experimental 3,9000 10 ,31623 ,10000

Ursus

Correlation ne arată corelaţia dintre cele două variabile, adică înainte şi după control.
Astfel, ca pentru Timişoreana cele două grupuri au o legătură negativă de intensitate mică, -0,2,

15
 nesemnificativă statistic, având un nivel de semnificaţie mai mare de 0,05, şi anume 0,54. Pentru
Ursus între grupul de control şi grupul experiment exista o corelaţie pozitivă puternică, de 0,66,
semnificativă statistic, cu un nivel de semnificaţie mai mic de 0,05, de valoare 0,35.

Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Aspect Grup Control 10 -,218 ,545

Timişoreana & Aspect Grup
Experimental Timişoreana

Pair 2 Aspect Grup Control Ursus & 10 ,667 ,035

Aspect Grup Experimental
Ursus

Df reprezintă gradele de libertate, curba testului Student ne arată graficul densităţii de

probabilitate a repartiţiei Student. Pentru un eșantion mai mic de 30 de persoane, gradele de
libertate sunt N-1. În cazul nostru N=10, aşa că df=9.

Paired Samples Test

Paired Differences

95% Confidence Interval of the

Difference
Sig. (2-

Mean Std. Deviation Std. Error Mean Lower Upper t df tailed)

Pair 1 Aspect Grup -,20000 ,63246 ,20000 -,65243 ,25243 -1,000 9 ,343

Control

Timişoreana -

Aspect Grup

Experimental

Timişoreana

Pair 2 Aspect Grup -,10000 ,31623 ,10000 -,32622 ,12622 -1,000 9 ,343

Control Ursus -

Aspect Grup

Experimental

Ursus

Miros ANOVA

16
 ANOVA

Miros Grup Control Timişoreana

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 1,100 2 ,550 3,850 ,075

Within Groups 1,000 7 ,143

Total 2,100 9

ANOVA

Miros Grup Control Ursus

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,225 2 ,113 ,203 ,821

Within Groups 3,875 7 ,554

Total 4,100 9

Cu cât abaterea standard este mai mică cu atât valorile setului de date sunt grupa în jurul
valorii medii. Cel mai omogen grup este GC Timişoreana la variabilă Miros, pe când celelalte
sunt mai eterogene, cu valori mai mari de 0,67.

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Pair 1 Miros Grup Control 3,7000 10 ,48305 ,15275

Timişoreana

Miros Grup Experimental 3,4000 10 ,69921 ,22111

Timişoreana

Pair 2 Miros Grup Control Ursus 3,3000 10 ,67495 ,21344

Miros Grup Experimental 3,7000 10 ,67495 ,21344

Ursus

Correlation ne arată corelaţia dintre cele două grupuri, pe fiecare produs. Astfel, pentru
perechea Timisoreana la caracteristica miros avem o corelaţie pozitivă puternică de 0,72,
semnificativă statistic, cu un nivel de semnificaţie de 0,18 mai mic de 0,05. Pentru produsul

17
Ursus avem o corelaţie slabă de 0,22 între rezultatele grupului de Control şi grupului
Experiment, nesemnificativa statistic, fiind mai mare 0,05.

Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Miros Grup Control 10 ,724 ,018

Timişoreana & Miros Grup
Experimental Timişoreana

Pair 2 Miros Grup Control Ursus & 10 ,220 ,542

Miros Grup Experimental
Ursus

Df reprezintă gradele de libertate, curba testului Student ne arată graficul densităţii de

probabilitate a repartiţiei Student. Pentru un eșantion mai mic de 30 de persoane, gradele de
libertate sunt N-1. În cazul nostru N=10, aşa că df=9.

Paired Samples Test

Paired Differences

95% Confidence Interval Sig. (2-

of the Difference t df tailed)

Std. Std. Error

Mean Deviation Mean Lower Upper

Pair 1 Miros Grup Control ,30000 ,48305 ,15275 -,04555 ,64555 1,964 9 ,081
Timişoreana - Miros
Grup Experimental
Timişoreana

Pair 2 Miros Grup Control -,40000 ,84327 ,26667 -1,00324 ,20324 -1,500 9 ,168
Ursus - Miros Grup
Experimental Ursus

Gust ANOVA

18
 ANOVA

Gust Grup Control Timişoreana

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,533 2 ,267 ,538 ,606

Within Groups 3,467 7 ,495

Total 4,000 9

ANOVA

Gust Grup Control Ursus

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,417 1 ,417 1,600 ,242

Within Groups 2,083 8 ,260

Total 2,500 9

Cu cât abaterea standard este mai mică cu atât valorile setului de date sunt grupa în jurul
valorii medii. Observăm că la variabilă Gust grupuri de control şi experiment pentru produsul
Ursus sunt mai omogene având o valoare apropiată de 0,5 pe când GETimisoreana este foarte
eterogene, având o abatere standard semnificativă de peste 0,9.

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Pair 1 Gust Grup Control 3,0000 10 ,66667 ,21082

Timişoreana

Gust Grup Experimental 2,8000 10 ,91894 ,29059

Timişoreana

Pair 2 Gust Grup Control Ursus 3,5000 10 ,52705 ,16667

Gust Grup Experimental 3,6000 10 ,51640 ,16330

Ursus

Correlation ne arată corelaţia dintre cele două grupuri, pe fiecare produs. Pentru
caracteristica Gust pentru Timişoreana între grup control-experiment exista o corelaţie pozitivă
se intensitate mică, însă nesemnificativă statistic. Pentru Ursus exista o corelaţie de intensitate
medie negativă, dar nesemnificativă statistic.

19
 Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Gust Grup Control 10 ,363 ,303

Timişoreana & Gust Grup
Experimental Timişoreana

Pair 2 Gust Grup Control Ursus & 10 -,408 ,242

Gust Grup Experimental
Ursus

Df reprezintă gradele de libertate, curba testului Student ne arată graficul densităţii de

probabilitate a repartiţiei Student. Pentru un eșantion mai mic de 30 de persoane, gradele de
libertate sunt N-1. În cazul nostru N=10, aşa că df=9.

Paired Samples Test

Paired Differences

95% Confidence Interval Sig. (2-

of the Difference t df tailed)

Std. Std. Error

Mean Deviation Mean Lower Upper

Pair 1 Gust Grup Control ,20000 ,91894 ,29059 -,45737 ,85737 ,688 9 ,509
Timişoreana - Gust
Grup Experimental
Timisoreana

Pair 2 Gust Grup Control -,10000 ,87560 ,27689 -,72636 ,52636 -,361 9 ,726
Ursus - Gust Grup
Experimental Ursus

Spuma ANOVA

20
 ANOVA

Spuma Grup Control Timişoreana

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups ,750 2 ,375 ,700 ,528

Within Groups 3,750 7 ,536

Total 4,500 9

ANOVA

Spuma Grup Control Ursus

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 2,233 2 1,117 1,675 ,254

Within Groups 4,667 7 ,667

Total 6,900 9

Cu cât abaterea standard este mai mică cu atât valorile setului de date sunt grupa în jurul
valorii medii. Pentru caracteristica Spuma observăm o eterogenitate crescută pentru toate cele
patru grupuri. Cea mai mare medie este dată de GC Timişoreana.

Paired Samples Statistics

Mean N Std. Deviation Std. Error Mean

Pair 1 Spuma Grup Control 3,5000 10 ,70711 ,22361

Timişoreana

Spuma Grup Experimental 2,8000 10 ,78881 ,24944

Timişoreana

Pair 2 Spuma Grup Control Ursus 3,1000 10 ,87560 ,27689

Spuma Grup Experimental 2,7000 10 ,82327 ,26034

Ursus

Correlation ne arată corelaţia dintre cele două grupuri, pe fiecare produs. Pentru
caracteristica Spuma pentru Timişoreana între cele două grupuri există o corelaţie de intensitate
medie, pozitivă, însă nesemnificativă statistic, nivelul de semnificaţie fiind mai mare de 0,05.
Pentru Ursus există o corelaţie de intensitate mică între cele două grupuri, dar nesemnificativă
statistic.

21
 Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Spuma Grup Control 10 ,398 ,254

Timişoreana & Spuma Grup
Experimental Timişoreana

Pair 2 Spuma Grup Control Ursus & 10 ,355 ,315

Spuma Grup Experimental
Ursus

Df reprezintă gradele de libertate, curba testului Student ne arată graficul densităţii de

probabilitate a repartiţiei Student. Pentru un eșantion mai mic de 30 de persoane, gradele de
libertate sunt N-1. În cazul nostru N=10, aşa că df=9.

Paired Samples Test

Paired Differences

95% Confidence Interval Sig. (2-

of the Difference t df tailed)

Std. Std. Error

Mean Deviation Mean Lower Upper

Pair 1 Spuma Grup Control ,70000 ,82327 ,26034 ,11107 1,28893 2,689 9 ,025
Timişoreana -
Spuma Grup
Experimental
Timişoreana

Pair 2 Spuma Grup Control ,40000 ,96609 ,30551 -,29110 1,09110 1,309 9 ,223
Ursus - Spuma Grup
Experimental Ursus

22
Concluzii
Rezultatele au fost următoarele: Grupul de Control Timişoreana a avut un rezultat de
13,9 puncte, Grupul de Control Ursus a avut un rezultat de 13,7 puncte, Grupul Experimental
Timişoreana a avut un rezultat de 12,9 puncte, Grupul Experimental Ursus a avut un rezultat de
13,9 puncte. Aşadar, grupul care cunoştea produsul a plăcut mai mult Timişoreana, Ursus fiind la
o diferenţa foarte mică de punct. Grupul care nu cunoştea produsul a plăcut mai mult Ursus, la o
diferenţa semnificativă de Timişoreana, de 1 punct. Ceea ce este curios este faptul că GC
Timişoreana şi GE Ursus au avut acelaşi punctaj, de 13,9. Preferinţa pentru Ursus între cele două
grupuri este foarte mică, de doar 0,2puncte, ceea ce rezultă că consumatorii o beau pentru
calităţile organoleptice ale acesteia şi nu pentru brand. Preferinţa pentru Timişoreana între cele
două grupuri este semnificativă, de 1 punct, ceea ce arată ca brandul are o influenţa mare în
achiziţionarea produsului.

13.9 13.7 13.9

13.6
12.9
13
12.4

Total

Cunoaşterea sau necunoaşterea brandurilor a avut influenţa asupra punctajelor acordate,

prima ipoteză fiind confirmată. Ipoteză conform căreia în grupul de control va avea un procent
mai mare produsul URSUS a fost informată, Ursus având un punctaj mai mare în grupul
experiment. Ipoteză conform căreia grupul experiment va vota cu un procent mai mare produsul
TIMIŞOREANA a fost infirmată şi ea, punctajul maxim pentru Timişoreana venind de la grupul
de control. Cei 20 de participanţi au fost suficienţi pentru testare experimentului, însă pentru
rezultate şi mai exacte ar trebui un număr mai mare de participanţi.

23
Bibliografie
1. Petre T. et al. (2010) Manual auxiliar „ Comert-clasa a 10a-profil servicii”, Bucureşti:
Editura Sidipress

2. Kotler, Philip şi Keller, Kevin Lane. (2008). Managementul marketingului. Ediţia a V-a.
Bucureşti: Editura Teora

24
i http://www.ensight.ro/newsletter/no45/art1_1.html