Acizi.

Săruri

Acizi Săruri
|H2S04 Acid sulfuric Na2S04 Sulfat de sodiu
NaHS04 Hidrogenosulfat de sodiu (Sulfat acid de sodiu)
jlBSO3 Acid sulfuros Na2S03 Sul Ut de sodiu
NaHSOs Hidrogcnosulfit de sodiu (Sulfit acid de sodiu,
Bisulfit de sodiu)
;H2S Acid sulfhidric (Hidrogen sulfurat) Na2S Sulfura de sodiu
NaHS Hidrogenosulfura de sodiu (Sulfură acidă de sodiu)

Ih NOj Acid nitric (Acid azotic) NaNC>3 Nitrat de sodiu (Azotat de sodiu)
HNO: Acid nitros (Acid azotos) NaN02 Nitrit de sodiu (Azotit de sodiu)
HCN Acid azothidric NaCN Cianură de sodiu

HCIO4 Acid pcrcloric NaCI04 Perclorat de sodiu

HCIO3 Acid doric NaCICh Clorat de sodiu
1ICI02 Acid cloros NaCI02 Clorit de sodiu
HCIO Acid hipocloros NaClO Hipoclorit de sodiu
HC1 acid clorhidric NaCI Clorură de sodiu

H2C03 Acid carbonic Na2CC>3 carbonat de sodiu

Nai ICO3 Hidrogenocarbonat de sodiu
(Carbonat acid de sodiu. Bicarbonat de sodiu)
..... ’
H3PO.1 Acid fosforic Na3PO.i Fosfat de sodiu
Na2HP04 Hidrogenofosfat de sodiu (Fosfat acid de sodiu)
NaH2P04 Dihidrogenofosfat de sodiu
(Fosfat diacid de sodiu)
II3PO3 Acid fosforos Na3PC>3 Fosfit de sodiu
Na2HP03 Hidrogenofosfit de sodiu (Fosfit acid de sodiu)
NaH2P03 Dihidrogenofosfit de sodiu
(Fosfit diacid de sodiu)

Acizii sunt substanţe chimice capabile să cedeze protoni.

Baze

Bazele sunt substanţe chimice capabile să accepte protoni.

NaOH Hidroxid de sodiu KOH Hidroxid de potasiu

Ca(OH)2 Hidroxid de calciu Mg(OH)2 Hidroxid de magneziu

 Tipuri de concentraţii

Concentraţia procentuală (c%) indică cantitatea în grame de substanţă dizolvată în 100 g soluţie.

md
c% = .100
ms
md = masa de substanţă dizolvată, g
ms = masa de soluţie, g
tnFTO = ms - md

Concentraţia molară (cm, cm) indică numărul de moli de substanţă dizolvată într-un litru (dmJ) de
soluţie.

md
cm —’
fi.Vs
v= - numărul de moli
M
v
Cm~ Vs
md = masa de substanţă dizolvată, g
(j. = masa moleculară a dizolvantului
Vs = volumul soluţiei, 1(dm3)

1000 ml = 11=1 dm3= 1000 cm3

Concentraţia normală (c\, c„) indică numărul de echivalenţi gram de substanţă dizolvată într-un
litru (dm3) dc soluţie.

md

— = numărul de echivalenţi gram

Eg

md = masa de substanţă dizolvată, g

Eg = echivalent gram
Vs = volumul soluţiei, I (dm3)

Echivalentul gram (Eg) este cantitatea în grame dintr-o substanţă care se combină sau înlocuieşte Ig
H sau 8 g O.

Eg atom = ---------------------- Eg acid = -----------------

valenţa metalului nr. de ioni H+

îi
Eg bază = -------------------- Eg sare = -------------------------------------------------
nr. dc ioni HO' nr. dc ioni de metal valenţa metalului
 Legături chimice

Legătura ionică se formează pe baza transferului de e' de la atomii elementelor cu caracter

electropozitiv (metal - capabil să cedeze e') la atomii elementelor cu caracter electronegativ
(nemetal - capabil să accepte e').

Na0 - -if—> Na+I CI0 -►c r

atom ion pozitiv atom ion negativ
ls22s22p63s' ls22s22p6 ls22s22p63s23ps ls22s22p63s23p6

I V- •• - fo rte e le c tro sta tic e

Na- + *C1; ► Na" + - c \ : — 1 Na"CI ‘

Legătura covalentă se formează prin punere în comun de e\

Legătura covalentă nepolară se formează între atomi identici.
Legătura covalentă polară se formează între atomi diferiţi.

' . ,ri ti. tegătur CC .'a*-? tu

L . _ 6 , v ” ___________ i i _ .
. . I I ! f
nepoiară *C-*C* stu. - C - C - •C ••M sau - C - H
Leyulurăsimplă v • • 1 1
(legătură q) ... 1 .. .. 1 ..
polară sau— C — 0 — H. -C--Cţ; sau — C — CC

V oepetară =C- -N: :N - &■> -N =

Legătu^. 'iu b ii c

, • ‘ • •
..
• C ::Q : 1 - l= & -Ct-'N* sa'J - C = N ~
% f
A
! w r.epoieră •C::C • a . - C - C -
Legătură trplâ
- :e g â :-'J * * r legătu' v
polară

Legătura covalent-coordinativă (legătura donor-ucceplor) se formează atunci când e‘ puşi

în comun provin de la un singur atom (specie chimică).

H
I H

V\ - N i : * + H --C L H -N
i
L H
H
donor acceptor

-5 -
 Legătura de hidrogen este o legătură de natură electrostatică caracteristică substanţelor
care conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi cu afinitate mare pentru e' şi un volum
mic (F, O, N).
Exemple:
- alcooli
°Alcoolii inferiori sunt lichide, cu temperaturi de fierbere anormal de ridicate în raport cu
masa lor moleculară, fapt ce se datorează asocierii acestora prin legături de hidrogen.

R\ Rx
V O—H......' V O—H -
■■■■O— H O— H

Alcoolii inferiori se dizolvă în apă deoarece formează legături de hidrogen cu moleculele

de apă.
R\ Hx R\ Hx
O—H .... O—H...... O—H

- acizi carboxilici
Legăturile de hidrogen formate între moleculele acizilor carboxilici sunt mai puternice
decât la alcooli, datorită polarizării mai accentuate a legăturii O-H din acizi.
Studiul cu raze X al compuşilor solizi şi măsurătorile crioscopice în vederea stabilirii
maselor moleculare au demonstrat că moleculele acizilor se asociază sub formă de dimeri.

a-CP H— Os S*
R -C V \ C —R
X 0 —H- o£>

Solubilitatea în apă a acizilor monocarboxilici inferiori alifatici se explică prin solvatarea

grupelor carboxil (-COOH) cu moleculele de apă. prin intermediul legăturilor de hidrogen.
H

•i H— O v
R — C✓ lC — R
S /'
\ nO—
—iH O— H

- amine
°Aminele primare şi secundare se asociază prin legături de hidrogen intermoleculare, N -
H N, mult mai slabe decât legăturile formate de grupele -OH, azotul fiind mai puţin
electroncgativ decât oxigenul, astfel se explică dc ce temperaturile de fierbere ale aminelor sunt net
inferioare celor întâlnite la alcoolii cu acelaşi număr de atomi de carbon.

R\ ^R R\ ^R

\ /H ' .H '

R' ^R’ R*' ^R’ R'* ^R'

Aminele inferioare (primare, secundare, terţiare), cu cel mult 5-6 atomi de carbon în
moleculă, sunt solubile în apă. deoarece pot forma legături de hidrogen, O-H N, cu grupa -OH
din apă.
 Radicali

Alcani

CHj CH3- - c h 2-
metan metil metilen metin
metiliden metilidin

CH 3------

CH3-CH3 CH3-CH 2- -CH2-CH2-

etan etil etilen etiliden

CII3-CII2-CII2-CH3
butan
CHj— CH2— CH2— CH2— c h 3- c h 2— c h - c h 3

«-Butii
«c-Butil
CH3
I
CH3— c h — c h 2— CH3—c —
ch3 ch3
/ro-B util terţ- B utii

CH3-CH2-CH2-CH2-CH3
pentan
ch 3 CH3
CH3—CH—CH2—CH2— c h 3— c —c h 2— c h 3— c h 2—c —
O-

ch 3 ch3
co

/10-Pentil «eo-Pentil /er/-Pentil

(/zo-amil; /-amil) (/e//-amil, /-amil)

Alchene
ch 3
0-
1

1
1
II

1>
II

II
&
0

0
0
K
O

O
1

X
Z

Vinii (etcnil) Alil (3-propenil) Izopropenil (1- Metil-elenii)

Alchine

H C sC - HC = C-CH r-
etinil propargil
 Arene

fenil

C6H5- sau

fenilen

fl ^1

orto meta para

orto meta

benzii

C6H5-C H 2- sau

benziliden

CfiH5-CH < sau

Alţi radicali

acetil
.0
CH,

benzoil