Clasa a X-a.

Cinstirea Sfintei Cruci

Printre cele dintâi şi mai importante obiecte ale cultului nostru se afla  Sfânta Cruce, instrument
binecuvântat prin care Hristos ne-a răscumpărat din blestemul păcatului.
Prin cinstirea semnului Sfintei Cruci şi a cinstitului lemn al Crucii lui Hristos, se arată
importanţa altarului de jertfă prin care Mântuitorul a răscumpărat păcatele lumii. Răstignirea Sa pe
cruce, transformă crucea din obiect înjositor de tortură, în obiect de cult şi de cinstire pentru creştini şi
Biserică.
 În înţeles material, crucea este un obiect format din două bucăţi de lemn, aşezate de-a curmezişul
una peste alta, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi semnul văzut cu care se însemnează
creştinii.
 În sens spiritual, prin cruce se înţeleg greutăţile şi suferinţele pe care le are de trecut fiecare om
în viaţa sa. Creştinii evlavioşi îşi uşurează mult drumul vieţii când îşi pun suferinţele la
picioarele Sfintei Cruci a Mântuitorului, aşa cum Acesta îi cheamă: “Veniţi la Mine, toţi cei osteniţi şi
împovăraţi, şi Eu vă voi odihni pe voi”.
“Oricine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze." (Matei 10,
38)
Sf. apostol Pavel: “Am judecat sa nu stiu intre voi altceva decat pe Iisus Hristos si pe Acela rastignit"
(I Cor, II, 2)”.
Sensul spiritual are trei aspecte:
- soteriologic – Crucea ne-a dăruit mântuirea;
-ecleziologic – Crucea stă la temelia Bisericii;
- eshatologic – Crucea este “Semnul Fiului Omului” care precede venirea lui Hristos a doua oară

Crucea a fost prefigurata de mai multe ori in Vechiul Testament.

  - lemnele purtate in spate de Isaac, fiul lui Avraam, pentru jertfirea lui (Fac, 22, 2-12).
- aceeasi prefigurare a Crucii o au si altarele si jertfele de la templul iudaic.
- profetul Ieziechiel are o vedenie în care îngerul îi spune: “Treci prin mijlocul cetăƫii şi însemnează cu
semnul crucii (+) pe frunte pe robii lui Dumnezeu celui viu” (Ieziechiel 9, 4-6)
- mainile incrucisate ale patriarhului Iacov cand binecuvinteaza pefiii lui Iosif (Fac, 43, 1-15).
- toiagul lui Moise, care a facut atatea minuni : in fata lui Faraon (les., 4, 2-4·      
- este prefigurata Crucea in lemnul sau in stalpul pe care Moise a spanzurat sarpele de arama in
pustie, ca sa scape de moarte pe cei muscati de sarpe, alcatuind forma crucii
-  mainile intinse ale lui Moise, prin care Israel a biruit pe Amalic (les., 17, 8-16).
·         Altarul de jertfa din Sfanta Sfintelor prefigura Sfanta Cruce pe care avea sa se jertfeasca
Hristos.

In Noul Testament
·         Hristos rastignindu-Se pe Cruce imbratiseaza lumea pe care o sfinteste;
În Noul Testament se afirmă că Sfânta Cruce este pentru creştini mijloc de preamărire a lui Hristos şi
de împăcare cu Dumnezeu, semnul Fiului Omului, al biruinţei Acestuia asupra morţii: “Căci cuvântul
crucii pentru cei ce pier este nebunie; iar pentru noi ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (I
Corinteni 1,18)
Sfânta Cruce este numită şi pecetea lui Dumnezeu, lauda creştinilor , putere de mântuire şi pomul
vieƫii. De aceea, la începutul lucrului, al rugăciunii, la necaz şi bucurii, în ispite şi în temeri, creştinii
îşi fac semnul Sfintei Cruci şi invocă numele Sfintei Treimi.
·         In insasi purtarea crucii, in jertfirea Sa, Domnul desfiinta pacatul si sfintea faptura. Daca
rădăcina raului, a pacatului este egocentrismul, iubirea divina, crucea poarta in ea desfiintarea lui. In
Hristos pacatul se mistuie in flacara, in oceanul iubirii Sale dumnezeiesti.

Sfânta Cruce este cel dintâi obiect sfânt al credinţei noastre.

Sinodul al VII-lea ecumenic (Niceea, 787) a precizat că cinstirea dată icoanelor trebuie să fie egală
cu cea dată Sf. Evanghelii şi Sf. Cruci.

Sărbători:
•          14 septembrie – Înălţarea Sfintei Cruci este cea mai veche şi importantă sărbătoare închinată
cinstirii Sfintei Cruci (se serbează cu post). Această dată aminteşte de ziua aflării adevăratei Cruci pe
care a fost răstignit Mântuitorul şi de înălţarea acesteia în faţa poporului, la 14 septembrie anul 335, la
Ierusalim, în Biserica Sfântului Mormânt ctitorită de Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel
Mare.
•          Duminica a treia din Postul Sfintelor Paşti este numită şi Duminica Sfintei Cruci. A fost
instituită la Constantinopol în secolul al VII-lea unde s-a hotărât: “ chipul cinstitei şi de viaƫă
făcătoarei cruci să se pună în sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe vasele şi pe veşmintele sfinte, pe
pereƫi şi pe scânduri, în case şi la drum”
•          Pe 1 August este comemorată scoaterea Cinstitului lemn al Cinstitei şi de viaţă făcătoarei
Cruci. Este ziua în care Sfânta Cruce i-a eliberat în chip miraculos pe greci din robia saracinilor.
•          Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer împăratului Constantin, în anul 351; este zi tară
prăznuire specială, pe 7 mai.
•          Miercurea şi vinerea sunt zilele din cultul divin săptămânal în care Biserica Ortodoxă
cinsteşte Sfânta Cruce şi Patimile Domnului.
Promovând cinstirea icoanelor şi a Sfintei Cruci, Biserica Ortodoxă împodobeşte locaşurile de cult
cu Sfânta Cruce, cu picturi religioase şi cu icoane. Acestea uşurează mult trăirea sentimentelor
religioase şi înălţarea sufletului la cele duhovniceşti.

Sfânta Tradiƫie:

„Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toţi suindu-i de la pământ către înălţimea cerului,
ca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce
nu sunt." (din Acatistul Sfintei Cruci)

Sf. Ambrozie al Milanului vorbind despre semnul sfintei cruci, spune: "Ne insemnam fruntea -
socotita  sediul cugetarii (gandirii) - pentru ca totdeauna trebuie sa marturisim pe Iisus Hristos (sa ne
gandim la El);  inima  - sediul iubirii - pentru ca totdeauna trebuie sa-L iubim); bratele (umerii)
pentru ca totdeauna trebuie sa lucram pentru El". 

Sfantul Chiril al Alexandriei, "la Tatal nu se poate intra decat in stare de sacrificiu". "Starea de
sacrificiu" e si calea noastra unii catre altii.

Sf. Ioan Gură de Aur: "Acolo unde este jertfa, acolo este nimicirea pacatelor, acolo este impacarea
cu Stapanul, acolo este sarbatoare si bucurie.