ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
7.1. Aparatul digestiv.
Alimentarea e esentiala pentru supravietuire;- putem trai:
-30 de zile fara mancare (nu incercati asta acasa!)
-48 de ore fara apa (berea nu e o optiune)
-5 minute fara aer!
Dupa lipsa aerului- gafaim (tahipnee)
5-10 minute.
Dupa lipsa apei – echilibrarea se
realizeaza in 2-3 zile de hidratare
adecvata.
Dupa subalimentare /inanitie
prelungita la limita – decese s-au
produs si la 2-3 luni de cand se
incepuse tratamentul si alimentatia
corecta!
Aparatul digestiv asigura
aportul de apa, saruri
minerale, vitamine si substante
nutritive necesare
organismului.
-necesarul de apa: 2000-2500
ml/zi, din care 1000-1500
lichide ingerate, 700 continute
in alimente solide si semisolide
(ciorbita), 300 ml rezultate din
reactii endogene.
-necesarul de vitamine:
Liposolubile: A, D, E, K
[A = ]

Hidrosolubile: B, PP, H,
acidul pantotenic, acidul folic,
vitamina C.

ESENTIAL: hidrosolubilele se
pot administra i-v!!
Liposoulbilele NU!
Lipsa de vitamina C = scorbut!
Tratament: verdeturi, citrice!

De ce nu fac eschimosii
scorbut?
Glucide, lipide, proteine, celuloza… de toate avem nevoie –
detaliem mai incolo!
Aparatul digestiv se compune
din:
1. Tubul digestiv (10-12 m):
cavitate bucala, faringe,
esofag, stomac, intestin
subtire (duoden, jejun,
ileon), intestin gros (cec,
colon- ascendent, transvers,
descendent, sigmoid), rect.
2. Anexele tubului digestiv:
sunt glandele care secreta
sucurile digestive: glandele
salivare, pancreasul, ficatul.
Cavitatea bucala:
E prima portiune a aparatului
digestiv.
Are ca pereti:
Anterior: buzele
Laterali: obrajii

Superior: palatul
dur
Inferior:
planseul bucal
Peretele anterior- buzele
Prezinta o fata anterioara, cutanata
si una posterioara, mucoasa.
Prezinta o margine aderenta si una
libera (rosul buzelor). Culoarea este
data de numarul mare de vase
capilare (dovedite de hemoragiile
abundente in caz de traumatisme
cu solutie de continuitate).

Buzele impreuna cu comisurile

(unghiurile) bucale delimiteaza
orificiul bucal.
Buzele delimiteaza impreuna cu
gingiile vestibulul bucal.
Peretii laterali: obrajii
alcatuiesc regiunea geniana
(jugala). Alcatuire:
- Pielea
- Stratul celulo-grasos
contine corpul grasos al
obrajilor (bula lui Bichat)
- Stratul muscular
- Mucoasa
Referinte clinice: paralizia de
facial (nerv VII)- asigura
inervatia motorie.
Inervatia senzitiva – nervul V
– trigemen. (nevralgia de
trigemen)
Peretele inferior= planseul cavitatii
bucale= limba+ partile moi ce inchid
arcul mandibular.
Limba = organ musculo-membranos
de forma conica, foarte mobil.

Unii pot sa-si atinga varful nasului cu

limba! Altii nu…

Radacina limbii e situata in faringe.

Corpul limbii este portiuea mobila,
aflata in cavitatea bucala. Are o fata
superioara, una inferioara, doua
margini laterale si un varf.
Distributia sensibilitatii gustative
(decelata in 1901 de D. P. Hanig,
fiziolog german), e cea din diagrama
alaturataL dulce la varf, amar la baza,
sarat pe margini – anterior, acru pe
margini-posterior.

Problema 1: cercetarile ulterioare au

confirmat limitat teoria… (Virginia
Collings, 1974).
Problema 2: umami??

Gustul 5 e descoperit doar in 2006!

Umami = gustul cepei gatite

= gustul monoglutamatului de
sodiu!
Unde? baza pentru mancaruri (toate
firmele), si in mezelurile din comert!
Peretele posterior*: valul
palatin – prezinta lueta
(omusorul) = uvula, si arcurile
palatine ( cute cu structura
musculo-membranoasa).
Primele anexe ale tubului
digestiv: glandele salivare!

Sunt in numar de 3
(perechi): parotida,
sublinguala,
submandibulara.
Cele mai voluminoase:
parotidele! Au secretie
apoasa.
Submaxilarele sunt mixte.
Sublingualele au o
secretie mucoasa (cea mai
vascoasa).
Revenim la tubul digestiv:

Gingiile- acopera procesele

alveolare ale maxilei.
Impart cavitatea bucala in 2:
vestibulul bucal (ant) si
cavitatea bucala propriu-zisa.

Dintii = 32.
Pe fiecare semi-arcada sunt 8:
2 incisivi
1 canin
2 premolari
3 molari
Formula dentara- dentitia “permanenta”:
sus
Dreapta Stanga
1.8. 1.7. 1.6. 1.5. 1.4. 1.3. 1.2. 1.1.| 2.1. 2.2 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8.
4.8. 4.7. 4.6. 4.5. 4.4. 4.3. 4.2. 4.1.|3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8.
jos
Dentitia temporara: 20 de dinti.

5.5. 5.4. 5.3. 5.2. 5.1.| 6.1. 6.2. 6.3. 6.4. 6.5.
8.5. 8.4. 8.3. 8.2. 8.1.| 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. 7.5.

Dintii erup incepand cu 6-7 luni,

pana la 2 ½ -3 ani, cand dentitia
temporara e completa.
De la 7 la 12 ani – dentitia
temporara e inlocuita treptat de
dintii definitivi. Ultimul apare
molarul al III-lea (dintele 8): la 18-21
ani.
Cu titlu informativ:
Radiografie panoramica: Ce observam pe ea?
-varsta probabila
-traumatisme
-interventii vechi
Radiografie panoramica:
- varsta?

De asta se cauta de dinti

calul (cand nu e de dar…)
Conformatia exterioara a dintilor
permanenti:
- Coroana
- Radacina
- Colul (coletul)
Fetele dintilor:
-meziala (spre linia mediana)
-vestibulara (spre vestibulul bucal)
-linguala (priveste spre limba)
-distala (spre art. temporo-
mandibulara) Structura dintilor:
-ocluzala =fata activa, masticatorie -smalt
-a 6-a fata raspunde coletului – e -dentina
teoretica -camera pulpara
-cement
Ocluzie = inchidere – modul in
care arcadele dentare se inchid.
Malocluzie = inchidere defectoasa
a arcadelor dentare
-prognatism superior
-prognatism inferior
Malocluziile necesita tratament
ortodontic!
Caracterele de
diferentiere ale dintilor:
- incisivi, canini,
premolari: au o singura
radacina
- Molarii au 2 sau 3-4
radacini.
- Fetele ocluzale:
margini la incisivi,
forma de lance la
canini, prezinta
impresiuni (cuspizi) la
premolari si molari (2
la premolari, 4-5 la
molari)
Structura unui dinte:
Smaltul- e situat la periferia
coroanei, are culoare alba si e
cea mai dura structura din
organism.
Dentina- substanta dura, de
culoare albicios-galbuie, fiind
substanta de baza care
alcatuieste dintele, atat la
nivelul coroanei cat si al
radacinii . (ivoriu)
Cote d'ivoire: Coasta de
Fildes..
Camera pulpara se prelungeste
in radacini prin canalele
radiculare – e o cavitate in
interiorul dintelui, care contine
pulpa dintelui – formata din
substanta fundamentala
gelatinoasa, fibre reticulate si
celule: odontoblastele care
produc dentina.

Dintele e fixat in mod elastic de

maxilare prin paradontiu:
ligamente alveolo-dentare. La
extractie se luxeaza!
Masticatia:
Reprezinta timpul bucal al digestiei.
Consta in faramitarea alimentelor
si impregnarea lor cu saliva.
Rezulta bolul alimentar.
La nivel bucal incepe si absorbtia
unor substante – ex: alcoolul.
Saliva contine si amilaza
salivara, cu rol in scindarea
partiala a amidonului.

In decurs de 24 de ore secretia

salivara ajunge la 1-1,5 litrii.

Reglarea secretiei salivare: se

face prin mecanisme nervoase
reflexe, neconditionate si
conditionate (Pavlov).
ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
7.2. Aparatul digestiv. - continuare
Faringele este o raspantie
unde se incruciseaza calea
respiratorie cu cea
alimentara. El este
explicatia pentru faptul ca
nu putem canta in timp ce
bem apa. De sus in jos,
prezinta 3 portiuni:
nasofaringele, orofaringele
si laringofaringele.
Calea respiratorie: aerul
inspirat la nivelul foselor
nazale patrunde prin
faringe in laringe apoi Calea alimentara: bolul alimentar
trahee, bronhii, spre trece in timpul deglutitiei din cavitatea
plamani. bucala in faringe, apoi in esofag spre
stomac.
TRECERILE SE FAC SUCCESIV, NU
SIMULTAN!
Esofagul:
=conduct musculo-memranos
prin care trec alimentele din
faringe spre stomac.
Are in medie 25 cm. E lipit de fata
anterioara a coloanei vertebrale.
Are 3 portiuni: cervicala, toracica
si diafragmo-abdominala.
Din interior spre exterior:
Mucoasa esofagului, submucoasa,
tunica musculara = fibre circulare
– profunde si longitudinale –
superficiale.
Ref. clinice: HDS (hemoragia
digestiva superioara) prin ruptura
varicelor esofagiene.
Varice = dilatare anormala a venelor.
Varicele esofagiene = in caz de
hipertensiune portala (a venei
porte), de ex la cirotici. Aparitia
varicelor din ciroza este datorata
formarii de noduli la nivelul ficatului,
care apasa pe venele care aduc
sangele la ficat. Ingreunarea trecerii
sangelui prin ficat, se transmite
inapoi pe vene, care se dilata,
devenind vizibile la nivelul
esofagului (v. esofagiene), rectului
(hemoroizi), peretelui abdominal
(cap de meduza).
Cap de meduza in ciroza 

Cap de meduza in mitologie

G. Meduza+ Poseidon = love… in

templul Atenei => d-na A.
transforma parul lui M. in serpi vii.
Perseu Omorata de Perseu.
(sculptură de
Benvenuto Cellini,
1545 -1554)
Terapia: (una din ele)
aplicare de sonda cu
balonas Blakemore +
reechilibrare hidro-
electrolitica.

Rata ridicata de
deces.
Mecanismul deglutitiei:
In 1/3 superioara, tunica
musculara a esofagului e
formata din fibre musculare
striate – aflate sub control
voluntar.
In 1/3 medie – atat fibre
striate cat si netede.
In 1/3 inferioara – doar fibre
musculare netede.
Muschii striati sunt sub
control…? Iar cei netezi….?
Deci deglutitia (inghitirea) e
voluntara initial, apoi devine
involuntara.
Deglutitia prezinta 3 timpi:
-bucal: consta in trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala in
faringe, nazo-faringele fiind inchis prin ridicarea valului palatin.
-faringian: glota se inchide, astupand calea aeriana, bolul
alimentar trece prin faringe, fiind impins de musculatura acestuia
in esofag.
-esofagian: asigura deplasarea bolului alimentar spre stomac prin
unde peristaltice
Din esofag, prin orificiul cardia, bolul alimentar ajunge in stomac;
stomacul comunica cu prima portiune a intestinului subtire –
duodenul- prin orificiul piloric, prevazut cu o valva si un sfincter.
Stomacul este alcatuit din corpul stomacului si fundul stomacului –
situat superior, in contact cu diafragmul.
Stomacul: este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv.
Are forma literei J si prezinta 2 pereti: anterior si posterior, 2
margini: dreapta (mica curbura) si stanga (marea curbura).
Identificati pe imagine cele 2 orificii: cardia (pe unde comunica cu
esofagul) si pilor (prin care comunica cu intestinul subtire).
Structura stomacului:
De la exterior spre interior:
Tunica seroasa = peritoneu (praporele).
Tunica subseroasa = tesut conjunctiv lax.
Tunica musculara =
-fibre longitudinale* – mai abundente de-
a lungul celor 2 curburi, dispuse
superficial;
-fibre circulare* – dispuse uniform pe
toata intinderea stomacului, din
ingrosarea lor rezulta sfincterul piloric.
-fibre oblice –situate profund, specifice
stomacului!

*continua stratul similar de la nivel

esofagian si se continua cu un strat similar
la nivelul duodenului
Digestia gastrica = totalitatea transformarilor suferite in stomac
de bolul alimentar format in gura, care la nivelul stomacului va
deveni chim gastric.
Se realizeaza datorita a 2 functii ale stomacului: secretorie si
motorie.
Functia secretorie = elaborarea
sucului gastric – e acid! pH=0,9-
1,5.
Compozitia sucului gastric:
-99% apa
-HCl (acid clorhidric)
-enzime:
1. Pepsina – scindeaza proteinele
2. Labfermentul –produce
coagularea laptelui
3. Lipaza gastrica (doar la copil) –
scindeaza trigliceridele
4. Gelatinaza - scindeaza gelatina
5. Amilaza gastrica – scindeaza
amidonul in glucoza.
Daca toate aceste enzime realizeaza digestia alimentelor, de ce
nu se auto-digera stomacul?
1. Multe din enzime sunt activate doar de HCl din stomac, fiind
secretate in forma inactiva.
2. Mucoasa stomacului secreta si este acoperita de o substanta
vascoasa – mucus.
Functia motorie a stomacului:
-depozitarea alimentelor – stomacul isi adapteaza volumul la
cantitatea de alimente pe care le primeste
-amestecarea alimentelor – prin contractiile tunicii motorii a
stomacului: c. peristaltice (slabe, 3/min, incep la cardia si se
termina la pilor), c. gastrice (intense, incep de la mijlocul
stomacului, merg spre pilor si evacueaza mici cantitati de
continut gastric in duoden) si c. de foame (intense, dureaza 2-3
minute, alterneaza cu perioade de liniste de 10-15 min)

-evacuarea alimentelor – fiziologic,

prin pilor, spre duoden, datorita
contractiilor gastrice, in cantitati
mici. Sau invers, in 2 variante:
reflux gastro-esofagian (ulcere,
hernii hiatale), sau varianta
“dramatica”:
VOMA!
= reactia reflexa de evacuare a
continutului gastric prin esofag
si cavitatea bucala la exterior,
prin contractii abdominale
violente, dureroase.
Are ca prodroame*: greata,
paloare, sialoree
(hipersalivatie), transpiratii reci,
lacrimare.
Se produce contractia brusca a
diafragmului si a muschilor prodroame*= semne/simptome
peretilor abdominali, cu care preced aparitia unei stari
cresterea presiunii patologice. Pot anunta aparitia
intraabdominale. Medicamente unei crize: ex: fosfenele
care produc voma = emetizante. (descarcari luminoase in fata
M. care o inhiba = antiemetice. ochilor) anunta aparitia unei
migrene oftalmice.
Referinte clinice: gastrita, ulcer gastric, hernia hiatala.
Ulcerul gastric = boala infectioasa, produsa de Helicobacter pylori.
Simptomatologie: pirozis (arsura); mnemotehnic: materiale pirotehnice!
Cauzele gastritei:

-Infectia cu Helicobacter Pilori ->

-Cauze autoimune (gastrita
atrofica).
Tipuri: acuta si cronica.
Gastritele cronice
caracterizeaza prin prezenta unor
simptome dispeptice de lunga
durata resimtite de bolnav la
nivelul abdomenului superior si
sensibilitate dureroasa
epigastrica moderata.
se
Gastrita acuta este cauzata
frecvent de ingestia unor
medicamente (aspirina,
antiinflamatorii ), de abuzul de
bauturi alcoolice - gastrita
etanolica, meselor copioase,
condimentelor sau alimentelor
dificil de digerat.
Ulcerul = leziune eroziva,
excavata, localizata la esofag,
stomac sau duoden.
Etio-patogenie (cum apare?)
Stomacul secreta acid
clorhidric si pepsina; in acelasi
timp, exista mecanisme de
aparare ale mucoasei
impotriva agresiunii acide.
Ulcerul apare printr-un
dezechilibru intre agresiunea
acida si bariera antiacida (nu
exista ulcer fara acid).
Perioadele ulceroase au de
obicei caracter sezonier,
fiind accentuate primavara
si toamna (marea
periodicitate)

Cu cat ulcerul este situat

mai aproape de esofag, cu
atat durerea apare mai
precoce dupa masa! In
cazul ulcerului gastric,
durerea apare dupa 30-60
de minute de la ingestia de
alimente, in cazul ulcerului
duodenal, la 4-5 ore dupa
masa (mica periodicitate)
Hernia hiatala:
Hernie = proeminare a unui organ sau a unei parti dintr-un organ in
afara cavitatii in care este continut in mod normal, printr-un orificiu
natural sau accidental.
Hiatal –orificiul hiatal al diafragmului, prin care trece esofagul.
HH se manifesta prin simptome dureroase datorate refluxului
acid al conţinutului gastric. Cauzele sunt necunoscute; obezitatea
este unul dintre factorii de risc, laxitatea musculara generalizata
congenitala, altul.
Tipuri de hernie hiatala: prin alunecare, paraesofagiana si mixta.

Rezolvarea: chirurgicala.
Intestinul subtire:
= portiunea tubului digestiv cuprinsa intre
stomac si intestinul gros. ESTE SIGURUL
INDISPENSABIL DIGESTIEI – aici se
realizeaza absorbtia nutrientilor!
Lungimea medie = 5-6 m.
Alcatuire: duoden, jejun, ileon.
Duodenul e fix, jejunul si ileonul sunt
mobile.

Structura intestinului
subtire: tunica seroasa
(peritoneul), musculara (strat
longitudinal ext, circular int),
submucoasa si mucoasa
(functie secretorie a sucului
intestinal si de absorbtie).
Duodenul (duo-decanorum) = 12 latimi de degete = 25 cm. Este
situat profund, aplicat pe coloana vertebrala, iar in “potcoava” lui
se gaseste capul pancreasului. La aprox. 8 cm de pilor se gaseste
orificiul in care se deschid ductul coledoc (excretor al bilei) si cel
pancreatic .
Comunica cu stomacul prin orificiul
piloric, iar limita duodeno-jejunala e
data de flexura duodeno-jejunala
Jejunul si ileonul – sunt
cuprinse intre duoden si
valvula ileo-cecala, care
impiedeca materiile fecale
din intestinul gros sa reflueze
in intestinul subtire.
Delimitarea intre jejun si
ileon nu este neta, 2/5 din
jejuno-ileon fiind jejunul si
3/5 fiind ileonul.
Jejunul si ileonul sunt prinse
de peretele posterior al
abdomenului printr-o
membrana care le inveleste –
mezenterul (praporele).
La acest nivel se gasesc VILOZITATILE
INTESTINALE = numeroase mici
proeminente cilindrice sau conice
care acopera suprafata intestinala de
la pilor pana la valava ileo-cecala–
imagine histologica ------>

In realitate arata ca o haina de blana

intoarsa pe dos: perisorii sunt pe
dinauntru!

Rol: cresc suprafata de absorbtie si

de contact cu materiile din intestin.
Structura intestinului subtire
de la exterior spre interior:
- Tunica seroasa- se
continua cu mezenterul
- Tunica musculara – asigura
peristaltismul si e alcatuita
din 2 straturi musculare:
extern longitudinal, intern
circular.
- Tunica submucoasa – tesut
conjunctiv lax
- Tunica mucoasa – e cea
care prezinta vilozitatile
intestinale; la acest nivel
se gasesc si glandele
intestinale care secreta
sucul intestinal.
Digestia intestinala = totalitatea
transformarilor fizice si chimice
la care este supus chimul gastric
ajuns in intestinul subtire; are
drept rezultat chilul intestinal;
se realizeaza sub efectul
secretiei pancreatice, secretiei
biliare si sucului intestinal.
Acestora li se adauga motilitatea
intestinala, cu functie de
amestecare si de propulsie a
continutului intestinal.
Glandele anexe ale tubului
digestiv: glandele salivare,
pancreasul, ficatul.
Ficatul si pancreasul isi
deverseaza secretiile in duoden,
prin canalul coledoc respectiv
prin canalul pancreatic –
principal si accesor.
La nivelul intestinului subtire:
-se descompun nutrientii in molecule (altfel nu pot fi resorbiti):
Polizaharidele (amidon, zaharoza etc) in mono: fructoza, glucoza.
Proteinele in aminoacizi
Lipidele (trigliceride) in glicerina si acizi grasi.
-se absorb substantele nutritive elementare – e (aproape) singurul
segment al tubului digestiv care realizeaza asta!!
Deci: intestinul,
ca si stomacul,
prezinta 2 functii:
secretorie si
motorie.
Functia
secretorie:
Sucul intestinal
este secretat de
mucoasa
intestinala si prin
enzimele sale
Enzimele care scindeaza -*proteinele+ di/tri/poli –
completeaza peptide= peptidazele.
actiunea *lipidele = lipaze.
enzimelor *dizaharidele =zaharidaze.
salivare, gastrice
si pancreatice. Rezulta aminoacizi, acizi grasi, glicerina,
monozaharide.
Sucul intestinal secretat de
mucoasa intestinala e alcalin.
Functia motorie a intestinului e
realizata de musculatura sa (fibre
circulare dispuse…? si fibre
longitudinale dispuse …?)
Realizeaza miscari :
-segmentare =contr izolata a
fibrelor circulare; 8-9/min.
-tonice= contr a muschilor pe
toata lungimea tubului digestiv
-pendulare =contr fibrelor
longitudinale ale intest. Dureaza
3-7 sec.
-peristaltice = alternare intre
contractarea longitudinalelor cu
relaxarea circularelor si invers.
Deplaseaza chilul intestinal.
Digestia intestinala are 3
etape:
-luminala (in lumenul
intestinului), sub
actiunea ezimelor
pancreatice, a celor
intestinale si a bilei
-de membrana – pe fata
luminala a membranei
celulelor intestinale; are
loc scindarea majoritatii
substantelor alimentare
la stadiul de monomeri -intracelulara: in interiorul celulelor
si transportul lor prin mucoasei intestinale (oligomerii ne-
membrana celulara scindati inca sunt scindati la stadiul de
monomeri)
Absorbtia intestinala =
procesul complex prin care
nutrientele rezultate in urma
digestiei traverseaza celulele
mucoasei intestinale si trec in
sange sau limfa.
Mecanisme:
-active: cu cosum de energie
-pasive: fara consum de
energie, prin difuziune sau
osmoza.
Pentru a creste absorbtia,
peretii intestinali sunt intens
plicaturati – vilozitatile.
Intestinul subtire este
despartit de cel gros prin
valva ileo-cecala, care
impiedeca intoarcerea
materiilor fecale in
intestinul subtire.
Intestinul gros este
alcatuit din
-cec – cu apendicele
vermiform
-colon –cu portiunile:
Intestinul gros are 1,5-2 metri si
ascendent, transvers,
inconjoara ca o rama intestinul subtire!
descendent , sigmoid
Ref. clinice: polipii intestinali, diverticulii
-rect, care se deschide la intestinali.
exterior prin orificiul anal.
Intestinul gros este:
mai scurt decat
intestinul subtire,
mai gros, si
inconjoara
intestinul subtire ca
o rama de tablou.

Prezinta ca particularitati TENIILE, APENDICELE EPIPLOICE si HAUSTRELE!

HAUSTRE= portiuni bombate spre exterior, separate prin santuri adanci.
TENIILE = 3 benzi musculare late, dispuse longitudinal; sectionate=>dispar
haustrele!
Cele 3 tenii ale
colonului:
Apendicele epiploice = ciucuri
grasosi galbui inveliti de peritoneu,
inserati la nivelul teniilor.
Functiile intestinului gros:
-secretorie: cant. mica de lichid
alcalin, vascos, FARA ENZIME!
-motorie: miscari segmentare
(fibrele circulare), peristaltice si de
transport in masa (de 2-3 ori/zi,
aspect peristaltic si sunt foarte
puternice).
In int gros se gasesc bacterii de
fermentatie (colonul proximal) si de
putrefactie (in cel distal). Rol in
degradarea polizaharidelor –
primele si a proteinelor (ultimele) si
in sinteza si absorbtia vitaminelor.
Ref clinice: apendicita!
Apendicele vermiform =
segment rudimentar al
intestinului gros, cu functie
strict limfoida.
La unele animale e esential
pentru digestie!

Inflamarea = apendicita
(catarela, flegmonoasa,
gangrenoasa).
Specific: leucocitoza, durere
la palparea fosei iliace dr.
ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
7.3. Aparatul digestiv. – GLANDELE ANEXE
Glandele anexe ale tubului digestiv: salivare (le-am amintit),
ficatul si pancreasul.
Ficatul si pancreasul alcatuiesc la unele animale o singura glanda:
hepatopancreasul (ex: la melci)
Ficatul: este cea mai mare
glanda din organism; e de
culoare brun-roscat, localizat in
partea superioara a cavitatii
abdominale, pe partea dr.
Greutate= 1500 g.
Roluri: reglarea
metabolismului, producerea
proteinelor, secretia bilei,
stocarea glucozei – sub forma
de glicogen, detoxifiere.
Localizare= abdomen, dr, sub
diafragm.
Limita inferioara= 2 cm sub
rebordul costal. Ficatul poate stoca glicogen pentru
Ref clinice: steatoza hepatica, pana la 24 de ore! Apoi producerea
ciroza hepatica, transplantul energiei se va baza pe utilizarea
hepatic. rezervelor proprii – lipidice si
proteinice ale organismului.
Ficatul prezinta pe fata
superioara
(diafragmatica) 2 lobi:
dr (mare) si stg (mic).

Ficatul este invelit de

peritoneu si de capsula
fibroasa.
Pe fata inferioara (viscerala) prezinta lobii: dr, stg, patrat
(anterior) si caudat (posterior).
Ca in dreapta- dreptul si in stg stg – clar.
Ca in fata e patrat iar in spate caudat? Cum retinem?
Lobul patrat si cel caudat sunt separate de HILUL FICATULUI =
locul prin care intra si ies elementele vasculare din organ (mai au
hil si rinchii, plamanii etc).
Ficatul prezinta o dubla vascularizatie:
-nutritiva (sangele e adus prin artera hepatica).
-functionala (sangele e adus prin vena porta).
Vena porta colecteaza sange de la intestinul subtire, i. gros si splina
prin venele mezenterica superioara, mezenterica inferioara si
splenica. Realizeaza anastomoze * cu venele ce dreneaza esofagul inf,
rectul si v. ale peretilor abdominali. *Anastomoza= imbinare cap la cap,
spontana sau chirurgicala a 2 vase
sangvine, 2 viscere cavitare sau 2 nervi.
Datorita acestor
anastomoze, in
hipertensiunile portale
apar varice esofagiene,
capul de meduza si
hemoroizii!

Rolul v. porte: transporta

sangele cu substante
nutritive absorbite din
intestin la ficat, care e
“uzina chimica a
organismului” –
sintetizeaza, transforma,
detoxifica.
Ref. clinice: steatoza
hepatica (“ficat gras”),
hepatita cronica, ciroza
hepatica.
Şi-acum, după înc-o doză
Să vorbim despre ciroză!

Tema: discutii pe marginea art:

http://drweather.wordpress.com/2009/04/
05/ciroza-hepatica-manifestarile-alcoolul-
si-cum-arata-un-ficat-cu-siroza-hepatita-
cronica-si-ciroza-tratamentul-cirozei-ce-
este-ciroza-cristi-minculescu-poze/
Caile biliare:
Ficatul e alcatuit din
hepatocite = celule care
realizeaza functia de
“uzina chimica” + secreta
bila. Bila (lichid galbui,
dupa concentrare verzui),
e colectata de caile biliare
intrahepatice care se
reunesc ca un arbore, in
ductul hepatic stg si
ductul hepatic dr. Prin
unirea lor rezulta ductul
hepatic comun!
Din el se desprinde ductul cistic ce duce la vezica biliara, in care
bila e stocata (si concentrata prin absorbtia apei), intre mese. De
aici bila se varsa in duoden prin canalul coledoc.
Ref. clinice: litiaza biliara.
BILA NU CONTINE ENZIME!
(exceptie – fosfataza alcalina =
enzima nefunctionala a secretiei
hepatice).
Bila contine: saruri biliare,
pigmenti biliari (bilirubina,
biliverdina), colesterol,
bicarbonati etc.
Rol: emulsionarea grasimilor,
care astfel vor veni in contact
mai “intim” cu lipaza
pancreatica. Faciliteaza
absorbtia vitaminelor
liposolubile: A, D, E, K.
Ce e colebilul?

Demonstratie.
Pancreasul
Prin structura = “glanda salivara abdominala”. Vechii anatomisti
ii comparau forma cu cea a unei limbi de caine.
Alcatuire: cap, col, corp, coada.
Situatie – in stg, profund in abdomen, lipit de coloana
vertebrala, capul sau fiind incadrat de duoden.
Rol:
Endocrin: secreta insulina si
glucagonul
Exocrin: secreta sucul
pancreatic, cu rol esential in
digestie.
Are 2 canale excretoare ce
colecteaza sucul pancreatic:
ductul pancreatic principal
(Wirsung) si ductul pancreatic
accesor (Santorini).
Ref. clinice: diabet, pancreatita
edematioasa, pancreatita
necrotico-hemoragica.
Pancreatita: clasic: bautor cronic, care face un abuz major
etanolic si alimentar la un moment dat. Clasic: durere in bara!

Dgs: prin masurarea nivelului enzimelor pancreatice (marite)

Mecanism: enzimele digestive se activeaza in interiorul
pancreasului, care incepe sa se auto-digere! Trat: conservativ sau
chirurgical.
Ultima portiune a intestinului
gros= rectul, care se deschide
la exterior prin orificiul anal.
Fata posterioara: se muleaza
pe suprafata ant a sacrului
Fata anterioara: la femeie
vine in raport cu peretele
posterior al vaginulu=>
posibile fistule (comunicari
patologice, cu risc mare de
infectie).
Finalul digestiei =
eliminarea materiilor fecale
prin defecare- act reflex
motor aflat sub control
cortical voluntar.
Controlul voluntar – cu
ajutorul sfincterului anal
extern (muschi striat). Cel
intern, neted, e cu control
reflex (involuntar).

Modalitatea concreta de
realizare a defecatiei in
imaginea urmatoare:
La ce v-ati gandit?