Liceul Teoretic “Petre Ştefănucă” or.

Ialoveni

Proiect:
“Apariţia şi răspândirea
creştinismului în
antichitate”

Profesor: Balan Vera

Elev: Trohin Daniel
Poporul român s-a născut din contopirea a două vestite neamuri geto-dacii și
romanii. Vatra formării neamului românesc depășește cu mult hotarele României de
azi.
 Odată cu romanizarea populației geto-dace are loc și pătrunderea învățăturii lui
Iisus Hristos în ținuturile românești. Astfel că, atunci când apare în istorie poporul
român, era deja creștin. Învățătura creștină a pătruns în Penisula Balcanică prin Sfântul
Apostol Pavel și ucenicii săi, fapt consemnat de apostolul Neamurilor în unele dintre
epistolele sale (Romani, XV, 19 și XVI, 5; Tit III, 12; II Timotei IV, 10). Dar cea mai
mare binecuvântare pentru poporul român este faptul că, pe o parte a teritoriului de azi
al țării noastre (în Dobrogea), a răspândit cuvântul lui Dumnezeu, primul chemat de
Iisus Hristos să-i fie ucenic și anume Sfântul Apostol Andrei, care conform surselor a
răspândit evanghelia in spatiul dobrogei. El a propovăduit Evanghelia cea adevărată a
lui Iisus Hristos, Evanghelia păcii, Evanghelia dreptății, Evanghelia iubirii, Evanghelia
mântuirii sufletelor noastre. Ca consecință a răspândirii evangheliei de Sfântul Apostol
Andrei în „pământul” dobrogean, nu peste multă vreme la Tomis (Constanța de azi),
precum și în alte cetăți în Sciția Mică apar centre episcopale cu ierarhi vrednici în
fruntea lor.
Ura lui Traian împotriva creştinilor este mare, iar plăcerea de a ucide creştini este
fără limită. Aceste lucruri l-au făcut pe Traian, când a văzut că nu a distrus religia geto-
dacilor, credinţa lor în Cristos, să dea în anul 112 d. Hr, Edictul de „Interzicere a
religiei crucii”, care atunci era în lume doar religia daco-geţilor. Simbolul crucii îl
aveau geto-dacii de la strămoşii lor Titani şi apoi Atlanţi, ca simbol religios, dar crucea
era şi simbolul de stăpân al pământului. Acest Edict din 112 nu a făcut decât să fie
omorâţi mulţi creştini şi să blocheze răspândirea creştinismului timp de 200 de ani,
până în anul 313, când Edictul de la Milano interzicea persecuţia creştinilor din
imperiu şi asta pentru faptul că toate războaiele câştigate de Constantin cel Mare au
fost duse de creştini. Şi astăzi a rămas expresia că „sub acest semn (semnul crucii) vei
câştiga”, expresie căreia intenţionat i s-a modificat semnificaţia, expresie ce înseamnă
că numai cu ajutorul creştinilor vei câştiga.
În concluzie pot spune că oamenii în trecut avea o credință foarte puternica în
Dumnezeu, deoarece chiar daca religia creștină era interzisa aceștea oricum se luptau
pentru aceasta și nu se opreau indiferent de obstacole și consecințe.