UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD”

PROIECT

ISTORIA ARTEI GRĂDINILOR ŞI PARCURILOR

Grădinile antice-Grecești

Ciulei Claudia-Andreea

Grupa 489

2016

1
 Cuprins
1.Grădinile antice-Grecia.............……………………………………………1

1.1.Noțiuni generale………………………………………………….2

2. Civilizația greacă..........................................................................................5

2.1 Așezare geografică.........................................................................5

2.2 Vegetația Greciei............................................................................5

3. Influența culturii și civilizației grecești asupra artei grădinilor...............6

3.1 Influența grecești în arta amenajării grădinilor..........................6

3.2. Civilizația Cretană.........................................................................8

3.3. Civilizația Miceniană......................................................................8

3.4.Civilizația greacă în epoca arhaică.................................................9

3.5. Civilizația greacă în epoca clasică.................................................10

3.6.Civilizația greacă în epoca elenistă.................................................11

4.Religia și arta grădinilor.................................................................................11

5.Arta greacă și grădinilor.................................................................................12

5.1.Agora..................................................................................................12

5.2. Templu...............................................................................................13

5.3.Ordinele de arhitectură......................................................................14

5.3.1 Ordinul doric........................................................................14

5.3.2 Ordinul ionic.........................................................................15

5.3.3 Ordinul corintic....................................................................16

6.Literatura și arta grădinii...........................................................................17

7.Concluzii.......................................................................................................19

2
 Lista Figurilor
Figura 1-Grădina antică-Grecia..............................................................................................

Figura 2-Harta Greciei antice..............................................................................................5

Figura 3-Măslin......................................................................................................................6

Figura 4-Palatul.....................................................................................................................7

Figura 5-Statuietă..................................................................................................................8

Figura 6-Acropole ................................................................................................................8

Figura 7-Poarta leilor............................................................................................................9

Figura 8-Parthenon...............................................................................................................9

Figura 9-Pisistrate.................................................................................................................10

Figura 10-Parthenon............................................................................................................10

Figura11-Teatrul din Pergam.............................................................................................11

Figura 12-Templu din Grecia..............................................................................................12

Figura 13-Agora din Thessaloniki......................................................................................12

Figura 14-Agora-Sâmbăta...................................................................................................13

Figura 15-Plan templu grecesc............................................................................................13

Figura 16-Coloane în stil doric............................................................................................14

Figura 17-Parthenon............................................................................................................15

Figura 18-Coloană în stil ionic............................................................................................15

Figura 19-Templu Atenei Nike...........................................................................................15

Figura 20-Capitel în stil corintic.........................................................................................16

Figura 21-Coloane corintice din Templul lui Vespasian..................................................16

Figura 22-Academia lui Platon............................................................................................17

Figura 23- Socrate în casa lui Pericle..................................................................................18

Figura 24-Interior vila lui Pericle........................................................................................18

3
 1.Grădinile antice-Grecia

Fig.1 Grădină antică grecească

http://www.iseoverde.ro/gradinile-din-grecia-legenda-si-adevar-grecia-leaganul-civilizatiei-
moderne/

4
 1.1. Noțiuni generale

Grădinile din antichitate au avut la început scop utilitar, fiind constituite din plante cu
rol alimentar; ulterior, ele au dobândit caracter religios, de slăvire a divinităţilor sau de
meditaţie. Pe măsura dezvoltării concepţiilor şi a tehnicilor de amenajare şi prin lărgirea
sortimentului de plante cultivate, grădinile laice s-au înmulţit şi au devenit ornamentale şi
recreative, evoluând de la cele cu caracter închis şi acces limitat spre cele cu caracter public,
apărute în civilizaţiile democratice ale Greciei şi Romei.
În vechime, grădina grecească era construită pentru a proteja de vânt și de soare și
pentru a păstra un aer umed, vara, prin ghivece cu flori și plante. În satele mai mici, grecești,
nu exista o tradiție al unui spațiu dedicat grădinii, și atunci oamenii împodobeau zona de la
stradă cu flori în ghivece și jardiniere. Primele mărturii din istorie, ale grădinilor grecești apar
în strânsă legătură cu plantarea măslinilor.
La greci, concepția de grădina devine importantă odată cu crearea primei clasificări a
elementelor vegetale de către Teofrast (372 i.Hr. – 288 I i.Hr.). De asemenea, grecii
descoperă principiul perspectivei, folosit la început la decorarea scenelor de teatru, iar ulterior
la amenajarea grădinilor.

5
 2. Civilizația Greacă

Civilizația greacă a fost creată de un mic numar de state nemulțumite, printre care
Atena si Sparta. Faptele lor eroice, experiențele politice cât și realizările culturale au așezat
temelia tradiției occidentale.

2.1 Așezare geografică

Teritoriul Greciei actuale a

fost locuit încă de la sfârșitul paleoliticului
inferior. Cadrul geografic în care apare și
evoluează cultura grecilor cuprinde nu
numai Grecia continentală, ci și coasta
Apuseană a Asiei Mici, insulei Mării Egee,
iar mai târziu coloniile din sudul Italiei și
Siciliei Fig. 2 Harta greciei antice

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/

2.2 Vegetația Greciei

Primele plante crescute in gradinile grecesti erau cultivate tot in scop utilitar, urmand
apoi sa fie legate tot mai mult de conceptii mitologice, servind ca loc de desfasurare a
ceremoniilor religioase si astfel fiind declarate „gradini sacre”. „Ele reflectau prin compozitia
lor rigoarea spiritului antic, intelectualizat, concretizat prin celebre statui si coloane, elemente
ce vor fi reluate mai tarziu de romani, iar apoi introduse si in gradinile occidentale” (Sonea și
Palade, 1969

Datorită faptului că munții ocupă 80%din suprafața țării, agricultura se practica în

condiții cu totul nefavorabile, ceea ce nu împiedică însă crearea unor minunate grădini în
peisajul atât de variat și încântător mediteranean.

6
 În Grecia, unde pământul era așa de prețuit, dar
din cauza lipsei de sol fertil, nu se putea ca grădinile să
fie prea întinse. În grădini creșteau mulți pomi fructiferi
(meri, peri, smochini, măslini (fig.2), care produceau
fructe în toate anotimpurile. Tot în aceste grădini erau
cultivate vița-de-vie și legume. Fig.3 Măslin

https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83slin

Vegetația era dispusă în mod liber ca în natură. Printre florile mult prețuită în
grădinile grecești erau crini, violetele, panselele, garoafele, mixandrelele, nu mă uita, macii,
zambilele,mirtul, bujorii, irișii, gura leului, narcisele. Trandafirul, această sublimă podoabă a
grădinilor din toate timpurile, era mult și pretutindeni cultivat în Grecia, fiind oferit și ca
semn de mare cinste învingătorilor glorioși întorși din războaie, ori mireselor. Cu florile lor
erau împodobite statuile zeilor la diferite festivități. Scriitorii greci Theophrast, Xenophon și
Aristotel, în scrierile lor arată că: altoirea trandafirilor era bine cunoscută încă din antichitate
și ca primii trandafiri au fost altoiți în Fenicia, Cartagina și în vechea Eladă.

3. Influența culturii și civilizației grecești asupra artei grădinilor:

3.1.Influențe grecești în arta amenajării grădinilor:

Aportul original al influenței grecești îl reprezintă modernitatea în arta grădinilor.

Arta a rtăspuns cerințelor noi, gustului pentru natură, pentru sentimental și pitoresc, pentr
rafinament sau pentru realismul vieții cotidiene. Tendința de a impresiona prin grandoare și
fast se descifrează și în formele elementelor decorative, încărcate cu motive vegetale.

O atenție deosebită este acordată casei de locuit care ocupă o suprafață mare, prevăzută cu o
curte centrală. Casele celor bogați aveau grădini cu pergole, izvoare artificiale, fântâni
arteziene și statui de nimfe. În decorarea interiorului își avea intrarea peisajele și elementele
decorative cu motive mitologice sau din legende grecești.

7
 Grecia a ieșit din lunga perioada a Anilor Întunecati ca un teritoriu mic, in
special format din comunități de gospodari în stare să-și asigure existența. Aceste comunități
au fost capabile să susțină un oraș care servea ca centru civic, spațiu de întrunire și refugiu
pentru vremuri grele. Orașe ca Atena, Sparta, Corint si Teba au fost numele în jurul cărora s-
au format si micile orașe state ale lumii grecești. In ciuda faptului că erau orașe mici, orașele
state grecești au fost întotdeauna admirate ca un loc în care multitudinea ideilor politice au
fost încercate si testate de la început.

Civilizația greacă antică a cunoscut mai multe etape in evoluția sa:

3.2 Civilizația Cretană

Începuturile și bazele civilizației grecești au fost puse în urmă cu cinci milenii în
Creta a fost prima insulă din Marea Egee încă din epoca neolitică. Începutul mileniului al II-
lea î.H, a fost o perioadă foarte agitată, când au migrat populațiile indo-europene.

După cum o atestă descoperirile arheologice, cretanii au fost foarte buni

constructori si arhitecți. Într-o etapă mai avansată a civilizației lor, casele din orațele cretane
erau construite din piatră și cărămidă uscată la soare sau arsă în cuptoare.
Pereții interiori și exteriori erau întariți cu bârne din lemn, acoperișul era plat. Nu existau
ferestre spre exterior, lumina pătrundea din curtea interioară, pavată cu lespezi de piatră.
Uneori, casele aveau 2-3 etaje, scări interioare, terase și verande. Remarcabilă este
preocuparea lor pentru funcționalitate
, confort si igienă, dovada a unui
stadiu de civilizație avansat. Planul
general al locuinței cretane cuprindea
o încapere centrala de mari
dimensiuni, numită megaron, în jurul
căreia erau construite alte spații. A
fost un tip de arhitectura originală ce
este considerată că a stat la baza
planului templului grecesc, ce va
păstra acest plan arhitectonic, cu
megaronul central și pridvorul cu 2 coloane de lemn. Fig.4 Palatul

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/

8
Palatul este tipul de construcție specific arhitecturii cretane si avea o multipla funcționalitate:
rezidența regală, antrepozit, sanctuar, arhivă, centru administrativ si meșteșugăresc. Cel mai
bine pastrat, deși ruinat, este palatul din Cnossos, descoperit de Evans, care atesta faptul
ca palatele erau complexe arhitectonice întinse si monumentale. Totodata, organizarea lor
semnifica caracterul puternic centralizat al statului
cretan, al cărui suprem conducător, pe toate planurile,
era regele. Apartamentele regale erau separate de cele
destinate oaspeților, zona sacra de asemenea, încaperile
de locuit erau dotate cu tot confortul – rezervoare de
apa, bazine si băi, căzi din teracota si instalații de
încalzire a apei. Interioarele erau decorate cu
basoreliefuri din stuc pictat sau fresce.

Buni cunoscători ai tehnicilor de prelucrare a metalelor,

cretanii au excelat și în acest domeniu, realizând, pe
lângă obiecte utilitare, adevărate capodopere artistice:
piese de giuvaergie în aur și argint, cupe, statuete, arme
cu incrustații de pietre și metale prețioase. Fig. 5 Statuetă

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/

3.3 Civilizația miceniană

Considerată de unii cercetatori ca fiind
o continuare a civilizaţiei cretano-minoice,
ce face parte din civilizaţia aşa-numită
egeeană, civilizaţia miceniană reprezinta
totodată prima etap a civilizaţiei greceşti
antice, perioada prearhaică.

Fig.6 Acropole

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/

Pe teritoriul Greciei continentale dar şi in insulele greceşti de mai târziu au inceput sa

pătrundă, în jurul anului 2000 î. Chr. o serie de populaţii numite indo-europene, provenind
din zona stepelor Rusiei, care s-au răspândit , în mai multe serii de valuri migratoare, spre
părtile vestice ale continentului european. In Grecia de azi, primul val de migratori au fost

9
ionienii, care au supus populaţiile băştinaşe, au intrat în contact cu cretanii, au ocupat
întreaga Grecie. Pe la anul 1600 i.Chr. a urmat invazia aheenilor sau micenienilor, apoi au
venit în aceste locuri eolii şi dorienii.

În arhitectura civilă, palatul era principalul monument, ce a dezvoltat planul

megaronului cretan. Palatele miceniene, mai mici decât cele cretane, erau fortificate şi
ordonat construite, în jurul încaperii centrale, având şi curţi interioare. Cuprindeau, ca şi cele
cretane, o serie de construcţii anexe, camere pentru oaspeţi, armuraria, arhivele, cămari cu
provizii, ateliere meşteşugăreşti. În afara
zidurilor palatului, se desfăşura oraşul şi zona
agricola. Zidurile de apărare erau extrem de
solide şi monumentale, având şi turnuri de
apărare. Intrarea în palatul din Micene se
făcea prin faimoasa Poarta a leilor, o intrare
monumentala din piatră, care în partea de sus
e împodobită cu un basorelief reprezentând
doi lei de o parte şi alta a unei coloane. Fig.7 Poarta leilor

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/

3.4 Civilizaţia Greacă în epoca arhaică

Aceasta se situeaza în jurul anilor 750
î.Chr., când lumea greacă ieşise din „epoca
obscură”. Apăruse o noua arta si literatură,
religia se constituise definitiv, noua scriere va
fi un instrument esenţial pentru viaţa spirituală
cât şi pentru comerţul care se intensifică iar
viaţa economică va cunoaşte un deosebit avânt.

Fig.8 Parthenon

https://dhogle.wordpress.com/tag/parthenon/

10
„Blândul tiran” Pisistrate, cum este numit în unele
scrieri ale epocii, ce a stăpânit la Atena, a
acordat împrumuturi micilor proprietari de pământ
confiscate de la nobili, pentru a-şi putea transforma
ogoarele în plantaţii de vie si măslini.

Fig.9 Pisistrate

3.5 Civilizaţia greacă în perioada clasică https://origamimela.wordpress.com

În arhitectură se înregistrează o evoluţie a ordinelor Doric şi ionic spre armonie şi

perfecţiune. Este reconstruită Acropola din Atena. Ictinos şi Callicrates construiesc
Parthenonul, Minesicles construieşte
Propyleele, în aceiaşi perioadă este construit
Templul Atenei Nike şi Erehteionul. În stilul
artei clasice se construiesc în această perioadă
templele lui Apollon din Delphi şi Bassae, al
concordiei la Agrigento, Templul lui Poseidon
la Sunion, Templul lui Hephaistos de la Athena,
Tolosul Marmaria din Delphi. Fig. 10 Parthenon

https://dhogle.wordpress.com/tag/parthenon/

Spre anul 380 î.Hr. ia naştere şi se dezvoltă arhitectura civilă şi urbanismul (Priene,
Epidaur, este terminată agora din Atena, Pella).
În perioada clasicismului târziu este construit Mausoleul lui Halicarnas şi Monumentul
Nereidelor din Santhos.

11
 3.6 Civilizaţia greacă în epoca elenistă
Se înregistrează expansiunea greacă spre Orient, se dezvoltă oraşe ca Pergamul,
Antiohia şi Alexandria. Apare şi se dezvoltă ordinul Corintic, se construiesc temple mari la
Pergam, Ephes, Sardes. Se dezvoltă urbanismul (Pergam, Milet, Alexandria). În marile oraşe
apar numeroase construcţii civile, cum ar fi Porticul Attale din Athena, Biblioteca din
Alexandria, Teatrul din Pergam, Farul din Alexandria

Fig. 11 Teatrul din Pergam

http://gyna2404.blogspot.ro/2009/11/arta-greaca.html

4.Religia şi arta grădinilor

Cultura Greciei antice datorează multe Cretei, în special, în domeniul religiei şi al

artei, mai ales în amenajarea grădinilor.

Religia greacă este superioară celorlalte religii atât prin bogăţia de mituri pe care le-a
creat în jurul zeilor săi, cât și prin faptul că mitologia greacă a stat la baza creației literare, a
artei și a grădinilor filosofice, a arhitecturii și a dezvoltării artei grădinilor.

Principalii Zei erau în număr de 12, Zeus fiind singura divinitate greacă comună și a
altor popoare indo-europene.

12
 5.Arta greacă și grădinile
Contribuția arhitecturii la arta
grădinilor:

Arhitectura greacă urmăreşte

realizarea unor construcţii funcţionale ce
participă la organizarea oraşelor- cetate.

Fig.12 Grădina greacă

.
Fig.12 Templu din Grecia
http://www.iseoverde.ro/gradinile-din-grecia

5.1. Agora
Agora sau piaţa publică este cel mai vechi complex civic din antichitate. Aceasta era
numită şi "zona urbană centrală", fiind centrul spiritual, juridic, politic şi comercial al
comunităţii. Agora îndeplinea mai multe funcţii,
astfel era considerată loc public pentru adunările
cetăţenilor, loc sacru pentru desfăşurarea ritualulilor
de cult, loc de depozitare şi schimb de mărfuri, dar şi
loc de recreere şi plimbare. Această piaţă, avea
diverse forme în funcţie de configuraţia terenului, dar
obligatoriu avea temple portice(suită de coloane
unite între ele prin antablamente sau arcade), casa
sfatului, teatre altare )

Fig.13 Agora din Thessaloniki

http://gyna2404.blogspot.ro/2009/11/arta-greaca.html

13
Fig. 14,,Agora”- Duminica- pictură de Michael Hinman

http://www.goerie.com/article/20151022/erie-painter-unveils-large-scale-agora-on-sunday

5.2. Templu
Templul(sau casa zeului) reprezintă cea mai importantă construcţie din arhitectura
greacă. Până în perioada arhaică, ritualurile se
desfăşurau în jurul unui copac considerat sfânt,
sau la intrarea unei grote, apoi a apărut ideea
construirii unui loc special închinat unui zeu.
Faţă de templul egiptean care era plin de
mister şi în care statuia zeului nu putea fi
văzută de credincioşi, templul grec este
deschis acestora având statuia zeului la vedere,
pentru a-i aduce ofrande. Templul grec nu are
secrete, sanctuarul unde se păstrează statuia
zeului este o cameră luminoasă şi uşor de
găsit. Fiind un loc public important pentru
oraşul-cetate, oamenii se adunau în faţa sau în
jurul acestuia pentru a participa la diverse
ritualuri religioase sau adunări, din cetate cu
diverse prilejur. Fig.15 Plan templu grecesc

http://povestea-artei.blogspot.ro/2014/07/antichitatea-partea-4-arta-greaca.html

14
 Templul în plan dreptunghiular este alcătuit dintr-o singură cameră sau 3 camere,
pronausul(sau vestibulul), naosul(cella), şi opistodomul(sau camera tezaurului). Camera
statuii zeului numită cella se desprinde dintre vechiul megaron micenian(sala centrală a
palatului). În funcţie de numărul şi aşezarea coloanelor, templele se deosebesc putând fi:
aptere(fără coloane pe laturile lungi, prostil(cu coloane în faţa templului, amfiprostil(coloane
în faţă şi în spatele templului) şi periptere(înconjurate de jur împrejur de coloane.).

5.3. Ordinele de arhitectură -

Pentru greci arhitectura exprimă spiritul raţionalist al artei şi se adresează

unor fiinţe raţionale convingând prin ordine, echilibru şi armonie. Grecii au realizat
construcţii simple cu linii clare, simplitate ce se impune pentru că grecii au un simţ accentuat
al ordinii. Construcţiile dau impresia de durabil, calm, stabiltate şi de echilibru. Pentru
realizarea acestor edificii, grecii au folosit matematica, calculând precis raporturi dintre
verticale şi orizontale, plin şi gol, structură şi decoraţie.

5.3.1 Ordinul Doric

Ordinul doric a apărut în perioada arhaică şi s-a dezvoltat în

Peloponez şi în sudul Italiei(Sicilia). Acesta exprimă robusteţete,
prin forme puternice, profile şi decoraţii sobre. Doricul-platforma pe
care este aşezat templul are mai multe trepte înalte, iar coloana este
aşezată direct pe stilobat(ultima treaptă a platformei), fără bază, are
fusul tronconic, cu sau fără caneluri (şenţuleţe verticale), şi capitel
simplu format din echină şi abacă. Antablamentul este format din
arhitrava continuă, friza-cumetope(decorate cu bazoreliefuri sau
colorate) şi triglife-şi cornişa. Frontonul reprezintă triunghiul format
de cele două pante ale acoperişuri şi este decorat cu basoreliefuri sau
statui adosate timpanului. Fig16 Coloane în stil doric

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_doric

15
 Fig.17 Parthenonul

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_doric

5.3.2 Ordinul ionic

Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronologică

apărut în perioada arhaică dezvoltându-se în coloniile din Asia
Mică şi în insulele din Marea Egee. Faţă de doric, ionicul este mai
bogat decorat şi are proporţii mai elegante.

Ionicul este caracteristic platformei formată din mai multe

trepte dar mai puţin înalte faţp de doric, coloana sprijinindu-se de
stilobat cu ajutorul unei baze. Fusul coloanei este cilindric şi mult
mai zvelt şi elegant având obligatoriu caneluri care sporesc senzaţia
de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2
şiruri) şi volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec.
Antablamentul este format din arhitravă(cu profile aşezate în
retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu
basoreliefuri) şi cornişă. Frontonul nu se deosebeşte fundamental
de cel doric.

Fig.18 Coloană în stil ionic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_io
nic

Fig.19 Templul Atenei Nike

http://istoria-
artei.blogspot.ro/2010/04/templul-grec-
ordinele-doric-ionic.html

16
 5.3.3. Ordinul corintic

Ordinul corintian apare la sfârşitul perioadei clasice, în Asia

Mică, şi este caracterizat ca fiind o expresie a bogăţiei decorative şi a
eleganţei. El se aseamănă în mare parte cu ionicul, doar capitelul este
mai înalt şi mai decorat Corinticul are un singur element diferit faţă
de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei şiruri
suprapuse de frunze de acant şi volute(obţinute prin răsucirea
frunzelor de la colţuri sub forma volutelor

Fig.20 Capitel în stil corintic

http://www.artavisuala.ro/istorie3.html

Fig. 21 Coloane corintice din Templul lui Vespasian

https://micilevacante.files.wordpress.com/2011/10/roma2011340.jpg

17
 6.Literatura și arta grădinii

În grădinile eroului entic Academos, Platon a fondat școala filosofică, numită

Academia, unde puteau fi întâlniți Socrate, Anaximandru, Anaxagora.

Fig.22 Academia lui Platon

(http://literaturapopoarelor.blogspot.ro/2011/07/platon-428-347-ihr.html)

De la Theophrast s-au păstrat o serie de informații prețioase privind amenajarea

grădinilor sale pe malurile aceluiași râu. În grădină se află un mic templu, un portic cu hărți
geografice, diferite locuințe pentru filosofi și un muzeu de științe naturale.

Descrierea grădinilor Greciei antice ce aparțineau lui Alcinous și Diogenei Laerțiu a

fost făcută de către Homer. Datorită solului arid și sărac, grădina era un pătrat restrâns,
delimitat în fiecare colț de către un arbore sau un arbust, iar în centru un altu.

Herodot arată că Grădinile din Macedonia, ce apartțineau regelui Midias al Frigiei,

erau cultivate cu diverse varietăți de tradafiri involți, ce aveau până la 60 de petale.
Theophrast pomenește în scrierile sale de trandafirii ,,centifolia” din Macedonia și Fenicia.

18
 Având în vedere caracteristicile reliefului, terasat, cu torente, cascade, prăpăstii și
grote, a fost posibilă amenajarea unor ,, grădini suspendate”. Se regăseau aici plante
sempervirescente cum sunt: mirtul, merișorul, laurul, dar în același timp și garoafe, zambile,
maci.

Vila lui Pericle avea o grădină decorată cu statui din bronz, marmură și albastru,
printre tufărișuri de rodondendron, pe aleile căreia puteau fi văzuți și păuni. De asemenea,
grădinile Antiohei erau foarte renumite.

Xenofon și Plutarh au
denumit aceste grădini ,, paradis”
fiind considerate de un mare
rafinament, loc unde se retrăgeau
pentru odihnă clasele privilegiate.

Fig.23 Socrate în casa lui Pericle

http://www.liveinternet.ru/users/4605275/post242378265

Fig.24 Interior vila lui Pericle

http://www.liveinternet.ru/users/4605275/post242378265

19
 7.Concluzii

Grădinile grecești realizate în general pe suprafețe mici și terenuri accidentate s-au

bucurat de prezența unui peisaj mirific mediteranean, cu perspective panoramice asupra mării
ca de smarald, cerului de azur susținut de coloane zvelte și chiparoșilor, de pe terase ornate cu
numeroase statui construcții arhitecturale impozante, cu elemente ornamentale realizate de
mari sculptori ce au folosit materiale nobile (marmura, bronzul) și un cadru foarte bogat și
numeroase specii de arbori și arbuști ornamentali, ale căror bogate flori înmiresmate făceau
deliciul unor grădini celebre până în zilele noastre. Aici s-au născut „dialogurile” celebre
teoriile literare, artistice și marile tragedii antice care domină în milenii întreaga civilizație a
lumii.

20
 Bibliografie
Prof. Dr. Ing.-L. Palade- Istoria artei grădinilor

Viorica S. Constantinescu- Arta grădinii

http://descopera.truezone.ro/civilizatii-antice-civilizatia-greaca/
https://dhogle.wordpress.com/tag/parthenon/

http://gyna2404.blogspot.ro/2009/11/arta-greaca.html

http://istoria-artei.blogspot.ro/2010/04/templul-grec-ordinele-doric-ionic.html

http://literaturapopoarelor.blogspot.ro/2011/07/platon-428-347-ihr.html

https://micilevacante.files.wordpress.com/2011/10/roma2011340.jpg

http://povestea-artei.blogspot.ro/2014/07/antichitatea-partea-4-arta-greaca.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_doric

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_ionic

http://www.artavisuala.ro/istorie3.html

http://www.goerie.com/article/20151022/erie-painter-unveils-large-scale-agora-on-sunday

http://www.liveinternet.ru/users/4605275/post242378265

21
22
http://www.kalongarden.ro/scurta-istorie-a-gradinilor/

http://alb-verde.ro/istoricul-gradinilor-si-al-spatiilor-verzi/

http://povestea-artei.blogspot.ro/2014/05/antichitatea-partea-doua-arta.html

23
24