Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infracţiuni Contra Sănătăţii Publice
Infracţiuni Contra Sănătăţii Publice
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Infracţiunea prevăzută de art. 352 C.pen. este incriminată sub 2
forme, astfel:
Forma tip constă în nerespectarea măsurilor privitoare la
prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca
urmare răspândirea unei asemenea boli.
Forma atenuată se cristalizează atunci când faptele prevăzute la
alin.1 sunt săvârşite din culpă.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic îl constituie acele relaţii sociale care
reglementează măsurile privitoare la menţinerea standardului de sănătate
publică prin prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase, aşa
cum este reglementat de Legea cadru nr.95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii.
Obiectul material - această infracţiune nu are obiect material.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană care nu respectă măsurile
privind prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut
ca urmare răspândirea unor asemenea boli.
Subiectul pasiv este reprezentat de autoritatea statală competentă
în iniţierea, promovarea, aprobarea şi respectarea măsurilor privitoare la
combaterea şi transmiterea bolilor infectocontagioase.
Subiectul pasiv adiacent poate fi persoana bolnavă de o boală
contagioasă, transmisă prin nerespectarea normelor privitoare la această
boală.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material constă în fapta de nerespectare a măsurilor
privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase, prin
care s-a produs răspândirea la nivelul unui segment de populaţie, fie
endemic, fie pandemic.
Aşadar, elementul material poate consta fie în acţiuni, fie în
inacţiuni, aşa cum prevede şi literatura de specialitate1.
Urmarea imediată – constă în răspândirea unor boli
infectocontagioase, ca urmare a nerespectării măsurilor prevăzute în
textul de lege.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea sau
inacţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul
acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie . Această infracţiune, aşa cum rezultă din
textul incriminator, poate fi săvârşită cu intenţie (alin.1) sau din culpă
(alin. 2).
1
V.Dobrinoiu, N. Neagu, Op.cit., pag. 794
CONTAMINAREA VENERICĂ
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Această faptă este deci prevăzută în două forme infracţionale:
Forma tip presupune nerespectarea măsurilor privitoare la
prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioasela la animale sau la
plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei
asemenea boli ori a dăunătorilor (alin. 1).
Forma atenuată se realizează dacă fapta este săvârşită din culpă
(alin. 2).
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic - este reprezentat de acele relaţii sociale care
ocrotesc sănătatea publică, fie animală, fie vegetală (a plantelor).
Obiectul material - pot fi acele animale sau plante care au fost
infestate, urmare a nerespectării măsurilor prevăzute de art. 355 C.pen.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ - poate fi orice persoană, aşa cum prevede
literatura de specialitate2. Apreciem că totuşi acea persoană are
cunoştinţele necesare şi chiar obligaţia de a respecta măsurile de
prevenire şi combatere a bolilor infectocontagioase la animale sau la
plante, comparativ cu alin.(2), unde într-adevăr poate fi orice persoană,
întrucât fapta este săvârşită din culpă.
În alin.(1) subiectul activ poate fi: inginerul agronom sau
zootehnist, medicul veterinar, tehnicianul agronom sau veterinar, etc.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală competentă, iar subiectul
pasiv adiacent, persoana prejudiciată, urmare a nerespectării măsurilor
prevăzute de art. 355 C.pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – presupune activitatea de nerespectarea
măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor
infectocontagioase la animale sau plante
Urmarea imediată – constă în răspândirea bolii sau a daunătorilor.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea sau
inacţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul
acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă, în cazul
alin.(1) al art.355 C.pen. şi culpa, incriminată în mod expres de legiuitor
în alin. (2) al aceluiaşi text de lege
2
I. Pascu, V. Dobrinoiu, Op. citată, pag. 868
INFECTAREA APEI
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Aşadar, infracţiunea prevăzută de art. 356 C.pen., este prevăzută
într-o singură formă infracţională, prevăzută de alin. (1) şi descrisă mai
sus.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic - este reprezentat de relaţiile sociale care
guvernează sănătatea publică, materializată şi concretizată în respectarea
măsurilor igienico–sanitare preventive sau curative, ce vizează, în cazul
nostru, întreaga reţea de alimentare, inclusiv a surselor de apă.
Obiectul material - chiar apa infectată, dacă devine dăunătoare
sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ - este orice persoană care, cu ştiinţă, infectează
apa.
Subiectul pasiv - autoritatea statală competentă, anume
desemnată prin actul normativ, care reglementează acest segment public.
Subiectul pasiv adiacent – este persoana vătămată (îmbolnăvită)
sau prejudiciată în orice mod de către subiectul activ al acestei
infracţiuni.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material - este reprezentat de acţiunea de infectare a
apei prin orice mijloace şi, obligatoriu, aşa cum prevede legiuitorul în
alin. (1) devine dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor, plantelor.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol ca apa să devina
dăunatoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea sau
inacţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul
acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este intenţia directă sau indirectă aşa cum
rezultă din textul incriminator.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Aşadar, această infracţiune este incriminată în două forme, astfel:
Forma tip presupune preparea, oferirea sau expunerea spre vânzare
de alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite, dacă sunt
vătămatoare sănătăţii.
Forma agravată constă în prepararea, oferirea sau expunerea spre
vânzare de medicamente contrafăcute sau substituite care sunt
vătămătoare sănătăţii.
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic îl constituie acele relaţii sociale care vizează
sănătatea publică care poate fi periclitată, vătămătoare chiar, prin
vânzarea de alimente, băuturi falsificate sau medicamente contrafăcute.
Obiectul material îl constituie acele alimente, medicamente sau
băuturi falsificate sau contrafăcute, generatoare de vătămări ale sănătăţii
oamenilor.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ - poate fi orice persoană, aşa cum prevede
literatura juridică. Personal apreciem că, în cazul preparării
medicamentelor, subiectul activ trebuie să aibă cunoştinţe şi aptitudini în
vederea, de pildă, a preparării de medicamente contrafăcute sau
substituite care, în aparenţă, par a fi originale, falsificată fiind doar
substanţa activă şi nu excipienţii.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală abilitată, competentă să
asigure sănătatea publică, fizico-mentală.
Subiectul pasiv adiacent - poate fi orice persoană prejudiciată prin
fapta subiectului activ al infracţiunii.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material îl constituie acele acţiuni de preparare,
expunere sau vânzare de medicamente, alimente, băuturi falsificate,
substituite sau contrafăcute, dacă sunt vătămătoare sănătăţii.
Urmarea imediată – cоnstă în crеarеa unеi stări dе реricоl реntru
valоarеa sоcială оcrоtită de art.357 C.pen.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Fapta poate fi săvârşită numai cu intenţie directă sau indirectă.
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Această faptă prezintă o singură formă infracţională.
Forma tip constă în producerea, deţinerea precum şi orice
operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor toxice,
cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de
substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, fără
drept (alin.1).
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic este reprezentat de acele relaţii sociale care
reglementează sănătatea publică, materializată prin interzicerea
produselor ori substanţe toxice ori cultivarea plantelor care conţin astfel
de substanţe şi produse toxice.
Obiectul material constă tocmai în acele substanţe sau produse
toxice precum şi plantele din care acestea se extrag.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ - poate fi orice persoană care produce, deţine sau
cultivă plante care conţin substanţe şi produse toxice.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală abilitată să vegheze la
sănătatea publică şi, prin modalităţi normative, să prevină şi să combată
astfel de fapte.
Subiectul pasiv adiacent este orice persoană care este vătămată
sau prejudiciată de către subiectul activ, prin faptele prevăzută de art.359
C. pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material - îl constituie orice acţiune de producere,
deţinere sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţe
toxice sau orice activitate de cultivare a plantelor ce conţin astfel de
substanţe toxice.
Urmarea imediată – cоnstă în crеarеa unеi stări dе реricоl реntru
valоarеa sоcială оcrоtită de art.359 C.pen.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.
Actele preparatorii – nu sunt incriminate deşi sunt posibile.
Tentativa este posibilă, dar şi incriminată expres de legiuitor în
alin. (2) al art. 359 C. pen.