Caiet Practica Contabilitate

CAIET DE PRACTICĂ
Cuprins
Calendar efectuare stagiu de practică 3

Tema 1 – Prezentarea generală a societății 6
1.1 Prezentarea entităţii şi domeniului de activitate 6
.
1.2 Organigramă 7
.
1.3 Principalii indicatori economico-financiari în cazul entităţilor economice 7
.
1.4 Particularităţi privind problemele de contabilitate financiară aprofundată cu 13
. care se confrunta entitatea
1.5 Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare la entităţile 13
. economice
1.6 Evaluarea sistemului de control intern adoptat de entitatea economică 23
.
Tema 2 - Evaluarea structurilor situaţiilor financiare. Concepte de capital şi de 28
menţinere a capitalului în cazul entităţilor economice
Tema 3 - Reflectarea în legislaţia contabilă naţională sau potrivit standardelor 32
internaţionale de contabilitate a ciclului investiţional
Tema 4 - Reflectarea în legislaţia contabilă naţională sau potrivit standardelor 38
internaţionale de contabilitate a ciclului de exploatare
Tema 5 – Practicile contabile din cadrul societății 40
Bibliografie 41
Anexe 42
2
Calendar efectuare stagiu de practică la
SC.
Data Săptămân Luni Marți Miercuri Joi Vineri Număr
a ore
16 – 20 1 16 17 18 19 20 40
Martie 8h 8h 8h 8h 8h
23 – 27 2 23 24 25 26 27 40
Martie 8h 8h 8h 8h 8h
30 Martie 3 30 31 01 02 03 40
03 Aprilie 8h 8h 8h 8h 8h
06 – 10 4 06 07 08 09 10 40
Aprilie 8h 8h 8h 8h 8h
13 – 17 5 13 14 15 16 17 40
20 – 24 6 20 21 22 23 24 40
Total zile și ore de practică efectuate: 30 zile care au totalizat un număr de 240 ore
Analiza succintă pe zile de practică

Săptămâna 1
Luni 16 Martie În cursul zilei mi-a fost prezentată unitatea în care voi
desfășura stagiul de practică, am discutat cu persoanele
responsabile privind AÎI cât și SSM. (Anexa 1), mi-a fost
prezentat colectivul din unitate, spațiile în care am acces cât și
cele în care accesul este permis doar angajaților.
Marți 17 Martie Mi-a fost prezentată și cea de a doua persoană care efectuează
stagiul de practică (face parte din Universitatea Vasile
Alecsandri – Bacău, licență) în cadrul companiei. Toată
perioada de practică urmează să facem împreună echipă în
realizarea task-urilor zilnice.
Miercuri 18 Martie Existând un registru separat pentru clienții cărora le sunt
preluate documentele unde se trece numele clientului, persoana
împuternicită care predă documentele, cât și ce documente au
fost predate fiind întocmit în două exemplare. Totodată clientul
care predă documentele primește un exemplar semnat de către
persoana responsabilă cu recepția documentelor din ziua
respectivă (acest lucru fiind făcut prin rotație de către angajați,
excepție fiind manager, administrator, șef birou (dar totuși cel
din urmă putând înlocui pentru un interval scurt de timp
persoana responsabilă din acea zi), personal auxiliar) dar și
ștampila unității. În cursul zilei asistând la acest proces privind
recepția și o scurtă pregătire din partea șefului de birou, am
fost trecuți pe lista persoanelor responsabile cu această sarcină.
3
Joi 19 Martie În prima parte a zilei am fost asistați de către șeful biroului
pentru recepția documentelor pentru a nu omite nimic, și a
oferi indicații unde au fost necesare
Vineri 20 Martie Pentru a stăpâni mai bine această sarcină am preluat alternativ
documentele de la clienți împreună cu persoana responsabilă
din cursul zilei. În intervalul de timp în care nu eram la
recepția documentelor am primit sarcina de a organiza
cronologic documentele primite de la clienți.
Concluzie final de Fiind prima săptămână de practică nivelul la care am fost
săptămână solicitat a fost unul foarte ușor, putând duce la final orice
sarcină primită fără dificultate, uneori putând oferi ajutor si
celuilalt coleg de practică din cadrul universității din Bacău.
Săptămâna 2
Luni 23 Martie În cursul zilelor am fost împreună cu celălalt student la
Marți 24 Martie recepția, organizarea și arhivarea documentelor primite de la
Miercuri 25 Martie clienți.
Joi 26 Martie Mi-a fost prezentat programul în care se lucrează (SAGA) și

Vineri 27 Martie am observat lucrul în program
Concluzie final de Nu pot afirma că a fost o săptămână dificilă pentru mine cât a
săptămână fost pentru responsabilul de practică având întrebări despre
lucrul în program și îngreunând munca acesteia.
Săptămâna 3
Luni 30 Martie În prima parte a zile am fost la recepția documentelor de la
clienți. În cea de-a doua parte am asistat la introducerea datelor
în program.
Marți 31 Martie Sub supravegherea coordonatorului de practică am introdus
facturile primite în program.
Miercuri 01 Aprilie În prima parte a zilei am fost supravegheat la introducerea
facturilor în sistem, în cea de a doua parte am fost desemnat la
recepția documentelor de la clienți.
Joi 02 Aprilie În prima parte a zile am fost la recepția documentelor de la
în program.
Vineri 03 Aprilie În prima parte a zilei am fost supravegheat la introducerea
facturilor în sistem, în cea de a doua parte am fost desemnat la
recepția documentelor de la clienți.
Concluzie final de Fiind prezentat programul cu o săptămână înainte, am fost lăsat
săptămână să introduc facturi în sistem sub supravegherea
coordonatorului.
Săptămâna 4
Luni 06 Aprilie Fiind după o perioadă mai lungă în care nu s-a lucrat în cadrul
Marți 07 Aprilie partenerului de practică, am fost desemnat să ajut persoana
Miercuri 08 Aprilie responsabila la recepția și organizarea cronologică a
Joi 09 Aprilie documentelor primite de la clienți, fiind un volum mai mare de
Vineri 10 Aprilie documente primite, dar și la introducerea facturilor în sistem.
4
Concluzie final de Fiind după două săptămâni de pauză din partea partenerului de
săptămână practică volumul documentelor primite pentru două săptămâni
plus săptămâna în curs a fost o reală provocare.
Săptămâna 5
Luni 13 Aprilie Prima jumătate a zilei am făcut recepția documentelor de la
clienți și organizarea cronologică a acestora. După pauza de
masă am introdus datele în sistem.
Marți 14 Aprilie Fiind într-o perioadă de expansiune am organizat pe zile
persoanele care urmează să aibă interviu pentru angajare. Am
pregătit contractele pentru persoanele care urmează a fi
angajate cât și pentru cele cu care urmează să aibă colaborare.
Miercuri 15 Aprilie Am făcut 5 noi angajări și 2 contracte de colaborare. Pentru
persoanele nou angajate am fost desemnat să merg împreună
cu casierul unității la bancă pentru a efectua o retragere de
numerar care urmează a fi distribuită în mod egal fiecărui nou
angajat ca și primă de angajare în valoare de 500 lei.
Joi 16 Aprilie Am introdus în sistem datele legate de facturi, am prezentat
spațiile de lucru noilor angajați. Zona de acces comun, cât si
cele de acces doar pentru angajați.
Vineri 17 Aprilie În prima parte a zilei am mers cu casierul la unitatea bancară
cu care are contract societatea pentru a depune statele de plată
pentru angajați. În cea de a doua parte a zilei împreună cu
casierul am distribuit celor cinci nou angajați prima de
angajare.
Concluzie final de A fost o săptămână plină fiind cu angajarea unor cinci
săptămână persoane. Recepția documentelor, introducerea lor în sistem
dar și drumurile privind comisioanele la bancă (spre
surprinderea mea necesita mai mult timp decât am crezut
inițial)
Săptămâna 6
Luni 20 Aprilie În cursul zilelor am făcut recepționarea documentelor de la
clienți, am aranjat în ordine cronologică documentele primite,
am verificat registrul de încasări și plăți.
Marți 21 Aprilie Prima jumătate a zilei am făcut recepția documentelor de la
clienți și organizarea cronologică a acestora. După pauza de
masă am introdus datele în sistem.
Miercuri 22 Aprilie În prima parte a zile am fost la recepția documentelor de la
în program.
Joi 23 Aprilie În cursul zilelor am făcut recepționarea documentelor de la
Vineri 24 Aprilie În cursul zilelor am făcut recepționarea documentelor de la
5
Concluzie final de Fiind în ultima săptămână de practică nivelul încrederii a
săptămână partenerului de practică a crescut față de mine, astfel mi-a dat
sarcini suplimentare față de ce au fost în primele săptămâni.
TEMA 1
1. Scurtă prezentare a societății
1.1. ENTITATEA DE PRACTICĂ
ENTITATEA DE PRACTICĂ, firmă de contabilitate cu sediul societății este în comuna
X, sat Y, str. Principală, nr.86, județul Z, este una dintre cele mai dinamice companii românești
cu competențe în domeniul contabil. In aproape zece ani, serviciile ENTITATEA DE
PRACTICĂ au evoluat, de la întreaga gamă a operațiunilor de contabilitate generala, la
consultanță de elită în domeniu. Dinamica ENTITATEA DE PRACTICĂ a ținut cont de
contextul macro-economic.
Cu un număr de peste 200 de clienți și tot atâtea provocări, echipa PROACTIVE a înțeles
că astăzi acele servicii de audit, consultanță în afaceri, taxe, contabilitate nu mai înseamnă
colectare de bonuri și facturi, dublate de o realizare mecanică a bilanțului, ci înseamnă
interpretarea inspirată a legislației în vigoare și consultanță ajustată realităților fiecărui client în
parte.
Prin serviciile pe care le oferim, prin modul de lucru și abordarea demersului contabil,
PROACTIVE oferă evadarea dintr-un program prestabilit, instaurând o noua ordine:
contabilitatea creativă. ENTITATEA DE PRACTICĂ este în același timp o aluzie la efectele
benefice ale externalizării serviciilor contabile – un trend din ce în ce mai conturat în materie de
gestionare a resurselor. Costurile reduse, eficiență accelerată, degrevarea companiei de
răspundere în fața oficialităților sunt cel puțin trei motive întemeiate pentru desființarea
departamentului de contabilitate în favoarea colaborării cu entități juridice specializate. Așadar,
daca externalizați, atunci ENTITATEA DE PRACTICĂ.
Activi, nu pasivi
ENTITATEA DE PRACTICĂ înțelege prin demersul contabil o intervenție activă în
business-ulm fiecărui client, astfel încât apăsătoarele momente ale bilanțului să devină clipe
eliberate de griji și pline de inspirație pentru următoarea perioadă.
Misiune - de la transpirație la inspirație
Să le oferim antreprenorilor cu companii înregistrate în România calitatea unui audit
financiar de performanță internațională, la prețuri adaptate puterii de cumpărare locale. Să
cunoaștem legislația atât de bine și s-o interpretăm cu talent, astfel încât, în condiții perfect
legale, business-ol clienților noștri să poată prospera, degrevat fiind de apăsătoarele preocupări
contabile.
Viziune – catalist pentru succes
Să impunem conceptul de contabilitate creativă ca pe un mod de lucru necesar în mediul
economic actual. Contabilul va trebui să devină dintr-un analist sec al “intrărilor” și “ieșirilor”,
6
un interpret inteligent al legislației și un catalizator al succesului pentru fiecare companie în
parte.
Promisiune
Ne asigurăm clienții că vor beneficia de întreaga competență a unei echipe solide, cu
studii avansate de specialitate, realizate în țară și străinătate. Timpul, energia și competența lor
vor sta la dispoziția clienților noștri, astfel încât procesul auditului să fie unul fluid, coerent,
eficient și benefic pentru companie.
1.2. Organigrama societății
1.3. Principalii indicatori economico-financiari în cazul entităților

economice
Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția

financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale unei entități, utile unei categorii
largi de utilizatori.
7
Entitățile mici, prevăzute la pct. 9 alin. (3) din Reglementările contabile 1, precum și
entitățile mijlocii și mari, prevăzute la pct. 9 alin. (4) din Reglementările contabile 2, au obligația
elaborării notelor explicative la situațiile financiare anuale.
Notele explicative cuprinse în capitolul 6 "Note explicative la situațiile financiare anuale"
din Reglementările contabile, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt limitative, acestea urmând să
conțină cel puțin informațiile cerute de capitolul respectiv.
Pentru entitățile care includ în notele explicative și Nota 9 ”Calculul și analiza
principalilor indicatori economico financiari”, prezint în continuare un model de calcul al acestor
indicatori.
Cunoașterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparații
cu alte entități din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaționale.
Principalele grupe de indicatori sunt:
 indicatori de lichiditate;
 indicatori de risc;
 indicatori de activitate (de gestiune);
 indicatori de profitabilitate și solvabilitate.
Pentru o mai bună înțelegere a calculului indicatorilor economico-financiari, în continuare
prezentăm un extras de date din bilanțul și contul de profit și pierderi al entității ENTITATEA
DE PRACTICĂ.
Informații Bilanț la 31 decembrie N
-lei-
Active
Active circulante
Disponibilități bănești 41
Clienți 948
Alte creanțe comerciale 47
Stocuri 1.493
Cheltuieli în avans 21
Total active circulante 2.550
Imobilizări corporale
Terenuri 173
Clădiri 1.625
Mijloace de transport 188
Mobilier și accesorii 127
Minus: amortizarea cumulată 1.596
1
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate – Capitolul 1, Secțiunea 1.3, pct. 9. *) – alin. (3) Entitățile mici sunt
entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel
puțin două dintre următoarele trei criterii: a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro); b)
cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro); c) numărul mediu de salariați în cursul
exercițiului financiar: 50
2
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate – Capitolul 1, Secțiunea 1.3, pct. 9. *) – alin. (4) Entitățile mijlocii și mari
sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: a) totalul
activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro); b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a
7.893.906 euro); c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
8
Total imobilizări corporale 517
Total active 3.067

Datorii și capitaluri proprii
Datorii pe termen scurt
Furnizori 236
Efecte comerciale de plătit 209
Salarii 67
Impozite pe salarii 6
Dobânzi și dividende 102
Impozite pe profit 39
Total datorii pe termen scurt 659

Datorii pe termen lung
Efecte comerciale de plătit 1.206
Furnizori 37
Alte datorii 41
Total datorii pe termen lung 1.284

Capitalul social
Capital subscris vărsat 250
Capital subscris nevărsat 175
Capital social 425
Profitul exercițiului financiar 699
Capitaluri proprii 1.124
Total datorii și capitaluri proprii 3.067
*datele înscrise în bilanț nu reflectă realitatea
Informații Cont de profit și pierdere la 31 decembrie N
-lei-
Vânzări 7.216
Minus: Rabaturi acordate 62
Vânzări nete 7.154

Costul bunurilor vândute (cifra de afaceri) 5.162
Venituri din exploatare 1.992

Cheltuielile privind vânzările
Salarii și comisioane 387
Impozite pe salarii (pers. comercial) 71
Deplasări 56
Publicitate 131
Materiale 96
Total cheltuieli privind vânzările 741

Cheltuieli administrative
Salarii conducere și administrative 276
Impozite pe salarii aferente 34
Deplasări 28
Materiale consumabile 38
Cheltuieli poștale, telefon 48
Chirii 19
Cheltuieli juridice, onorarii 14
Audit 20
9
Amortizare 73
Reparații și întreținere 57
Cheltuieli privind creanțele incerte 166
Asigurări 36
Alte cheltuieli generale 73
Total cheltuieli administrative 882
Total cheltuieli administrative
și privind vânzările 1.623
Profit din exploatare 369

Alte venituri și cheltuieli
Cheltuieli privind dobânzile 120
Venituri din cedarea activelor 537

Profit înainte de impozitare 786
Impozit pe profit 87
Profit net 699
*datele înscrise în contul de Profit și pierdere nu reflectă realitatea
Pe baza informațiilor din situațiile financiare, societatea determină o serie de indicatori

grupați astfel:
I. Indicatori de lichiditate
Indicatorii din această grupă arată capacitatea activelor din cadrul entității de a se
transforma în bani, fără riscuri.
active curente 2550
1. Lichiditate curenta = = =3,9
datorii curente 659
Indicatorul arată suma cu care activele circulante depășesc datoriile pe termen scurt și
oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandată și
acceptabila este în jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atât situația entității
este mai bună.
active curente−stocuri 2550−1493
2. Lichiditate imediată = = =1,6
datorii curente 659
Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat în disponibilități,

exprimând capacitatea entității de a plăti datoriile. Valoarea recomandata este în jur de 1. Cu cât
testul acid este mai mare decât 1, cu atât situația entității este mai bună.
II. Indicatori de risc
capital împrumutat
1. Gradul de îndatorare = x 100
capital propriu
sau
capital împrumutat 1284
x 100= x 100=53,30 %
capital angajat 1284+1124
10
Capital împrumutat = credite peste 1 an
Capital angajat = capital social + rezerve + credite peste 1 an
Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezintă creditele peste 1 an și
posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social. Riscul nu trebuie sa se ridice la
mai mult de 30%.
2. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor =

profit înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit 369
= =3,075
cheltuieli cu dobânda 120
Acest indicator determină de câte ori entitatea achită cheltuielile cu dobânda. Cu cât
valoarea acestuia este mai mică, cu atât poziția entității este mai riscantă.
III. Indicatori de activitate (de gestiune)
Indicatorii de activitate furnizează informații cu privire la:
- viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale entității;
- capacitatea entității de a controla capitalul circulant și activităților comerciale de bază ale
entității.
costul vânzărilor 5162
1. Viteza de rotație a stocurilor = = =3,5
stocul mediu 1493
Indicatorul arată de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exercițiului financiar.
2. Numărul de zile de stocare (durata medie de vânzare) =
stocul mediu 1493
= x 365=104,1 zile
costul vânzărilor 5162
Indicatorul arată numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Cu cât numărul
de zile este mai mic, cu atât situația este mai bună, în sensul că stocurile sunt utilizate în procesul
de producție, aprovizionările cu stocuri sunt ritmice și nu există riscul de a înregistra stocuri cu
mișcare lentă sau greu vandabile.
sold mediu clienți 948
3. Viteza de rotație a debitelor-clienți = = x 365=48,36 zile
cifra de afaceri 7154
Când valoarea indicatorului este mare, rezultă că în unitate sunt probleme legate de
controlul creditului acordat clienților și în consecință creanțele sunt mai greu de încasat (clienți
rău platnici). Entitatea trebuie să ia măsurile care se impun pentru urgentarea încasării acestora.
4. Viteza de rotație a creditelor-furnizori =
sold mediu furnizori 236
x 365= x 365=16,68 zile
stocul mediuachiziții de bunuri 5162
Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii
săi.
5. Viteza de rotație a activelor imobilizate = = =9,98 ori
active imobilizate 517
11
Indicatorul exprimă numărul de rotații efectuate de activele imobilizate pentru realizarea
cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului activelor imobilizate prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
6. Viteza de rotație a activelor totale = = =1,68 ori
total active 3067
Indicatorul evaluează eficiența managementului activelor totale prin examinarea valorii
cifrei de afaceri generate de activele entității.
IV. Indicatori de profitabilitate
Indicatorii din această grupă exprimă eficiența entității în realizarea de profit din
resursele disponibile.
1. Rentabilitatea capitalului angajat
profit înaintea plății dobânzii și impozitul pe progit 369
= =0,15
capital angajat 2408
Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obține entitatea din banii investiți în afacere.
profit brut dinvânzări 369
2. Marja bruta din vânzări = x 100= x 100=7,15 %
O scădere a procentului poate scoate în evidență faptul că entitatea nu este capabilă să își
controleze costurile de producție sau să obțină un preț optim de vânzare.
profit din exploatare 369

3. Profitabilitate = = =0,15
capital angajat 2408
Atunci când profitabilitatea este mai mică decât rata dobânzii de bază pe termen lung,
conducerea entității ar trebui să analizeze situația în sensul orientării activelor într-o altă direcție
de utilizare sau chiar să procedeze la lichidarea unității sau altă procedură de reorganizare, în
cazul în care profitabilitatea nu poate fi îmbunătățită.
V. Solvabilitatea pe termen lung
Pe baza indicatorilor din această grupă, se stabilește capacitatea entității de a face față
datoriilor pe termen lung.
total datorii 1248+659
1. Raportul datorii la capitalul propriu = = =1,7
capital propriu 1124
Dacă acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza că entitatea și-a
consumat întreaga capacitate de îndatorare și nu dispune de o marjă de manevră în cazul unor
evenimente viitoare nefavorabile.
Dacă tendința de evoluție a indicatorului este ascendenta, aceasta ar putea însemna că
profiturile sunt prea scăzute pentru a putea acoperi nevoile entității.
Daca evoluția este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea să se afle într-o situație
favorabilă și să fie în măsură să pregătească terenul pentru o viitoare expansiune.
2. Raportul Imobilizări corporale nete la capitalul propriu =
12
capital propriu−imobilizări necorporale 1124
= =1
capital propriu 1124
Acest indicator dă informații cu privire la calitatea curentă a capitalului propriu, deoarece
sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a cărui materializare depinde în
totalitate de activitățile viitoare.
profit din exploatare 369
3. Gradul de acoperire a dobânzilor = = =3,1
cheltuieli privind dobânzile 120
Indicatorul exprimă capacitatea entității de a face față obligațiilor de plată a dobânzilor,
care este mai curând o funcție a capacității acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din
activitatea de exploatare, atât pe termen scurt, cât și în perspectivă. Astfel, gradul de acoperire a
dobânzilor arată cât de stabilă este capacitatea entității de a-și onora obligațiile de plată privind
dobânzile.
Aceștia sunt principalii indicatori pe care o entitate ar trebui să-i calculeze în momentul
în care se face analiza patrimonială pe baza situațiilor financiare. Interpretarea acestor indicatori
scoate în evidență riscul de insolvabilitate a entității. Aceasta consta în incapacitatea entității de
a-și onora angajamentele asumate față de terți.
Analiza elementelor de activ și de pasiv, prin prisma criteriilor de lichiditate presupune și
realizarea unei abordări juridice a capitalurilor proprii. Din punct de vedere contabil, capitalurile
proprii sunt la nivelul activului net și reprezintă interesul rezidual al acționarilor/asociaților.
Astfel, potrivit prevederilor art. 153^24 alin. (1) din Legea nr. 31/19903 privind societățile
comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care consiliul de
administrație, respectiv directoratul constată că, în urma unor pierderi, stabilite prin situațiile
financiare anuale aprobate conform legii activul net, determinat ca diferență între totalul
activelor și totalul datoriilor acesteia, reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea capitalului
social, vor convoca adunarea generala extraordinară, pentru a hotărî reîntregirea capitalului,
reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea societății.
Se constată că acele entități care dispun de lichidități insuficiente, fie pentru acoperirea
datoriilor contractate, fie pentru finanțarea creșterii economice, sunt de fapt niște societăți cărora
le lipsește flexibilitatea financiară, situație pe care utilizatorii de situații financiare și în special
acționarii trebuie să o cunoască.
1.4. Particularități privind problemele de contabilitate financiară

aprofundată cu care se confrunta entitatea
 Proceduri privind organizarea și conducerea contabilității (ANEXA 2)

 Proceduri de lucru (ANEXA 3)
 Procedura privind inventarierea anuală a patrimoniului (ANEXA 4)
3
Legea 31/1990, art. 153^24, alin. (1) Dacă consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma
unor pierderi, stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii, determinat
ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea
capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea
trebuie să fie dizolvată.
13
 Inventarierea (ANEXA 5)
 Proceduri privind întocmirea registrelor contabile (ANEXA 6)
 Procedura privind verificarea egalității operațiunilor din modulul de contabilitate general
cu operațiunile din celelalte module (ANEXA 7)
 Proceduri privind întocmirea declarațiilor (ANEXA 8)
 Proceduri privind salvarea și arhivarea datelor (ANEXA 9)
 Procedura privind delegarea și supravegherea lucrărilor (ANEXA 10)
1.5. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare la

entităţile economice4
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare este alineat conform

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme
cu directivele europene*) EMITENT: MINISTERUL FINANğELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN:
MONITORUL OFICIAL NR. 766 bis din 10 noiembrie 2009.
PLANIFICARE MISIUNE DE TINERE A CONTABILITATII, INTOCMIREA SI
PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE
LA PRELUAREA UNUI CLIENT NOU SI ORI DE CATE ORI APARE O MODIFICARE

SE COMPLETEAZA FISA SOCIETATII
A. INFORMATII SOCIETATE
DENUMIRE SOCIETATE
DATE DE IDENTIFICARE :ADRESA,CUI,NR.REG.COM.,COD OB.ACTIV.
OBIECT DE ACTIVITATE
ASOCIATI
PUNCTE DE LUCRU (VEZI DECLARATII-010,)
CONTURI BANCARE
ANGAJATI
CAPITAL SOCIAL
B. INFORMATII CONTABILE NECESARE PRELUARII UNEI CONTABILIATI

BALANTA ANALITICA A ULTIMEI LUNI
SOLDURI IN LEI SI VALUTA PENTRU CLIENTII DIN BALANTA
SOLDURI IN LEI SI VALUTA PENTRU FURNIZORII DIN BALANTA
SOLDURI SI STOCURI PENTRU MATERIALE , MARFURI SI PRODUSE FINITE
PE GESTIUNI
INVENTAR MIJLOACE FIXE SI OBIECTE DE INVENTAR PE CODURI CU
PROGRAM AMORTIZARE
LISTA SALARIATI CU INFORMATIILE NECESARE:CNP,NUME,
ADRESA,SALARIU,NR ORE PE LUNA,TIP ANGAJARE
PERSOANE IN INTRETINERE, CASA DE SANATATE
4
OMFP 3055/2009
14
ALTE INFORMATII PRIVIND :CONTRACTE DE LEASING, CONTRACTE DE
INCHIRIERE, ETC
ULTIMUL BILANT
ULTIMELE DECLARATII 100,300, 112
REISTRU REVISAL
C. PRELUCRARI CONTABILE LUNARE

D. PRELUCRARI CONTABILE ANUALE
E. ALTE SITUATII
C. PRELUCRARI CONTABILE LUNARE
1. COLECTARE DOCUMENTE
Se preiau documentele pe baza de proces-verbal care trebuia sa cuprinda pe linga data
predarii si nr.documentelor de acelasi fel
nr.facturi furnizori, nr.facturi clienti, etc-, se semnaleaza lipsurile si evenimentele noi
(contracte leasing, inchiriere, etc)
Se deschide dosarul de contabilitate al lunii cu procesul verbal intocmit; in caz ca
documentele se aduc in transe
se intocmeste cite un proces verbal pentru fiecare transa
Termen : maxim 10 a lunii urmatoare celei de prelucrat
2. VERIFICARE SI CONTARE DOCUMENTE

Se verifica documentele primite in urmatoarele directii:
- se verifica operatiunile de plati si incasari cu documentele din luna curenta - daca exista
in extrase sau chitante nr.de
referinta, se verifica daca sunt documente mai vechi, daca nu se semnaleaza lipsa
documentelor
- se verifica daca la registrul de casa exista toate filele, au atasate documentele inscrise
sunt semnate si au continuitate
- se verifica daca la extrasele bancare sunt toate, de la toate conturile, au anexele
corespunzatoare operatiunilor, si au continuitate
- se verifica daca deconturile au toate documentele inscrise, si au semnaturile
corespunzatoare
- se verifica daca facturile --emise sau primite-- sunt corect intocmite - au toate
informatiile necesare
- se intocmeste o lista cu observatii privind documente lipsa sau alte anomalii si se aduce
la cunostinta clientului
pentru remediere ; se ataseaza la dosarul de contabilitate al lunii in lucru si se bifeaza
observatiile rezolvate
Se conteaza documentele conform verificarilor facute
3. PRELUAREA DOCUMENTELOR IN PROGRAMUL DE GESTIUNE

3.1. Preluare FACTURI EMISE
Informatiile din facturile emise se pot prelua in doua moduri : valoric pe total factura sau
cantitativ si valoric cind se
15
introduc pozitiile unei facturi; primul mod se utilizeaza pentru facturile de servicii dar se
poate utiliza si pentru cele de
vinzare marfa daca nu se introduc in gestiune avizele.
Dupa ce s-au introdus toate documentele aferente unei luni, se listeaza jurnalul de vinzari
-lista facturilor din luna- si
se verifica datele introduse in doua etape :
1.Se verifica daca s-au introdus toate documentele si daca informatiile din facturi
corespund cu cele introduse in ceea
ce priveste: denumirea clientului, cod fiscal, cont contabil, valoare fara TVA, TVA,
valoare totala
Daca exista erori ele se corecteaza pe hirtie si in datele introduse.
Tipuri de erori si corectarea lor.
- daca totalul facturii nu corespunde cu suma dintre valoarea fara TVA si TVA se
semnaleaza eroarea pentru a fi remediata
in etapa urmatoare
.- daca se lucreaza cu conturi analitice trebuie obligatoriu alocat un analitic distinct unui
client nou, daca se lucreaza cu analitice;
2.Se verifica daca exista erori de contare in ceea ce priveste analiticul clientului, sau
conturile contabile aferente pozitiilor
din factura si se corecteaza corespunzator; daca exista erori de insumare ele se aduc la
cunostinta celor care au
intocmit documentul pentru remediere
Pe lista initiala de verificare se opereaza toate modificarile si se ataseaza la dosarul de
contabilitate.
Dupa ce s-au corectat toate erorile si datele sunt finale se listeaza jurnalul de vinzari final
si se ataseaza dosarului de
contabilitate.
3.2. Preluare FACTURI FURNIZORI

Informatiile din facturile de la furnizori se pot prelua in doua moduri : valoric pe total
factura sau cantitativ si valoric cind se
introduc pozitiile unei facturi; primul mod se utilizeaza pentru facturile de servicii dar se
poate utiliza si pentru cele de
cumparari de materiale sau marfa daca nu se introduc in gestiune nir-urile.
Dupa ce s-au introdus toate documentele aferente unei luni, se listeaza jurnalul de
cumparari- lista facturilor din luna-
pe total - indiferent de perioada, se verifica datele introduse in doua etape :
1.Se verifica daca s-au introdus toate documentele si daca informatiile din facturi
corespund cu cele introduse in ceea
ce priveste: denumirea furnizorului, cod fiscal, cont contabil, valoare fara TVA, TVA,
valoare totala.
Daca exista erori ele se corecteaza pe hirtie si in datele introduse.
Tipuri de erori si corectarea lor.
- daca totalul facturii nu corespunde cu suma dintre valoarea fara TVA si TVA se
semnaleaza eroarea pentru a fi remediata
in etapa urmatoare
- daca se lucreaza cu conturi analitice trebuie obligatoriu alocat un analitic distinct unui
furnizor nou;
2.Se verifica daca exista erori de contare in ceea ce priveste analiticul furnizorului, sau
conturile contabile aferente
16
pozitiilor din factura si se corecteaza corespunzator; daca exista erori de insumare ele se
aduc la cunostinta clientului
pentru a lua legatura cu furnizorul si a corecta documentul.
Dupa ce s-au corectat toate erorile si datele sunt finale se listeaza jurnalul de cumparari
final si se ataseaza dosarului de
contabilitate.
Este recomandat ca la final documentele introduse sa fie numerotate cu nr.de ordine din
jurnalul de cumparari pentru a
putea fi usor identificat.
Pentru facturi de la furnizori externi se foloseste la calculul valorii in lei cursul BNR din
data facturii.
3.3. Preluare extrase bancare - lei si valute

Se introduc toate operatiunile din extrase in lei si valuta - inclusiv cursul zilei, la cele in
valuta - si se listeaza registrul
pentru toata luna, unde se verifica corectitudinea cifrelor, soldul zilnic si soldul final.
Trebuie avut atentie la :
- incasarile din depozite pe termen daca sumele nu cuprind si dobinzile aferente
.- de regula platile la furnizori se opereaza pe facturi de la furnizori iar incasarile de la
clienti pe modulul facturi CATRE clienti
- la operatiunile de incasari de la clienti sau plati la furnizori, daca se specifica in extras
sau in op factura la care se
face operatiunea, se opereaza in program pe plati furnizori sau incasari clienti, altfel se
opereaza pe plati diverse sau
incasari diverse, daca se doreste inregistrarea intregii sume, altfel se sparge pe facturi
- daca nu se poate identifica exact clientul sau furnizorul, sau exista nelamuriri cu privire
la felul operatiunii de foloseste
contul 473 si se noteaza operatiunea pe o lista de probleme care se aduce la cunostinta
clientului.
platia unei facturi in valuta se face la cursul istoric …cursul de inregistrare a facturii …
incasarea unei facturi in valuta se face la cursul de inregistrare al facturii
schimburile valutare se inregistreaza la cursul specificat in extras sau se face calculul cu
suma in lei /suma in valuta
se verifica in modulul liste-casa banca - fisa cont daca contul 581 este inchis …nu are
sold
se verifica daca soldul conturilor de casa , banci, corespund cu documentele primare.
Dupa ce s-au facut toate corectiile posibile - pot ramine operatiuni cu contul 473- se
listeaza registrul de banca final.
3.4. Preluare registre de casa - lei si valute

Se introduc toate operatiunile din registrul de casa in lei si valuta - inclusiv cursul zilei, la
cele in valuta - si se listeaza registrul
pentru toata luna, unde se verifica corectitudinea cifrelor, soldul zilnic si soldul final.
Trebuie avut atentie la :
- la operatiunile de incasari de la clienti sau plati la furnizori, daca se specifica in chitanta
factura la care se
17
face operatiunea, se opereaza in program pe plati furnizori sau incasari clienti, altfel se
opereaza pe plati diverse sau
incasari diverse
- daca nu se poate identifica exact clientul sau furnizorul, sau exista nelamuriri cu privire
la felul operatiunii de foloseste
contul 473 si se noteaza operatiunea pe o lista de probleme care se aduce la cunostinta
clientului.
Daca ne revine sarcina de a scoate registrul de casa din documentele primite atunci se
procedeaza astfel :
- se introduc toate incasarile - numerar din banca , de la clienti, returnari de avansuri
neutilizate sau imprumuturi
de la asociati, si platile - furnizori, salarii, avansuri spre decontare, returnari de
imprumuturi, pe fiecare zi
...la introducerea bonurilor fiscale, se trec direct pe cheltuiala daca valoarea lor este sub
100 lei altfel este cheltuiala nedeductibila
...se introduc la fel ca si facturile bonurile fiscale de combustibil indiferent de suma , daca
firma are masina
Dupa ce s-au facut toate corectiile posibile - pot ramine operatiuni cu contul 473- se
listeaza registrul de casa final.
3.5. Preluare deconturi in lei si valuta

Deconturile in lei se introduc in 2 pasi daca documentele justificative sunt facturi sau bon
fiscal de combustibil - factura si plata din decont
daca documentul este bon fiscal dar nu de combustibil direct plata la un cont de cheltuiala
- pe plati diverse
pentru verificarea deconturilor se pot folosi optiunile fisa decont din lista casa/banca
Deconturile in valuta se introduc in modulul plati diverse ca plata din decont in valuta
folosind cursul la data decont
Pentru deconturi in lei :
- documentele justificative se introduc in jurnalul de cumparari si se procedeaza ca pentru
orice factura de cumparari
- plata acestor documente se face alegind la modalitate de plata decont
Se poate alege pentru documentele din deconturi o anumita perioada la introducerea
documentelor si se poate lista
numai jurnalul cu acea perioada, se verifica si se ataseaza lista finala la dosarul de
deconturi.
3.6. Preluare compensari clienti-furnizori

Documentele de compensare -ordine de compensare, procese verbale - se opereaza in
program o singura data ca si
modalitate de plata-incasare prin compensare.
3.7. Prelucrari stocuri :nir,avize, bonuri de consum

Documentele de prelucrare a stocurilor materiale conform tipului de document :nir, aviz,
bon de consum, bon de transfer
Dupa ce s-au introdus toate documentele aferente unei luni se scot listele cu documentele
de iesire si de intrare ordonate
18
dupa nr.de document si se verifica continuitatea numerelor seriale - in cazul avizelor - si
continutul - denumiri, coduri
preturi si cantitati; daca nu se cunoaste pretul de intrare al unui material/marfa si nici nu
exista posibilitatea aflarii lui
se intocmeste o lista cu probleme si se aduc la cunostinta clientului.
Daca exista o lista de inventar la sfirsitul lunii se verifica aceasta lista cu situatia
stocurilor - cantitativa - obtinuta din
program.
Cazuri speciale:
Daca se introduc intrari direct de pe factura ca pozitii independente nu mai trebuie
introdusa separat factura valoric pe
total document pentru ca datele se vor dubla in jurnal si se vor dubla notele contabile
generate ;
Daca in cursul unei luni exista o intrare in stoc numai cu aviz fara factura, se opereaza
intrarea se creaza nir, se introduce
in jurnal fara TVA; daca factura apare in aceeasi luna se introduce in jurnal normal dar la
generarea notelor contabile trebuie
avut grija ca acestea se dubleaza si deci cele care vin din gestiune - din aviz- trebuiesc
sterse.
Daca factura de la furnizor apare in luna urmatoare atunci ea se inregistreaza la cont de
cheltuiala punindu-se 408
astfel incit baza facturii sa se inchida cu avizul inregistrat in luna anterioara avind la cont
furnizor 408.
La introducerea in program a intrarilor in stoc, daca este vorba de intrari de materiale sau
de marfuri in regim de en-gros
la adaos este obligatoriu a se pune 0; daca este vorba de gestiune de marfuri en-detail este
necesara evidentierea
adaosului la vinzare - procent sau suma fixa - si a TVA-ului aferent in cadrul nir-ului.
Trebuie verificate conturile analitice la clienti si furnizori noi , si conturile de materiale si
de cheltuieli la introducerea
documentelor.
3.8. Generare note contabile
Se genereaza notele contabile , se verifica inca o data corectitudinea conturilor si se
preiau in programul de balanta
3.9. Operatiuni specifice in functie de domeniul de activitate al clientului
4. CALCUL SALARII
4.1. Informatii lunare :noi angajati, plecati,pontaj,concedii odihna, concedii medicale,alte
sume,
Pt. societatile care au angajati este necesar a se primi de la clienti datele privind noii
salariati conform FISEI ANGAJATULUI
Pentru prelucarile lunare mai este nevoie de :
- foi pontaj - inclusiv date privind concedii de odihna
- concedii medicale
- liste cu prime sau alte sume
- alte reglementari - impozit 0 pt.informaticieni.
4.2. Calcul salarii si verificare
19
Se efectueaza calculele conform procedurilor programului de calcul salarii, si se verifica
corectitudinea datelor introduse.
Se genereaza notele contabile , se verifica inca o data corectitudinea conturilor si se
preiau in programul de balanta
4.3. Declaratii salarii
Declaratia 112 si alte declaratii specifice de somaj
pina in data de 20 a lunii urmatoare.
4.4. Ordine de plata.Foi de varsamant pentru platile catre stat
Se scriu ordinele de plata / foile de varsamant conform declaratiilor catre stat - 100, 300,
112
5. MIJLOACE FIXE
5.1. Actualizare inventar mijloace fixe : intrari, iesiri, alte valori
Se preiau datele privind mijloacele fixe din documentele lunii conform FISEI
MIJLOCULUI FIX si se introduc in programul
de mijloace fixe ; se opereaza intrarile, iesirile -casari, vinzari- , modificarile de valori, si
se da calcul automat al
amortizarii. Daca au fost intrari , iesiri sau alte modificari se scot listele aferente.
5.2. Liste amortizari lunare
Se scoate lista cantralizatoare pe conturi dupa care se introduc in balanta contabila
cheltuielile cu amortizarea pe conturi
Este recomandabil ca evidenta obiectelor de inventar sa se tina in acelasi program, avind
astfel si inventarul acestora
chiar daca ele se amortizeaza in aceeasi luna.
6. CHELTUIELI IN AVANS
Se va tine evidenta cheltuielilor in avans intr-un tabel EXCEL , inregistrindu-se in fiecare
luna atit cheltuielile noi aparute
cit si repartitia acestora in furnctie de perioada de recuperare (asigurari
masini,abonamente, etc)
Se preiau in balanta contabila cheltuielile pe conturi conform datelor din tabel
7. Alte EVIDENTE
Se vor avea in vedere alte evidente cum ar fi:
- calcul diferente de curs pentru incasari si plati externe
- contracte de leasing
7. VERIFICARE CORELATII BALANTA

clasa 2
a Centralizator mf : VAL.INV+AMORTIZARE cu solduri 211,212,213,214 si 280,281
b Depozite (267) cu banca (ultima depunere in depozit)
clasa 3
a Solduri gestiune materiale si marfuri cu solduri 301,371
clasa 4
20
a - 401C=TOTAL JURNAL CUMPARARI
b - 401D=PLATI FURNIZ.PRIN 5121,5311,COMP.
c - 411D= TOTAL JURNAL VINZARI
d - 411C= INCASARI CLIENTI PRIN 5121,5311,COMP
e - SOLDURI 401 CU BALANTA FURNIZORI
f - SOLDURI 411 CU BALANTA CLIENTI
g - SOLDURI DATORII SALARII cu VALORILE OP PLATITE PT.LUNA
VERIFICATA
h - COMPONENTA 473
i - DIF.CURS PLATI EXTERNE
j - CHELTUIELI IN AVANS
k - TVA :4426 SI 4427 CU CELE DIN JURNALE, REGLARI
clasa 5
a - SOLDURI 542
b - SOLDURI CASA
c - SOLDURI BANCI LEI
d - SOLDURI BANCI VALUTA
e - SOLDURI CONT CREDIT
8. CALCUL TVA
Se verifca daca sold TVA din decont - de plata sau de incasat corespunde cu sold cont
442 din balanta contului 442
9. DESCARCARE GESTIUNE :711,345

10. VERIFICARE CONTABILITATE DE GESTIUNE

10. CALCUL IMPOZIT

Termen : trimestri l - maxim 22 a lunii urmatoare trimetrului preucrat
11. INTOCMIRE DOSAR CONTABILITATE - pentru client

1 ...raport catre client conform model ISO
2 - liste probleme documente
3 - state salarii si centralizator salalrii
4 - centralizator amortizare mf
a din GESTIUNE:
5 - balanta furnizori
6 - balanta clienti
7 - stocuri materiale/marfuri
8 - plati furnizori
9 - incasare clienti
10 - jurnal cumparari
11 - jurnal vinzari
12 - bonuri de consum materiale
b din BALANTA
13 - balanta sintetica
21
14 - registru note total
15 - cartea mare 121
16 - decont TVA
17 - declaratie 100
18 declaratie 112
12. DOSAR CONTABILITATE - ramane la contabilitate

1 - proces verbal predare documente la contabilitate
2 - liste probleme documente
10 - jurnal cumparari
11 - jurnal vinzari
13 - balanta sintetica
16 - decont TVA
17 - declaratie 100
22 - proces verbal predare documente la client
18 declaratie 112
PUNCTAJ VERIFICARE
1 Facturi furnizori interni

2 Facturi furnizori externi
3 Facturi emise
4 Salarii
5 Mijloace fixe
6 Banca lei
7 Casa lei
8 Decont lei
9 Banca valuta
10 Casa valuta
11 Decont valuta
12 Cheltuieli in avans
13 Gestiune materiale/produse
14 Calcul TVA
15 Calcul impozite
16 Diverse
D Prelucrari anuale
1.Inventar annual pentru :
materiale
marfuri
mijloace fixe
obiecte de inventar
creante ( clienti neincasati sau avansuri catre furnizori)
Documentatia legata de inventar cuprinde :
a.Decizia de numire a comisiei de inventariere
b.Listele de inventar care cuprind inventarul scriptic, faptic, diferente, pret achizitie ,
valoare diferente
22
c.Procesul verbal al inventarierii
d.Confirmarile de sold in legatura cu creantele detinute la terti (clienti, furnizori-debitori,
banci)
Termen : maxim 31 martie a anului urmator celui de prelucrat
2.Bilant
formulare bilant
note explicative
raport de gestiune
extras din procesul verbal al ad.generale privind aprobarea bilantului si repartitia
profitului
raport cenzori/ auditori - unde este cazul
formular depunere bilant Reg.Comertului
declaratia 101
declaratia privind furnizorii externi de prestari servicii
copie CUI
balanta sintetica
Termen : maxim 31 mai a anului urmator celui de prelucrat
3.Registrul de evidenta fiscala completat cu calculul impozitului pe profit trimestrial

acolo unde este cazul
4.Registrul inventar completat cu soldurile analitice ale conturilor din balanta
5.Registrul jurnal general completat lunar cu rulajul total (debit = credit) din balanta
fiecarei luni
6.Cartea mare pentru toate conturile in format pdf pe discheta
7.Verificare vector fiscal
8.Verificare fisa fiscala - o data pe an se verifica declaratiile depuse
Termen : maxim 15 ianuarie a anului urmator celui de prelucrat
Dosarul anual de predat la client cuprinde :

…dosarul cu inventarul anual
…dosarul de bilant
Termen: maxim 05 iunie a anului urmator celui de prelucrat
1.6. Evaluarea sistemului de control intern adoptat de entitatea economică
Sistemul de control intern aplicat de către societate este cel după ghidul publicat de către
CECCAR5, și anume urmează șapte pași privind aplicarea acestui, plus anexele.
Responsabilitățile conducerii cu Să descrie responsabilitățile firmei pentru
privire la calitate în cadrul firmei promovarea unei culturi interne concentrate pe
controlul calităţii
Dispoziții de etică relevante Să ofere îndrumări cu privire la principiile
fundamentale care definesc etica profesională
Acceptarea și continuarea relațiilor Să ofere îndrumări referitoare la stabilirea
5
Ghid de control al calității după practicile mici și mijlocii, CECCAR, Ediția a III – a, Textul în limba română al
Ghidului de control al calității pentru practicile mici și mijlocii, Ediția a III-a © 2019 al International Federation
of Accountants (IFAC). Toate drepturile rezervate.
23
cu clienții și a misiunilor specifice politicilor şi procedurilor adecvate de acceptare şi
continuare
Resurse umane Să ofere îndrumări referitoare la componentele de
resurse umane ale politicilor şi procedurilor
eficiente de control al calităţii
Îndeplinirea misiunii Să ofere îndrumări referitoare la elementele
implicate în îndeplinirea misiunii, evidenţiind
rolul partenerului de misiune, al planificării,
monitorizării, revizuirii, al consultării, al
soluţionării diferenţelor de opinie şi al realizării
revizuirii de control de calitate a misiunii
Monitorizarea Să ofere îndrumări cu privire la monitorizarea
politicilor şi procedurilor firmei referitoare la
sistemul de control al calităţii, inclusiv programul
de monitorizare al firmei, procedurile de inspecţie,
raportul responsabilului cu monitorizarea,
abordarea şi înlăturarea deficienţelor şi reacţia la
reclamaţii şi acuzaţii
Documentarea Să ofere îndrumări cu privire la dispozițiile de
documentare ale firmei, atât la nivelul misiunii
(inclusiv revizuirea de control de calitate a
misiunii), cât şi pentru sistemul de control al
calităţii din cadrul firmei
Anexe Anexa A – Declaraţia de independenţă a partenerilor şi a personalului

Anexa B – Declaraţia de confidenţialitate
Anexa C – Acceptarea unui client (aspecte recomandate spre a fi luate în
considerare)
Anexa D – Desemnarea personalului pentru misiune (etape de planificare
recomandate)
Anexa E – Consultanță
Anexa F – Revizuirea de control de calitate a misiunii (proceduri recomandate)
Anexa G – Procesul de monitorizare a sistemului de control al calității
(considerente recomandate)
Anexa H – Raportul responsabilului cu monitorizarea (conținut recomandat)
Aceste anexe sunt prezentate ca ajutoare practice pentru acele firme care optează pentru
utilizarea lor. Ele pot fi adaptate după necesități, în funcţie de dispoziţiile profesionale şi
de reglementare din cadrul jurisdicţiei unde urmează a fi aplicate şi pot fi personalizate
după cum se consideră adecvat pe baza politicilor şi procedurilor firmei.
Fiecare capitol al Ghidului a fost organizat după următorul format:
• Titlul capitolului
• Obiectivul capitolului Acesta descrie conţinutul şi obiectivul capitolului.
• Referinţe primare
24
Referinţele menționate la începutul fiecărui capitol se referă la acele paragrafe din ISQC 1
care sunt cele mai aplicabile pentru subiectul tratat în capitolul respectiv. Acest lucru nu
înseamnă că alte referinţe nu sunt aplicabile sau că nu trebuie luate în considerare.
• Consideraţii generale şi conţinutul capitolului Secţiunea de consideraţii generale cuprinde:
 Textul dispoziţiilor aplicabile din ISQC 1; şi
 Un rezumat al problemelor abordate în cuprinsul capitolului.
Secţiunea de consideraţii generale este urmată de o discuţie mai detaliată a subiectului
tratat şi de o îndrumare practică pas cu pas / metodologie referitoare la modul de
implementare a dispoziţiilor. Această parte include trimiteri la alte materiale relevante, în
special la Standardul Internaţional de Audit (ISA) 220, Controlul calităţii pentru un audit
al situaţiilor financiare.
Exemplu studiu de caz privind aplicarea ghidului
A fost elaborat un studiu de caz pentru a însoţi Ghidul, în scopul ilustrării modului în care
anumite elemente ale unui sistem de control al calităţii pot fi aplicate în practică. Următoarea
descriere oferă informaţii contextuale despre practicianul independent fictiv M.M. şi Asociaţii.
Capitolele următoare includ comentarii cu privire la studiul de caz pentru a ilustra practic
conceptele.
M.M. și Asociații
Informații generale
Marcel Mooney este un practician independent, care operează ca M.M. și Asociații și are
patru angajați. Practica îndeplineşte un număr mare de misiuni de revizuire (unele dintre ele
fiind pentru membri ai familiei sau prieteni apropiaţi), câteva activităţi de audit pentru
entităţi mici şi activităţi de audit pentru trei entităţi mijlocii. Printre clienţii de audit mai
substanţiali se află un cămin de bătrâni, o agenţie guvernamentală locală şi cea mai mare
reprezentanţă de motociclete din oraş. Agenţia guvernamentală locală a avut parte de multă
publicitate negativă în ultima vreme din cauza acuzaţiilor de corupţie împotriva membrilor
de vârf ai conducerii. Marcel îi cunoaşte de mai mulţi ani pe membrii conducerii şi
consideră că acuzaţiile sunt nefondate. Căminul de bătrâni a întârziat aproape un an cu plata
onorariilor pentru auditul din anul precedent şi firma trebuie să înceapă în curând să îşi
programeze activitatea de teren.
Marcel, în vârstă de 48 de ani, şi-a început practica în anul 1990, fără angajaţi. Firma a
crescut treptat în ultimii 18 ani. Marcel este o persoană dinamică şi face ca viaţa la birou să
fie interesantă. Dacă ceva pare distractiv, Marcel este de obicei în centrul activităţii
respective. Are calităţi de marketing excelente şi promovează firma oriunde merge. Marcel
câştigă bine şi nu are planuri de retragere. Angajaţii M.M. sunt Deborah D’Alessandro, care
are trei ani de experienţă în cadrul firmei şi speră să obţină o calificare de profesionist
contabil anul viitor; un tehnician contabil, Bob Morton; şi doi studenţi înscrişi de curând
într-un program de studii profesionale de contabilitate, care sunt nou-veniţi în firmă. Bob
are un an de experienţă şi și-a început activitatea în cadrul firmei în urmă cu patru luni.
Entuziasmul său compensează lipsa de experienţă. Deborah îi reaminteşte mereu lui Bob să
pună mai multe întrebări clientului şi să se documenteze mai temeinic. În mai multe cazuri,
25
lui Bob i-au scăpat aspecte-cheie din dosar, iar Deborah a trebuit să se întoarcă la client şi
să obţină informaţii suplimentare.
Asemenea multor alţi specialişti, Marcel ezită să refuze clienţii noi, uneori chiar pe cei cu
reputaţie proastă. El consideră că toată lumea are dreptul la servicii profesionale. De
curând, Marcel l-a acceptat pe Mark Spitzer drept client de audit. Mark este proprietarul
restaurantului local, care are legături cu membri ai comunităţii cu reputaţie îndoielnică.
Mark a avut, de asemenea, probleme cu autorităţile fiscale, care au dus la amenzi, penalități
şi, într-un caz, la condamnare cu suspendare. Nu s-ar putea spune că Deborah aşteaptă cu
nerăbdare auditul şi mediul de lucru pe care va trebui să îl suporte pentru a-şi face treaba.
În ciuda dimensiunii mici a firmei şi a atitudinii oarecum informale a lui Marcel faţă de
elaborarea politicilor, nu au existat reclamaţii sau acuzaţii la adresa firmei şi majoritatea
clienţilor ar spune că sunt satisfăcuţi de serviciile firmei.
Procesul de planificare a firmei

Procesul de planificare a firmei se rezumă la faptul că Marcel petrece o zi reflectând asupra
anului precedent şi asupra pregătirii unui buget simplu. Bugetul constă de obicei în cifrele
anului anterior ajustate în funcţie de câştigurile sau pierderile de clienţi cunoscute. Bugetul
abordează şi necesarul de capital, costurile cu personalul şi cheltuielile de birou. Deoarece
concurenţii din oraş par să aibă mai puţine misiuni de audit şi revizuire, Marcel vede acest
lucru ca pe o oportunitate de a-şi creşte cota pe piaţa de asigurări. El se gândește să se
înregistreze la organismul de reglementare în domeniu pentru a putea efectua audituri
pentru entităţi cotate. Marcel discută în mod normal planul de venituri al firmei cu Deborah
şi planifică împreună personalul şi alte resurse, cum ar fi identificarea necesarului de
echipament şi mobilier pentru anul următor.
Resurse umane
Procesul de angajare este informal. În momentul în care un membru al personalului anunţă
că va pleca din firmă, Marcel dă un anunţ în ziarul local sau revede CV-urile primite recent
de la persoane care caută de lucru. Când se găseşte un candidat, Marcel intervievează
persoana şi ia o decizie. Marcel încearcă să verifice calificările şi recomandările
candidaţilor, dar uneori nu finalizează procesul din cauza presiunii exercitate de întâlnirile
cu clienţii şi de misiuni. Deborah îl ajută pe Marcel în repartizarea personalului atunci când
apar conflicte de timp şi găseşte de lucru membrilor personalului care nu sunt ocupaţi.
Deoarece membrii personalului subordonat nu par să rămână niciodată foarte mult în firmă,
Marcel ezită să consume timp şi bani cu instruirea acestora. În plus, este de părere că
instruirea „la locul de muncă” este cea mai bună instruire. Mai mult, nu evaluează foarte
des performanţa angajaţilor şi nu păstrează la dosar decât scurte însemnări cu privire la
personal, cu excepţia informaţiilor personale legale necesare pentru întocmirea fişelor
fiscale anuale.
Standarde profesionale
Marcel este îngrijorat în privinţa noilor reguli referitoare la independenţă. Îi este teamă că
acestea îl vor împiedica să desfăşoare anumite misiuni de asigurare. De exemplu, în
momentul în care Deborah a pus sub semnul întrebării independenţa firmei față de un client
de audit nou, Magnificent Dollar Stores (afacere deţinută parţial de către cumnata lui
Marcel), acesta i-a răspuns: „Abia dacă o cunosc pe femeie. Nu este niciun pericol”.
Marcel îşi petrece timpul gestionând sau atrăgând clienţii, deci nu s-a ţinut la curent cu
26
noile standarde profesionale atât cât şi-ar fi dorit. I se pare că noile standarde sunt prea
complicate şi necesită prea mult timp pentru a fi înţelese de către practicienii activi şi de
către clienţii acestora. Abia dacă are timp să se ţină la curent cu toate modificările fiscale.
Marcel se bazează în mare măsură pe Deborah pentru a se asigura că dosarele de misiune
respectă standardele profesionale.
Marcel opune rezistenţă tehnologiei de ultimă oră, dar, în urma unor presiuni, a cumpărat
recent laptopuri pentru Deborah şi Bob, care doreau să înceapă să folosească programul
pentru foi de lucru electronice. Studenţii împart un calculator de birou. Marcel a luat în
considerare posibilitatea de a deveni membru al unui grup local de firme mici care oferă
instruire cu privire la noile standarde, dar nu a avut încă timp să contacteze firma şi să
analizeze avantajele şi costurile asociate afilierii.
Ca urmare a comentariilor primite în urma ultimei inspecţii a practicii, în urmă cu doi ani,
M.M. a achiziţionat un abonament la anumite materiale ale bibliotecii de resurse, inclusiv
un manual de audit şi revizuire care include exemple şi modele standardizate. În ciuda
comentariilor negative, atitudinea lui Marcel faţă de inspectarea practicii se referă numai la
obţinerea unei „note de trecere”, fără să se angajeze la proceduri suplimentare despre care
el consideră că nu vor face altceva decât să consume timpul disponibil limitat al
personalului său care nu generează onorarii pentru firmă.
Planificarea şi revizuirea dosarelor
Deoarece Marcel îşi cunoaşte bine clienţii, i se pare că şedinţele de planificare sunt rareori
necesare. Abordarea utilizată în mod obişnuit în cadrul firmei este pur şi simplu de a face
ceea ce s-a făcut cu un an înainte. Marcel revizuiește singur propriile dosare. Personalul
misiunii este informat pe scurt de către Marcel înainte de a-şi începe munca de teren. Se
obţin scrisori de misiune, dar pentru clienţii existenţi acest lucru se face de obicei după
finalizarea misiunii. Modelele standard sunt utilizate în majoritatea cazurilor. Personalul
trebuie să completeze dosarul cât se poate de bine şi să îl predea spre a fi revizuit. Deborah
îşi revizuiește propria muncă şi pe cea a lui Bob şi a studenţilor înainte de a preda dosarul
lui Marcel pentru a fi semnat. Marcel nu are înclinaţie spre munca de revizuire a dosarelor,
care necesită răbdare, şi devine frustrat atunci când sunt prea multe documente în dosar. I-
ar plăcea să aloce timp pentru revizuirea atentă a dosarelor, dar uneori cantitatea de
documente pe care angajaţii le pun în dosar face acest lucru prea solicitant din punctul de
vedere al timpului.
După ce a auzit despre noile standarde de control al calităţii, Marcel i-a cerut lui Deborah să
le studieze şi să îi furnizeze un raport ulterior cu recomandări referitoare la ce ar trebui să
facă firma. Singura condiţie pusă de către Marcel a fost ca modificările să fie menţinute la
minim, pentru că regulile de conformare tind să ia din timpul ce ar putea fi facturat.
Deborah nu este de acord cu această abordare. Ea ştie, de asemenea, că firma nu dispune de
un proces formal pentru a determina dacă şi când ar trebui efectuată o revizuire de control
de calitate a misiunii pentru un dosar, însă este conştientă că aceasta este doar o parte a
dispoziţiilor din standarde.
27
TEMA 2
Evaluarea structurilor situaţiilor financiare. Concepte de capital şi de
menţinere a capitalului în cazul entităţilor economice
Întocmirea lucrarilor de sinteza si raportare financiar-contabila, constituie un proces

complex de prelucrare a datelor din conturi în scopul obtinerii indicatorilor economico-financiari
privind situatia patrimoniului, rezultatele obtinute si datoriile fiscale.
Pe baza datelor din contabilitatea curenta, unitatile patrimoniale, indiferent de specificul
activitatii, forma de organizare sau tipul de proprietate, întocmesc periodic, în cursul anului,
diferite documente sau lucrari contabile centralizatoare. Acestea se concretizeaza, de fapt, în
completarea unor formulare tipizate, elaborate de Ministerul Finantelor.
Componentele si continutul informational al acestor lucrari contabile difera în functie de scopul
pentru care se întocmesc si perioadele pentru care se face raportarea, astfel:
- Balanta de verificare, se elaboreaza, potrivit art. 22 din Legea contabilitatii nr. 82/1991-
Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat se întocmeste lunar, trimestrial
sau anual, în functie de natura datoriei ce se creeaza fata de bugetul statului pentru perioada
de raportare.
În acest document se înscriu mai multi indicatori ce reprezinta, asa cum îi spune si
denumirea documentului, datorii sau obligatii fata de bugetul statului referitoare la:
- taxa pe valoarea adaugata (capitolul A), ce se completeaza lunar, si cuprinde rubrici privind
TVA de plata pentru perioada de raportare si TVA de rambursat pentru perioada de raportare;
28
- impozitul pe venitul din salarii si pe venituri asimilate salariilor (capitolul B), se completeaza
lunar si se refera la sumele care trebuie virate, la bugetul de stat, reprezentând impozitul pe
veniturile salariale si asimilate acestora;
- impozitul pe profit (capitolul C), se completeaza lunar, pentru impozitul pe profit datorat de
Banca Nationala a României si alte banci si trimestrial, pentru impozitul pe profit datorat de
celelalte unitati patrimoniale;
În cele doua rubrici specifice impozitului pe profit, din aceasta declaratie, se înscrie
impozitul pe profit datorat cumulat, la sfârsitul perioadei precedente si impozitul datorat cumulat
la sfârsitul perioadei de raportare.
- accizele datorate pentru perioada de raportare (capitolul D), se completeaza lunar numai de
catre unitatile care încaseaza asemenea taxe speciale de consumatie.
- impozitul pe dividende (capitolul G), se completeaza lunar de unitatile platitoare de venituri
din dividende, pentru sumele calculate si retinute din acestea conform prevederilor legale.
Celelalte obligatii cuvenite bugetului statului, ce sunt raportate si înregistrate pe baza
acestei declaratii, se completeaza în formular la termenele legale, numai de catre acele unitati
carora le sunt specifice impozitele si taxele respective.
- Decontul privind taxa pe valoarea adaugata, se întocmeste lunar de catre agentii economici
care sunt înregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si se depune
la organul fiscal teritorial.
Lucrarile de sinteza,ce se întocmesc semestrial, includ urmatoarele piese componente:
Rezultatele financiare (cod 01); Situatia patrimoniului (02); Date informative (cod 03); Impozite,
taxe si alte obligatii datorate si varsate (cod 04); Plati restante (cod 05); Raportul de gestiune,
formular netipizat, în care se analizeaza activitatea si principalii indicatori economico-financiari
prezentati în raportarile contabile semestriale.
- Rezultatele financiare, reprezinta o situatie ce se întocmeste pentru primele sase luni ale
anului cu date referitoare la venituri si cheltuieli, cumulate de la începutul anului pâna la
finele perioadei de raportare.
În cadrul acestei situatii veniturile sunt structurate în trei grupe, iar cheltuielile în patru
grupe si permit determinarea rezultatului din exploatare, rezultatului financiar, rezultatului
exceptional si a rezultatului net al exercitiului. Din punct de vedere grafic, se prezinta sub forma
de lista si are acelasi continut informational ca si situatia privind contul de profit si pierdere, ce
se întocmeste anual.
- Situatia patrimoniului care, din punct de vedere al continutului informational, nu este,
altceva, decât bilantul anual în care sunt înscrise date de la începutul anului si la finele
perioadei de raportare, privind activele si pasivele ce concretizeaza patrimoniul unitatii sub
cele doua aspecte. Întocmirea acesteia se face pe baza preluarii soldurilor conturilor, sau
gruparii lor, din balanta de verificare sintetica din luna de la finele perioadei de raportare.
- Date informative prin intermediul careia sunt prezentati urmatorii indicatori: fondurile
speciale datorate si varsate pe perioada de raportare; numarul de salariati, salariile brute,
impozitul calculat asupra acestora si contributiile pentru asigurarile sociale si protectia sociala
aferente; creantele unitatii grupate pe termene de lichiditate sau de încasare (sub un an,
respectiv peste un an); datoriile unitatii grupate pe termene de exigibilitate sau de decontare
(sub un an, între 1-5 ani si peste 5 ani); date informative privind evolutia creditelor, a
împrumuturilor si a datoriilor financiare, precum si date privind investitiile straine în
România.
29
- Impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate cuprinde informatii cu privire la toate
categoriile de impozite si taxe datorate si varsate în perioada raportata, precum si cele virate
în plus.
- Plati restante cuprinde: datoriile restante fata de furnizori (peste 30 de zile, 90 de zile si
peste 1 an); datoriile restante reprezentând contributiile unitatii si salariatilor la asigurarile
sociale; impozitele si taxele neplatite în termen la bugetul statului, respectiv la bugetele
locale; creditele nerambursate la scadenta, delimitate pe termene (30 zile, 90 zile, 1 an),
precum si dobânzile restante.
Situatiile contabile de sinteza si raportare semestriala, precum si raportul de gestiune sunt
semnate de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care
poarta raspunderea asupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si
realizarii indicatorilor economico-financiari prezentati în raportarile mentionate.
Formularele de raportare contabila semestriala, împreuna cu o copie dupa codul fiscal,
raportul de gestiune si o copie dupa balanta de verificare a conturilor sintetice se depun în
termenul legal la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale sectoarelor.
S.C.ENTITATEA DE PRACTICĂ S.R.L. depune lunar online urmatoarele declaratii fiscale:
Formular 300 Decont de tva se depune de către contribuabilii înregistraţi ca plătitori de
tva lunar, până la data de 25 a lunii următoare.
Declaratia 394 se depune de către contribuabilii care sunt înregistraţi în scopuri TVA,
semestrial.
Este o declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul
naţional.Declaratia se depune pentru orice operatiune taxabila in Romania pentru care este emisa
o factura, inclusiv pentru avansuri, precum si pentru operatiunile la care se aplica sistemul TVA
la incasare, sau cele care au inscrisa mentiunea "taxare inversa" sau "TVA la incasare",
indiferent de data la care intervine exigibilitatea TVA.
Formular 112 cuprinde obligaţiile fiscale ale contribuabililor care au salariaţi CAS,
CASS.Şomaj etc, indiferent de formă de organizare. Acesta se transmite online pe baza
certificatului digital .
Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor.
La finele exercitiului financiar fiecare unitate economica este interesata si trebuie sa
cunoasca situatia patrimoniului, precum si rezultatele obtinute.
Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, exercitiul financiar începe la 1 ianuarie si se
încheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, când acesta începe la data
înfiintarii unitatii patrimoniale. Termene de depunere a situatiilor financiare anuale:
- pentru societăti comerciale, societăti/companii nationale, regii autonome,institute nationale de
cercetare-dezvoltare – 150 de zile de la încheierea exercitiului financiar.
- pentru celelalte persoane prevăzute de Legea contabilitătii – 120 de zile dela încheierea
exercitiului financiar.
Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două
dintre următoarele trei criterii: a) totalul activelor: 1.500 000 lei; b) cifra de afaceri netă: 3.000
000 lei; c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10. Microentităţile nu au
30
obligaţia elaborării notelor explicative la situaţiile financiare anuale. Ele trebuie sa depuna
urmatoarele situatii financiare anuale:
1. Bilanţ prescurtat ;
2. Cont prescurtat de profit şi pierdere ;
3. Nu au obligația elaborarii notelor explicative;prezintă informașii la secțiunea Cont de profit și
pierdere, Situațiile financiare anuale se verifică după caz de cenzori.
Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza sau de raportare financiara ce se
foloseste pentru finalizarea exercitiului financiar, care trebuie sa dea o imagine fidela, completa
si clara a situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute. Bilantul contabil, prin continutul
informational, reflecta, dupa norme metodologice unitare, comparativ cu exercitiul precedent, în
mod sintetizat si sistematizat, toate elementele de activ si de pasiv ale întreprinderii la sfârsitul
exercitiului, precum si în alte situatii, cum sunt fuziunea, încetarea activitatii etc.
Microentitatile intocmesc si un cont prescurtat de profit si pierdere, care sa prezinte
separat:
 cifra de afaceri neta;
 alte venituri;
 costul materiilor prime si al consumabilelor;
 cheltuieli cu personalul;
 ajustari de valoare;
 alte cheltuieli;
 impozite;
 profit sau pierdere
Firmele care vor să rămână plătitoare de impozit pe profit începând cu data de 1 februarie
2017 au putut face acest lucru majorând capitalul social la plafonul minim de 45.000 de lei,
conform legislației în vigoare. Astfel, după cum se arată într-un proiect pentru modificarea
normelor Codului fiscal, adoptat recent de Guvern, majorarea capitalului social este o opțiune
validă chiar și în cursul lunii martie 2017. La începutul acestui an s-a stabilit că, din prima zi a
lunii februarie 2017, toate firmele cu afaceri sub 500.000 de euro sunt obligate să treacă la
regimul de impozitare „micro”.Regulile de încadrare a firmelor la categoria
microîntreprinderilor, ce sunt incluse în Codul fiscal, au fost modificare în ianuarie 2017, prin
majorarea plafonului de venituri în funcție de care o companie trebuie să plătească impozitul
„micro” sau impozitul pe profit. Concret, firmele cu afaceri între 100.001 și 500.000 de euro în
anul 2016, plătitoare de impozit pe profit în ianuarie 2017, sunt obligate să treacă din februarie
2017 la impozitul „micro”.
Entitățile mici
Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria
microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
 totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
 numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Entităţile mijlocii şi mari
Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel
puţin două dintre următoarele trei criterii:
31
 totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
 cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
 numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
Important!
Entitatea schimbă categoria în care se încadrează în situația în care în două exerciții
financiare consecutive depășește sau încetează să mai depășească limitele a cel puțin două
dintre criteriile de mărime. Prin două exerciții financiare consecutive se înțelege exercițiul
financiar precedent celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și exercițiul
financiar curent, pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime

prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza
indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de
raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare
încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar publicat
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013, se mai arată în Ordinul MFP nr.
1802/2014.
TEMA 3
Reflectarea în legislaţia contabilă naţională sau potrivit standardelor

internaţionale de contabilitate a ciclului investiţional
La intrarea titlurilor de valoare se întocmesc documentele care confirmă intrarea titlurilor

de valoare (procesul-verbal de primire-predare a titlurilor de valoare, proces-verbal de evaluare a
aporturilor nebăneşti, procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota de contabilitate şi alte
documente).
În aceste documente se înregistrează denumirea titlurilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni),

denumirea emitentului, cantitatea, valoarea de procurare, valoarea nominală etc. Evidenţa
analitică a investiţiilor se ţine pe tipuri în registrele de evidenţă la conturile 131, 132, care includ:
denumirea investiţiei, emitentul titlurilor de valoare, cantitatea, valoarea nominală, valoarea de
procurare.
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor în Planul de conturi sunt prevăzute următoarele

conturi de activ:
 131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;

32
 132 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”;
 133 “Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”;
 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”;
 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”.
Contul 131 (132) este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
investiţiilor pe termen lung ale întreprinderii în părţi nelegate (legate).
Structura conturilor de investiţii este următoarea:
131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

132 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”
DEBIT CREDIT
Sold iniţial (Si) – valoarea investiţiilor pe
termen lung în părţi nelegate (legate) la
începutul perioadei de gestiune (se obţine
din capitolul 1 a Bilanţului contabil, rd. 100
din perioada de gestiune precedentă)
Valoarea de intrare a investiţiilor pe termen Valoarea investiţiilor pe termen lung ieşite
lung în părţi nelegate (legate) procurate
Suma calculată suplimentar a diferenţei pînă Decontarea diferenţei care depăşeşte
la valoarea nominală a titlurilor de valoare valoarea nominală a titlurilor de valoare de
de datorii (recuperabile) pe termen lung datorii pe termen lung
Soldul final (Sf) – valoarea investiţiilor pe
termen lung în părţi nelegate (legate) la
finele perioadei de gestiune (se reflectă în
capitolul 1 a Bilanţului contabil, rd. 100)
Pentru contul 131 sunt prevăzute următoarele subconturi:
 1311 „Cota de participaţie şi acţiuni”,

 1312 „Obligaţiuni”,
 1313 „Împrumuturi acordate”
 1314 „Alte investiţii pe termen lung”
Pentru contul 132 sunt prevăzute următoarele subconturi
 1321 „Investiţii pe termen lung în întreprinderi-fiice”

 1322 „Investiţii pe termen lung în întreprinderi asociate”
 1323 „Investiţii pe termen lung în alte părţi legate”
Conţinutul conturilor 231, 232 este analogic cu cea a conturilor 131, 132. Componenţa
subconturilor a acestor conturi diferă (vezi Planul de conturi).
Pentru generalizarea informaţiei privind modificarea (majorarea, reducerea; valorii de

investiţiilor pe termen lung ca urmare a reevaluării acestora este destinat contul rectificativ 133
„Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung). Structura acestui cont este următoarea.
33
În debitul contului 133 se reflectă sumele ecartului de reevaluare (majorării) a
investiţiilor pe termen lung reevaluate şi decontarea sumelor reducerii de reevaluare a acestora în
cazul ieşirii lor, iar în credit – sumele reducerii de reevaluare a investiţiilor pe termen lung
reevaluate şi decontarea ecartului de reevaluare a acestora în cazul ieşirii lor.
Soldul contului 133 poate fi debitor, în cazul în care la finele perioadei de gestiune suma

ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung depăşeşte suma reducerii de reevaluare a
acestora, sau creditor, în cazul în care suma reducerii de reevaluare depăşeşte suma ecartului de
reevaluare a investiţiilor.
Soldul debitor al contului 133 se reflectă cu cifre obişnuite, iar soldul creditor – cu cifre
negative, adică între paranteze, în capitolul 1 «Active pe termen lung» din Bilanţul contabil.
În Planul de conturi pentru contul 133 sînt prevăzute următoarele subconturi:
 1331 «Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung»

 1332 «Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung»
Evidenţa analitică a rezultatelor reevaluării investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipurile,

clasele şi emitenţii acestora şi pe alte direcţii prevăzute în politica de contabilitate a
întreprinderii.
Evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora:
1. contra mijloace băneşti,

2. în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sau altor hîrtii de valoare,
3. pe calea schimbului cu alte active.
Să examinăm intrarea investiţiilor în baza următorul exemplu.
Exemplul 1
La 28.08.2009 întreprinderea „Alfa” a cumpărat 1000 acţiuni pe termen lung cu preţ

unitar de 200 lei, cheltuielile de procurare (serviciile de broker, şi de consulting) achitate prin
intermediul titularului de avans fără acordarea avansului – 1 380 lei. Valoarea de intrare a
acţiunilor este 201 380 lei (1 000 x 200 + 1 380).
În contabilitatea investitorului se vor efectua următoarele înregistrări contabile:
a) la procurarea investiţiilor contra mijloace băneşti:
Varianta I. Plata pentru procurarea investiţiilor coincide cu momentul primirii acestora.
Reflectarea valorii de procurare a acţiunilor:
 Dt 131 200 000 lei,

 Ct 241, 242, 243 200 000 lei;
34
Reflectarea cheltuielilor de procurare:
 Dt 131 1 380 lei,
 Ct 532 1 380 lei.
Varianta II. Procurarea investiţiilor se efectuează cu plată ulterioară
Reflectarea valorii de cumpărare a investiţiilor cu achitarea ulterioară:
 Dt 131, 132 200 000 lei

 Ct 521, 522, 539 200 000 lei
 Dt 131 1 380 lei
 Ct 532 1 380 lei
Achitarea datorii pentru investiţiile procurate:
 Dt 521, 522, 539 200 000 lei

 Ct 241, 242, 243 200 000 lei
Varianta III. Plata pentru procurarea investiţiilor se efectuează anticipat
Virarea mijloacelor băneşti:
 Dt 229 200 000 lei

 Ct 241, 242, 232 200 000 lei
 Dt 131 1 380 lei

 Ct 532 1 380 lei
Reflectarea valorii de cumpărare a investiţiilor intrate:
 Dt 131, 132 200 000 lei

 Ct 229 200 000 lei
În toate variantele examinate, indiferent de modul de plată a investiţiilor, valoarea lor de

intrare va constitui 201 380 lei.
b) la procurarea investiţiilor în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sau altor

hârtii de valoare:
În cazul procurării investiţiilor în contul emiterii de către investitor a titlurilor de valoare,

valoarea de intrare a investiţiilor procurate este egală cu valoarea venală a titlurilor de valoare
emise şi a cheltuielilor de procurare. La bază determinării valorii venale se află valoarea de piaţă,
iar dacă acestea nu au circulaţie pe piaţă valoarea lor se determină în baza titlurilor de valoare
35
similare. În lipsa informaţiei menţionate se admite evaluarea titlurilor de valoare de către
evaluatori certificaţi.
Exemplul 2.
Întreprinderea „Speranţa” S.A. a emis 100 acţiuni cu valoarea nominală 1 000 lei
pentru o acţiune (valoarea totală – 100 000 lei) pentru a le aduce ca aport în capitalul statutar
al întreprinderii „Plai” S.R.L. obţinînd astfel 10 % din capitalul statutar al acesteia în sumă de
95 000 lei. Întreprinderea „Speranţa” S.A. a transmis acţiunile sale întreprinderii „Plai” S.R.L.
la valoarea venală de 110 000 lei. Serviciile de consulting constituie 2 500 lei şi s-au achitat
prin intermediul contului curent.
Întreprinderea „Speranţa” S.A. va reflecta valoarea de intrare a acţiunilor intrate în felul

următor:
 Dt 131, 132 – 112 500 lei (110 000 + 2 500),

 Ct 313 – 110 000 lei,
 Ct 242 – 2 500 lei.
Anterior, la înregistrarea capitalului întreprinderii se întocmeşte formula contabilă:
 Dt 313 – 110 000 lei,

 Ct 311 – 100 000 lei,
 Ct 312 – 10 000 lei (diferenţa dintre valoarea venală şi cea nominală).
c) la procurarea investiţiilor pe calea schimbului cu alte active
În cazul procurării investiţiilor pe calea schimbului cu alte active valoarea de intrare a

investiţiilor este egală cu valoarea venală a activului transmis şi cheltuielile de procurare.
Exemplul 2.
Întreprinderea „Omega” S.R.L. a transmis societăţii de acţiuni „Orizont” S.A. un utilaj

cu valoarea venală de 800 000 lei pentru 150 de acţiuni cu preţul unitar de 5 000 lei. Valoarea
de intrare a utilajului transmis constituie 950 000 lei, uzura – 100 000 lei. Cheltuielile de
consulting şi plata brokerilor constituie 6 000 lei. Valoarea de intrare a acţiunilor va constitui
806 000 lei (800 000 + 6 000).
În contabilitatea întreprinderii „Omega” S.R.L. se vor întocmi următoarele formule contabile:
Reflectarea valorii de bilanţ şi uzurii obiectului transmis:
 Dt 721 – 850 000 lei (950 000 – 100 000);

 Dt 124 – 100 000 lei,
 Ct 123 – 950 000 lei;
36
Reflectarea valorii venale a utilajului transmis:
 Dt 229 – 800 000 lei,

 Ct 621 – 800 000 lei;
Reflectarea valorii titlurilor de valoare intrate:
 Dt 131, 132 – 806 000 lei,

 Ct 229 – 800 000 lei,
 Ct 227, 241, 242 – 6 000 lei.
Modul de reflectare în contabilitate a operaţiunilor de intrare a investiţiilor în alte cazuri

(cu titlul gratuit, ca rezultat la inventariere şi altele – vezi cartea A.Nederiţa „Corespondenţa
conturilor contabile”, pag. 350-353).
Valoarea de intrare a titlurilor de valoare de datorii poate să nu corespundă cu valoarea

nominală (de răscumpărare) a acestora. În acest caz, diferenţa respectivă dintre valoarea
nominală şi cea de intrare a titlurilor de valoare (cu excepţia acţiunilor) se amortizează prin
metoda liniară, întrucît la momentul răscumpărării titlurilor de valoare, valoarea de bilanţ a
acestora trebuie să corespundă cu cea nominală (S.N.C. 25, § 13).
Dacă titlurile de valoare a fost procurate la valoarea care include dobînzile neachitate,
acestea nu se iau in considerare la calculele de aducere a valorii de intrare a titlurilor de valoare
pînă la valoarea nominală. Operaţiile de aducere a valorii de intrare la valoarea nominală
(amortizarea) se reflectă prin formulele contabile:
În cazul în care valoarea de intrare este mai mică decît valoarea nominală:
 Dt 131, 132,
 Ct 621;
În cazul în care valoarea de intrare este mai mare ca valoarea nominală:
 Dt 721,
 Ct 131, 132.
Exemplul 3
Întreprinderea „Sigma” S.R.L. cumpără 180 de obligaţiuni cu preţul unitar: varianta I –

100; varianta II – 130 lei. Achitare este ulterioară. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de
120 lei. Termenul de deţinere - 3 ani. Diferenţa constituie:
 varianta 1 - 3 600 lei [(120 - 100)x180] şi se amortizează anual la suma de 1 200 lei
(3 600 : 3),
 varianta II – 1 800 lei [(130 – 120) x 180] şi se amortizează anual în sumă de 600 lei
(1 800 :3).
Formule contabile vor fi următoarele:
a) varianta I. Valoarea de intrare este mai mică decît valoarea nominală:
37
 Dt 131 1 200 lei,
 Ct 621 1 200 lei.
b) varianta II. Valoarea de intrare este mai mare decît valoarea nominală
 Dt 721 600 lei,
 Ct 131 600 lei.
Creanţele privind dobînzile, dividendele, redevenţele referitoare la titlurile de valoare se

clasifică drept venit, însă dobînzile calculate pîna la achiziţionarea titlurilor care se includ în
valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare nu se constată ca venit, ci se trec la diminuarea valorii de
intrare a tilului de valoare. Aceasta metodă se aplică şi pentru acţiunile procurate la valoarea care
include dividendele neplatite aferente perioadei de pîna la achizitionare.
Exemplul 4
Întreprinderea „Alfa” S.A. a procurat obligaţiuni cu valoarea de intrare 56 000 lei care
include şi dobînzi neplătite în sumă de 6 000 lei. Ulterior s-au calculat dobînzi în sumă de 4 000
lei. Intrarea obligaţiunilor se reflectă prin formula contabilă
 Dt 131 56 000 lei,
 Ct 242 56 000 lei.
Calcularea dobînzilor se reflectă în contabilitatea întreprinderii „Alfa” S.A. prin

următoarele înregistrări contabile:
 Dt 228 10 000 lei,
 Ct 131 6 000 lei,
 Ct 621 4 000 lei.
Prin aceste formule contabile valoarea de intrare a obligaţiunilor va fi corectată şi va

deveni reală.
Metoda evaluării la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă
se utilizează pentru evaluarea titlurilor de valoare corporative, iar modificările se înregistrează în
ansamblu pe portofoliu. Diferenţele de evaluare se contabilizează ca şi în cazul utilizării metodei
de reevaluare.
38
TEMA 4
Reflectarea în legislaţia contabilă naţională sau potrivit standardelor

internaţionale de contabilitate a ciclului de exploatare
Producţia în curs de execuţie cuprinde bunurile care n-au trecut toate fazele procesului de
producţie, nefiind încă nici producţie finită, nici semifabricat.
Pe parcursul perioadei de gestiune producţia în curs de execuţie se reflectă în conturile
clasei 8 (811, 812) şi se ia în calcul la determinarea costurilor efective a producţiei fabricate
serviciilor prestate.
Costul efectiv = Sprod.în curs de execuţie la încep. per. de gest +{mathpublisher}{sum}{/mathpublisher} consumuri –
Sprod. în curs de execuţie la finele per. de gest.
39

În contabilitatea financiară producţia în curs de execuţie se reflectă numai la sfîrşitul

perioadei de gestiune în momentul întocmirii rapoartelor financiare.
În acest scop se foloseşte contul de activ 215 “Producţie în curs de execuţie”.

În debitul acestui cont se reflectă costul producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei de
gestiune, iar în credit – decontarea valorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la începutul
perioadei de gestiune. Soldul este debitor şi reflectă valoarea producţiei în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune.
La finele perioadei de gestiune în urma inventarierii se stabile;te costul efectiv al

producţiei în curs de execuţie care se înregistrează prin formula contabilă:
 debit contul 215 “Producţie în curs de execuţie”,

 credit conturile 811 “Activităţi de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”.
La începutul de gestiune următoare perioadei, producţia producţiei în curs de execuţie se

scoate din evidenţa financiară şi se trece pe conturile contabilităţii de gestiune prin formula
contabilă:
 debit conturile 811 “Activităţi de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”,

 credit contul 215 “Producţie în curs de execuţie”.
Exemplu 3
Întreprinderea „A” dispune de următoarele date:

Stoc iniţial de produse în curs de execuţie 12 300 lei
Consumuri de materiale pentru fabricarea producţiei 85 360 lei
Consumuri privind retribuirea muncii 24 600 lei
Contribuţii de asigurări sociale şi medicale 7 380 lei
Consumuri de energie electrică prestată de terţi 8 500 lei
Costul produselor finite predate la depozit 127 210 lei
Stoc final de produse în curs de execuţie 10 930 lei
Valoarea de vînzare a produselor finite vîndute, inclusiv TVA – 20 % 28 200 lei
Costul produselor vîndute 17 500 lei

În baza acestor date vor fi întocmite următoarele formule contabile:
1. Trecerea soldului iniţial a producţiei în curs de execuţie la conturile contabilităţii de

gestiune:
 debit contul 811 „Activităţi de bază” 12 300 lei

 credit contul 215 „Producţie în curs de execuţie” 12 300 lei
2. Acumularea consumurilor de producţie:
40
 credit cotul 211 „Materiale” 85 360 lei
 credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 24 600 lei
 credit contul 533 „Datorii privind asigurările” 7 380 lei
 credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 8 500 lei
Suma TVA aferentă energiei electrice consumate se înregistrează prin formula contabilă:
 debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 1 700 lei

 credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 1 700 lei
Reflectarea costului efectiv a produselor finite:
 debit contul 216 „Produse finite” 127 210 lei

 credit contul 811 „Activităţi de bază” 127 210 lei
Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune în contul

contabilităţii financiare:
 debit contul 215 „Producţie în curs de execuţie” 10 930 lei

Reflectarea venitului obţinut din vînzarea produselor finite:
 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 23 500 lei
 debit contul 611 “Venituri din vînzări” 23 500 lei
Calcularea TVA aferent produselor vîndute:
 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 4 700 lei
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” 4 700 lei
Decontarea costului produselor vîndute:
 debit contul 711 “ Costul vînzărilor” 17 500 lei

 debit contul 216 “Produse” 17 500 lei
Astfel, contul 811 „Activităţi de bază” la finele perioadei de gestiune nu are sold.
În afară de formulele contabile expuse, contul 215 „Producţie în curs de execuţie” mai

corespondează în următoarele cazuri:
1. la constatarea plusurilor de producţie în curs de execuţie în urma inventarierii:
 debit contul 215 “Producţie în curs de execuţie”

 credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”
2. la costul efectiv a lipsurilor de producţia în curs de execuţie:
 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”,
41
 credit 215 “Producţie în curs de execuţie”.
Alte cazuri de ieşiri a producţiei în curs de execuţie (la transmiterea cu titlul gratuit,
alocarea în capitalul statutar altor întreprinderi, la distrugerea în urma calamităţilor naturale) se
întocmesc prin formulele contabile similare cu reflectarea ieşirii de materiale în astfel de cazuri.
TEMA 5
Procedurile contabile din cadrul societății
1. Proceduri privind organizarea și conducerea contabilității (Anexa 2);

2. Proceduri de lucru (Anexa 3);
3. Procedura privind inventarierea anuală a patrimoniului (Anexa 4);
4. Inventarierea (Anexa 5);
5. Procedura privind întocmirea registrelor contabile (Anexa 6);
6. Procedura privind verificarea egalității operțiunilor din modulul de contabilitate generală cu
operațiunile din celelalte module (Anexa 7);
7. Procedura privind întocmirea declarațiilor (Anexa 8);
8. Procedura privind salvarea și arhivarea datelor (Anexa 9);
9. Procedura privind delegarea și supravegherea lucrărilor (Anexa 10).
42
Bibliografie
1. Legea 31/1990 *** Republicată privind societăţile comerciale
2. Ghid de control al calității după practicile mici și mijlocii, CECCAR, Ediția a III – a
3. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate
4. OMFP 3055/2009 actualizat 2018
43
ANEXA 1
Instrucțiuni proprii de SSM pentru activitatea de birou
În cazul persoanelor care lucrează în spații închise, adică în cadrul unor clădiri,
desfășurându-și activitatea la birou, există anumite prevederi stricte, atunci când vorbim de
sănătatea și securitatea în muncă.
Desigur ca persoanele care lucreaza fizic, in cadrul santierelor, etc beneficiaza de alte
norme SSM si PSI, acest lucru fiind perfect normal.
Mai jos va prezentam conditiile minime obligatorii pe care trebuie sa le asigure
angajatorii salariatilor care lucreaza in cadrul unor cladiri de birouri:
 la locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura
suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele
fizice impuse lucratorilor.
44
 in cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in
stare de functionare. Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control,
daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
 daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea
trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea
lucratorilor la curenti de aer. Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc
imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata
fara intarziere.
Aceste cerinte minime in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca au fost
stabilite prin Hotararea de Guvern nr. 1091/2006. Angajatorul are obligatia sa evalueze riscurile
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la amenajarea locurilor de munca.
Alte obligatii ale angajatorilor pe linie de ssm ar mai fi:
 efectuarea examenelor medicale obligatorii inainte de incadrarea si repartizarea
lucratorilor la posturile de lucru;
 instruirea salariatilor cu privire la utilizarea echipamentului cu ecran de
vizualizare inainte de inceperea activitatii si ori de cate ori se modifica
organizarea sau dotarea locurilor de munca
 planificarea activitatilor lucratorilor astfel incat activitatea zilnica in fata
ecranului sa alterneze cu alte activitati
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE

CENTRALE MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR ORDIN nr. 262. din
02.12.2010 privind aprobarea Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la spatii și
construcții pentru birouri (a se vedea pdf. - Dispozițiilor generale de apărare împotriva
incendiilor la spatii și construcții pentru birouri).
ANEXA 2
Proceduri privind organizarea și conducerea contabilității

Prin grija administratorului se stabilesc proceduri interne privind organizarea și conducerea
contabilității.
În demersul privind stabilirea de proceduri proprii, se va urmări realizarea următoarelor:
1. Întocmirea și aprobarea de către organele competente a organigramei unității, cu
detalierea în privința activității financiar-contabile.
2. Elaborarea fișei postului atât pentru. personalul din compartimentul financiar contabil,
cât și pentru salariații din alte compartimente care întocmesc, potrivit diagramei de circulație,
documentele justificative ce se înregistrează în contabilitate.
45
3. Asigurarea cu personal calificat de specialitate:
a) selectarea personalului de specialitate;
b) instruirea personalului:
- la angajare;
- cu ocazia schimbării locului de muncă;
- la trasarea unor sarcini suplimentare (noi) de serviciu;
- cu ocazia modificărilor legislației economice, financiar-contabile sau fiscale.
c) asigurarea legislației financiar-contabile și fiscale, a normelor metodologice
referitoare la activitatea desfășurată de salariații implicați în întocmirea, utilizarea și controlul
documentelor justificative, a documentelor fiscale și a declarațiilor de impunere fiscală.
4. Stabilirea de proceduri privind:

a) întocmirea, prelucrarea și utilizarea documentelor justificative și contabile și a
formelor de înregistrare în contabilitate a acestora, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul;
b) stabilirea circuitului documentelor justificative și contabile pe baza unor scheme,
grafice de circulație, adaptate de fiecare unitate patrimonială în funcție de particularitățile
acesteia (organigrama societății, fișa postului);
c) ținerea registrelor contabile obligatorii;
- întocmirea, completarea și utilizarea registrator de contabilitate, inclusiv a
registrator de contabilitate obligatorii;
- numerotarea, parafarea și înregistrarea la organele fiscale;
- completarea registrator în cazul în care se utilizează tehnica de calcul;
- stabilirea rezultatelor cu ocazia închiderii exercițiului financiar, prin compararea
fiecărui cont de activ și de pasiv, determinat pe baza inventarului, cu datele din contabilitate.
d) Întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit, taxa pe
valoarea adăugată, accizele, impozitul pe salarii, contribuțiile la asigurările sociale, precum și
celelalte impozite, taxe și vărsăminte la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale, la
fondurile speciale.
e) întocmirea situațiilor financiare (bilanț, cont de profit și pierdere și anexe),
precum și a raportului de gestiune:
- modalitatea de întocmire (completare);
- verificare și aprobare;
- depunere la organele legale competente.
5. Organizarea contabilității patrimoniului:

a) organizarea și conducerea gestiunilor de imobilizări, stocuri și
disponibilități bănești, stabilindu-se proceduri distincte privind:
- gestiunile de imobilizări;
- gestiunile de stocuri;
- casa și titlurile de valori din patrimoniul unității sau primite în gaj;
- efectuarea inventarierii patrimoniului unității.
b) contabilitatea de gestiune, care se organizează de fiecare unitate
patrimonială în funcție de specificul activității și necesitățile proprii:
- înregistrarea operațiilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe
destinații, decontarea producției și calculul costului de producție al produselor fabricate,
lucrărilor executate și serviciilor prestate, inclusiv al producției, lucrărilor și serviciilor în curs de
execuție;
- calculul costurilor de producție, utilizând metoda adecvată (pe produse, pentru
46
comenzi, pe faze, globală etc.) în funcție de organizarea procesului de producție, specific
activității, mărimea unității și necesitățile proprii;
- determinarea costului subactivității.
c) contabilitatea financiară, care are caracter obligatoriu pentru toate
unitățile patrimoniale, având ca obiectiv principal furnizarea de informații:
- pentru necesitățile proprii;
- privind relațiile societății cu asociații sau acționarii;
- privind relațiile cu furnizorii de imobilizări, materii prime, materiale
consumabile, combustibil etc.;
- în relațiile cu clienții, băncile, organele fiscale etc.
d) contabilitatea managerială
- tablou de bord;
- tabloul fluxurilor de trezorerie;
- bugetul de venituri și cheltuieli.
Elaborarea de proceduri unitare de control privind:

a) controlul tehnic-operativ;
b) controlul financiar-contabil și preventiv;
c) controlul intern de gestiune;
d) controlul legal.
ANEXA 3
Proceduri de lucru
Pentru respectarea prevederilor legale în materie şi realizarea unei activităţi de bună calitate se
stabilesc câteva proceduri minimale de lucru,după cum urmează:
-l.Active imobilzate:
- conducrea entităţii stabileşte metodele de amortizare utilizate;

- se stabilesc prin decizie comisiile de recepţie;
- pentru mijloacele fixe achiziţionate se întocmesc Procese -verbale de recepţie;
47
- pentru mijloacele fixe achiziţionate care necesită montaj şi punere în funcţiune comisia de
recepţic întocmeşte Proces-verbal de recepţie şi punere în funcţiune, Proces-verbal de montaj
şi punere în funcţiune;
- în baza Catalogului privind duratele normale de funcţionare se stabileşte codul de clasificare,
numar de inventar, durata în care activul fix achiziţionat va fi amortizat;
- pentru imobilizările necorporale achiziţionate se întocmesc Procese-verbale de recepţie şi se
stabileste durata de utilizare conform prevederilor legale;
- în baza facturilor de la furnizorii de imobilizări şi a documentelor întocmite se procedează la
înregistrarea acestora în contabilitate, în modulul destinat activelor imobilizate;
- în acest modul se întocmesc notele contabile, se calculează amortizarea şi se editează
rapoarte;
- în acest modul se pot edita si documentele de receptie,fisa mijlocului fix,etc;
- notele contabile din acest modul sunt transferate în modulul de contabilitate generală şi se
procedează la verificarea lor;
- datele se salvează periodic şi la trecerea la următoarea lună de prelucrare.
2.Stocuri:
- se stabilesc prin decizie comisiile de recepție;

- pentru bunurile de natura stocurilor achiziţionate în baza facturilor, avizelor de însoţire,
comisiile de recepţie întocmesc Note de intrare-recepție și constatare diferențe N.I.R.);
- pentru bunurile de natura stocurilor produse de către entitate se întocmesc note de predare;
- pentru bunurile de natura stocurilor date în consum se întocmesc bonurile de consum;
- pentru bunurile de natura stocurilor predate spre prelucrare la terţi se întocmesc Avize de
însoţire pe care se menţionează "pentru prelucrare la terţi";
- la finele lunii producţia în curs de execuţie se evaluează pe baza inventarierii;
- facturile sunt avizate la plată de către conducerea societăţii;
- facturile însoţite de documentele de recepţie, avizele de însoţire, notele de predare, bonurile
de Consum, semnate de către cei desemnaţi pentru acest lucru,sunt înregistrate în contabilitate
în funcţie de natura documentului;
- descarcărea gestiunii se face în baza facturilor (avizelor) de livrare către clienţi;
- înregistrarea se face în modulul destinat gestiunii stocurilor;
- în acest modul se generează notele contabile, registrul stocurilor, balanţele sintetice şi analitice
ale conturilor de stocuri, liste de control intrari-ieşiri, abateri faţă de costul mediu ponderat,
fişe de magazie, documentele primare menţionate, etc.
- toate operaţiunile şi notele contabile generate sunt transferate în modulul de contabilitate
generală şi se procedează la verificarea acestora.
- datele se salvează periodic şi la trecerea la următoarea lună de prelucrare.
3.CIienţi, Furnizori:
- în cea mai mare parte livrările şi achiziţiile de bunuri şi servicii se face în baza unor contracte
de vânzare-cumpărare;
- contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate se încasează cu ordin de plată, efecte de
Încasat (cec-uri sau bilete la ordin) şi,în mică măsură, cu numerar;
- pe facturi se menţionează modalitatea de plată: ordin de plată, cec, BO la o anumită scadenţă;
- compensarea se utilizează pentru ambalaje;
- contravaloarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate se achită,în cea mai mare parte,cu efecte
de plată (cec-uri,BO cu o anumită scadenţă ), ordin de plată, numerar;
- plăţile în numerar se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor cu delegaţiile şi pentru plata
48
unor achiziţii de bunuri şi servicii cu o valoare mai mică (de la operatorii din comerţ, în
principal);
- în funcţie de de natura bunului achiziţionat facturile se înregistreză în modul de stocuri sau de
active imobilizate;
- facturile privind prestările de servicii sau de materiale nestocate se înregistrează în modulul de
contabilitate generală;
- descărcarea de gestiune a bunurilor livrate se înregistreză pe baza facturilor sau/şi avizelor în
modulul de gestiune a stocurilor;
- facturile de clienţi se înregistrează în modulul de contabilitate generală;
- pentru clienţii externi se întocmesc atât facturi în valută cât şi lei, la cursul din data facturării;
- după înregistrarea tuturor documentelor privind livrarea sau achiziţia se întocmesc jurnalele
de vânzări şi jurnalele de cumpărări;
- jurnalele se verifică cu facturile şi bonurile fiscale înregistrate;
- în urma verificării se fac eventuale corecţii;
- facturile de achiziţii se îndosariază şi se pun în bibliorafturi destinate pentru fiecare lună în
parte;
- facturile de clienţi se îndosariază la luna în care se încasează integral;
- atât pe facturile de clienţi cât şi pe cele de furnizori se operează modalitatea de plată/încasare,
mentionându-se scadenţele şi instrumentele de plată/încasare.
4.Salarii:
- statele de salarii se întocmesc în baza pontajului lunar;

- statele de salarii se întocmesc în modulul de salarii;
- statele de salarii se pot întocmi în mai multe variante (varianta detaliată,varianta
restrânsă,etc);
- odata cu statele de salarii se întocmesc fluturaşii pentru fiecare salariat în parte;
- statele de salarii se întocmesc în mai multe exemplare(l exemplar la registrul de casă,l
exemplar arhivat în dosarul cu state de salarii, 1 exemplar pentru ITM);
- se întocmeşte nota contabilă pentru salarii care se transferă în modulul de contabilitate
generală;
- se verifică nota contabila din modul de contabilitate generală cu cea din modulul de salarii;
- se intocmesc declaraţiile pentru bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul
fondurilor speciale, ITM;
- se verifica aceste declaraţii cu nota contabilă;
- se salvează datele şi se poate trece la o altă lună de prelucrare.
5.Conturi la banci în lei şi în valută:
- se înregistreză extrasele de cont pentru conturile curente, în ordine cronologică;

- se înregistreză extrasele de cont pentru credite şi se verifică acestea cu extrasele pentru
conturile curente;
- se verifică dacă soldurile zilnice coincid cu cele din extrasele de cont;
- se verifica în mod deosebit dacă soldurile din ultima zi a lunii coincid cu cele din extrasele de
cont;
- se verifică dacă contul de viramente interne are sold zero;
- odată cu înregistrarea în contabilitate se generează şi nota contabilă;
- se îndosariază extrasele de cont în dosare separate pentru fiecare bancă în parte.
- conturile de disponibilităţi în valută se evaluează la închiderea exerciţiului la cursul comunicat
49
6.Registrul de casă:
- registrul de casă se înregistreză în modulul de contabilitate generală;

- registrul de casă se întocmeşte pentru încasarile/plăţile în numerar;
- registrul de casă se întocmeşte în baza documentelor justificative puse la dispoziţie;
- ridicările/depunerile de numerar din/în bancă se verifică cu extrasele de cont;
- pentru plăţile/încasările în numerar se intocmesc dispoziţii de plata/încasare;
- registrul de casă se întocmeste în două exemplare ;
- registrul de casă rezultă şi din programul de contabilitate;
- registrul de casă împreună cu documentele justificative se îndosariază şi se pune în biblioraft
pentru fiecare lună în parte.
7.Balanţa de verificare, registrul-jurnal, registrul-inventar, registru-sah:
- după înregistrarea tuturor documentelor se verifică dacă operaţiunile înregistrate în celelalte

module au fost importate în modulul de contabilitate generală;
- se verifică notele contabile din modulul de contabilitate generală cu notele contabile similare
din contabilitatea generală;
- se închid prin procedura automată conturile de venituri, conturile de cheltuieli, conturile de
TVA
- se întocmeşte prin procedura automată balanţa de verificare în mai multe variante, registrul-
jurnal, registrul-inventar, registrul-sah;
- se verifică dacă se soldează conturile de decontări între gestiuni, contul de viramente interne;
după ce se fac verificări şi eventuate corectii, se listează balanţa de verificare, registrul-jurnal,
registrul-inventar şi periodic registrul-sah;
- aceste documente pot fi listate şi ulterior;
- se verifica rulajul lunii din balanţa de verificare cu rulaje în lună cu rulajul din registrul-jurnal
general.
- balanţa de verificare, registrul-jurnal, registrul-inventar se îndosariază în acelaşi dosar, pentru
fiecare lună în parte.
ANEXA 4
Procedura privind inventarierea anuală a patrimoniului
50
Inventarierea anuală a elementelor de activ şi a elementelor de pasiv se efectuează
conform actelor normative în vigoare referitoare la inventarierea patrimoniului.
Pentru punerea în practică a prevederilor legale se au în vedere următoarele:
- numirea prin decizie a comisiilor de inventariere, comisii din care nu fac parte gestionarii
gestiunilor inventariate şi nici persoanele ce conduc contabilitatea.
- constituirea unei comisii centrale de inventariere (dacă este cazul);
- stabilirea duratei acţiunii de inventariere pentru fiecare gestiune în parte;
- instruirea comisiilor de inventariere cu privire la lucrările pe care le au de efectuat;
- pregătirea listelor de inventariere;
- bararea fişelor de magazie înainte de începerea inventarierii;
- luarea unei declaraţii din partea gestionarului dacă are cunostinţă de eventuale plusuri sau
minusuri şi locurile unde sunt depozitate bunurile din gestiune;
- dacă inventarierea se întinde pe mai multe zile se efectuează sigilarea /desigilarea spaţiiior
aferente gestiunilor;
- completarea listelor de inventariere conform constatărilor rezultate în urma inventarierii prin
numărare, cântărire, măsurare, observare, etc;
- menţionarea pe liste separate a tranzacţiilor efectuate în cursul inventarierii;
- confruntarea scriptică cu cea faptică şi stabilirea plusurilor/minusurilor din gestiuni;
- efectuarea compensărilor, dacă se justifică acest lucru;
- întocmirea proceselor-verbale de inventariere;
- constatarea unor deficienţe şi propuneri de înlăturarea acestora;
- prelucrarea rezultatelor inventarierii şi prezentarea concluziilor comisiei centrale sau
conducerii societăţii;
- valorificarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii.
Pentru inventarierea altor elemente de activ şi elemente de pasiv se procedează astfel;
- conturile bancare, de disponibil sau credit, se inventariază confruntându-se soldul din
balanţele de verificare cu extrasele de cont din ultima zi a anului;
- pentru conturile bancare se cere confirmarea băncilor prin adresă sau semnătură pe extrasele
de cont din ultima zi a anului;
- pentru casa se verifică soldul casei şi se efectueză numărarea monetarului din casierie;
- pentru clienţi, clienţi-creditori, furnizori, furnizori-debitori, debitori, creditori se transmit
extrase de cont pentru confirmarea soldurilor;
- datoriile şi creanţele în valută se evaluează la cursul valutar de închidere din data de 31
decembrie şi se stabilesc şi înregistrează diferenţele favorabile sau nefavorabile de curs
valutar.
Rezultatele inventarierii sunt analizate în comisia centrală de inventariere care întocmeşte
procesul-verbal de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv. După valorificarea în
contabilitate a rezultatelor inventarierii anuale se întocmeşte balanţa de verificare şi informaţiile
sunt înscrise în Registrul-inventar.
Se va ţine cont şi de materialul anexat privind inventarierea.
ANEXA 5
INVENTARIEREA
51
In Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009 a aparut Ordinul nr. 2.861 din 9
octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Ordin intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I.
Cine are obligatia efectuarii inventarierii ?
(1) Prevederile acestui ordin se aplică de către persoanele juridice prevăzute la art. 1 din Legea
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, denumite în continuare entităţi.
(2) Persoanele care obţin venituri din activităţi independente şi sunt obligate, potrivit legii, să
organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă aplică prevederile prezentului
ordin.
(3) Entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Banca Naţională a României, Comisia

de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pot aplica, pe lângă prevederile prezentului ordin, şi
reglementări specifice cu privire la organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, emise de instituţiile de reglementare, în funcţie de
specificul activităţii.
(4) Entităţile prevăzute la alin. (2) au obligaţia să emită proceduri proprii privind inventarierea,
aprobate de administratorul, ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia
gestionării entităţii.
Cine raspunde de organizarea lucrarilor de inventariere ?
Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine administratorului,

ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii.
NORME privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor

şi capitalurilor proprii
1. – (1) Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintă

ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-
valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.
(2) Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor
deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii
situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.
Cand se efectueaza inventarierea ?
Entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi

capitalurilor proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului
52
financiar pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în
următoarele situaţii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe prevăzute
de lege;
b) ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi stabilite cert
decât prin inventariere;
c) ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
e) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
f) în alte cazuri prevăzute de lege.
Raspunderea gestionara
Toate elementele de natura activelor trebuie să fie date în răspundere gestionară sau în
folosinţă, după caz, salariaţilor ori administratorilor entităţii.
Care este data de referinta in efectuarea inventarierii ?
Inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se

face, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul
activităţii fiecărei entităţi.
La entităţile cu activitate complexă, bunurile pot fi inventariate şi înaintea datei de

încheiere a exerciţiului financiar, cu condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor
inventarierii în situaţiile financiare anuale întocmite pentru exerciţiul financiar respectiv.
Entităţile care, potrivit legii contabilităţii, au stabilit exerciţiul financiar diferit de anul
calendaristic, organizează şi efectuează inventarierea anuală astfel încât rezultatele acesteia să fie
cuprinse în situaţiile financiare întocmite pentru exerciţiul financiar stabilit.
În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în registrul-inventar se cuprinde

valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate cu intrările
şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului
financiar.
Procedura
Comisia de inventariere
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se

efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă de catre conducerea
unitatii. În decizia de numire se menţionează în mod obligatoriu componenţa comisiei (numele
preşedintelui şi membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda de inventariere
utilizată, gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi de terminare a operaţiunilor.
La entităţile al căror număr de salariaţi este redus, inventarierea poate fi efectuată de către
o singură persoană. În această situaţie, răspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
entităţii respective.
53
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de către o comisie
centrală, numită prin decizie scrisă. Comisia centrală de inventariere are sarcina să organizeze, să
instruiască, să supravegheze şi să controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere.
Comisia centrală de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit
prevederilor legale.
Componenta comisiei
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere, în comisiile de

inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare economică şi tehnică, care să
asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementărilor contabile aplicabile.
Externalizarea inventarierii
Inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor

proprii se pot efectua atât cu salariaţi proprii, cât şi pe bază de contracte de prestări de servicii
încheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregătire corespunzătoare.
Participarea contabililor
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii,
contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective şi nici auditorii interni sau statutari.
Prin proceduri interne, entităţile pot stabili ca la efectuarea operaţiunilor de inventariere

să participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fără ca aceştia să facă parte din
comisie.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi

numai prin decizie scrisă, emisă de către cei care i-au numit.
În condiţiile în care entităţile nu au niciun salariat care să poată efectua operaţiunea de

inventariere, aceasta se efectuează de către administratori.
În vederea bunei desfăşurări a operaţiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii

de credite sau alte persoane care au obligaţia gestionării entităţii trebuie să ia măsuri pentru
crearea condiţiilor corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere.
Arhivarea documentelor
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate

în locuri special amenajate (fişete, casete, dulapuri etc.), încuiate şi sigilate. Preşedintele comisiei
de inventariere răspunde de operaţiunea de sigilare;
Afisarea programului de inventariere
Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii se afişează la loc vizibil.
Alte mentiuni
54
Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie să se
întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe categorii de bunuri.
Bunurile existente în entitate şi aparţinând altor entităţi (închiriate, în leasing, în

concesiune, în administrare, în custodie, primite în vederea vânzării în regim de consignaţie, spre
prelucrare etc.) se inventariază şi se înscriu în liste de inventariere distincte. Listele de
inventariere pentru aceste bunuri trebuie să conţină informaţii cu privire la numărul şi data
actului de predare-primire şi ale documentului de livrare, precum şi alte informaţii utile.
Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit şi persoanei fizice

sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi aparţin bunurile respective, în termen de cel
mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul bunurilor să
comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea listelor de
inventariere.
În caz de nepotriviri, entitatea deţinătoare este obligată să clarifice situaţia diferenţelor

respective şi să comunice constatările sale persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin bunurile
respective, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării.
Disponibilitati in conturi bancare
Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se

inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din
contabilitatea entităţii.
În acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancară, puse
la dispoziţie de instituţiile de credit şi unităţile Trezoreriei Statului, vor purta ştampila oficială a
acestora.
Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cu

ocazia inventarierii, se verifică realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la
terţi se fac cereri de confirmare, care se vor ataşa la listele respective după primirea confirmării.
Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi membrii

comisiei de inventariere, de către gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către
preşedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.
În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se

semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează
atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.
Completarea listelor de inventariere se efectuează fie folosind sistemul informatic de

prelucrare automată a datelor, fie prin înscrierea elementelor de active identificate, fără spaţii
libere şi fără ştersături, conform procedurilor interne aprobate.
Procesul verbal final
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.
55
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în principal,
următoarele elemente: data întocmirii, numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere,
numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere, gestiunea/gestiunile
inventariată/inventariate, data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere, rezultatele
inventarierii, concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor
constatate şi persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu acestea, volumul
stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi
propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic, propuneri de scoatere din
funcţiune a imobilizărilor corporale, respectiv din evidenţă a imobilizărilor necorporale,
propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar şi declasare sau
casare a unor stocuri, constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea
integrităţii bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în termen

de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, administratorului,
ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entităţii. Acesta, cu avizul
conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului compartimentului
juridic, decide asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Registrul inventar
“Registrul-inventar” (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înscriu

rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate
după natura lor, conform posturilor din bilanţ.
Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-

inventar au la bază listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere şi situaţiile analitice,
după caz, care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ.
În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea
de inventariere se actualizează cu intrările sau ieşirile din perioada cuprinsă între data
inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în
registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Completarea registrului-inventar se efectuează în momentul în care se stabilesc soldurile

tuturor conturilor bilanţiere, inclusiv cele aferente impozitului pe profit, şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare, după caz.
Registrul-inventar poate fi adaptat în funcţie de specificul şi necesităţile entităţilor, cu

condiţia respectării conţinutului minim de informaţii prevăzut pentru acesta.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel

mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către
administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabilă cu gestiunea entităţii.
Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit prevederilor Legii nr.

82/1991, republicată, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
56
Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la finele exerciţiului
financiar se întocmeşte bilanţul, parte componentă a situaţiilor financiare anuale, ale cărui posturi
trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, stabilită pe baza inventarului.
57
ANEXA 6
Procedura privind întocmirea registrelor contabile
Programul de contabilitate întocmeşte registrele de contabilitate obligatorii:
 registrul jurnal;
 cartea mare-șah.
 opţional Registrul-inventar
Registrul jurnal cuprinde totalitatea operaţiunilor înregistrate în cursul unei luni în ordine
cronologică. Registrul jurnal poate fi listat în două variante:
- analitic în care apar toate operaţiunile prezentate în detaliu;

- general (sintetic) -în care operaţiunile şi sumele aferente sunt prezentate pe cumulat în
conturile corespondente la nivel de notă contabilă;
- registrul jurnal în cele 2 variante sunt listate în fiecare lună şi arhivate în dosare şi bibliorafturi;
- totalul rulajelor debitoare şi creditoare din registrul jurnal-general se verifică cu rulajele lunare
din balanţele de verificare sintetice;
- după efectuarea acestei verificări, rulajele se înscriu în registrul jurnal-format tipizat M.F.P.
Registrul inventar-
- programul de contabilitate nu permite întocmirea şi listarea registrului-inventar acesta se

întocmeşte manual -registrul inventar se arhivează în dosare şi biblioraft;
- odată cu inventarierea anuală şi valorificarea rezultatelor inventarierii şi închiderea exerciţiului
financiar se intocmeşte registrul-inventar (formularul tipizat MFP) .
Registrul "Cartea Mare"-sah-
Programul de contabilitate întocmeşte registrul-sah în mai multe variante,atât la nivelul

conturilor sintetice cât si la nivelul conturilor analitice.
Având în vedere volumul mare al raportului, faptul că acesta cuprinde toate operaţiunile
din lunile preoedente şi că poate fi întocmit şi listat în orice moment. Se recomandă ca registrul-
sah în formă prescurtastă să se listeaze lunar.
58
ANEXA 7
Procedura privind verificarea egalităţii operaţiunilor din modulul de contabilitate generală

cu operaţiunile din celelalte module
Din prezentarea programului de contabilitate, rezultă că acesta este structurat pe mai multe
module.
Operaţiunile din fiecare modul sunt transferate în modulul de contabiltate generală.
Pentru verificarea concordanţei dintre notele contabile din contabilitatea generală cu cele din
celelate module se procedează astfel:
- se transferă notele contabile din fiecare modul în parte în modulul de contabilitate generală
conform procedurilor programului de contabilitate;
- se verifică egalitatea dintre totalul notelor contabile din fiecare modul în parte cu totalul aceloraşi
note contabile din contabilitatea generală;
- se verifică facturile din modulele în care se operează cu facturi şi facturile din contabilitatea
generală, mai ales în ce priveste TVA colectat sau deductibil;
- pentru importuri, se verifică TVA plătit în vamă cu ordin de plată sau numerar cu TVA de pe
declaraţia vamală;
- pentru importuri, achiziţii intracomunitare se verifică totalul facturilor, atât în lei cât şi în valută;
- pentru exporturi, livrări intracomunitare se verifică dacă există atât facturi în valută cât şi în lei;
- întrucât se lucrează foarte mult cu contul de "Decontări între gestiunile aceleaşi unităţi" iar, în
multe cazuri, preţurile de pe facturi conţin 4 zecimale, se vefifică ca soldul acestuia sa fie zero;
- eventualele solduri se reglează prin conturile de diferenţe de preţ;
- la fiecare sfirşit de lună se listează situţia clienţilor şi efectelor de încasat, situaţia furnizorilor de
achitat şi a efectelor de plată şi se pune la dispoziţia conducerii societăţii;
- după ce se efectueză încasarea/plata facturilor cu numerar sau instrumente de plată se verifică dacă
facturile sunt soldate sau nu;
- dacă plăţile/încasările sunt la nivelul facturilor dar totuşi mai există anumite diferenţe datorită
faptului că se lucrează cu mai multe zecimale, aceste diferenţe se anulează prin procedura
automată pe seama conturilor de venituri sau cheltuieli;
- aceasta operaţiune se realizează numai după listarea jurnalelor de vânzări şi jurnalelor de
cumpărări;
- în momentul în care s-a încheiat o lună de prelucrare şi se trece la următoarea lună de prelucrare,
utilizatorul este interogat dacă notele notabile au fost transferate în modulul de contabilitate
generală;
- aceasta reprezintă încă o posibilitate de veerificare a concordanţei notelor contabile;
- după verificarea concordanţelor se poate trece la următoarea lună de prelucrare;
- o altă cheie de verificare o reprezintă egalitatea rulajului din registrul-jurnal general cu rulajele din
balanţa de verificare cu rulaje în lună;
- în balanţa de verificare a lunii următoare se verifică dacă au fost preluate corect total sume
debitoare şi creditoare din balanţa lunii anterioare. Programul de contabilitate face acest test şi în
caz de neconcordanţe sesizează utilizatorul. În acest caz trebuie verificată şi remediată conform
procedurilor sugerate de program.
59
ANEXA 8
Procedura privind întocmirea declaraţiilor
l.Decontul de TVA:
- se întocmeşte lunar/trimestrial;
- se înregistreză facturile de clienţi şi funizori;
- se listează jurnalul de vânzări şi jurnalul de cumpărări;
- programul de contabilitate verifică odată cu elaborarea decontului de TVA concordanţa
operaţiunilor din jurnale cu cele din contabilitatea generală. De asemeni verifică dacă baza
înmulţită cu cotele de TVA a fost correct calculată. Sesizează dacă sunt diferenţe, utilizatorul
având sarcina de a le rezolva conform procedurilor sugerate de program.
- se listează fişele conturilor 4423, 4424, 4426, 4427,4428 înainte de închiderea conturilor de
TVA
- se verifică jurnalele de vânzări şi jurnalele de cumpărări cu facturile emise sau primite pâna la
data acestei verificări şi cu fişele conturilor;
- se fac eventualele corecţii;
- după efectuarea corecţiilor se închid conturile de TVA, se listează din nou fişele conturilor
4423, 4424, 4426, 4427, 4428;
- se listează în două exmplare jurnalele de vâinzări şi jurnalele de cumpărări;
- în baza jurnalului de vânzări şi de cumpărări, a decontului de TVA din luna precedentă şi a
plăţilor efectuate anterior, se întocmeşte decontul de TVA pentru luna curentă;
- se listează în două exmplare şi se depune în termenul stabilit la Administraţia.finaciară.
2.Declaraţia recapitulativă pentru achiziţii şi livrări intracomunitare(390)
- se întocmeste lunar/trimestrial;
- se preiau datele din jurnalele de vânzări şi jurnalele de cumpărări din lunile aferente perioadei
de raportare;
- se verifică datele cu cele raportate în deconturile de TVA aferente trimestrului de raportare;
- se întocmeşte declaraţia, se verifică, se listează în două exemplare şi se depune, in termenul
stabilit, la Admministraţia financiară.
3.Declaraţia recapitulativă pentru achiziţii şi livrări în interiorul ţării(394):
- se întocmeşte trimestrial/lunar;
- se întocmeşte numai pentru achiziţiile şi livrările între persoane juridice plătitoare de TVA;
- se listeză jurnalele de vânzări şi jurnalele de cumpărări pentru semestrul de raportare;
- se exculd operatiunile privind taxarea inversă;
- se exclud operaţiunile scutite de TVA sau neimpozabile;
- se exclud achiziţiile şi livrarile intracomunitare şi operaţiunile de import-export;
- se întocmeşte, dacă este cazul, un centralizator după ce s-au făcut ajustările sus-menţionate;
- se întocmeşte declaraţia, se listează listele de control;
- se verifică listele de control cu jurnalele de vânzări şi jurnalele de cumpărări şi cu situaţiile
ajutătoare (dacă se întocmesc);
- se întocmeşte declaratia, se listează în două exmplare şi se depune în termenul stabilit la
Administraţia financiara.
60
Notă:
Softul de contabilitate are procedura pentru întocmirea acestei declaraţii.
4. Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi

evidenţa nominală a persoanelor asigurate
- se întocmesc şi se depun lunar sau trimestrial in functie de numarul de salariati

- declaraţia rezultă automat din prograul de contabilitate-salarii;
- se întocmesc statele de salarii;
- se întocmeşte nota contabila de salarii;
- se transferă nota contabilă de salarii în modulul de contabilitate generală;
- se verifică sumele din declaraţii cu statele de plată, nota contabilă de salarii şi rulajele
creditoare ale conturilor din luna de raportare;
- se listează in două exemplare si se depun în termenul stabilit la ANAF..
5.Declaraţia la bugetul de stat:
- se întocmeşte şi se depune lunar pentru obligaţiile de plată lunare;

- trimestrial se declară şi impozitiul pe profit sau impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
- se declară, dacă este cazul, şi alte impozite care reprezintă venituri ale bugetului de stat.
- impozitul pe profit este cel care se calculeză trimestrial;
- impozitul pe profit anual este cel stabilit prin declaraţia pentru impozitul pe profit.
61
ANEXA 9
Procedura privind salvarea şi arhivarea datelor
l.Salvarea datelor:
Softul de contabilitate permite salvarea documentelor atât în memoria calculatorului, într-

un director prestabilit, cât şi pe memorii externe: CD, STICK, etc.
De altfel, este indicat ca, pe măsură ce documentele sunt înregistrate, să se realizeze
salvări ale acestora la diverse intervale de timp şi mai ales la finele programului de lucru.
Se evită astfel pierderea anumitor informaţii din cauza unor incidente neprevăzute cum ar
fi întreruperea energiei electrice. Periodic se realizează şi salvarea nomenclatoarelor.
2.Arhivarea datelor: operaţiune importantă pentru orice entitate, din orice domeniu
de activitate
Arhivarea se realizează atât clasic (suporţi de hârtie) cât şi cu ajutorul sistemului de

calcul şi a programului de contabilitate. Arhivarea pe suporţi de hârtie:
- facturile de furnizori se înregistreză şi se îndosariază în dosare separate uşurându-se munca de
verificare a jurnalelor de cumpărări;
- facturile de clienţi (exemplarul 3 fiind în facturier) se indosariază la luna în care sunt încasate
integral, verificarea jurnalului de vânzări putându-se realiza după exmplarul trei;
- extrasele de cont sunt operate în contabilitate şi îndosariate în dosare distincte, pentru fiecare
bancă în parte;
- registrul de casă se întocmeşte atât manual cât şi prin programul de contabilitate;
- exemplarul original al registrului de casă împreună cu documentele justificative se îndosariază
separat;
- registrul jurnal, registrul inventar, balanţele de verificare lunare se îndosariază în acelaşi
dosar;
- rapoartele referitoare la stocuri, mijloace fixe, salarii se îndosariază împreună în acelaşi dosar;
- pe dosare se trec informaţiile necesare pentru o identificare uşoara;
- dosarele se pun în bibliorafturi pe care se înscriu informaţiile necesare pentru o uşoară
identificare;
- în momentul în care se predau la arhiva entităţii fiecare dosar va purta o etichetă de arhivă în
care se va menţiona:
 conţinurul dosarului;
 perioada la care se referă;
 durata de arhivare;
 dosarele cu termen de păstrare permanent se numerotează pagină cu pagină.
Nota:
Este de preferat ca documentele arhivate să fie legate la un atelier de legătorie şi folosite
mijloacele moderne de arhivare-utilaje speciale pentru arhivare.Arhivarea realizată de sistemul
de calcul şi de softul de contabilitate este cea prevazută de firma care a realizat acest soft.
Datele sunt arhivate în memoria calculatorului şi ele pot fi consultate în permanenţă.
Este obligatorie arhivarea informaţiilor pe suporturi externe şi păstrarea lor în spaţii separate de
cele unde se află calculatoarele sau pe calcuatoare la distanţă.
62
ANEXA 10
Procedura privind delegarea și supravegherea lucrărilor
Planificarea tehnica si delegarea lucrarilor sunt efectuate in baza unei situatii ce se

întocmeste pentru fiecare client in parte in care sunt consemnate urmatoarele etape:
- Primirea si verificarea documentelor;
- Prelucrare informatica cumparari de stocuri si servicii, vanzari, incasari/plati prin casa,
încasări/plăți prin banca;
- Prelucrare informatica cumparari/vanzari de mijloace fixe si inregistrarea acestora in registrul
imobilizarilor;
- Prelucrare informatica achizitii/livrari intracomunitare si importuri/exporturi;
- Prelucrare informatica ordine de compensare, operatiuni in valuta;
- Prelucrare informatica imprumuturi de la institutii de credit, leasinguri;
- Obtinerea jurnalelor intermediare;
- Verificarea situatiilor analitice clienti si furnizori;
- Verificarea situatiilor de stocuri;
- Introducere concedii medicale;
- Intocmirea statelor de plata;
- Verificarea statelor de plata si pontajelor;
- Intocmirea declaratiilor lunare contributii salariale;
- Intocmirea ordinelor de plata privind contributiile si impozitele;
- Intocmirea declaratiilor trimestriale/lunare 100, 300, 394, 390;
- Intocmire contracte de munca, acte aditionale, decizii;
- Completare si transmitere REVISAL;
- Inchiderea conturilor lunare;
- Obtinerea balantelor analitice si sintetice;
- Verificarea Inventarierii;
- Intocmire situatii financiare.
Aceste etape nu sunt limitative si pot suferi schimbari in functie de specificul
activitatii fiecarui client.
De asemeni in cadrul planificarii sunt consemnate bugetele de timp, termenele de
realizare si numele persoanei insarcinate a aduce la indeplinire fiecare etapa in parte.
63

Caiet Practica Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Practica Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE PRACTICĂ

Calendar efectuare stagiu de practică 3

Analiza succintă pe zile de practică

Joi 26 Martie Mi-a fost prezentat programul în care se lucrează (SAGA) și

1.2. Organigrama societății

1.3. Principalii indicatori economico-financiari în cazul entităților

Obiectivul situațiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informații despre poziția

Pe baza informațiilor din situațiile financiare, societatea determină o serie de indicatori

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat în disponibilități,

2. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor =

profit din exploatare 369

1.4. Particularități privind problemele de contabilitate financiară

 Proceduri privind organizarea și conducerea contabilității (ANEXA 2)

1.5. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare la

Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare este alineat conform

LA PRELUAREA UNUI CLIENT NOU SI ORI DE CATE ORI APARE O MODIFICARE

B. INFORMATII CONTABILE NECESARE PRELUARII UNEI CONTABILIATI

C. PRELUCRARI CONTABILE LUNARE

C. PRELUCRARI CONTABILE LUNARE

2. VERIFICARE SI CONTARE DOCUMENTE

3. PRELUAREA DOCUMENTELOR IN PROGRAMUL DE GESTIUNE

3.2. Preluare FACTURI FURNIZORI

3.3. Preluare extrase bancare - lei si valute

3.4. Preluare registre de casa - lei si valute

3.5. Preluare deconturi in lei si valuta

3.6. Preluare compensari clienti-furnizori

3.7. Prelucrari stocuri :nir,avize, bonuri de consum

3.9. Operatiuni specifice in functie de domeniul de activitate al clientului

7. VERIFICARE CORELATII BALANTA

9. DESCARCARE GESTIUNE :711,345

10. VERIFICARE CONTABILITATE DE GESTIUNE

10. CALCUL IMPOZIT

11. INTOCMIRE DOSAR CONTABILITATE - pentru client

12. DOSAR CONTABILITATE - ramane la contabilitate

1 Facturi furnizori interni

3.Registrul de evidenta fiscala completat cu calculul impozitului pe profit trimestrial

Dosarul anual de predat la client cuprinde :

1.6. Evaluarea sistemului de control intern adoptat de entitatea economică

Anexe Anexa A – Declaraţia de independenţă a partenerilor şi a personalului

Fiecare capitol al Ghidului a fost organizat după următorul format:

Exemplu studiu de caz privind aplicarea ghidului

Procesul de planificare a firmei

Întocmirea lucrarilor de sinteza si raportare financiar-contabila, constituie un proces

Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime

Reflectarea în legislaţia contabilă naţională sau potrivit standardelor

La intrarea titlurilor de valoare se întocmesc documentele care confirmă intrarea titlurilor

În aceste documente se înregistrează denumirea titlurilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni),

Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor în Planul de conturi sunt prevăzute următoarele

 131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;

Structura conturilor de investiţii este următoarea:

131 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”

Pentru contul 131 sunt prevăzute următoarele subconturi:

 1311 „Cota de participaţie şi acţiuni”,

Pentru contul 132 sunt prevăzute următoarele subconturi

 1321 „Investiţii pe termen lung în întreprinderi-fiice”

Pentru generalizarea informaţiei privind modificarea (majorarea, reducerea; valorii de

Soldul contului 133 poate fi debitor, în cazul în care la finele perioadei de gestiune suma

În Planul de conturi pentru contul 133 sînt prevăzute următoarele subconturi:

 1331 «Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung»

Evidenţa analitică a rezultatelor reevaluării investiţiilor pe termen lung se ţine pe tipurile,

Evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora:

1. contra mijloace băneşti,

Să examinăm intrarea investiţiilor în baza următorul exemplu.