Transmisii prin roţi dinţate

Angrenajul este: un mecanism elementar format din două roţi (sau sectoare)
dinţate, mobile în jurul a două axe având poziţie relativă invariabilă, una dintre aceste roţi
antrenând-o pe cealaltă prin acţiunea dinţilor aflaţi succesiv şi continuu în contact.
Roata dinţată este un element (organ) de maşină care are o serie de dinţi dispuşi
regulat pe o suprafaţă de revoluţie, denumită suprafaţă de divizare. Suprafaţa de divizare
este suprafaţa de rostogolire din timpul prelucrării danturii roţii dinţate.
În cazul unui angrenaj, roata dinţată cu număr mai mic de dinţi (z1) se numeşte pinion, iar
roata dinţată cu număr mai mare de dinţi (z2) se numeşte roată.

Avantajele angrenajelor:
1. Raportul de transmitere este riguros constant;
2. Se pot realiza angrenaje cu o gamă foarte largă a raportului de transmitere;
3. Domeniul puterilor transmise este foarte larg (de la, practic, 0 kW până la 104
…105 kW);
4. Domeniul turaţiilor este de asemenea foarte larg (de la 10-30 rot/min la
ceasornicele mecanice până la 104 rot/min la turbine);
5. Angrenajele prezintă o siguranţă în exploatare ridicată;
6. Randamentul unui angrenaj este mult mai ridicat decât al altor tipuri
de transmisii mecanice;
7. Gabaritul angrenajelor este redus.
Dezavantaje angrenajelor:
1. Angrenajele produc zgomot şi vibraţii;
2. Preţul de cost al angrenajelor este relativ ridicat (datorită preţului de cost al
materialelor, al prelucrării şi al aparaturii de control);
3. Întreţinerea în exploatare este scumpă şi pretenţioasă.
Domenii de utilizare
Mecanismele cu roţi dinţate sunt cele mai utilizate mecanisme în construcţia
modernă de maşini şi aparate de la cele mia mici la cele mai mari.
Clasificarea roților dințate

a. După forma suprafeţei danturate: b. După orientarea dinţilor:

 roţi dinţate cilindrice;  roţi dinţate cu dinţi drepţi;
 roţi dinţate conice;  roţi dinţate cu dinţi înclinaţi;
 roţi dinţate melcate.  roţi dinţate cu dinţi In V sau ;
 roţi dinţate cu dinţi curbi.
c. După poziţia suprafeţei danturate: d. După forma curbei flancurilor:
 roţi dinţate cu dantură  roţi dinţate cu profil evolventic;
exterioară;  roţi dinţate cu profil neevolventic
 roţi dinţate cu dantură (cicloidal, în arc de cerc).
interioară.
 Clasificarea angrenajelor

Fig.3.1 Tipuri uzuale de angrenaje:

a. angrenaj cilindric exterior cu dinţi drepţi;
b. angrenaj cilindric exterior cu dinţi înclinaţi;
c. angrenaj cilindric exterior cu dantură în V;
d. angrenaj cilindric interior cu dinţi drepţi;
e. angrenaj cu cremalieră cu dinţi drepţi;
f. angrenaj cu cremalieră cu dinţi înclinaţi;
g. angrenaj melc-roată melcată;
h. angrenaj cilindric exterior elicoidal;
i. angrenaj conic concurent cu dinţi drepţi;
j. angrenaj conic concurent cu dinţi înclinaţi;
k. angrenaj conic concurent cu dinţi curbi;
 Materiale pentru roţi dinţate
Condiţii impuse materialelor danturii roților dințate:
1. Rezistenţă mecanică ridicată, atât la solicitări statice, dar mai ales la solicitări
variabile;
2. Sensibilitate redusă la efectul de concentrare a tensiunilor;
3. Rezistenţă ridicată la solicitări hertziene de contact în cazul angrenajelor cu alunecări
mari (angrenajul melc-roată melcată şi angrenajul elicoidal) şi al angrenajelor care
funcţionează în condiţii sărace de ungere sau fără ungere, cuplul de materiale trebuie
să formeze un cuplu antifricţiune;
4. preţ de cost cât mai scăzut.

Principalele materiale și metale de confecționare a roților dințate sunt:

Oţelul
În funcţie de duritatea flancurilor danturii oţelurile utilizate în construcţia
roţilor dinţate se împart în două categorii:
1. oţeluri nedurificate, caz în care duritatea flancurilor este egală cu duritatea
miezului, fiind mai mică de În acest caz oţelul este supus unui tratament termic de
îmbunătăţire sau normalizare.
2. oţeluri durificate, caz în care duritatea flancurilor este mult mai mare decât
duritatea miezului. Această diferenţă de duritate se obţine prin aplicarea unor tratamente
de durificare superficială: cementare, nitrurare, călire prin inducţie sau călire cu flacără.
Fonta
Pentru construcţia roţilor dinţate se utilizează fonta cenuşie, fonta cu
grafit nodular sau fonta maleabilă.
Utilizarea fontei se impune pentru confecţionarea roţilor dinţate de dimensiuni mari
şifoarte mari la care semifabricatul se obţine prin turnare. Totodată în cazul angrenajelor
melc-roată melcată, la care cuplul de materiale trebuie să formeze un cuplu antifricţiune,
roata melcată poate fi confecţionată din fontă, melcul fiind confecţionat din oţel durificat
sau nedurificat.
Bronzul
Bronzul de staniu, aluminiu sau cel aliat se utilizează pentru confecţionarea danturii
roţilor melcate, el formând un cuplu antifricţiune cu oţelul din care se confecţionează
melcul.
Datorită preţului de cost relativ ridicat al bronzului în cazul utilizării acestuia numai
coroana roţii se confecţionează din bronz, corpul roţii fiind confecţionat din oţel sau
fontă.
Materiale nemetalice
Materialele nemetalice (materiale plastice sau materiale fibroase) au o capacitate
portantă scăzută dar prezintă avantajul că pot funcţiona fără
ungere, amortizează şocurile şi vibraţiile, angrenajele confecţionate din astfel
de materiale producând un zgomot redus.
Materialele nemetalice se utilizează frecvent în construcţia aparaturii
electrocasnice.
 Temă pentru acasă

1. Un elev să efectueze un referat de 1 – 2 foi la tema: „Unitățile de măsură a puterii

mecanice (cai putere internațional, kw, Horsepower, cai putere electric)”
____________________________________________________________________
2. Patru elevi să pregătească un raspuns la tema „Operații tehnologice de mărire a
durițății metalelor (cementare, nitrurare, călire prin inducţie sau călire cu flacără)”
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3. Un elev sa pregătească un răspuns la tema „Bronzul proprietăți, domenii de utilizare și
componența”
_____________________________________________________________________
4. Un elev să pregătească un răspuns la tema „Materiale nemetalice folosite la
confecționarea roților dințate”
_____________________________________________________________________
5. Sarcină tuturor elevilor să pregătească răspuns conspectat în caiet la tema: „Defectele
roților dințate și angrenajelor și metode de recondiționare”
cai putere internațional este forța necesară ridicării unui corp de 75 kg la înălțimea de un metru, în
timpul de o secundă, ceea ce se traduce cu o valoare de 735,49875 W. O definiție similară pe baza
sistemului englezesc de unități o reprezintă puterea echivalentă cu o energie de 33.000 de picioare-
livre disipată timp de un minut.

Cementarea
   Este tratamentul termochimic cu carbon aplicat otelurilor in general cu continut mic de
carbon, la o temperatura superioara intr-un mediu capabil sa cedeze carbon activ.

Nitrurarea
Este tratamentul termochimic cu azot aplicat otelurilor si fontelor cu o anumita compozitie de
chimica, la o temperatura de inferioara punctului Ac1, intr-o atmosfera de amoniac sau in alt mediu
capabil sa puna in libertate azot activ. Acest tratament se aplica ptr. obtinerea uni strat superficial
bogat in azot, co scopul de a mari duritatea superficiala rezistenta la uzura, la oboseala si la
coroziune. Nitrurarea este precedata, dar nu este urmata de un alt tratament termic.

Călirea prin inducţie măreşte rezistenţa la uzură a pieselor din oţel

Instalaţiile computerizate folosite asigură, în funcţie de alegerea clientului, straturi cu o adâncime
între 0,8 şi 5 mm. Călirea pieselor se realizează cu inductoarele prevăzute cu concentratoare de câmp
magnetic, cu care piesele se încălzesc la temperatura de 800İ˚C. După încălzire, piesele sunt răcite rapid,
rezultând un strat dur pe suprafaţa lor. Pentru a se asigura că produsele realizate sunt de calitate
superioară, firma dispune şi de un laborator pentru controlul pieselor. Aici se măsoară duritatea şi
adâncimea stratului tratat pentru a emite certificate de calitate.

Bronzul este un aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur și mai rezistent decât

cuprul, având numeroase întrebuințări tehnice. O altă definiție este: toate aliajele cuprului se numesc
bronzuri cu excepția aliajelor Cu-Zn care se numesc alame și aliajelor Cu-Ni-Zn care se
numesc alpacale. Curent, prin bronz se înțeleg aliaje Cu-Sn, de regulă se precizeaza principalul element
de aliere, de exemplu "bronz de beriliu" sau "bronz de aluminiu".

Materiale nemetalice: textolit; bachelită; poliamide; diferite sortimente de materiale

plastice.
TEXTOLÍT, Material în formă de plăci, constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini
sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin așchiere, utilizat ca material electroizolant în electrotehnică
și radiotehnică, în construcția de mașini (la fabricarea unor roți dințate).
BACHELÍTĂ s. f. Rășină sintetică din care se fabrică piese electrice izolatoare și diverse
obiecte de uz comun.
Bachelita este o rășină sintetică, din familia fenoplastelor obținută în formă brută prin reacția de
condensare dintrealdehida formică și fenoli într-un mediu alcalin.
În amestec cu diferite materiale, prin presare la cald, se obține o masă plastică insolubilă, termostabilă,
electroizolantă, dură, rezistentă la șoc și la uzură.
A fost descoperită în 1907[1] de către chimistul belgian Leo Baekeland (de unde îi provine și numele),
care a prezentat-o doi ani mai târziu la o conferință a societății științifice American Chemical Society.
Se utilizează la fabricarea diferitelor materiale presate și laminate, la obținerea unor materiale și piese
electroizolante, obiecte de uz industrial și casnic.