Proiect de activitate “Ursul păcălit de vulpe”

GRĂDINIŢA:

NIVELUL: I

EDUCATOARE:

TEMA: Când, cum şi de ce se întâmplă

SUBTEMA: În lumea poveştilor

TIPUL DE ACTIVITATE: ADE: DLC – Educarea limbajului

TEMA ACTIVITĂŢII: „Ursul păcălit de vupe” – de Ion Creangă

MIJLOC DE REALIZARE: Povestirea educatoarei

SCOPUL:
Formarea deprinderii copiilor de a se concentra şi asculta cu atenţie o poveste
Formarea capacităţii de a aprecia fapte bune şi a dezaproba fapte rele

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să asculte cu atenţie conţinutul poveştii;
 - să reţină desfăşurarea evenimentelor în ordinea succesiunii întâmplărilor;
- să-şi îmbogăţeascăvocabularul cu unele cuvinte noi: ciulind, caţaveică, bârlog, vizuină,;
cu expresii: a pune pofta-n cui, frig de crăpau pietrele;
- să stabilească pe baza comportamentului personajelor trăsăturile dominante ale acestora;
- să formuleze, să adreseze întrebări legate de text

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, expunerea observaţia, explicaţia, metoda
R.A.I. (răspunde, aruncă, interoghează).
Material didactic: planşe cu imagini din poveste, siluete ale personajelor întâlnite în text,
fişe din „Prichindei în lumea basmelor”, tablă magnetică, minge.

DURATA: 20-25min

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- „Poveşti” de Ion Creangă
- Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar – Editura Pro-
Humanitate 2005
- Prichindei în lumea basmelor – fişe individuale de lucru
SCENARIUL DIDACTIC

ETAPELE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

ACTIVITĂŢII DIDACTICE
1. Moment Pentru buna desfăşurare a activităţii se Conversaţia Onservarea
organizatoric vor lua măsuri organizatorice: comportamentului
- aerisirea sălii de grupă; copiilor
- pregătirea materialului didactic;
- aranjarea copiilor pe scaune
2. Captarea Se va realiza printr-un element surpriză: Surpriza Interesul pentru
atenţiei copiii vor descoperi în sala de grupă 2 conţinutul
„personaje”: un urs şi o vulpe: surprizei
Ursul:
„Zău, cumătră, e păcat
Să mă laşi înfometat!
Hai, te rog nu mă lăsa,
Că mpr, mp prăpădesc,
Un borş cu peşte aş mânca
Dar peşte nu găsesc!”
Vulpea:
„Nici pic de peşte n-am de dat
Cu mare trudă eu l-am luat!
 La baltă am pescuit cu spor
Mi-ai dat vreun pic de ajutor?
Dacă tu peşte mult pofteşti
La baltă mergi să pescuieşti.
De bagi codiţa-n apă încetişor
Tu peşte o să prinzi cu spor!”
3. Despre ce animale este vorba? Conversaţia Orală
Reactualizarea Ce fel de animale sunt? Cunoştinţele
cunoştinţelor Aceste animale dunr personaje din copiilor despre
poveste aniale sălbatice
4. Anunţarea Astăzi la activitatea de educare a Conversaţia Observarea
temei şi a limbajului, vă voi citi povestea „Ursul comportamentului
obiectivelor păcălit de vulpe” de Ion Creangă; cel mai Explicaţia
mare povestitor al românilor. Vă citesc
această poveste, iar voi trebuie să
ascultaţi şi să ţineşi minte cele citite,
deoarece la sfârşit trebuie să povestiţi, să
adresaţi întrebări şi să daţi răspunsuri din
conţinutul poveştii.
5. Prezentarea Se expune conţinutul poveştii, folosindu- Expunerea
noului conţinut se inflexiunile vocii, mimica şi gestica
corespunzătoare pentru a trezi emoţii şi
pentru a asigura motivaţia învăţării.
Povestea este expusă după următorul
plan, iar după fiecare idee prezentându-se
ilustraţiile:
1 Într-o irnă geroasă, vulpii i se face
foame, ieşi din vizuină şi prefăcându-se
moartă se aruncă în faţa unei căruţe pline
cu peşte.
2 Vulpea aruncă toţi peştii, unul câte
unul, din căruuţă, după care coboară, îi
bagă în sac şi îi duce în vizuină unde se
ospătează.
3 Simţind miros de peşte ursul se
trezeşte din hibernare şi merge după miros
până la vizuină
4 Ursul o roagă pe vulpe să-i dea şi lui
măcar un peşte că-i e foame, însă vulpea
vicleană l-a sfătuit să se ducă la pescuit,
aşa cum şi ea a făcut.
 5 Ursul naiv, credul nu şi-a dat seama că
vulpea îl păcăleşte şi s-a dus la baltă pe un
frig năpraznic stând acolo până când coada
i-a îngheţat.
6 Urlând de durere, înfrigurat şi flămând,
rămas şi fără coadă, a încercat să se
rîzbune pe vulpea vicleană, dar degeaba,
ursul fusese păcălit şi de-atunci ursul n-are
coadă.
6. Dirijarea Fixarea conţinutului se va face prin Conversaţia
învăţării prezentarea imaginilor din poveste prin Explicaţia
intermediul întrebărilor: Exerciţiul
- Cine măna carul?
- Cine s-a aşezat în mijlocul
drumului?
- Cine a venit în vizuina vulpii?
- Ce a făcut ţăranul cu vulpea?
- Ce l-a învăţat vulpea pe urs să
facă pentru a prinde şi el peşte?
- Cum era noaptea în pădure?
- Cum era ursul?
- Unde l-a trimis vulpea pe urs?
- De ce s-a prefăcut vulpea moartă
în mijlocul drumului?
7. Obţinerea Fixarea cunoştinţelor se va face prin Metoda Evaluarea orală
performanţei intermediul metodei R.A.I. (răspunde- R.A.I. Răspunsurile
aruncă-interoghează). Se vor fixa corecte ale
rezultatele obţinute în urma predării- copiilor
învăţării, printr-un joc de aruncare a unei
mingii mici şi uşoare de la un copil la
altul. Cel care aruncă mingea trebuie să
adreseze o întrebare din ceea ce a reţinut
din poveste, celui care o prinde. Copilul
care prinde mingea răspunde la întrebare
şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
adresând o nouă întrebare.
Vor fi sugerate următoarele întrebări:
- Cum s-a numit povestea?
- Cum era ursul?
- Ce voia să prindă ursul?
- Cum s-a prefăcut vulpea?
 - De ce s-a prefăcut vulpea moartă
în mijlocul drumului?
- Unde l-a trimis vulpea pe urs?
- Ce l-a învăţat vulpea pe urs să
facă pentru a prinde peşte şi el?
8. Evaluarea Copiii vor alege silueta personajelor din Conversaţia Aprecieri pozitive
activităţii poveste şi vor spune care sunt însuşirile Exerciţiul asupra exprimării
şi trăsăturile de caracter ale fiecăreia. copiilor şi asupra
Vor rezolva fişe individuale de lucru din modului cum au
„Prichindei în lumea basmelor: Ursul rezolvat fişe.
păcălit de vulpe”.
9. Încheierea Aprecierea modului cum s-au comportat Conversaţia Aprecieri pozitive
activităţii copiii şi cum au răspuns. Se va da
copiilor posibilitatea să privească în voie
ilustraţiile si să comenteze textul în mod
independent.
Copiii vor primi stimulente şi vor fi lăsaţi
să se joace cu siluetele personajelor din
poveste.