CALATORIND PE RHI

POVESTIRI DE CALATORIE INPLETITE CO LEGEND

111111111111111111111111111111111

11/1r

www.digibuc.ro
CIVORA R DNANEASCA, BLICURESTI, STA. PITAGORAD 18
 Legendele din prezentul volum, dupä F. I. KIEFER.

0 parte din vederi, dupei HOURSCH ci BECHSTEDT.

www.digibuc.ro
 Il n'y a point de meilleure école de
sagesse que celle de voyages'.

lubite cetitor,
Am reprodus mai sus cuvintele celebrului scriitQr
$i filosof francez : Franwis de la Mothe-le-Vayer, pentru
care, se zice, cd lectura $i povestirele de ccildtorii au
lost o pasiune a lungei sale vieti.
Nu este oare $1 astazi dupd mai bine de trei sute
de ani, de cdnd au fost spuse cuvintele ce le reproduc
tot atdt de adevdrat aceasta, cu toate al mijloacele de
instruire s'au rdspdndit $i perfectionat in mod simtitor ?
De sigur al da $i tot atal de adevdrat reimeine acuma,
ca $i atunci, ca $i in totdeauna, cd o aildtorie ssi cu
deosebire o cdlcitorie prin tinuturi incdnfiltoare este,
pentru iubitorii naturii $i un prilej din cele mai fericite
de multumire $i desfdtare sufleteascd.
.S'i astäzi insei, ca $i atunci, demult, cu toate cci
scoarta pdrndntului, apele curgatoare, oceariele, mdrile,
pand $i vdzduhul, sunt brazdate de fel $i fel de milloace
de comunicati, din ce In ce mai perfectionate, numdrul
celor care ar voi sd cunoascd frumusetile $i minunele
lumii acestia $i nu pot caldtori, este imens.
Dar chiar ssi pentru acei cari pot $i au cu ce ceileitori,
e greu sd cunoascd tot pdmantul $i, de multe din frumuse-
tile acestei minunate lumi, ar rdmâne streini, dacd n'ar fi
ssi alte mijloace de ale cunoa$te $i care sunt, in primul
rdnd: povestirile de caldtorie ssi vederile.
www.digibuc.ro
6 Laurenfia I. Baca lbafa

Indemn prin urmare si pe unii $i pe altli dar

mai cu seatna pe acei cari n'au 'in bugetul lor, inscris
capitolul voiajelor ; pe acei carora nu le-a fost Mg&
duita fericirea de a se tmparta$i aevea, din splendoarea
minunelor naturii, unite cu munca $i genial omenese
A' jaca, dimpreuna cu mine, o caleitorie frumoasa
a$a ca in vis pe Rhinul streivechiu, pe fluvial
misterios, pe-ale carui unde line, sau valuri sputnoase,
luneca sirenele ; pe-ale ceirui maluri, presurate cu castele
a ruine, rateicesc umbre medievale.
Pentru acoti tovara$i de calatorie, ma Incerc s'o
iau acum din nou la drum ; pentru tovara$ii mei ne-
cunoscuti, cu fireasca Ingrijorare, iau condeiul, ca sa
descriu locuri de incantare, vazute in vremuri fericite.
Aceste povestirii de calatorie, le-am mai comunicat
unui numeir, malt mai restrans de cetitori, prin coloanele
ziarului Inainte, incei din anal 1913 intr'un ziar ce
aparea prin urmare In Romania mica.
De atunci au intervenit In lame mari schimbari.
Uria$ul reisboiu, care a cerut intregei omeniri, vitea-
zului popor francez, ca $i mull incercatuZui $i viteazului
sopor roman, un larg tribut de sdnge, pentruca hota-
rele etnice NI se statorniceascei, natiunile seili recapete
dreptul la viatei $i leritorille stapanite, ori cucerite pa
sanctiune divinei, sei reintre in suveranitatea patrii lor
mume a trecut din nou In istorie prin lupte, victoril
$i eroi, ce vor ramdne neperitori multe localiteiti din
regiunea indoliata, prin tractatul dela Francfurt, din 10
Maiu 1871 $i recd$tigatei, pentru patria francezei, dela
armistitiul din 1918 $i prin tratatul dela Versailles,
din 1919. Prin urmare dacei a$i fi ceilatorit atunci, pe
Rhinul de scurta steipdnire germana, nu puteam astazi,
retiparind ceeace am publicat atunci, sit nu subordonez jra-
musetile naturei $i romantismul poetic, epocei reizboiului.
Dar, noi acum ca $i atunci vom caleitori numai
dela Mayenta la Colonia, pe unde total a ramas ne-
schimbat, arunctind doar o privire fugitiva, asupra fra-
musetilor de pe ambele maluri $i ascultand, ici, colo,
povestile Rhinului.
www.digibuc.ro
 Calatorind pe Rhin 7

0 grijä mare Insä mä stäpâne$te acum, dupä cum

Ind stäpânea $i atunci. Fi-voi oare In stare, sä vä ho-
täräsc, sä mergeti, pand la capät cu mine $1 sä vä fac
drumul cat mai pläcut ? .

Scriind $i rânduind notele $i dakle, Ifni revin

mereu In mink cuvintele poetului Th. Gautier :
«Pentruca sá scrii bine un voiaj, trebue sá fii un
om de litere cu calitAti de pictor, sau un pictor cu
sentiment literar».
Nu sunt nici untd, nici altul vor spune unii $i
cu toateastea, iatä-mä In Drag, cu bagajele fácute, gata
de plecare.
Ce sä mä fac acum, iubite editor .2... Sä le desfac ?...
Sd mä retntorc din prag 2... Nu ?! Foarte bine !
Atunci hai sd pornim $i sä fie Intr'un ceas bun !
AUTOAREA
Bucuresti Ianuarie 1929.

www.digibuc.ro
 CLo

CALATORIND PE RHIN
Rhinul si isvoarele luie Scurtà privire geo-
graficfi si istoricá.
dirw

alAtorie pe Rhin, oricum ai face-o, nu poate fi

decAt plAcutA §i interesantk chiar and e§ti nevoit s'o
faci numai la cinematograf, sau cetind §i foiletând al-
bumuri sugestive.
De multe ori, In asernenea ImprejurAri, alAtorul ima-
ginar bAnue§te, cA multe din frumusetile de tot felul, ce
se perindA sub ochii lui, sau i se povestesc, sunt exa-
gerate, prin fantezia §i dibAcia celui ce i le InfAti§eazA.
Nu este InsA astfel Intotdeauna §i pentrua vorbim de-o
cAlAtorie pe Rhin, nu-ti urez, cetitorule, ceva mai plAcut
§i mai emotionant, decât sA ai prilejul sA faci i una realA,
pe lângd aceasta imaginarA in care ai sA mA IntovArA-
§e§ti ca sA te incredintezi at de palide sunt cuvintele
noastre de admiratie, fata de ce-a creat natura, a durat
sufletul §i geniul natiunelor, a patinat vremea, a operat
cultura, civilizatia i munca.
Vei gAsi pretutindeni confort §i posibilitatea de-a
pAtrunde §i a te desfAta cu priveli§tile cele mai singu-
tare, aspectele cele mai stranii, mai sAlbatice ale naturei;
de a cutreera regiuni Intregi, fArA a te expune foamei,
lipsei de adApost, primejdiilor de tot felul. Asigurat de
necesiatile materiale, vei putea da rAgazul necesar sufle-
www.digibuc.ro
10 Lauren fia 1. Bacalba §. a

tului, mintei §i ochilor, ca sa cerceteze, sa inteleaga, sa

detaileze frumusetile, gustandu-le picatura cu picatura.
Cand vei vedea noaptea, Rhinul, sub profunzimi
de cobalt instelate, sau ziva, in cadre cu orizonturi scan-
teind sub ploae de raze ; and vei admira acea !titan-
tuire de priveli§ti §i peisagii, incremenite intr'un decor
de basm, asupra caruia, un regizor, misterios speculeaza
efectele de lumina, ca inteo feerie, atunci vei spune,
ca §i mine, iubite cetitor, ca Inca nid un pictor §i nici
un scriitor n'a fost in stare nu ca sa-1 infatipze §i evoce,
In toata poetica §i regala lui splendoare dar nici sa-i
inchine ceace merita.
Am vazut Rhinul, de la Mayenta la Colonia, ca in-
tr'un vis, pe care niciodata nu voi fi in stare sA-I poves-
tesc, astfel cum l'arn trait. Totu§i incerc, §i nu doresc o
izbanda mai mare condeiului meu, decat &A trezeasca in
sufletul cetitorului, dorinta de a-1 vedea, pentru ca sa se
imparta§easca din acelea§i emotii, cu toate ca atunci va
constata cat de putin i-am putut spune.
*
* *
Rhinul este unul din fluviile cele mai importante din
Europa §i toti cAlAtorii, cari l'au cunoscut, spun cA ma-
lurile lui tin recordul privel4tilor celor mai sugestive §i
incantatoare. Acest fluviu frisk nu este numai fermeca-
tor prin pitorescul peisagiilor, ce se desf4oarA i se to-
pesc In orizonturi mai mult sau mai putin departate
pe ambele tarmuri inteo varietate nesfar§ita de as-
pecte. Rhinul este un fluviu istoric, din foarte vechi tim-
puri; iar arta, §tiinta, comertul, industriile, s'au desvoltat
§i au inflorit pe malurile lui. Gemanii, Francezii, Elve-
tienii, Olandezii, prin a cAror tari trece, 11 iubesc §i §i-1
disputa. Poetii l'au cantat, pictorii, scriitorii, l'au nemu-
rit in opere de arta, istoricii, i-au inscris, In cartea de
aur a popoarelor, fapte cavalere§ti, episoade rasboinice,
lupte crancene, infrangeri §i isbanzi, legate deapururi
de ruinele, cetátile §i ora§ele lui o strAlucita epopee,
ce infatipaza epoca romana, evul mediu §i timpurile
moderne §i contimporane.
www.digibuc.ro
 Melinda pe Rhin 11

Deci, noi vom colinda in fraze i imagini, nu nu-

mai un tinut Incantator, ci §i ni§te taramuri, pe care au
trait legiuni de eroi, a caror fantastica existenta a trecut
in legencla ; unde dorm regi, de-acaror fastuoase incoro-
nAH au räsunat tarmurile fluviului ; pe unde atatea cran-
cene razboae i faimoase tratate de pace au avut loc.
Vom vizita ruine §i tinuturi legendare, vom trece prin
tinuturi §i orap cu adevarat civilizate, unde mana §i ge-
niul omenesc a folosit situatia geografica §i frumusetile
naturei, a folosit fertilitatea pämantului, sau a provocat-o,
cultivand, construind o civilizatie, ce s'a desvoltat mereu,
in toate domeniile, infati§adu-se astazi prin sate §i ora§e
frumoase §i infloritoare vestite prin comertul §i indus-
trifle lor practice prin superbe sosele, umbrite de arbori
fructiferi, prin celebre vii §i ferme, ce se intind dealun-
gul fluviului, printr'o lume §i prin popoare care se in-
trec in a munci.
Multi poeti germani numesc acest fluviu : «Taal»
sau «Regele Rhin». Romanii il numeau: «Superbul» §i pe
o medalie din timpul lui luliu Cezar, este infati§at ca
un bätran majestuos, pe jumatate gol, cu o barbalunga,
care sta la poalele unor inältimi, sprijinit cu mana stangi
de-o corabie, iar cu dreapta tinand un corn de abundenta.
Victor Hugo spune, in minunata sa opera : «Le._
Rhin», a : «Acesi fluviu reuneae totul. Rhinul este re-
pede ca Loara, rdpos ci neregulat ca Meusa, erpuitor
ca Sena, limpede ,51 verde ca Somma, istoric ca Tibrul,
regal ca Dundrea, misterios ca Nilul, stropit cu aur ca
un fluviu din America, acoperit cu fabule ci fantome
ca un fluviu din Asia».
Numele Rhinului este de origina celtica i inseamnä
o materie fluida, care curge. Aceasta ca un mic ama-
nunt filologic, Ma de mare importanta, pentru ni§te ca-
latori grabiti ca noi. Sunt mult mai interesante, in ase-
menea imprejuräri, detaliile geografice mai ales, ca sa
putem cunoa§te putin acest minunat §i singular fluviu §i pe
unde n'o sA trecem §i chiar pe unde nu este navigabil
noi urmand sa ne imbarcam abia de la Mayenta, ca sä plu-
tim pana la Colonia, pe apele lui, and albastre ca ce-
www.digibuc.ro
12 Laurenfia 1. Baca Map

rul sau cobaltul, and verzi ca smaragdul, ca aqua-

marina, sau chrisoprasul.
SA ne multumim deci cu atAta, privitor la origina
numelui §i sA ne ocupäin putin de origina fluviului, care,
dacA nu este tot atät de misterios §i nepAtruns, la isvoa-
rele lui, ca Nilul, §i-a creat, chiar de unde 4i ia na§tere §i
in tot cursul lui inavigabil, un loc unic in istorie, in
artä, in lumea frumosului, a basmelor, a legendelor,
prin meandrele, torentele ce produce, prApAstiile, prin
care se strecoarA, ori nAvAle§te in capriciosul drum ce
vi-a croit ; prin pozitiile strategice §i pitore§ti, ce posedA.
Rhinul isvor4te din Alpii Grisoni ai Elvetiei, prin
trei brate. DouA din ele, dupA ce au primit vreo §aizeci
de pArae i torente, se unesc la Reichenau cheia stra-
tegica a Rhinului cu cel de al treilea brat, care isvo-
rä§te din ghetarul Rheinval i curge prin valea cu acela§i
nume renumitä prin grandiosul pitoresc al peisagiilor
primind §i el, in albia sa, pAnA unde se une§te cu ceilalti
frati, numai putin de treisprezece pArAia§e §i torente.
Dela cele trei isvoare, de unde Rhinul i§i ia fiinta
§i pana cAnd traverseazA lacul Constanta, pentruca, ajun-
gAnd la Schaffhouse, sA se precipite dela o considerabilA
inAltime, formAnd acea faimoasA «CAdere a Rhinului»
una din minunile fluviului intregul basin §i mai cu
seamA in Rhemvald, la Schamerthal §i inainte, OM la
Coire, face deliciul §i pasiunea turigilor, prin aspectele
emotionante, pAnA la infiorare, ale naturei locurilor.
TArmurile Rhinului, le formeazA, pe-alocurea, pAreti stall-
co§i §i inalti pana la 400 de picioare prApAstii de infern,
pe care piatra de calcar negru cu vine de spath, le face
§i mai fioroase §i in a cAror abis, fluviut se rostogole§te
vijelios, in cascade .T1 torente, cu o repeziciune vertiginoasA.
0 ! cine ar crede cA vijelia aceasta de apecare-si
face drum, printr'o luptA atAt de indârjitA cu obstacolele,
spre o albie mai ingAduitoare §i primitoareeste Rhinul,
atAt de docil uneori, intre Mayenta §i Colonia mai cu
seamA la Bonn incAt suprafata lui pare, in plinul unei
zile senine §i potolite, o imensä oglindä de metal, pe
luciul cAreia, lunecA greoi, alene, valuri de smaragde §i topaze
topite, ori se cern §i sclipesc roiuri de perle §i diamante.
www.digibuc.ro
 Cellatorind pe Rhin, 13

Iatä-1 la Schaffhouse in plina grandoarel Dupa ce cu

atata sbucitim a rasbit, adunanduli apele, din dreapta
§i din stanga, se precipita mugind, dela o inältime de
30 metri §i pe o latime de 100 metri, Inteo cascada
clocotitoare de spuma alba §i un potop de cristale.
Spectacol maret, care desfatá i infioara!
Dar priveli§tea se zice cA este cu mult mai stranie, mai
impresionantä, mai feerica, noaptea, sub farmecul de lunä,
cand glasuri tainice pare ca se unesc cu ropotul apei,
accentuand misterul, ce simti cA plute§te In jurul tau.
Panorama se poate admira 0 de pe puntea drumului de
fier, dar este mai in ca§tig turistul experimentat care
face ascensiunea stancei, ce desparte cataracta In doua
§i pe care se vede §i statuia lui Wilhelm-Tell.
Germanii numesc aceastä minunata Were : «Laufen»
0 tot astfel se nume0e i batranul castel, construit prin
secolul XIII-lea, pe stancile dominante ale cataractei. La
poarta acestui caste!, Victor Hugo spune ca sunt doi
dragoni auriti, cu gurele cäscate §i pe vremuri se credea
ca vuetul misterios, ce se aude In preajma, provenea
dela acei dragoni.
Dela Schaffhouse pozitiile Rhinului pierd din roman-
tismul §i maretia lor. Sinuositatile, ce maresc curiositatea
alatorului, care descopär pe neateptate frumuseti neba-
nuite, se räresc. Abia de la Laufenberg, unde se for-
meaza o altä Were, numitä : «Micul Laufen» departe
insa de maretia §i frumusetea celui dintaiu terehul
incepe sa fie din nou accidentat. De-aid Rhinul o ia la
rasdrit de Schaffhouse, spre Bale curgand apoi inteo
directie septentrionalä, ca sä atingä Baden-0 Strasburg-ul,
vestit prin catedrala sa, prin industrie i comert, dar mai
presus de toate, prin trecutul istoric, prin episoadele
räzboinice, ce-a cunoscut, acest disputat tinut, un fel de
mär al discordiei !titre douä popoare puternice.
Nimeni nu uitä, vizitand aceastä minunatd parte a
tärmurilor Rhinului, ca, parnantul pe care calcä, a fost
udat de sängele soldatilor primei republici, a fost imor-
tolizat la 1792 prin rezistenta «fnvingatorilor Europei»,
a fost indoliat la 1870, prin asediul §i caderea Stras-
www.digibuc.ro
14 Laurentia I. Bacalbam

burg-ului §i pierderea Alsaciei §i Lorenei de catre Francezi §i

va rämane de-apururi nemuritor, prin sangele vársat in raz-
boiul din 1914-1918 §i prin glorioasele lupte, care au rein-
tegrat la suveranitatea franceza, teritoriile perdute la 1871.
Päräsind Strasburgul, Rhinul continua sa-§i desfa-
§oare, pe amandoua tarmurile, acea panorama unica de
priveli§ti de castele, de cetati, de ora§e cu aspectele cele
mai civilizate §i aträgatoarecunoscute in lumea Intreaga
§i care ispite§te pe iubitorii de frumos, din toate partile
lumii, mai cu seamä primavara §i vara.
Intre Manheim §i Worms, malurile fluviului pierd
iara§i, prin monotonia solului, din pitorescul obicinuit,
dar de indatä ce se indreapta spre Mayenta, reincepe
din nou lantul feeric §i incantator al minunelor Rhinului
§i care continua apoi, pana aproape de imbucatura.
Pana sa ajungem insa la Mayenta, de unde vom
Incepe calátoria noastra, Rhinul trece pe langa mai multe
ora§e §i orä§ele importante, din care amintim, in afará
de Manheim §i Worms, pe Carlsruhe, Linkenheim §i
Kheilingen de unde se extrag, din albia nisipoasa a flu-
viului, bucatele mici de aur cat §i Heidelberg-ul, cel mai
frumos dintre ele §i mai aträgator pentru naturile poetice.
Renumit prin a§ezarea sa, prin linprejurimile, ce-i
fac un cadru din cele mai romantice, renumit prin rui-
nile §i castelele sale, prin institutiunile culturale §i viata
studenteasca animata, Heidelberg-ul gora§ divin, udat de
Nekar §i de Rhin» se Intinde pe malul stang al Nekarului,
acolo, unde el, e§ind din muntii Osvaldului, se indreapta
spre valea Rhinului. Doua poduri leaga ora§ul cu malul
drept al Nekarului, unde se intinde calea Neuheim, cu
numeroase vile §i foburg-ul cu acela§i nume.
De pe malul drept al Nekar-ului, lute aceste doua
punti, se vad mai bine ca din orice alte parti, marile
iluminatii ale unui vechi castel, situat pe inaltimea domi-
nanta a veselului §i poeticului ora§ §i care au loc de
mai multe ori in timpul verii.
Universitatea din Heidelberg, fondata la 1380, de
electorul Robert, este cea mai veche universitate ger-
mana, dupa cea din Praga §i Viena §i a fost, Inca de pe
www.digibuc.ro
Calatorind pe Rhin 15

www.digibuc.ro
 allätorind pe Rhin 17

la inceputul secolului XVH-lea, focarul de viata intelectuala

§i studenteascA.
Multi dintre cititorii mei nu vor fi vazut deliciosul
ora§ remit, Heidelberg. Desigur insa, cd nu este nid
unul, sau foarte putini, cari sa nu fi vazut suava §i mi§-
catoarea piesä : 41-leidelberg-ul de alta data» in care
intreaga actiune se grupeaza in jurul vietei pline de
veselie §i idealism, 'Ana de poesie §i de romantism, a
studentimei din Heidelberg §i sa nu fi fredonat, in anii
tineretei, cu exuberanta: «Gaudeaums igitur» sau cu melan-
colie : 40 vis al vietei studente§ti», cand tineretea a trecut.
De prin secolul XII, Heidelberg-ul a fost mereu
re§edinta contilor palatini, Oita la 1720 cand electorul
Carol Filip s'a stramutat la Mannheim.
Intre monumentele, curiozitätile §i locurile interesante
de vazut In Heidelberg, se poate cita : muzeul, ce se
gäse§te in Hauptstrase §i care contine : portelanuri, fai-
moase, antichitäti preistorice §i romane, gravuri, antichi-
tati religioase, tablouri, intre care §i opere de ale celor
doi Cranach, opere neerlandeze, extampe, etc.
Pe Ludvigsplatz, se vede statuia equestra a lui Wilhelm
I-iu impäratul Germaniei, turnata in bronz de catre Donndorf.
Afará de castelul situat pe Königsthal §i a cärui
vechime se pierde in adancimea secolelor, mai este inte-
resant de vazut : bis erica Sf. Petru, gradina Bismark §i
promenada I Anlagen » frumoasa mai cu seama prin
plantatiile ce-o impodobesc. Sunt multe de vazut §i de
admirat la Heidelberg. Ne-ar trebui, numai pentru el, cateva
zile, ca sa cunoa§tem §i sa cercetam totul, ceeace nu
putem face in calitate de calätori rapizi. Fiecare din
d-voastra insa, cari-1 yeti vizita pe iridelete, yeti face §i
cuno§tinta lui in amanuntime. Atunci veiti intra §i in
vechiul castel de pe inältime, care este, prin situatia §i
maretia ruinelor lui, socotit drept unul din cele mai fru-
moase ale Germaniei. Veti vizita atunci §i pivnita cu
faimosul butoiu, numit: «butoiul din Heidelberg» construit
la 1751 §i avand fenomenala capacitate de 221,726 litri.

EE411:HW=1
www.digibuc.ro
Laurentia Bacalbaia.Calitorind pe Rhin. 2
 M MMMN

LA MAYENTA
bela Worms in sus, Rhinul nu incepe numai sA-§i
recapete pitorescul, pierdut dela Mannheim, spre Worms,
ci desfA§oarA In decorul incAntAtor al unei naturi de o
rarA frumusete pe amAndouA malurile sale dar mai ales
pe malul drept antea ora§e insemnate, atAtea ruini, §i
castele fermecAtoare, atAtea bogAtii, II-1dt nu e colti§or
de pAmAnt sA nu merite interes. Si deodatA, de unde
Rhinul, care dela Basel o luase intr'una spre Nord de
parcA i'§i pusese in gAnd sä treacA indrAsnet §i prin
marea Nordului, cum a trecut prin 1 lacul Constanta, ca
sA se indrepte spre Pol o ia deodat4 la stAnga, spre
apus, oglindind In apele lui, cAnd albastre, ca cicoarea,
cand cu creste spumoase, melancolica «PromenadA a
Rhinului» vestita alee de arbori, ce se intinde dea
lungul Rhinului, cât vezi cu ochii §i apoi Mayenta, care,
privitA de pe malul drept, are un aspect impunAtor cu
turnurile, clopotnitele §i castelul ei.
Mayenta, 'in latine§te Magontiacum, pe nemte§te
Mainz, are o origina foarte veche. Acest ora§ §i-a inceput
viata inainte de era cre§tinA. Marius Agrippa a construit
prin aceste locuri un lagAr. Mai tArziu Germanicus a ridicat
acolo o fortAreatA, numitA «Magontiacum» in jurul cAreia
se grupA un tntreg ora§ roman. La §eaptAzeci de ani dupA
Iisus Cristos, legiunile romane, cari se intoreserA din Ieru-

www.digibuc.ro
MAYENTA rechime: Moguntia Aurea, Magenta de aur). Patria lui L Gutenberg, inrentatorul

www.digibuc.ro
 CaMtorind pe Rhin- 21

dupd ce l'au distrus, au poposit acolo §i legenda popu-

lard, sustine cd, tot acolo, impAratul Constantin a vdzut
strAlucind pe cer o cruce r4e, ca focul, in jurul cäreia
sta scris gPrin acest semn vei invinge 1».
Dar legendele asupra Mayentei sunt numeroase.
A§a una mai noud decat cea despre Constantin, poves-
te§te, cd prin secolul al XIV-lea trdia in Mayenta un
doctor in teologie, numit Henri de Misnie. Acest invdtat
mai era §i poet §i povestea spune, cd tot el ar fi infiintat
§coala de mae§tri cantdreti din Mayenta. Mai toate poe-
ziile lui erau inchinate Sfintei Fecioare, in care el adora
idealul bundtätei §i al milei. Mai tarziu frisk poeziile lui
Henri de Misnie incepurd sd cante §i virtutiile femeilor
in genere, iar el cApätä porecla de «Frauenlob» (cantAtor al
femeilor), sub care este i cunoscut in istoria §i poezia
germand.
Ca recuno§tintd, femeile i-au ardtat o dragoste §i
o veneratiune, atat de nemärginitd, in cat moartea lui a
pricinuit un doliu general ; iar ferneile i fetele din Ma-
yenta, i-au facut la inmormantare o pomp, pe care nici
un muritor bArbat n'o avusese Inca !And atunci.
In dom se pregAtise mormantul poetului, clopotele
vesteau in departdri slujba mortului, mii de femei, im-
bräcate in doliu, mergeau triste dupd cosciugul acoperit
de roze, de crin §i de mirt, §i purtat pe umeri de opt
din cele mai frurnoase fete. Ajunse la morm ant, femeile
cu glasuri ingere§ti, ridicard cAtre ceruri cantecele cele
mai duioase, aruncard peste sicriul pogorat, florile cele
mai rare §i frumoase §i stropird, din belpg, mormantul
cu vin de Rhingau cu acel vin favorit al poetului, vin
ce-i inspirase atatea versuri frumoase.
Un strAin, care se gäsea pe acolo in ziva inmorman-
tärei, i§i inchipuise, se spune, cA mortul trebue sd fi
fost un mare print, sau un mare binefäcdtor al fern eilor.
Si cand colo, nu era decat un biet cantätor al virtutilor
§i darurilor femee§ti.
Monumentul lui Frauenlob s'a stricat cu vremea.
Se vede cd pe noile generatii femenine, nu le-a mai interesat

www.digibuc.ro
2? Lourentia L Baca Map

adoratiunea lui Frauenlob pentru contimporanele lui 0

i-au dat uithii, mormantul. La 1842, insa, in catedrala
din Mayenta, pe locul vechiului monument, a fost ridicat
un altul, in marmurä albA, reprezentAnd o prea fru-
moasA femee, apzAnd o coroanA de flori pe sicriul
maestrului poet.
0 altA poveste dateazA din secolul al XIII-lea. Se
zice cA pe acele vremuri indepArtate, trAia in Co Ionia un
rabin invAtat, numit Rabi Amram, care infiintase §i o
§coalA israelitä §i era vestit, pAnd departe, pentru Intelep-
ciunea §i mila lui. Dar iatA cA 11 cuprinse o boalA grea,
i simtind, rabi Amram, cä moartea se apropie, 1'0 chiemA
discipolii langa dAnsul §i ii rugA, ca dupa moartea lui,
sA-1 ducä la Mayenta §i A-1 inmormânteze acolo, lAngA
pArintii lui. Cum insA pe vremurile acelea, asemenea lu-
cruri erau greu de indeplinit, jalnicii discipoli ii arAtarA cA
dorinta lui scumpA, nu va putea fi 1nfAptuità. Rabi Am-
ram insA le zise : «DupA ce voi muri, sA mA spAlati §i apoi
sA mA puneti inteun sicriu, cAruia sA-i dati drumul sA
pluteascA in voie, pe Rhin».
Dup. ce Rabi Amram 10 dete sufletul, elevii fAcurA
intocmai toate pregätirile, dupa cum fusese dorinta lui,
lAsatä cu limba de moarte i corabia, cu rAmA0tele lui
Rabi Amram, incepu a pluti incetinel spre Mayenta. Ori-
cine mnsA se incumeta, ca sA o tragA la mal nu izbutea, cAci
vasul sé intorcea §i 1'0 relua drumul.
AflAnd episcopul din Mayenta de aceastA intAmplare,
alergA §i el la Rhin, ca sA vada cu ochi minunea. Lume
de pe lume se adunase la mal, ca sA ca0e gura la va-
porul minunat. Printre multime erau §i evrei. Care nu
fu insA mirarea spectatorilor, cAnd vAzurA top, a vasul
se apropia de evrei §i se depArta de indatA ce cre--
tinii se Indreptau spre dAnsul.
Episcopul ingAdui atunci evreilor sä tragA vasul la
mal, ca sA vada ce se aflA Inteinsul. In corabie gAsirA
un sicriu, in care era un mort, infAprat in giulgiu §i o
scrisoare cu urmAtorul cuprins :
«Scumpii mei frati §i amici din sfAnta congregatie
www.digibuc.ro
 Caknorind pe 1?hin 23
"
a Mayentei. Eu am murit in sfAnta congregatie a Colo-
niei §i am venit la voi, ca sA vA rog, sA mA inmormAn-
tati lAnga pArintii mei. VA doresc viatA lunga §i multA
fericire. IatA care este dorinta lui Amram».
Evreii coborArA sicriul la mal ; cre§tiinii voirA sA-1
iea. din mftinile lor, dar cu nici un pret nu-1 puturi
mi§ca din loc. Atunci episcopul dAdu poruna sA se zi-
deascA, acolo, deasupra cosciugului, o criptA, ca rAmA-
§itele rabinului sa nu poatA fi ridicate de cAtre evrei §i
se crede, 6 aceastA cripta, care era destul de mare, a
fost inceputul bisericei Sf Antul Emeram, din Mayenta.
Zadarnic se rugarä evrei sA le dea inapoi rabinul,
episcopul era neinduplecat. Totu§i studentii evrei reu§irA
sA fure noaptea, printr'un §iretlic, trupul lui Rabi Amram
§i sA-1 inmormAnteze, dupa dorinta lui, langa pärinti, in
cimitirul din Mayenta. $i astazi IncA se vede, pe Weill
unei case ruinate, dintr'o stradA de lAnga Rhin, o frescA,
pe jumAtate stearsä, ce reprezintä un mic vapor, plutind
pe Rhin, iar la mal, o mare multime de oameni, care i'§i
aratA, prin gesturi, mirarea §i curiozitatea.
Dar noi ne-am uitat cu povqtile §i n'am bagat de
seamA cA vremea trece, vaporul va pleca in curAnd §i
ar fi pAcat sA nu ne preumblAm putin prin Mayenta.
Este adevArat cA Mayenta e mult mai frumoasA, privitä
dupe celalt mal al apei, cum se Intinde, pe malul din stAnga,
la o IntorsäturA gratioasä a Rhinului. DupA splendida alee,
ce tive0e marginea fluviului, se Malta inteo perspectiva mi-
nunatA §i sub un cer pururea albastru, casele in stil flamand,
domul §i biserica SfAntului Stefan, care, a§ezatA inteo
parte mai ridicatä a oraplui, atrage din depärtare pri-
virea. Cu toate acestea, sA facem i o mica plimbare prin
Mayenta, orapl fiind indestul de interesant §i de frumos.
Lucrärile de Infrumusetare §i intindere a ora§ului, ln-
treprinse de la 1871 incoace, au dat o infätipre cu totul
modernA noului cartier, ap cA la Mayenta, ca §i in toate
orwle vechi, poti sä admiri i trecutul, cu toate frumu-
setile §i vestigiile lui interesante i prezentul, cu luxul,
confortul §i cerintele moderne.
www.digibuc.ro
24 Lauren(ia 1. B«calbafa

Dela gara centralA, apucând pe Kaiserstrasse; care

duce spre Rhin, ai impresia cA e§ti pe una din cele mai
splendide strAzi ale Berlinului inflorit. Tot atAt de fru-
moasA ca Ringul Vienei §i Unter-den-Linden-ul Berlinului,
Kaiserstrasse e o lunga stradA, largA, impodobitA de o
minunatA alee de arbori §i de straturi de flori, in tot
lungul pAnA in biserica lui Crist, care se inaltA la capAtul
ei. Para lel cu aceastA frumoasA §i modernA stradA, se in-
tinde, tot spre Rhin : «Grosse Bleiche» una din cele mai
interesante din strAzile vechi §i pe la mijlocul cAreia se
ridicA «Neuer Brunnen» o fAntânä goticA, decoratA de
relief uri simbolice §i ridicatA la 1726.
SA trecem putin §i prin piata Ernst-Ludovic §i sA
admirAm ornamentatiile rococo ale bisericei Sf. Petru, cât §i
castelul, in stilul rena§terei §i sA apucAm pe strada cu
acela§ nume, care leagA «Grosse Bleiche» cu *Kaiser-
strasse» mergand tocmai la capAt, unde se ridicA biserica lui
«Christ», pentru ca sa aruncAm o privire §i palatului de
justitie, care este o constructie monumentalA.
SA apucAm acum pe malul Rhinului, ca sA facem §i
noi o plimbare pe acea vestitA «Rhein Promenade». Ce
frumos cheiu ! Plantat cu arbori pe o lungime de §eapte
kilometri §i o lArgime de o sutA de metri, se intinde spre
sud, panA la podul peste care trece drumul de fier §i spre
nord, 'Ana la Ingelheimer. In fata arsenalului, iatA «puntea
Rhinului» de unde ai o priveli§te din cele mai frumoase.
ConstruitA la 1885 pe locul vechii punti romane, ea
are o lungime de 588 metri §i cinci arcuri de fier, din-
tre care cel din mijloc mAsurând 102 metri. De aici,
dupa ce ne-am desfdtat privirea cu frumoasa panoramA
a Rhinului, sA ne suim in sus spre «Markt» piala ce se
gAse§te in mijlocul vechiului ora§ §i sA vizitAm batrânul
Domplin de mormintele electorilor§i catedrala, ce pre-
zintA cel mai mare interes pentru istorie, prin vechimea
§i trecutul ei §i pentru arhitectura, prin varietatea stilului
§i prin decoratiunile interioare, reprezentând toate epocele.
Tot in aceastä piatA putem vedea capela Sf. Go-
thard, in stil roman §i cu o galerie de coloane mid, in
afarà.
www.digibuc.ro
 Caleitorind pe Rhin 25
...

PAcat cA n'avem vreme, cAci am vizita §i lAuntrul

castelului, care contine un muzAu de antichitAti foarte
interesant, galerie de picturA cu capo d'opere de-ale lui
Van Ruisdael, Teniers, Guido Reni, Jordaens, Nattier,
etc., biblioteca §i muzeul Gutenberg, precum §i muzeul
central romano-germanic.
Timpul trece iute §i vaporul va pleacA in curand. SA
dAm degrabA o fugA, sA vedem, pe piata Gutenberg,
statuia lui Gutenberg, modelatA de Thorvaldsen §i turnatä
la Paris ; pe piata Schiler, statuia poetului in bronz ;
aproape de terasa Matilda de unde iar4 avem o ve-
dere frumoasA biserica Sf. Stefan, in stil gotic primi-
tiv. SA ne urcAm in turnul ei octogon, de unde se des-
fAparA o interesantA priveli§te asupra oraplui §i, pentru
cA n'avem cand vizita §i tezaurul bisericei, compus din
obiecte orientale §i romane, s'o luAm In jos spre Rhin
spre poarta «Neutor» §i sA ne plimba prin frumosul parc.
SA isprAvim cu Mayenta, fAcand o ultimA preumblare
prin calea Wallstrasse, de unde aveam admirabile priviri
spre Biebrich, Wiesbade, Taunus §i acel paradis al Rhi-
nului, ce se chiamA Rheingau.
De-acum la vapor §i adio scumpA MayentA !... Mai
avem §i alte frumuseti de vAzut. Sirena §uera §i ea un
prelung §i duios adio, pe and vaporul incepe a pluti pe
apele, astazi mai putin lini§tite §i albastre.
Mayenta rAmane in ceata u§oarA ce se ridica, iar
noi zArim in depArtare castelul din Biebrich.

www.digibuc.ro
 DELA MAYENTA SPRE
RUDESHEIM

aporul nostru trece printre doua insule : Peters-Au

§i Ingelheimer-Au. In del:di-tare se zäre§te, spre dreapta,
lantul muntilor Taunus, pe a aror parte meridional& se
intinde tam Rheingau, pämantul cel mai fertil al Ger-
maniei, vestit prin cultura vinului, ce se practica din
epoca 1ndepartatä a Carlovingienilor, cat §i prin pitorescul
ei. Aceastä parte a Germaniei, pe care alätorii au nu-
mit-o paradisul Rhinului, îi merita cu drept cuvant supra
numele de paradis. Päduri 1ntinse, vederi §i perspective
minunate ; iar din varful cel mai Walt al muntilor Taunus,
numit gder grosse Felberg» se desfa§oara ochilor cea
mai frumoasä dintre priveli§tele, pe cari le gase§ti In
Germania.
Dar iata acum se zäre§te mai lämurit castelul din
Biebrich, al marelui duce de Luxemburg. E o clädire fru-
moasi in stil baroc, ridicata la 1706, spre care duce o
splendida alee de castani.
Nici oraplul Biebrich nu e de trecut cu vederea. Are
mai mulfe fabrici, diferite a§ezäminte i coli, Intre care
§i o §coalä de subofiteri. Prin frumoasa lui a§ezare, acest
ora§el atrage numero0 escursioni§ti, cari vin mai ales din
spre Viesbaden.
Nu te induri sa-ti deslipeOi ochii dela malul drept,
www.digibuc.ro
 ..;
7.':.A
,
RUDESHEIM. Cunoscut in tumea intreaga prin viile sale, did se cad ruincle turnului din vechiul Castel
Bröviser, locuinta viteazului, dar nefericitului cavaler RUDESHEIM.

www.digibuc.ro
 Cidatorind Pe Rhin 29

pe care se in§ira lant, atatea peisagii frumoase, atatea

ora§e, atatea ruini, fiecare cu pitorescul §i istoricul lor.
Am fi putut trece, WA sä §tim, a nu departe se afla ora§ul
istoric: Nideringelheim. Traditia sustine ca acolo s'a
näscut Carol cel Mare (Charlemagne), care a ridicat in acel
ora§ un mare palat de piatra, impodobit cu o suta de
coloane de marmora. Maretia §i frumusetile acelui palat
au fost cantate de poetul Nigillus, contemporan cu Louis le
Débonaire.
Spre dreapta privirile sunt atrase din nou, de o
multime de vile elegante, de case, cari de cari mai fru-
moase, mai bogate, mai aträgatoare. Este ora§elul Elfeld,
pe vremuri capitala Rheingau-lui §i re§edinta a episcopului
de Mayenta acum vestit prin fabricare vinului spumos.
Ceva mai departe Erbach, ascuns ochilor de insula
Rheinau §i mai spre räsärit, castelul Reinhartshausen, ce
contine o interesanta colectie de vechi opere italiene§ti
§i flamande. Tot spre räsarit se intinde §i lohanisberg-ul
cu viile sale celebre. De-asupra unei coline, plantata cu
vita faimoasä, se Malta castelul Iohanisberg, pe care
Napoleon l'a dat la 1807 mare§alului Kellerman. Astäzi
insa apartine descendentilor printului Metternich.
Dar iata §i Rudesheim, ora§ a§ezat la malul Rhi-
nului §i la poalele Nidervald-ului, centrul productiunei
celor mai insemnate vinuri de Rhin §i vinuri spumoase.
Rudesheim mai are §i o legendä frumoasa. S'o ascultam.
Se zice ca de mult, de pe vremea cruciadelor, pe
cand cea mai netarmuritä dorinta a cavalerilor §i cre§-
tinilor in genere, era de a se duce, in numar cat mai
mare, la Ierusalim, spre a cuceri Sfantul Mormânt, träia
un nobil, care predica pe malurile Rhinului, tUturor cre§-
tiniolor, in scop de a-i ridica pentru sfanta expeditie.
Intre cei dintai, cari au raspuns cu grabire la che-
marea predicatorului, a fost §i cavalerul Brö [user de Ra-
desheim, stäpanul unui maret castel, in incantatorul
Rhingau bogat, viteaz §i frumos, dar care rämäsese
vaduv §i n'avea pe langa sine decat o mica fica iubità,
numita Gisela.
Cu durere §i lacrimi in ochi, Riidesheim i§i WA ramas
www.digibuc.ro
 30 Lauren(ia 7. Bacalbava

bun dela scumpa lui fick cAci n'avu incotro §i trebui a

plece, de oarece pe vremea aceia IndepArtatá, cea mai sfantä
§i de aproape datorie a unui cavaler, era sA lupte puntru
cruce §i pentru onoare.
Dupà o cálátorie lung& plinä de fel de fel de In-
tampläri insemnate §i de lupte, in care cavalerul e§ise
totdeauna victorios, a§a ca i§i ca§tigase o mare faimä,
iata a ajunse dimpreunä cu numeroasa armatA a
cruciatilor Intr'un loc, unde Intalni cel mai mare §i de
neInvins pericol.
In acele tinuturi, unde ajunseserä cruciatii, era jale
mare. Oamenii nu aveau apa de bäut §i mureau de sete,
deoarece singurul put, cu apa buna de bAut, era päzit de
un balaur groaznic, mare cat o namilä, fioros ca ucig6.-1
toaca §i acoperit cu solzi de cremene. Ce sa se faca §i
ce sd se facä ! se väitau oamenii, cat tinea ziulica de
mare. Nimeni nu se Incumeta sA se lupte cu fiorosul
balaur, cäci cel mai viteaz cavaler era incredintat ca se
duce la moarte signrä.
Auzind cavalerul Brömser de Rudesheim de aceasta,
ceru numai deck Ingaduire dela impärat, ca sA se ducA
§i sA lupte, fn numele lui Dumnezeu, cu dihania inspäi-
m antätoare.
Voinicul inalecA §i plea. Ajungand la ascunzAtoarea
monstrului, care ii e§i Inainte, calul se infiorA inteatata
Mat Ingenuchie. Cavalerul se dAdu jos §i a§teptä atacul
balaurului cu sabia ridicatá. Bestia se repezi §i se incoläci
intai in jurul calului. Atunci Rildesheim se aruna vite-
je§te asupra fiorosului balaur §i dintr'o loviturá de sabie
ii taie capul.
Dupa aceastä izbandà, r,(-., cand cavalerul se intorcea
vesel §i mull aft, la tova7.1, spre a le povesti isprava,
iatA cA, de dupA o ascunzLoare, e§irà mai multi sarasini,
cari 11 prinserà §i-I Inchisera in tembita adâncA §i neagrä
a unui caste!, ca sA moara acolo in párásire.
Cum sta Inchis, farà nici un ajutor, WA nici o spe-
ranta de nicAeri §i I§i a§tepta moartea, deodatà cavalerul i§i
aduse aminte de scumpa lui copilà §i atunci, dureiea de
a n'o mai revedea, Incepu sA-i sfâ§ie sufletul §i mai
www.digibuc.ro
 Calatorind pe Min 31

An. Ca bun creOn I§i IndreptA speranta cAtre cer §i rugA

pe Sfânta FecioarA sA-1 scape, ca sA mai poatA ajunge
odatA la frumosul castel, fagAduind cA, odatA scApat, va
ridica, In semn de recuno§tinta, o manAstire, inchinând
Domnului pe InsA§i fiica lui.
Sfanta FecioarA fAcu minunea §i-I sat* arAtând
crqtinilor cruciati unde se afla Inchis cavalerul. Dupa
ce ajunse pe câmpul de luptà, se Intoarse peste cateva
luni la Rüdesheim, cAci nu mai putea de dorul copilei.
Gisela II primi cu bratele deschise. A doua zi InsA, se
InfAti§d la castel un tânär cavaler de toatA frumusetea,
care ceru mAna fetei, spunând cA §i fata dore§te cu orice
pret, sA-I ia de bArbat §i nu a§teaptA amândoi decat bine-
cuvântarea tatAlui.
Rüdesheim ràrnase ca trAznit. La urmA, spuse tine-
_rilor din ce pricinA anume, dorinta nu le poate fi hide-
plinitA. Cavalerul pleca pe u§e ca o furtunA §i nu se
mai intoarse nici odatA. Gisela inebuni §i inteo noapte
neagrA, and nici stelele nu se zAreau pe cer, se asvArli,
din InAltimea castelului, in apa Rhinului.
Nemângâiatul tatA zidi mAnAstirea §i i§i planse co-
pila panA la adânci bAtranete, and se stinse, plâns §i
jelit numai de streini, cAci nimeni nu mai trAia, din f a-
milie, In castelul trist §i pustiu.
Si azi se vAd in biserica Sf. Jacques, din Rüdesheim,
mormintele familiei Brömser, dar noi n'avem vreme sA
le mai vizitAm. Arunam doar o privire de pe Rhin, spre
Adlerturm, un turn vechiu In stil gotic tertian Prive-
Ii§tea frumoasA a Rüdesheimnlui se invälue incetul cu
Incetul §i dispare dupa o c titurA a malului dr_ept, pentru
ca cel stâng sa desfApare din sânul sAu, Infpritorul ora
Bingen, situat la confluentairiRtti Nahe cú Rhinul.

www.digibuc.ro
 De la Rüdesheim la Bingen si
Maüseturm
Nici n'am plecat bine din Riidesheim §i iata-ne la
Bingen. In adevar Rhinul acesta e un rau fermecat. Te
intr6i uimit : ce vräji, ce minune, ce puteri au adunat
atatea frumuseti ale pamantului §i le-au ingramadit pe
amandouä malurile acestei ape, de n'ai nid vreme sa le
vezi §i sa le admiri pe de-a 'ntregul.
Bingen este un ora§ frumos, infloritor, §i destul de
vechiu, caci II cuno§teau romanii, cari au construit o
fortareata acolo, cu mult inainte de Isus Christos. In evul
mediu, Bingen era un ora§ liber, insA, in timpul rasbo-
iului de treizeci de ani, a fost de multe ori cucerit §i
chiar aproape distrus in 1689, de ate trupele lui Louis
al XIV-lea. Biserica parohiala are o cripta romank ce
dateaza din secolul al XI-lea.
Castelul, ce-1 vedeti mai sus de Bingen, este castelul
Klopp, ridicat pe fundatiuni romane §i de curand recon-
stituit. Acum s'a instalat acolo primaria, iar in turnul
castelului de unde ai o privell§te foarte frumoask se
gase§te o interesanta colectie de antichitäti.
Ascensiuni frumoase am putea face pe muntele Sf.
Rochus (Rochusberg), daca o luam chiar dela castelul
Klopp, pe Mariahilfstrasse §i Ruperstrasse. Pe varful ace-
lui munte, se afla capela ridicata §i inchinata Sfantului
Rochus, dupa ciuma dela 1666. (Se §tie ca credinta a
consacrat pe acest slant, ca tamaduitor al groaznicului
www.digibuc.ro
 v.:,
.;*

ca
MAUSETURM (Tumid .5oarceilor) nude, spune kgenda, ca a fost complect slitgat de guzgani, crudul episeop HATTON.
www.digibuc.ro
 C«Intorind In! Rhin

flagel). De la aceastä capela, ajungem in cateva minute la

Kempter-Eck, de unde vederea cuprinde Intreaga vale
Reingau. De ad, un drum de vre-o jumatate de ora prin
padure, duce la Scherlach-Kopp, de unde vederea se in-
tinde peste Intreaga splendidä panorama Rheingau, Taunus
§i Valea Nahe.
Dar vaporul nostru, caruia nu-i pasa de noi §i de
dorinta ce ne ispite§te, ca sa ne oprim din drum §i s'o
luam «per pedes apostolorum» prin acele frumuseti,
merge mereu fnainte. lata-ne fn dreptul unui mic orA§el
Bingerbrück vestit §i aceasta prin punctele : Elisen-
hoehe, Printenkopf §i Damiankopf, de uncle iara§i ochiul
prinde vederi Incantkoare.
Vaporul incepe din fericire sa mearga mai incet.
Nu se indurA nici el de frumusetile ce le lasa In urma.
Ori se vede ca stancile, ce fncep sa-§i scoata mai des
vkfurile lor negre §i umede, din valurile acum nelini-
§tite §i spumoase ale Rhinului, Ii fac mersul mai preva-
zator.
Valea Rhinului se Ingusteazä cu incetul. Pe malul
drept 'tsar, din mijlocul viilor splendide, ce se intind
din Rüdesheim, ruinele castelului Ehrenfels, zidit la 1210.
Curentul este foarte repede, fluviul 4111 mai este navi-
gabil deck pe o latime de 100 metri, de unde la Bin-
gen, aveam 523 metri.
Iata i stanca de quart, pe care cursul repede al
fluviului a rupt-o §i unde se ridica trist §i Inegrit de
vreme gDer Mäuseturm», una din ruinele Rhinului, asu-
pra careia plute§te o legenda crucla §i dureroasa.
Suntem la Binger-Lock, locul unde odata, fluviul,
inainte de a rupe stanca, forma o cataracta.
Dar acest ,Turnu S'oarecilor", cum nume§te po-
recla, InAltat ln mijlocul valurilor spumoase i repezi, pe
mica insula, razamata de stanca rupta, poarta in semetia
lui, de care 10 rad vremea i valurile, ceva din nimicnicia
oamenilor lacomi §i vanito§i, oameni fall de inima, ahtiati
sa adune §i sa cuprindä mereu, care pesemne nu-§i dau"seama,
cat sunt de trecatoare toate, ca stapanii pamantului nu
pot ajunge §i chiar de-ar ajunge, sä nu se incante, caci
www.digibuc.ro
36 L«urtniu I. Haralhort

nimeni nu §tie, ce-i poate aduce fiecare clipg, ce se scurge

in hoaticul infinit.
Legenda leagA numele acestui turn de inampläri
triste §i ingrozitoare.
Se zice cd pe-acolo, trAia de mult un episcop nu-
mit Hatton, pe care istoria il ridicä in inaltul cerurilor
§i legenda Il coboarA In fundul pämântului. Acest epis-
cop dorea sA ajungä, cu orice pret, arhiepiscop al Mayentei
§i ca atingä tinta, a recurs la toate mijloacele. In
sfAr§it §i-a vAzut visul cu ochii, dar cum nu era un orn a lui
Dumnezeu, aceastA inältare, pe care n'o merita, l'a fäcut
§i mai rAu, aa cd ajunsese spaima §i groaza supu§ilor.
Acesti capi de biserick pe atunci §i prin acele locuri,
erau mari i tari: un fel de stApAnitori sup4 de-ai
regilor or impäratilor cari iAiau §i spânzurau, fArä sA
dea cuiva vreo socotealä.
Hatton se puse pe impilat supuii, WA de nici o
milA. Pentru CA era mândru, vanitos §i fArä de margini,
in dorinta lui de a strAluoi, prin lux §i bogAtie §i pentru
cä dorea cldcleascä un palat, de bogälia §i frumu-
setea cAruia, sA se minuneze lumea se apucä de puse
clarile cele mai grele §i neomenoase.
Pe lAnga altele, it mai dete prin minte, sA ridice, in
locul unde Rhinul se ingusteazä, formAnd strâmtoarea
Bingen, §i in mijlocul 'valurilor inspumate, un turn pu-
ternic, unde institui un punct de vamA nimeni neavAnd
ingAduirea sA treack prin strâmtoare, fArA ca sA plä-
teasa taxa impusA.
Si ap se ridicä amenintAtor, pentru cAlátori §i pen-
toti supu§ii lui Hatton, turnul cládit pe o micA insulä,
räzimatä pe stAnca ruptA de valuri, ca o imagine inspäi-
mântAtoare a sufletuiui than, lacom §i färA de milA a
celui ce-i hotärise infAptuirea.
Dar se intâmplä, ca de indatä-ce acel turn fu con-
struit, sA dea, peste toate tinuturile, o secetA pustiitoare,
mai ales in tinuturile renane, de sub stApAnirea acestui
harpagon fArA de inimA.
Oamenii n'aveau ce mânca §i foametea se lAtea in
tot cuprinsul tinutnlui, deoarece lacomul §i tiranul epis-
www.digibuc.ro
 Culdiori»d pi, Rhin :17

cop, care, para presimtind ce are sd se intample, cum-

phase si stransese in grânarele lui nenumärate, tot graul
din cea din urmä recoltä.
E drept cd episcopul se apucä sd vândä proviziunile
din hambare, dar puse niste preturi atât de mari, inat
numai prea putini erau in stare sd-si ogoiascä foamea.
Atunci cei särmani, acei cari nu erau in stare sd-si pla-
teascä luxul unei bucäti de pine, pentru astâmpära
foamea, furä nevoiti sa se hräneascd cu tot feint de ne-
curätenii si strickiuni, iar aceasta, märi si mai mutt ca-
lamitatea generalä, deoarece, pe lânga foarnete, mai izbuc-
si tot felul de boli grele si molipsitoare.
Vdzand supusii lodtaia asta groaznicä a lui Dum-
nezeu, cäzurd in genunchi, inaintea stäpanitorului lor si
Il rugard sfäsietor, sä aibA milä si indurare de dânsii.
Pârtä si prietenii ì sfätuitorii arhiepiscopului, il in-.
demnard sä aibá mild de acei nenorociti.
Hatton era insä mai neindurätor ca ori and si el
urmä sä-si vandä graul cu preturi fabuloase, aci dorea,.
cu orice pret, sä-si clädeascä acel caste] superb si asta
cerea cheltuiald mare.
Dar, dacd chinurile unor din acesti nenorociti, nu
se isprdveau decât cu moartea lor, räbdarea infometatilor
ajunse la capät, i intr'o zi, pe and arhiepiscopul Hatton
petrecea färä de grijä bând, mâncand si desfätându-se
in palat cu prietenii lui multirnea flämânzilor : bärbati,
femei, si copii, dupa ce implorarä in zadar, la poarta pa-
latului, mila acestui neindurat stäpânitor, pätrunserd in-
nauntru, hotärdti sd-si facd singuri dreptatea.
Hatton ti primi cu politeld si Ii invita in hambare, ca
sä ia de acolo ceea ce doresc.
Nenorocilii flämânzi ii multumird cu lacrimi in ochi,
dar abia intrarä in cosare i usile furä incuiate de atre
servitori si din porunca acestui barbar, se dAdu foc co-
sarelor.
Räcnetele i vaetele desnädäjduite, se ridicard pdnä
la ceruri. Arhiepiscopul insä râdea i spunea prietenilor
lui : «Auziti cum fosnesc soarecii Ini grâu ?... Am fäcut cu

www.digibuc.ro
38 Laureigia I. Baculba$a

ace§ti rdsvrAtitori, ceea ce a§i fi fAcut cu §oarecii, de i-a§i

fi prins. I-am ars L..»
Dar bätaia lui Dumnezeu trebuia sA vinä, cäci prea
era crud tiranul. Din cenup coprelor, se ridicarä, deo-
data, mii 0 mii de §oareci, care se indreptard ca un to-
rent devastator, spre palat. Hatton incercd sd se aperer
servitorii sdrirA sd-i omoare ; dar totul fu in zadar. To-
rentul cre§tea mereu. Milioane de §oareci inegreau cu-
prinsul §i atunci mizerabilul intelese, cä un judecAtor, mai
puternic deck dânsul, urmärqte pe criminal. Päräsit de
toti servitorii säi, cari fughl inspäirnântati, Hatton alergä
sä se ascundd inteun vapor, pentru ca sä scape de du--
manii lui neindurati. In zadar, cäci mii §i milioane
de §oareci, alergarä pe Rhin, dupd dânsul. Desperat, cu
groaza in suflet, nenorocitul se opri §i se ascunse in turn,
dar §oarecii nävälird §i acolo : rozând, strAbAtând u§ile
cu o iuteald de necrezut, gäurind §i fäcându-§i drum,.
prin pAretii turnului §i nApustindu-se, in sfAr0t, asupra
episcopului, cu miile.
Dupa ce l-au mâncat bucAticA cu bucäticA, s'au im-
pr4tiat ca prin minune.
Turnul poartä de-atunci numele de : «Turnul &a-
recilor» (Der Mäuseturm), dar nimeni n'a mai indrdznit,
pAnä azi, sA locuiascd acolo.
Inegrit, ruinat de vreme §i de valuri, el a rAmas
acolo, in mijlocul, valurilor inspumate, la strâmtoarea ce-
silqte vaporul sA se apropie ca sd-1 pop vedea mai
bine ca o mArturie oribilA, de pedeapsä dumnezeiascd
ce qteaptä, pe top acei cari se joacA nepAsAtori, cu su-
ferintele omenirii nenorocite.

www.digibuc.ro
 NIEDERVALD SI RHEINSTEIN

1) ad. ne-am fi coborit jos la Rudesheim, am fi urcat,

In câteva minute cu funicularul, impAduritul Nider-Vald, in
vArful cAruia se Inalt5, majestos, «monumentul national».
Dar il vedem destul de bine §i de pe Rhin, acum
dupA ce am trecut de ruinele Ehrenfels. InAltat in me-
moria «ridicArei unanime §i victorioase a poporului
german i a restabilirei imperiului german, in 1870 1871»
el pare, acolo, din acele indltimi dominante, la poalele
§i in depártArile arora se desfäparA cele mai incântAtoare
priveli§ti, fris4 gestul de ambitie nemAsuratA §i statornicA
incredere in sine, al Germaniei.
Monumentul a fost inceput la 1877, dupA planurile
lui S. Schilling. Figura principalA, de zece metri §i jumä-
tate, 4reprezintä Germania victorioasä, purtând pe frunte
coroana imperialA §i tinând in mAnA, spada impodobitä
cu laud. Soclul, inalt de douAzeci §i cinci metri, este
decorat, de toate pärtile cu basoreliefuri, dintre cari cel
mai frumos §i interesant simbolizând paza Rhinului
este inspre partea ce prive§te cursul fluviului. De-a dreapta
§i de-a stânga monumentului, se väd alte douA statui:
una Teprezentând pacea §i cealaltA, rAzboiul.
0, dar cum am dori ca vaporul nostru sä meargA
tot mai Incet!... Malurile Rhinului sunt tot mai fermecA-
www.digibuc.ro
40 Lauren tia T. Bacalljaa

toare. De pretutindeni, când de pe înältimi, and chiar

saldate de Rhin, rasar, aci : ora§e, sate §i vile incântä-
toare; aci: castele §i turnuri, tnteo desfä§urare grandioasä
de decoruri; aci: ruine §i resturi de construe-0i indrAznete

l?uinele castelalui EIERENFEL8, se ralicii In mijlocul viilor din Riidesheim.

A fost cladit pe la inceputul secolulai al Xl I-lea i loud catra limp de catre
episcopii de Alva*. In anal 16:15 a saferit stricticiani mari din partea Su-
edezilor ; iar la 1689 a fast distrus de Ira ncezi.

mArturii neperitoare §i sugestive ale ace!or vremi de viatä

eroicä §i plinä de indräsneli §i nu mai tii cum sA
Impaci ochii i sufletul, ce nu mai gäse§te astämpär ; cum
www.digibuc.ro
 Ciilatorind pe Rhin II

sä impaci setea de frumos : privind in urmä ? privind

inainte ? privind in dreapta, ori in stAnga ?...
SA lAsArn pentru cAteva clipe Niedervald-ul, cu toate
frumusetile lui, cu malul surAzAtor, ce face o gratioasä
cotiturA la dreapta ; cAci iar ne cheam6 malul stang, cu
ale lui incântAri §i frumuseti.
Pe platoul unei stänci, pe care vegetatia ca §i in-
dräzneala omului, catd s'o impodobeascA, se inaltä fru-
mosul, pitorescul caste] Rheinstein, altädatA una din ruinele
cele mai mArete ale Rhinului, astäzi complect restaurat.
Noua §i frumoasa constructie de azi, ce se ridicA pe
faimoasele ruini Rheinstein, se datore§te printului Frederic
de Prusia §i dateazA dela 1829.
Dar sä nu plecAm mai departe, pAnA nu vom asculta
ce ne povestqte Rhinul i despre acest märet castel.
*
* *

Pe la inceputul secolului al treisprezecelea, in temutul

.castel, ce se inälta pe creasta sancei udatä de valuri,
ca o spaimA pentru megie§i §i trecAtori, locuia un cavaler
numit Sifríd de Rheinstein, vestit prin bogátia §i puterea
lui, dar mai ales, faimos prin hotiile i crimele, pe cari
le fäptuia dimpreunA cu cei de sub ascultarea sa.
Inteo zi, Sifrid, veni, din una din acele expeditii, inarcat
de prAzi pretioase, intre care prada cea mai scurnpä, era
o femee de-o frumusete rarA, räpitä din Franconia.
Frumusetea §i bundtatea ingereascd a acelei femei
puserd stäpAnire, pe fiorosul caste], odatA cu sosirea ei
§i sub acea blânda §i dulce stäpanire cAzu §i cavalerul,
de numele cAruiau se cutremurau de groazA imprejurimile.
Negustorii puteau trece de acum fArä teamä, pe dinaintea
castelului ; luntra§ii putea sä vasleascA in pace, dealungul
fortäretei. Vocea mângaietoare a stäpanei, hotärise cava-
lerului sA renunte la viata trecutA i, de unde odatä, Rhein-
stein-ul era locul de intalnire §i gAzduire a celor mai
indräzneti räufAcAtori, acum pacea §i bucuriile lini§tite §i ne-
vinovate domneau acolo. Vechii §i inspAimântAtorii ban-
diti se risipirA cu incetul ; iar sAlbaticii rAzboinici lacomi
de prizi §i despotism cAutarä in alte pärti de lucru,

www.digibuc.ro
49 Laureafks 1. Baca lbam

cä ci, de and lini§tea §i fericirea casnick se oprise In cas-

telul lui Sifrid, poarta fu Inchisa pentru hop §i prazile lor.
Astfel a dorit sa fie, Jutta, acesta era numele
nobilei femei §i Sifrid, care o venera, cum se vene-

Pitorescul castel lincinstein. Restaurat intre 1825-29,de Mire prinful lrederie

de Prusia. in capeld se afla ,nonumental printului. Posedil colecfiuni de arme
qi antichitdti.

reazA frumusetea, unitA cu virtutea, Implini cu sfintenie

dorintele ei.
Cum InsA este scris, se vede, ca niciodatA, o fericire prea
mare sA tina prea mult, In castelul Rheinstein, sunä deodatA

www.digibuc.ro
 Cdeitorind pe Rhin 43

ceasul ei cel de pe urrna. Dupa un an, ce trecuse ca o

clipa din Raiu, Jutta muri, in momentul cand mica ei
copilita vazu lumina zilei. Cavalerul, pierzand aceasta
femee adorata, cazu inteo adancä 0 neagrä melancolie.
Singura lui mangaiere, singura dragoste, singurul scop
in viata, ii rämäsese copila iubita, carei aducea aminte
{le trecuta fericire.
Hotäri deci sa-0 inchine restul vietei acestei copile,
crescand-o cu ingrijire i facand totul pentru fericirea ei.
Gerda a§a se cherna fetita crescand, desfa§ura
calitati neasemanat de frumoase, mogenite de la nobila
ei mama 0 intocmai ca o floare delicatä 0 rarä, ce-0
desvaluie, incetul cu incetul, superba ei corolä, astfel
acesta copila 10 desväluia gratiile §i virtutile ei, sub tutela
neadormita a tatalui.
Dar, cu toate ca Sifrid traia cu totul retras de lume
i fugea de oameni nevrand sa mai tie de nimic alta
<teat de nepretuita comoara, ce i-o läsase scurnpa §i
adorata lui, trecand in lumea ingerilor, din care coborise
o clipa, pe pamant totu0, vestea despre frumusetea §i
virtutile zanei din Rheinstein, trecuse hotarele feudei §i
se latise pana departe, departe, in lungul Rhinului §i in
latul imparätiilor.
Cavaleri dupa cavaleri, stralucitori de vitejie, de fru-
musete §i tinerete cavaleri mai saraci i cavaleri sta-
panitori de latifundii imense veneau rand pe rand
unii : indräzneti, mandri §i increzatori in bravura lor; altii :
sfio0, rugand pe Dumnezeu sa le indeplineasca tinta sin-
gurului dor ca sä-0 incerce norocul la castelul fru-
moasei zane. Dar nici unul nu fu mai nòrocos ca celalt.
Cum insa pelerinajul cavalerilor nu se mai sfar0a,
batranul segnior din Rheinstein, simtind cä nu va avea
incotro §i cA va trebui, in sfar0t, sa se lipseasca §i de
singura mangaiere, ce-i mai ramäsese pe pämant, pofti
pe toti acei mandri §i stralucitori çavaleri, la o alergare
voiniceasca, Oa la Mayenta unde avea sa asiste, im-
preunä cu fiica sa f Agaduind mana frumoasei mo0e-
nitoare, ca premiu, celui mai indraznet dintre campioni.
Numärul celor cari luarä parte la aceasta alergare
www.digibuc.ro
 Laurentia I. Baca lham

de intrecere, fu cu totul neasteptat i superba sun a ca-

valerilor, armurele lor lucitoare, tinuta lor de parada ce
'Area muiatä in aur si pietre scumpe mArea si mai mult
strälucirea serbärei. Totusi, se zice, cä podoaba cea mai
frumoasä, cea mai aträgätoare a acelei serbäri, era tot
Gerda, cAtre care se indreptau, robite, toate privirile;
pentru care intrase in joc, toatä floarea nobilimei.
Din inältimea unui balcon, ea privea dirnpreunä cu
tatäl ei, lupta de intrecere a vitejilor cavaleri.
Printre tinerii si vitejii feti-frumosi, se zäreau : Kurt
d'Ehrenfels proprietarul castelului, cu acelasi nume, pe
langA ruinele cäruia noi am trecut i Kunon de Reichen-
stein a cärui locuinta era cu totul aproape de castelul
lui Sifrid, incat, de departe, se pärea cA aceste am An-
doud castele nu erau de cat unul singur.
Amandoi cavalerii erau tot atAt de vestiti prin
vitejia lor i, dacd Kunon ceva mai tank ca adversarul
sAu avea superioritatea unei educatii mai alese si a
unei inimi mai nobile ; celalt, Kurt poreclit i «cel
räu» 11 Intrecea prin bogAtiile i proprietätile lui färä,
de numär.
Sifrid, ca orice pärinte iubitor de averi, ar fi do-
rit sA iasä victorios, Kurt ; pe and Gerda care in taind
avea oarecare dragoste pentru Kunon dorea, din suflet,
ca acesta din urmä sA invingä. Capricioasa soartä fAcu
astfel, hick rand pe rand, sA tresarä de bucurie i inima
tatälui i inima fetei. De odatä, Kunon päru invingAtor.
Inainte, insä, ca acesta sA fi ajuns la tinta, Kurt apAru,
II ajunse i II intrecu !...
Siefrid salutA, in cavalerul, cunoscut sub numele de :
«cel rAu», pe ginerele sAu, pe and Gerda simti cA-i
ingheatä inima de groazä.
Sosi in sfArsit i ziva hotäritä pentru särbAtorirea
nuntei, care nu mai putea fi nici inlAturatä i nici amâ-
natA cu toate läc,rimele i rugAmintile Gerdei cAci
bätranul castelan îi dase cuvantul.
Imbrdcatä cu rochia albd de mireasä i gAtitA cu
bogate podoabe, Gerda cu obrajii palizi i ochii turbu-
www.digibuc.ro
ralatorind pe Rhin 1.5

www.digibuc.ro
 Calatorind pe Rhin 4;

rati de plans parea o victima pregatita pentru o moarte

solemnA.
Inainte Insd de a se sacrifica vointei neclintite a ta-
talui, înainte de a pleca la bisericA, tanära copilä se duse
la capela din caste] 0 prosternandu-se inaintea icoanei
Sfintei Fecioare 1'0 recomandä sufletul Maicei Domnu-
lui, rugand-o, cu lacrimi fierbinti, s'o proteguiascA §i s'o
scape de nenorocirea ce-o ameninta.
Acolo, In fata icoanei, mirele, care o cAutase neli-
ni0it pretutindeni, o gäsi §i, ridicand-o, li spuse sA fie
gata de plecare, deoarece nunta0i Weaptä.
Gerda cu sufletul Intarit prin rugäciuni 10 re-
capAtA lini§tea, se apropie de cavaler §i, dupä ce mai
aruncA o privire, spre crenelurile castelului Reichenstein,
de unde Kunon o privea cu un aer Intunecat §i trist,
pomi plina de Incredere In Maica MAntuitorului.
Cand ajunse aproape de invitalii, cari a§teptau ne-
rAbdAtori, ceru, ca pentru plecarea la bisericA, sA inca-
lece calul alb, cäpätat ca dar de la Kunon, In ziva cand
Implinise optsprezece ani.
Dorinta li fu Indeplinitä §i cortegiul stralucitor co-
bori spre biserica Sf. Clement, din vale de castel. Ku-
non din Inältimile castelului ski, privea Indurerat defila-
rea cavalcadei nuptiale, främantandu-se Intre gandul de
a se rAzbuna Impotriva rivalului säu, sau a se Inmor-
manta, pentru totdeauna, !titre zidurile unei manästiri.
Dar pe cand cavalerul intristat 10 luase aproape orice
nAclejde, deodatA, o minunatA Intamplare, II zgudui din
tristetea in care se cufundase.
Calul Gerdei, care panä atunci mersese in pas li-
ni0it §i egal, se Intorsese brusc §i, rästurnand tot ce In-
talnea in cale §i pe toti cari se apropiau de dansul, i0
stranse zabalele In dinti 0 o pomi Inteo fugä. nebunA.
Cavalerii, pornirä ca fulgerul In urmärirea fugarului, dar
in zadar!... Calul alerga ca o nAlucA drept spre Rhin §i
Gerda, fArA ca sA asculte de strigAtele desperate ale lui
Kurt, Il Intetea 0 mai mult la fugA, nadAjduind sA-0
gAseascA moartea in valurile fluviului. Dar odatä ajuns
la mal, fidelul animal fAcu o intorsAturA pe loc 0 o luA

www.digibuc.ro
 Lanreiliki I. Ractill

in linie dreapta zburand spre stancile präpastioase, in

varful carora se inalta Reichenstein §i puternica lui for-
täreatä. Kunon abia avu vreme sa coboare puntea de
trecere, pentru a primi pe scumpa inimei lui, pe care
cerul i-o trimefea intr'un chip atat de minunat.
Durd ce clipa celei mai vii §i puternice bucurii
treca, Kunon porunci sä se incue portile, sä se ocupe
crenelurile i sa se puna intreg castelul in pozitiune de
buna apärare. Osteneli de prisos insa. Cateva minute
dupa sosirea Gerdei, Sifrid, care fusese gray ränit, ca-
z and depe cal, fu adus pe o targä, la poarta principalä
castelului. El ceru sä fie primit ca amic, deoarece bi-
necuvinteaza o unire, pe care insu§i Dumnezeu o prote-
jeazä, prin semne atat de puternice.
Fägaduiala data cavalerului din Ehrenfels cäzuse,
prin moartea privilegiatului. Aceia§i lurnre impodobita,
ce adusese la Reichenstein, pe veselul §i fericitul Kurt, se
intorcea inapoi cu un cadavru, impodobit de nunta, de-
oarece nefericitul mire, alergand nebun de desperare, dupä
urmele dispärutei, luneca de pe o stanca i cazu cu cal
cu tot in fundul präpastiei, unde i§i gasi sfar§itul, as-
tampárul dorului §i linitea de cea de-pururi.
Acum 4i dorm de mult somnul de veci i Gerda
cea frumoasa i fericitul cavaler de Reichenstein §i nu-
mai legenda träete §i va träi, cat Rhinul §i cat va träi
stanca colturoasa, pe care azi se tidied somptuosul cas-
tel Rheinstein, in- locul vechilor ruine. i ca §i cum
legAtura veche, care a apropiat w de duios, aceste douà
locuinti de vulturi i pe stapanii for, a fost sa rätnanä
un simbol, astfel apar privirei calatorului pe Rhin, aceste
doua marete i somptuase castele, amandoua tot a§a de
apropiate, de §i reconstituite din nou, pästrand insä din
farmecul misterios al acelor vremuri de viata romantica
§i plina de indräzneli.
*

Sunt malurile Rhinului vräjite pe aci, hotärat!

Ne-a tintuit privirile, interesul §i admiratia, castelul

www.digibuc.ro
 Gálinorind pe Rhin

Rheinstein §i iatá cä era sä pierdem Assmannshausen, I)

un mic orä§el ce se intinde pe malul drept al Rhinului,
ceva mai sus de monumentul national.
Acest or4e1 vestit prin vinurile lui ro§ii aromatice
are i o sursä thermala lithino-alcalinä, cercetatä cu
folosinta de guto§i §i reumatici, cunoscutä i folositá In
vechime i de Romani.
Cu páreri de räu ne deslipim privirile de la ispiti-
toarea localitate, unde poti läsa chinuitoarele dureri ale
gutei §i reumatismului i care ne invità, cu aleiele ei
splendide, cu grädinile §i vegetatia ei superbä, cu im-
prejurimile ei romantice §i fermecätoare, s'o vizitäm, sau
sä facem, cel putin o preumblare de neuitat, !And la
reputatele bäi. Ne trebue insä, pentru asta §i timp §i
bani mai multi deck am luat la plecare cu noi, a§a cá
läsäm vaporul nostru sä-§i urmeze drumul inainte. Rhi-
nul ne pregAte§te surprize tot mai interesante §i mai
avem de väzut, panä la Colonia, atâtea localitäti §i ruine
legendare destul mai aträgkoare, pentru cei iubitori de
frumos i de poveti ca noi.
De la Assmannshausen, Rhinul face din nou o co-
titurä, läsând privirilor liberä stäpânire, rand in depär-
tärile sinelii.
In dreapta nu mai vedem, deocamdatä, deck Inäl-
timi impädurite.
In stânga apare de dupa cotitura malului, sätucul
frumos, numit Tretchtingshausen ; iar pe inällimile unei
prápästii, se ridicä impunkor, castelul Sooneck, zidit in
1010, distrus de Rudolf de Habsburg, reconstituit apoi
in secolul al XIV-lea §i trecând mai tärziu In proprietatea
fostului ImpArat Wilhelm.
De aci valea Rhinului se lärge§te surprinzAtor, ajun-
gänd la 680 metri. Vederea se intinde 'Ana la Bacharach.
Orwl Lorch, apare pe dreapta ; pe stânga, lungul
or4e1 Niederheimbach, peste care se inaltä turnul ma-
siv al castelului Hoheneck, cunoscut sub numele de Heim-
burg §i datând din secolul al X1E-lea.

1) De-aci, poetul Ferdinand Freiligrath, a dedicatpoporului german,

multe versuri- pline de insufletire 0 dor de libertate.
www.digibuc.ro
EZragT2:rli2r112:ra

INTRE ASSMANNSHAUSEN *I
LORCH

POVESTEA CASTELULUI LORCH

te bine cd nu ne-am urcat §i noi, de la Mayenta,
in vaporul de pasageri ! 0, de sigur, cAlAtoria noastrd ar
fi tinut a§a de putin o zi! §i nici n'am fi avut vreme,
nu numai sd ascultdm mrnunatele pove§ti ale Rhinului,
legate de orwle, de ruinele §i castelele lui, dar nici
mAcar sd privim pe indelete, toatd acea bogdtie de fru-
museti, wzate cu mäestrie de artist, pe malurile IA-
tranului fluviu.
Cu vaporul nostru cAldtorim dupd voia inimii. Nu
se opre§te el, ci II oprim noi, unde gAsim cu cale; ori il
facem sA meargA mai incet, atunci când ochii n4ri,
atintiti asupra vreunei priveNti frumoase, nu se indurd
sd se mai deslipeascA de acolo, sau când undele spu-
moase se pregAtesc, sd ne povesteascA vre-o legenda.
Am ajuns acum Intl' unul din punctele minunat de
incântAtoare ale Rhinului. Inainte : privirea se intinde pAnd
la Bacharach ; in urtnd : turnul castelului Rheichenstein i§i
proecteazd umbrele pând in mijlocul fluviului ; la stânga:
Sooneck §i Heimburg planeazd deasupra vAilor surAzdtoare ;
iar in dreapta : frumoasa vale a Visperului §i bdtranul
of-4d Lorch ; ceva mai sus, pe-o inAltime : ruinele caste-

www.digibuc.ro
 ASSMANNSILlUSEN. La 5 km. de Widesheim, oras restit prin rinul sdu rosu deosehit de aromatic i nua cu
seuma ca statiune de curd, pcntru gutoi i reumatici.
Lpc le termale, lithino-alcaline, de la Asmannhausen, au fiat
cunoscute Fi folosite 'gum din timpul Romandor.
C.;
P

www.digibuc.ro
 Crfhttorind pe Rhin 53

lului Nollichconstruit la 1110 iar pe inältimea, ce domind

oräselul : legendara stâncä Teufelsleiter (Scara Diavolului).
* *
Asezarea oräselului Lorch este in ad evär prea frumoasä.
Pared s'ar desfdta incd privirile noastre pe valea Rhingau.
Prin veacul de mijloc, aici era resedinta unei aristocratii
nu meroase si cu dreptul zic documentele vremurilor, cä träiau
gca in raiu» fatä cu frumusetile si productivitatea regiunei.
De mult, de mult de tot cäci oräselul acesta era
cunoscut de pe la 832 nu mele lui era Lorecha.
Lorch posedd o interesantä bisericä in stil gotic, ce
dateazd de prin secolul al XIII-lea, vestitä prin sunetele
clopotelor ei, printr'un remarcabil altar si prin monu-
mentul cavalerului Jean Hilchen de Lorch, care s'a luptat
vitejeste impotriva Turcilor si a Francezilor, in 1543 si 1544.
Constructia in cinci etaje de pe marginea fluviului,
este casa Hilchen, in stilul renaterei §i ridicatá la 1548.
Pe inàltimile dintre Assmannshausen §i Lorch, acola
unde se zdreste stanca inaltä si ascutitá numitá gScara
Diavolului» se väd mai jos si niste ruine. Sant ruinele
vechiului castel Lorch.
De trecutul acestor ruini se leaga una din cele mai
frumoase legende ale Rhinului, pe care ar fi päcat sd n'o
cunoastem.
Povestea spune CA dedemult, pe vremea, când castelul
se inälta mândru si sernet, pe creasta muntelui, träia acolo
un bdträn cavaler, care se numea Gilgen.
In tineretea lui, acest cavaler se fäcuse vestit prin
voinicia si indräsneala lui. Fusese, dimpreunä cu Brömser
§i Rudesheirn, la Mormântul Sfant, pentru care s'a luptat
cu toatä vitejia, ajutând apoi in diferite lupte, pe alti ca-
valeri prieteni ori megiesi de-ai lui. Inspre bátrâ-
nete, cäzuse intr'un fel de tristete si prinsese a dispretui
viata, cu toate zädärniciile ei, act väzuse, cavalerul, cd,
desi luptase ca un leu in viatá si esise in totdeauna in-
vingdtor ; desi nu Meuse decât bine tuturor, n'avusese
si el parte sd petreacd niste bätrineti fericite, IMO fiinta
pe care a iubit-o, mai mult ca orice pe lume.
www.digibuc.ro
54 Laurelltio 1. Bacalbau

La intoarcerea, din rAzboiul pentru Sfäntul Mormänt,

Gilgen se fnsurá cu o fatá orfank de toatá frumusetea §i pe
care o iubea cu o dragoste §i o duio§ie färá de margini.
Dar Dumnezeu Ii luA In curánd aceastä fericire. Ne-
vasta iubitA muri §i-i FAA, ca mängaiere, o micA fetitä,
numitä Gerlinda.
Cavalerul cAutä sä-§i uite durerea in lupte. Ani de
zile, el s'a bätut pentru altii, cu dorinta sä cadá In vre-o
luptá §i astfel sA se apropie de aceia pe care n'o putea
uita cu nid un chip. Se intamplä insA cA nobilul cavaler
perdu, incetul cu incetul, toatä averea, trebuind sA se mul-
lumeascA numai cu micul yenit al castelului. Pe de altá
parte, copila crqtea ca din apä, frumoasä ca o zánA §i
bunä §i dulce ca un inger.
Cavalerul se intoarse atunci la castel, hotárit sA ducA
o viata linitith, ingrijind de copilA i veghind pentru vii-
torul §i fericirea ei. Dar linitea sufletului, in zadar o
cAuta. Ba pe mäsurä ce cre§tea copila, cre§tea §i neli-
ni§tea §i grija pärintelui, cAci el atáta mai dorea In viatA :
vadA fata fericitá §i träind din belpg. Iar aa ceva
cum sA se intample, cAnd el pierduse toatá averea.
Pe vremea aceea frisk multA lume nAdAjduia in gá-
sire de comori. Gilgen incepu §i el sA urmAreascá ideia
aceasta §i stAtea zile intregi, dus pe ganduri, chibzuind
cum §i ce fel sä-§i vadA infAptuitá dorinta.
Inteo zi, cum sta trist §i dus pe gânduri, veni la
dansul un pustnic bAtran, care locuia Inteo pe§terä din
muntele vecin i despre care mersese vestea, cä e un
vräjitor fArA de pereche. Vizita pustnicului fu o adevA-
ratA bine cuväntare, pentru cavalerul trist §i descurajat,
câci acesta Ii deschise gustul pentru §tiintele oculte.
DupA ateva vizite ale pustnicului, Gilgen cApAtase
toate indrumärile, spre a se putea ocupa cu astrologia,
chiromantia §i nqcrologia. Aceastá din urmA II pre'ocupä
mai cu deosebire, de oarece cavalerul cápätase sperant5,
cA prin ajutorul magiei negre, va putea comunica cu
lumea spiritelor i acestea ii vor arAta locurile, unde se
gäsesc comorile ascunse.
FAcu insä experiente peste experiente, färá nici un
www.digibuc.ro
 Calutorilul pe Rhin

rezultat, totu§i vräjitorul Ii spuse inteuna din zile,

dupa o sAptAmânä, cel mai târziu, la inceputul imei eclipse
totale de lunä, va gäsi ascunzkoarea comorii.
Gilgen Incepuse sä-§i cam piardä sperantele. )6itepta
totu§i acea noapte, de care se legau ultimele lui sperante.
Noaptea veni, dar o noapte unta i fioroasä. Vântul
sufla cu tärie §i norii negri §i grcli alergau mânati de
furtunA. La poarta castelului cineva bAtu cu putere i la
lumina lunei, care tocmai qise din frântura norilor, ca-
valerut zäri o fiintä stranie :
,Un om pitic i Indreicit,
Cu pclrul alb $i Incdlcit,
Inveiluit intr'o manta de foc,
Cerea an castel dea ci lui un lot.
0 cumel galbeed, umflatei,
Mai largei jos $i tuguiatei,
Abia pe cap ii tnceipuse, iarei,
Fruntea lui sbcIrcitä, rclmasese'n afar&
Cuvinte stranii, mormeiind
vargel fermecatei, invärtind,
El pare 'n noaptea ce 'ngrozege,
Cobold, ce lumea reiscole,ste".
«Ce vrei?» intrebä rästit, cavalerul, pe arätarea
de la poartä, care nu era altcineva, deck unul din acei
pitici periculo§i, de care pustnicul II vestise, de atAtea
ori, sA se fereascA.
AVoesc sä intru in castel !» rAspunse Cli IndrAs-
nealä, piticul. «SA mA gAzduqti in noaptea asta, sa-mi
dai o ImbucAturA i in zori, voi pleca inainte. lar pentru
ostiitalitatea ta, te voi rAsplAti cum se cade».
Gilgen se retraFe iute in caste], dupa ce spuse piti-
cului, cA asernenea dihänii ca dânsul, nu pot fi primite
acolo. A doua zi, disdedimineatA, cavalerul plea la
vânkoare, ca sä-§i mai uite necazurile.
Când se intoarse inapoi, care nu fu durerea §i dis-

www.digibuc.ro
 Lauren tht f. Brturlint,sw

perarea lui, and aflA ca. Gerlinda, care e§ise sA se pre-

umble putin, nu s'a mai intors.
Toatä mo§ia fu räscolitá in lung §i in lat, toate pà-
duffle f urá cutreerate, de nernangaiatul tatA, cat §i de
credincio0 servitori, dar In zadar.
Gerlinda dispAruse, parcä o Inghitise pämantul!
Tot alergand astfel cavalerul, peste munti §i peste
väi, ajunse langA un munte, unde se intalni cu un pastor,
pe care, intrebandu-1, de scumpa lui copilä, acesta Ii spuse
cä, pe and era soarele in amiezi, a vAzut trei pitici,
ImbrAcati cu mantale ro§ii, cari duceau, pe un cal mititel,
o frurnoasä fetità, ca de vreo patrusprezece ani, dispärand
apoi cu ea, pe inältimea primejdioasA a muntelui.
Sf4iat de durere, nenorocitul tatA se apropie de munte
Incepu sä strige ca un nebun : «Gerlindal... Copila mea
iubitä !... Uncle e§ti tu ?...» Dar abia fu strigätul repetat de
ecoul vAilor i, de odatä, pe varful stancei, pe care nici
o fiintä omeneascä nu se putuse urca panA atunci, apAru
copila cu bratele intinse spre dansul, iar langa ea, piticul,
care-i strigA batjocoritor : «latA räzbunarea pentrucA nu
ai voit sA mä gAzduqti !».
Desnädäjduit cavalerul se uita cu privirile pierdute
spre varful inalt, drept §i ascutit al stancei.
Nici o putere omeneascä nu era in stare sa-1 ajute.
In zadar veni el cu toti servitorii §i credincio0 lui, friar-
mati cu topoare, franghii §i tot felul de instrumente.
Stanca rezista ca prin farmec §i nimeni nu-§i putuse
croi, nici cel mai mic drum pe acolo. Ba cAtre seat* se
pomenirA toti cu o zdravänä ploaie de pietre In cap,
aruncate de pitici.
Väzand Gilgen cä nu mai are nici o sperantä de
nicäeri, alergA la pqtera vräjitorului, cu toate cA se inoptase
de-abinelea. Dupa ce povesti nenorocirea, ce-1 lovise, vrA-
jitorul c5zu intai pe ganduri, apoi, aprinzand un foc,
puse de-asupra o oalä in care Ingrämädise tot felul de
ierburi §i din care e§eau mii de scantei, de cate ori
amesteca inteinsaborborosind cuvinte neintelde. Ame-
stecul acela il turnä, la urmä, inteo deschizAturä §i, pe

www.digibuc.ro
 Cdhliorind PC Rhin 3.7

and fläcäri, in mii §i mii de fete, qeau de acolo, vrä-

jitorul rosti urmätoarele, cu glas tare :

Spre 'naltul tronului de foc,

Umil ma plec, umil ma rog,
Pentru doi oameni foarte bunt,
Pre cei fdra vina, tu sa-7 reizbuni.
Piticii ràj si fara de mild,
Furat-au sirzgura
A unui vajnic cavaler.
Acuma Doamne, eu ti-o cer.
Cu-a la putere sà ne-o aduci,
0, zeu al noptei ! ,s4 alunci
Iti vom jerif i, Intr'un pro(ap,
Doud cucuvai ,si un pui de tap" .

Un vuet groaznic, de parcä s'ar fi präbi4t intreg

pärnântul, acoperi ultirnele cuvinte ale vräjitorului. Gilgen,
ins4, rämase inmärrnurit de spaimä. Dar, de indatä ce
pustnicul rosti câteva sunete distincte, totul reintrd In lini§te.
«Reintoarce-te la tine acasä, cavalere», adaose
bAtranul sihastru. «Nu pierde nädejdea. Cred cä ìti
voiu därui fica, odatá cu tezaurul, pe care de atata
vreme II cauti».
A doua zi vräjitorul veni la castel i spuse cä dia-
volul, pe care l-a invocat in pqterà, i-a adus urrnAtorul
räspuns :

«Incalecat pe un negru fugar,

Un negru calaret va sosi cu 'nserarea,
Caci vis, n'a väzut In zadar,
Pe-aceia, care, cuteapta scaparea I».
adevär, seara bätu, In poarta castelului, un cava-
ler imbräcat in negru i cälare pe un cal negru, care
întreba de o copilä foarte frumoasä, pe care el a visat-o
www.digibuc.ro
.58 Lattren(iv I. '11(1(111()+qm

in somn, ca este in stapanirea piticilor i I( a§teapta ca

s'o scape.
Nimenea poate inchipui bucuria lui Gilgen §i
cu ce dragoste imbratiO el, pe noul venit.
Dimineata, amândoi se indreptarä la locuinta pustni-
cului §i, impreunä, se dusera la muntele piticilor. Aci
intrara inteo pe§tera. VrAjitorul, dupa ce trase un cerc,
wza pe cavalerul negru in mijlocul cercului, apoi aprinse
un foc, turna nige ierburi fermecate, peste fläcàri, spuse
ni§te cuvinte ,magice §i, deodatä, un vuet strapic se isca
In pe§tere, iar la lumina fermecata se ivira :

Omuleti in numar mare

ci din scorbure de stanci,
tot matt, vuind mai tare,
ca cutremurele-adânci.

lar in peaerea obscura,

toll in alb infa,surafi,
ci cu alba lor figura,
par saci albi, mereu m4cati.

Stäpanul piticilor se infäti§a inaintea cavalerului negru

§i rosti:
4Daca e,sti liberator,
pentru ginta piticeasca,
vom dura acum, la zor,
scara, ca sa-ti Inlesneasca
calea grea, fära de spor».

Si cum cavalerul negru li spuse : «Eu sunt!...»,

piticii alergara in munti §i kite() clipealk cat ai bate din
palme, scara pentru a te putea urca In varful stâncei,
neatinsa de nici o fiintä, fu duratá.
Regele piticilor se infatia din nou inaintea cava-
lerului negru §ii spuse :
www.digibuc.ro
Pe "inedlimea peoperild de plantapi i vii celebre se r«d ruinele castelului Fürstenberg.

www.digibuc.ro
 alltelorind pe 111,;11 (51

.Cu toti am muncit pe 'ntrecutg,

ca porunca
dela stäptinul adâncurilor mute
si-a 'mpefreifiei, sub pämeint pititä.
Sei fii ferit de orice turburare,
urcare-acum pe trepte, fi-o fi mai din usor.
Ai sapte sate, la scara asta mare
si-apoi, viteze, cavaler, esti langei al tilu dor.
la seama bine,
nu te
Cu meina, de oricine,
fii gata a te
Dusmanii de pitici,
ei viata ta,o vor.
0 horei d'inamici
Respinge meina bor».
De-abia regele piticilor isprävi de rostit aceste cuvinte
§i toatä acea multime nenumäratä de pitici, intreg acel
popor de liliputani, dispäru in märuntaele pämântului, ca
prin farmec, dimpreunä cu mai marele lor.
Nu mai rämäsese acolo deck opera lor, scara gi-
ganticA, ce se intindea cu sutele ei de trepte, pe pere-
tele drept al stâncei.
Cavalerul negru se pregäti sä inceapä greaua §i pe-
riculoasa accesiune. I§i luä rämas bun, intAi dela Gilgen §i
apoi dela sihastru, care-i dete 'un inel fermecat §i-i spuse
cA ori de câte ori se va gäsi in vreo cumpänä grea, pe
care el, prin voinicia lui, n'ar putea-o invinge, sä se On-
deasca la inel §i sä-I intoarcä.
Dupä ce luä minunatul inel, cavalerul negru incepu
sui§ul §i tocmai a doua zi fu fri värful stâncei.
Acolo, când ajunse, dädu peste ni§te priveli§ti incân-
tätoare, cum ntl se mai pomenise niciodatä pe pämânt.
Cât vedeai cu ochii, câmpii §i paji§ti cu ierburi §i flori,
rare §i mirositoare. Sute de pomi cu tot felul de fructe,
www.digibuc.ro
 Laurtntia I. Bacalhaa

ce nu se &eau deck prin trile calde. PAsAri de aur

§i argint sburau §i cAntau, prin crAcile incArcate cu roade ;
iar j mijlocul acestui paradis, se inAlta un palat cu totul
§i cu totul de cristal, ce strAlucea, in lumina §i in focul
soarelui, astfel inat iti lua privirile §i vedeai negru inaintea
ochilor, dacA te uitai la el färä de apArare.
La poarta acelui palat minunat, pAzeau doi pitici,
cari tocmai adormiserA. Cavalerul se folosi de acest pri-
lej §i le tAe capetele, apoi intrA in palatul strAlucitor,
crefand cá s'au isprAvit toate piedicile, deoarece nimeni
§i nimic nu'l mai oprea.
Dar pe at era de minunat §i stAlucitor palatul pe
din afark pe atAt era §i pe dinAuntru. Camere dupd
camere, toate lucind ca soarele §i peste tot impodobite
cu mArgAritare §i smaragde nemai pomenit de maricu
rubine §i safire, topaze §i diamantecum nu mai vAzuse
el nicAeri pe pAmânt, cu toate cà cutreerase indestul
lumea, pe unde nici cu gandul n'ai fi dat.
TrecAnd prin toate aceste camere, incremenit de
mirare, cavalerul dAdu, cam prin mijlocul palatului, de o
camerA mai mare, in care vAzu o copild de toatA fru-
musetea, cufundatä inteun somn adAnc §i päzitá de doi
pitici.
Cum intrA acolo cavalerul, piticii sArirA la ansul.
Se incinsA atunci o luptä disperata intre voinic §i cei
doi omuleti, cari nu se luptau ca oamenii, ci sAreau dia-
vole§te, ca ni§te mingii, de nu-i putea nimic atinge. VA-
zAnd §i vAzand ei cA nu-i de glumit, cu acel pui de voinic,
se apucarA de fermecAtorii §i deodatA, cât ai clipi din
ochi fu§ti!.. pe gâtul §i pe capul viteazului, ca sA-1
omoare §i mai multe nu.
Cavalerul simfind cA are de furcA, cu ni§te arAtAri
necurate §i cA sabia lui n'are nici o cAutare, in asemenea
imprejurAri, intoarse inelul magic §i diavolii de pitici, cA-
zurA ametiti jos. Atunci voinicul, pentru sca s'o scurteze
odatA cu piticii ace§tia primejdio§i, Ii tAe din cateva lovi-
turi de sabie §i se apropie de patul impodobit de scum-
peturi, pe care sta, cufundatA in somn, copila cea fru-
moasA, ca o zanä.
www.digibuc.ro
 ralatorind pe Rhin 63
-
La apropierea cavalerului, fata se trezi. Cavalerul
ii spuse sa nu se sperie, cAci el a venit s'o scape §i s'o
ducA la tatal ei. Bucuroasa §i fericita de aceastä minune,
Gerlinda, care se credea despärtita de pAmAnt, pentru
totdeauna, se gräbi sä urmeze pe viteazul cavaler, trimis
de Dumnezeu, ca s'o scape, i dupd ce luara amandoi
atatea pietre scumpe, cat puturä duce, e§irä din strAlu-
citorul palat, ca sa se indrepte spre scara duratA de pi-
tici. Dar o minune ! abia facurA cativa p4, afara din
palat, abia se depärtara putin §i se intoarsera, ca sä-1
mai vadA, pentru cea din urmä oara i, de odata, se auzi un
vuet groaznicde par'ca s'ar fi cufundat intreg pämantul,
iar palat §i campii §i livezile fermecAtoare, se fAcura' toate
nevazute ; fura inghitite de-o prapastie nesfauitä, rama-
nand in locul lor, stanca goalä i ple§uva.
Dupa ce Gerlinda §i cavalerul ki venirá in fire, din
spaima prin care au trecut, incepurA coborkul §1 cu mare
greutate ajunserA jos, unde-i primi cu lacrimi de bucu-
rie Gilgen §i pustnicul, care nu se mai despärti de ei,
panä la sfar§itul vietii.
In curand cavelerul negru se insurd cu frumoasa
Gerlinda, pe care o Cluse inteun frumos palat al lui,
din Franconia, unde avea proprietati intinse. Bogatia lor
se mAri §i mai mult prin valoarea pietrelor pretioase,
ce le adusesera din palatul de cristal §i care reprezentau
un tezaur nepretuit.
Batranul Gilgen parasi §i el, säracul castel Lorch,
unde nu mai avea pentru ce sa. stea §i se duse langa
Gerlinda, unde petrecu in linkte i multumire, ultimii
ani ai unei batraneti fericite.
Castelul Lorch ramase pustiu; vremea il prefacu in
ruinä, lar cat despre piticii primejdio§i i cari facusera
multe rautati locuitorilor nu s'a mai pomenit sA se arate
de atunci §i panA azi, prin tinuturile acelea.
Aici se sfar§e§te povestea, ce se leagA de frumosul
ora§el renan §i de stanca ascutita i colturoasa, bAtutä
§i atinsa numai de soare, de nori §i de vanturi.
Acum sA pornim inainte, dar sA poruncim vapo-
www.digibuc.ro
64 Laurentia I. Baca (bap

rului nostru sA meargA cat de Incet, cAci mereu malul stAng

ne desfatA ochii cu frumusetile §i priveli§tele lui pito-
re§ti §i interesante.
IatA ruinele castelului Eirstenberg, pe care la 1243
l'a primit contele palatin dela arhiepiscopul de Co Ionia.
ImpAratul Louis V 11 luA la 1321 i 11 dAdu ca dar ne-
vestei lui, Margareta de Olanda; iar la 1689 fu distrus
cu totul aproape. lea §1 vastele ruini ale puternicului
castel Stahleck, distrus tot la 1689 §i care pe la 1142
fusese proprietatea lui Herman Stahleck, conte pa,latin.
InAltimea, de pe care se deslu§esc ruinele castelului
Stahleck, dominA o frumoasA vale. E valea de Steeg ;
iar orA§elul ce se 1ntinde, de-alungul färmului care
iarA§i o la pe dreapta, ca sA facA o cotiturA este
vechiul, frumosul i interesanail Bacharach.

www.digibuc.ro
 INTRE BACHARACH .I PFALZ.
=-.....-

Ce sentiment curios ne stäpAnqte in aceastA fer-

mecAtoare cAltitorie, In care de peste tot, frumusetile se

0 curie veclze in BACHARACH.

desfä§oarA, inaintea ochilor noWi uimiti, ca minunAtiile

dintr'un basm ! Aci parcA am voi sA ne intoarcem §i sA
L mrentia Bacalba§a. CAlatorind pe Rhin. 5

www.digibuc.ro
b6 Laurentia 1. Baca1ba&z

mai vedem, macar odath, acele incantätoare priveli§ti,

ce ne-au desfátat §i au rAmas in mintea noastra, ca ara-
Odle miraculoase §i nedifinite, dintr'un vis §i pe care
ochii dornici cata sa le mai deslwasch in departarile si-
nelii, ori inväluite in ceata. Aci, parch, am dori O. mer-
gem mereu inainte, spre a descoperi altele §i iar altele,
cand de dupa cotiturile, pe care privirea le scruteazä ;
cand de prin imprejurimile, prin mijlocul chrora ne ur-
märn drumul, ce ne incanta astAzi pe noi, a incantat de
veacuri i va Manta mii §i mii de suflete iubitoare
de frumos.
Dar in timp ce gandul nostru neastampärat, in pra-
gul unei clipe trechtoare, se zbate intre douä doruri,
ochii ni-i tintuesc frumusetile, and pe un mal, cand pe
celalt i vaporul nostru se opre§te.
Suntem la Bacharach. E mic orapl, dar in ce in-
cantätor decor se desfäparä privirii chlätorului ! La mal :
frumosul cheiu, cu drumul larg §i märginit de arbori ; pe
inaltimi, ruinele Stahlek, imprh§tiind asupra romanticului
tinut un farmec cu totul particular. Deasupra unei ridi-
chturi : ruinele isolate ale bisericei Sf. Verner, un vechiu
edificiu in stil gotic. In mijlocul orh§elului de-acolo de
unde incepe drumul, chtre poetica vale de Steeg, pe unde
Blucher, dupa trecerea Rhinului, s'a indreptat chtre Huns-
ruck se ridich biserica Sf. Petni, un edificiu din se-
colul al XIII-lea in stilul epocei romane.
Bacharach era cunoscut inch de pe la 1019 sub nu-
mele de Bachercho. Prin secolul al XVI-lea era cel mai
principal loc, unde se desfáceau vestitele vinuri Rheingau
§i se crede ca renumele acestui orh§el cunoscut, atat
prin frumusetile naturale ale a§ezärii lui, cat §i prin ca-
litatea vinurilor delicioase, ce le desfhcea, este foarte
vechiu. In era phganä Romanii inältaserä mai jos
ceva de acest or4el intre insula ce se vede inaintea lui
§i malul drept, un templu zeului Bachus. Si astAzi inch,
pe vremea and apele Rhinului scad, ruinele acestui tern-
plu ies la ivealä, dar inscriptiunele, nu se mai pot ceti,
chci le-au ters, aproape cu totul, valurile veglic in miKare.
Cu bund searnä ch Romanii, au inhltat templul pe

www.digibuc.ro
 Ceniitorind pe Rhin 67

o insulá. Dar vremea, care toate le face §i toate le pre-

face, l'a coborit §i pe Bachus din inältimea lui zeiascä,
cufundand insula sfantä pe vremuri §i templul,
in adancurile täinuite.
Asta dovede§te cä Bacharach, care pe atunci era
inchinat lui Bachus, trebue sd fi avut, el, insu§i vii renu-
mite, de oarece s'a fäcut vrednic de re§edinta unui zeu
atat de chefliu §i iubitor de petreceri §i cä numele lui
tot dela posna§ul zeu pägan, i se trage.
Dar iatá cä vaporul nostru abia a intrat pe cotitura
pe care Rhinul §erpuitor o croe§te din nou aici ; malul
stancosce rotunje§te §i sprijine§te cotitura din stanga
Ina nu a umbrit pe deantregul orä§elul lui Bachus §i
deodatà, apare pe dreaptaivindu-se indräznet din valuri
o constructie hexagonalä, cu intArituri, creneluri i tur-
nuri, ce pare o cetate a apei, ridicatà intru apharea ei.
E Pfalz, Pfalzgrafenstein, sau Alte-Pflaz, un fel de
caste] intärit, zidit pe o insula stancoasä cam pe la anul
1314. Prin acest loc armatele prusace §i ruse, au trecut
Rhinul, sub conducerea lui Blucher, la 1 lanuarie 1814.
Dar vorba e : cine s'a apucat sä zideascä acest castel
intärit ca cea mai strapicA cetate ce se ridicä minunat
§i plin de mistere, ca o vrajä, acolo in mijlocul valurilor ?
Legenda, care toate le §tie §i care ne leagá pe noi,
oamenii de azi, cu faptele §i cu minunele trecutului, spune
c5, acolo pe stanca aceea, 10 durase un caste! frumos,
Conrad de Staufen.
Acest Conrad de Staufen, rudA de aproape cu Fre-
deric I, era cunoscut de tori cavalerii §i contii palatini
stäpani ai castelelor megie§e §i indepärtate prin boga-
Vile lui fall de numAr. Dar cum soarta nemere§te sA dea
mai totdeauna omului un bou §i o belea, Muse in a§a
fel, in cat §i acest cavaler bogat rudd de aproape cu
impäratul frumos §i viteaz, cunoscut, temut §i slAvit de
toti, sa nu fie pe deplin multumit *i fericit.
Dorise Conrad de Staufen sA aibä §i el un copil de
partea bárbäteascA; dorise sä ail* cui lAsa numele i averile.
. Ah ! ...dar ti-ai &it, sa i se intample omului, dupA
voia inimii. Dumnezeu ii dete o singurà fata §i atata tot !

www.digibuc.ro
6g Laurentia I. Bacalba,sa

Cre§tea fata, cre0ea §i frumusetea ei fall de pere-

che, 0 pofta tuturor tinerilor, dud §i conti, de a lua de
nevastä, o fata ap de bogata §i a§a de frumoasäl
Printi puternici, dupa printi, ducii de Bavaria §i de
Brunswick, ba pana §i regele Frantei, venira la minu-
natul caste], de pe insula stancoasä, ca sä cearä mana
tinerei §i frumoasei contese palatine. Dar Conrad de
Staufen nu vroia sa audd nid de unul din ace0i strä-
luciti pelitori, deoarece dorinta lui era, sa-0 märite fata
cu o rudd din casa imperiala, pentru ca palatinatul §i bo-
gatiile lui fara de numär, sä ramana urma0lor lui Frederic I.
Dar, ca mai intotdeauna in viata oamenilor, gnu e
dupa cum vrea omul, ci dupa cum vrea Domnul» §i pe
and Conrad palatinul fäcea planuri de nuntä impara-
teascä, tanära i frumoasa lui fatä, prinsese o tainica
dragoste, pentru unul din nenumaratii ei petitori du-
cele Henric de Brunswick un tartar distins, atat prin
infati§area §i linuta lui, cat §i prin sentimentele lui ca-
va1ere0i, dar care se tragea din familia Guelfilor, du-
mana de moarte a familiei Hohen-Staufen-ilor.
Taina duiosului sentiment al tinerei contese, o mai
cuno0ea cineva pe lume §i acest cineva, era mama ei,
care o iubea, ca pe ochii din cap. Ea nu era de aceea0
pArere cu batranul conte, i pentru a-0 0i copila cu
totul fericita, ar fi dorit s'o vada maritata, dupa indem-
nul inimei.
Cum §i ce fel insä, ca §i tatäl cam bänui, pe semne,
CA se fierbe la castel piatra scumpa §i ca trebue sa-0
ia mäsurile cu dornnul conte de Brunswick: Se puse
deci de intäri inteatat castelul de pe insula, Mat nici
diavolul n'ar mai fi putut patrunde acolo, WA invoirea lui.
Si cu toate acestea, inteo noapte, Bra tirea nein-
duplecatului pärinte, care tocmai de ce s'a ferit peste
aceia a dat, tanarul conte, Henric de Brunswick, a pa-
truns, prefäcut in pelerin, prin portile intarite ale castelu-
lui-cetate i, inteo tainicä ascunzatoare necunoscutä, s'a
cununat cu aleasa inimei lui, frumoasa contesa Agnes
acesta era numele fetei in fata batranei contese,

www.digibuc.ro
 Cal6torind pe kith, 6

care le-a dat din inimä binecuvântarea, pentru a face ferici-

rea singurului ei copil.
Trecu cum trecu o bund bucatä de vreme §i venird
lucrurile, cd taina acestei cununii ascunse, nu mai putea
fi tinutd, iar Conrad de Staufen and de cele intâmplate.
SA moard omul de supárare i mai multe nu, când
auzi ce se petrecuse la adäpostul intdriturilor, pe care el le
poruncise, ca mai bund mäsurd de apArare!
Dar dupä ce se mai liniti, palatinnl i§i dddu seama,
cd, ori ce ar face §i ori ce ar drege, nu mai poate strica ceia
ce a intdrit Dumnezeu. Ii luä prin urmare inima in dinti
§i porni la curtea impäräteascd, sd se jelue, rubedeniei
lui prea inältate, de cele pätimite.
Frederic I, ca un om cuminte, judecä numai deck
cd, unirea unui urma al Guelfilor, cu o fiicd din casa Ho-
henstaufen, nu poate decat sä punä capät vechii du§mänii,
care a invràjbit, atata vreme, aceste cloud familii §i deci
dAdu numai decat consimtimantul, pentru cd legAtura
celor doi tineri, sä se facd, nu numai in fata lui Dum-
nezeu, dar §i a oamenilor.
Bätrânul palatin se intoarse acasä cu sufletul mai
ImpAcat §i dupd ce se liniti, i ura se risipi cu totul, îi
chernä copii, ii binecuvântä §i porunci sd se facd in
castel mari pregätiri de nuntd.
Ce s'o fi petrecut pe acolo, nici dumneavoastrd iu-
biti cititori, nici noi nu tim, aci de-am fi trAit, prin
vremurile §i locurile acelea, ne-am fi itiit mäcar, cat putin,
pe la u§i §i pe la ferestre, ca sd vedem §i noi, ce n'am
vdzut in viata noastrd. Spune Inca povestea, cd strAlu-
cirile acelor serbdri, au intrecut in mdretia §i splendoa-
rea lor, tot ce mintea omeneascd i§i poate inchipui §i
cd Rhinul nici pand atunci, dar nici de-atunci incoace,
n'a mai pomenit asemenea petreceri minunate.
Dar dupd ce a trecut veselia §i strälucirea serbärilor,
bdtranul conte a inceput iar sä se gandeascä, la cele ce
pot folosi urma0or. Pe semne el i§i inchipuise, cd tot
nu era destul de intärit castelul §i orice i-ar fi spus
cineva, nu-i putea nimeni scoate din cap credinta, cd
fetele trebuesc cu sträpicie päzite. $i cum se Wepta,
www.digibuc.ro
7 Lauri ntùt I. Bacalla

bine inteles la urma§i, socoti cA lucrul cel mai bun ar

fi, ca sA intAreascA i mai mult cetatea, pentru ca sA nu
mai facA §i pe viitor, vreo nepoatA, ori strAnepoatA, cam
ceva la fel cu frumoasa Agnes.

Caub I Pfaltz fi castelut Gutenfels. Oraful Caul) veetit pentru comer-

ul vinuri. Pe aici a trecut Rijinul generalul Blficher, cu armata ea in
noaptea anului nou, in 1913-14. Caetelut Pfalt, core rdeare din valurile
prezintd o framusete cu totul romantic& Pe iniii(ime, ee deslurgte castelut
Outer; fels.

www.digibuc.ro
 CV &forbid pe Rhin 71

Apoi, dupa ce crezu castelul destul de kit Arit, de-

semnA §i camera in care avea sA nascä, fericita Agnes,
cel dintai copil. Acea camerA, care este ardtatA vizitato-
rilor, ca o curiozitate, se poate vedea pAnA azi §i a slu-
jit, pentru acela§ scop, tuturor conteselor palatine, cari
§i-au petrecut viata In cetatea, mangAiatA §i oglindia de
valurile Rhinului.

www.digibuc.ro
 DELA CAUB LA OBERVESEL.
Ascultând povestile Rhinului la St. Goar si Rheinfels

Nu ...nu pleam Ina din Pfalz ! Oprim putin vaporul

pe loc. A§a ne-a §i fost invoiala dela inceput, sä gustäm
in ticnä frumosul, de-alungul acestor poetice maluri, as-
cultând, pe alocuri, povestirile duioase ori pline de minu-
nätii ale Rhinului, pe care oamenii vremurilor indepär-
tate, l-au populat cu zâne i pitici, cu ondine, cu vräji-
tori §i cu tot felul de fiinte supranaturale §i misterioase
and binefäatoare, and rázbunAtoare §i crude pentru
bietii muritori.
Ap este §i a§a a fost omul intodeauna. Admiand
frumusetile ori mâretiile naturei, sau inspäimântandu-se,
in fata grozäviilor fäptuite §i semänate pe pämânt, de
mâna ei neväzutä, el nu se multume§te numai cu ceiace
ochii väd §i atunci inchipuirea, care sträbate dincolo de
orizonturi, care se inaltd dincolo de vhduh §i se coboarä
in adâncuri nesträbätute ; inchipuirea care dä suflet §i
graiu stâncelor mute, muntilor tâcuti, apelor §i florilor
cerceteazä pädurile intunecoase, vârfurile semete ale stân-
cilor, vägäunele muntilor, fundurile apelor §i räscolind
peste tot, descopere fiinti extraordinare, cari au infäptuit
§i stäpânesc acele minunate locuri.
Si, poate niaeri, ca pe Rhin, inchipuirea nu te full
§i nu-ti pune mai puternic stApânire pe gânduri. Aci pri-
veli§ti feerice fermeatoare, lini§tite ; aci sälbatice, infio-
rAtoare, inat sirnti cä ti se sbarlqte pärul pe cap. Stand
cu forme fantastice, cu vArfuri ascutite sau crestate, in-
www.digibuc.ro
 St. Goar, St. Goarshausen si Rheinfels. Aces le donei orave reenani : St. Goar si St. Goarshausen, mil
situate intr'o pozitie din cele mai romantice ale flariului, mai jos de Lorelei. Frumusetea peisajalni, o rompleeteazt1
ok jurimprejur; retinae eastelelor : Maass, Katz i Rkintels.

www.digibuc.ro
 Maw-hid pe RInn 73

clinate asupra apei, sau aplecate spre präpastii, ce par

cA a§teaptä sA le inghitA. Munti, cu creste impädurite
sau plepve, purtand pe coarnele lor semete, ruini poe-
tice i interesante §i afara de acestea §i de multe altele
pe care ochiul neincetat le descoperAvalurile ce curg de
veacuri, de-alungul acestor podoabe ale naturei, and li-
n4tite, lunecand incetinel §i abia §optind pe largul albiei ;
and rostogolindu-se furioase §i cu vuet asurzitor, printre
stancele, ce se pun stavilä in drurnul lor neobosit.
Cum ne-am putea indura, sä ne despärtim deci, aa
de iute, de Pfalz cu toate cA frumusetile ne cheamA Ina-
inte cand avem incA, atat de aproape, noui prilejuri de
admirare §i incantare sufleteascA. Peste drum de cetatea
valurilor, la mal §i la poalele muntilor Gutenfels, iatä un
orA§el ce §i-a pAstrat Inca infAti§area rnedievalä. E Caub,
vestit prin negotul de vin §i, in istorie, prin trecerea
prusiacilor dincolo de Rhin la 1814, sub conducerea lui
Blücher. Caub are §i un monument a lui Blücher, ce
amintege tuturor acest eveniment istoric §i panä §i fru-
moasa vale, prin ale cärei cArAri drägäla§e, ne-am putea
urca panA sus, la castelul IntArit, ce se zAre§te pe creasta
muntelui, se nume§te Blüchertal.
0, dar nici acest castel nu-i de trecut cu vederea.
Istoria spune cA regele Suediei, Gustav Adolf, de acolo
a dat semnalul §i ordinile, pentru ca sA se Inceapä lupta
cu Spaniolii, care se intäriserä dincolo, pe celalt mal §i
tot istoria spune, cA, de mult de tot, cam pe la 1277, era
Inca in proprietatea seniorilor de Falkenstein, cari l'au
trecut unui conte palatin, dimpreunä cu orA§elul Caub.
Legenda este mnsä mai vorbAreatä. Ea nu se mAr-
gine§te numai la faptele friirate de condeiul sever §i
cumpAnit al istoricului, care, de cele mai multe ori, ne
InfAti§eazA vitejii i cavalerii vremurilor, ca pe ni§te fiinti
inghetate In armurele .i zalele lor lucitoare, ci catA sA
pätrundä in tainele §i viala acelor seniori §i sA ne-o re-
dea plinA de cAldurA §i strAlucirea vietei träite.
A§a legenda ne spune cA, prin veacul al XIII-lea,
castelul de pe Gutenfels, era locuit de contele Flip de
Falkenstein §i de sora lui, Guta, care era a§a de fru-
moasA, in cat nu i se mai gäsea asemAnare pe lume.
www.digibuc.ro
76 Laurentin I. Bacalba.

Tinerii cavaleri, veneau, farA de curmarf,, sd se plece inaintea

domnitei fermeckoare i sA-i cearA mana, dar in zadar
se dAdeau in vant cu toti, aci frumoasei fete, nu-i ardea
de märitat §i cu toatä frumusetea §i tineretea lor, nu-i
era nici unul pe plac.
Dar iata CA nu trecu mult §i sosi vremea cand tre-
buia sä aibd loc, la Colonia, un mare concurs de alergári
§i lupte de intrecere cu armele, la care au fost invitati,
toti cavalerii, cei mai renumiti, din intreaga impArätie.
Venirá, dar ca sd ia parte la aceste exercitii, nobili
din cea mai Malta aristocratie toti cAlAri pe cai superbi
i strálucind sub armurele i imbräcämintea de metal,
ce-i acoperea ; toti gata sa-§i arate vitejia, priceperea i
indemanarea in manuirea spadei §i a scutului. Guta tinu
sA insoteasa §i ea, pe cavalerul de Falkenstein, la aceste
lupte §i incAlecand calul cel mai frumos, ce-1 avea, plecA
spre Colonia.
Lume de pe lume se adunase acolo ca sA priveascA
§i numeroase doamne veniserä §i ele, sA admire pe in-
vingAtori.
Dintre nobilii cavaleri, cari se adunarA la locul unde
aveau sA se desfä§oare luptele, unul se deosebea mai
mult decat toti, atat prin strälucirea armurelorcAci era
echipat ca un rege, iar pe scut lucea ca un soare leul
de aurcat §i prin caii superbi cu care venise. Toti se
intrebau, cine poate fi acel cavaler, dar nimeni altul nu-1
cuno§tea, deck archiepiscopul de Colonia, care spunea
tuturor, cA este un cavaler englez, dar cA are toate drep-
turile §i meritele, ca sd poatä lupta alAturi de nobilimea
germanA. De altfel nici nu era nevoie, ca sA fie apärat
prea mult cavalerul englez. Distinctiunea lui desdvar§itä,
manierele alese, linuta §i frumusetea lui care se ghi-
ciau, sub ImbräcAmintea strAlucitoare, ce-1 acoperea cu
totul aträsese luarea aminte §i interesul tuturor §i nici
Guta nu rAmAsese sträinä de impresia, pe care englezul
o Muse asupra intregei adunäri. Mai ales, dupA ce c4-
tigA cele mai multe lupte, invingand pe c ei mai indräz-
neti dintre tinerii luptätori, toll rämäsese cu privirile atintite

www.digibuc.ro
 Ceilatorind pe Rhin 77

asupra lui ; iar ferneile cautau, care mai de care, sa-i adre-
seze cuvinte de lauclä i cele mai galante
Englezul, fie ca auzise de frumusetea Gutei i o at-
no§tea mai dinainte, fie ca o zarise §i o deosebise prin-
tre celelalte, nu-0 mai lua ochii dela dansa. Guta baga
de seama toate acestea i multumirea ei fu i mai mare,
and, la un moment dat, cavalerul ridicandu-0 coiful,
ce-i acoperea toata fata, zäri un chip stralucitor de tine-
rete §i frumusete.
Dupa ce isprävirä luptele, intamplarea facu astfel,
In cat Guta fu aleasä sa irnparta, Invingätorilor,, premiile.
Cand cavalerul englez veni in fata Gutei, ca sa-0 ia
premiul, putu stäpani sentimentul, §i-i destainui dra-
go.stea, ce-i cuprinsese sufletul, de cand a vazut-o. In acel
moment de nea0eptatä surprindere, cum Guta sta putin
cam aplecatä, ascultandu-1 cu ginga0e, deodata Ii cäzu
jos o manue din maná ; iar cavalerul se gräbi s'o ridice,
rugand, respectos i iubitor, pe frumoasa castelana, ca sa
i-o lase lui ca amintire a acelei clipe fericite.
In seara aceleia0 zile, s'a dat la castelul lui Falken-
stain, In strälucitoarea salá de serbäri, o petrecere cu
muzica §i jocuri. Cavalerul englez, fiind i el poftit, a
gasit din nou mijlocul de a se apropia de Guta, de a-i
destainui sentimentul, ce-1 leagá de ea, rugand-o sa-1
a§tepte, caci trebue neapárat sa plece in patrie, unde
Il cheamä interese mari, dar se va intoarce frisk peste
cel mult trei luni §i atunci va fi liber spunä numele
§i o va cere de sotie.
Cavalerul misterios pleca. Guta a§tepta cu nerabdare
intoarcerea lui. Trecuse insa cinci luni §i nimic nu se
mai Oa de frumosul cavaler, care aparuse ca o minune,
pierzandu-se apoi fära de urrna.
In vremea asta, familia Hohenstauf-ilor se stinse,
Neavand urma0 in linie barbateasca i aceasta familie,
hind singura de drept mo0enitoare la tronul Germaniei,
incepurá luptele pentru tron, intre diferiti pretendenti.
Alfons de Castilia §i Richard de Cournouailles, fratele
lui Henric al III-lea, regele Angliei, erau dintre preten-

www.digibuc.ro
7s Laurenti« 1. BacoMup
-
dentii cei mai seri4 §i cum acesta din urrnA avea mai
multi partizani, fu ales impArat §i incoronat la Aix-
la-Chapelle.
Acest Richard de Cournouailles, ajuns in urmA impArat,
era misteriosul cavaler englez, dupa care suspina i plângea,
fArA astAmpAr, frumoasa castelanA.
Ca nefericitul, in sufletul cAruia n'a pAlit cea din
urmA raza de nAdejde, Guta se lupta cu gândurile §i
dorul ei WA de margini. Aci il credea, pe cavalerul plecat,
un trAdAtor, care §i-a uitat jurAmântul ; aci il vedea mort
in vreun rAzboi, sau cAzut victimA a invidiei §i rAutAtei
omene§ti. Se hotArise insk cá dacA in cel mai scurt
limp, Dumnezeu nu-i va trimite bucuria intoarcerei lui,
sa se inchiciA inteo mAnAstire, panA la sfAr§itul vietei.
Dar nu trecu mult i inteo frumoasA zi de primAvark
pe cAnd Guta plânsA §i arnAritä, se uita desnAdAjduitA spre
frumoasa vale, ce coboarA pand la Caub, se auzirk in
depArtare, sunete de trâmbite §i o suita strAlucitA §i
majestoask se zäri apropiindu-se de castel.
Guta fugi §i se ascunse, ca sA n'o mai vadA nimeni
in halul in care ajunsese : slabk palidA §i intunecatA la
fatA ; dar cavalerul Falckenstain, e§i inaintea cortegiului,
spre a primi vizitatorii, cari se indreptarA spre poarta,
castelului.
Care nu fu mirarea i uimirea cavalerului, când,
qind intru intAmpinarea märetului cortegiu, zäri, in fruntea
unei suite impArAtqti, pe cavalerul englez, imbrAcat ca
un impArat. Acesta inaintä in fata cavalerului, il saluta
§i-i spuse :
«Eu sunt Richard de Cornouailles, ales impArat
al Germaniei. Iubesc din tot sufletul meu, cavalere, pe
sora voasträ, pe care am cunoscut-o la acel fericit gtournoi»
din Colonia i am venit sA-i cer maim, deoarece doresc
sA impArtA§esc cu dAnsa tronul ce mi l'a dAruit Dumnezeu.
Chemati-o, vA rog, cA sA-i depun la picioare inima mea
s'o rog sA hotArascA asupra soartei, ce mA a§teaptA».
«DaradAogA uimit §i incurcat cavalerul de Fal-

www.digibuc.ro
 www.digibuc.ro
Outenfels §1 Palatinatul. Caste lul u fost Mucha ia 1277, dimpreund eu ()mat Caul), d catm seigneurii
de loalkenstei7r, coutelui palatiu.
 01111torind pe Rhin 81

ckenstain, care nu se a§tepta la o asemenea onoare

0 care 10 §tia sora suferindA iertati-mA, vA rog,
ImpAratul §i stApanul meu. Nu §tiu cum InsA a§i putea
infAt-i§a inaintea voastrA, pe sora mea, deoarece este de
o bucata de vreme vevic morAcAnoasA 0 suferindA, fArl
sd ne dAm seama pentru ce!»
Atunci Richard scoase mAnup §i i-o dete cavalerului
de Falckenstain, rugandu-1 ca sA nu facA altceva, decAt
sA i-o dea surorei lui.
and Guta zAri mAnup amintirea trecutei clipe de
fericirenuli mai dete seama de ce face, se repezi afarA,
§i zArind pe cavalerul misterios, pentru care suspinase §i
vArsase atatea lacrimi, fArä sA mai a§tepte vre-o lAmurire,
sau cel putin sA-0 dea seama, cA nici mAcar nu §tie cine
este i cum II cheamk II ImbrAti§A inmArmuritA de bucu-
rie. Dar dupa ce trecurA cele dintAi clipe de fericire §i
i se spuse, Vaud la ce treaptA s'a ridicat iubitul visArilor
§i dorurilor ei, nu-i veni cu nici un chip sA creadd intr'o
astfel de nea§teptatA mArire §i abia inteun târziu in-
telese cA nimenea nu-0 rádea de dansa §i a inteadevAr
Dumnezeu li trimisese, ap fArä de veste, cel mai scump
noroc §i cea mai desAvar0tA strAlucire pArnanteascA.
Putin timp dupA aceastA fericitA infamplare, castelul
de pe creasta muntelui era in plina sArbAtoare §i nunta
ImpArAteascA se sAvar0 cu toatA pompa §i cu cele mai
minunate petreceri, ce adunarA, de prin toate colturile
tmpArAtiei, cea mai subtire boerime §i cele mai luminate
fete.Mai tarziu contele de Falckenstain, In amintirea norccului
fArA de seamA, ce dAduse peste frumoasa castelanA, botezA
castelul, ce farmecA §i azi privirile cAlAtorilor, cu numele
de 4Guten-fels», ap cum este §i 'Ana astAzi cunoscut.
* * *
SA plecAm de acum mai departe. Adio Pfalz, Caub
0 Guten-fels !... Ne-ati däruit §i voi destule amintiri fru-
moase. Nu vom uita niciodatA priveli0e1e cu cari ne-ati
desfAtat.
Am sta noi, nu-i vorbA, mai mult cu voi, dacA ar fi
dupA inima noastrA. Dar ce sA facem, dacA pardalnicii de
ochi nu ne dau pace. Tot alte frumuseti, mereu altele,
6
Lanroatia Bacalbaqa. Calãtorind pa Rhin
www.digibuc.ro
82 Lauren fia I. Baralba.,a

ni se ivesc inainte §i uitându-ne cu pärere de räu la cele

amuse in urmä §i de cari nu putem sA ne legArn pe
mai multä vreme zburäm din frumusete, in frumusete,
gusand, ca ni§te fluturi zburdalnici, farmecul noilor pri-
veli§ti ce se desfAparä mereu.
latA-ne la Obervesel

www.digibuc.ro
 Oit
01,4111.1.

OBERVESEL
Legenda stâncelor Die Sieben lungfrauen"

Flutind u§urel, pe valurile ce ne leagánA i se lea-

gAnA lini§tite, cu gândul §i sufletul Ina sub imprestunea
decorului IncAntAtor, In care se resfatA ruinele castelului
dulcei 5i visAtoarei Guta, sA ne deslipim acum ochii
dela coasta dreaptA dealungul areia trenul grAbqte sA
intre in tunelul, ce strAbate Rosstein-ul, cu poalele sadate
de Rhin, §i mai fericiti, de o mie de ori, ca muritorii,
cari in alergarea nebunA a ma§inei i mai ales in cAlA-
toria subpâmânteanA vor fi lipsiti de placerile §i satis-
factiile suflete§ti, ce le inceram noi sA ne intoarcem
privirile, spre malul stâng, unde incepe sA se desfA§oare,
sub adumbrirea cerului albastruca un miosotis gigantic
una din priveli§tile cele mai fermecAtoare, ce am intAl-
nit i'n drumul nostru, pe Rhin.
. Din ce in ce mai minunate sunt toate frurnusetile
tale, o, naturA, me§terA §i artistA fArA de pereche L
Dar mA gândesc de multe ori, ce ar insemna apele
tale §i muntii §i stâncile §i toate minunile, cu cari tu
infrumusetezi §i impodobe0 pAmântul, WA de cereasca
luminA, cândputernicA §i strAlucitoareaurind coamele
muntilor, crestele valurilor, marginele nourilor ; cândalbA,
dulce §i limpedeconturAnd, umbrind, vApsind, cu minu-
nata ei paletA, §i dând fiecArei podoabe, fiecArei din
frumusetile tale, farmecul i ins4rile ei deosebite ?
Priviti aceastA pitoreascA parte a Rhinului ! In ce
bogAtie de culori i nuante, lumina cereascA ne inati§eazA
www.digibuc.ro
 Laurentiu 1. Baca Unto

orà§elul, ce se desface incet, incet, de dupa ináltimea

incoronatà de poeticele ruini ale unui castel, cu zidurile
vechei cetati cu turnuri crenelate, cu bisericile lui in stil
gotic din care una in gresie ro§ie ne chiamA vederile
de departe.
Natura, mAna. §i indräsneala omeneasca au lucrat
pe intrecere; iar ea, lumina fiica stralucità a cerului
umbre§te perspectivele, limpeze§te spatiul, fixeazA tonu-
rile and mai inchise, severe §i red, când mai calde
dulci, atr5gAtoare, duioase ori mi§atoare, in puterea
lor de emotivitate. .

latâ-ne ajun§i ! Suntem in fata Obervesel-ului, orä§el

Sterrenberg.Unul din cele douu castele germane. nundte. »Die Feindlichen

Briidee, dupd kgcnda. Acestu surprinde prin pilorescul u.niznrei i peisajului
prin nnirelia ruinelor.

vestit prin somonul s5u de Rhin §i prin a§ezarea lui

poetica. De departe, modernul caste] Schoenberg, i§i
profileazA silueta elegantä.
Obervesel, in vechime Vosavia, a fost ora§ imperial,
apoi, din secolul al XIV-lea, a trecut electoratului de
Trèves.
Biserica ro§ie, in stil gotic, care atrage din depärtare
privirile,este biserica Frauenkirsche sau Stiftskirsche,
construità pela 1310. Inläuntrul acestei biserici se afla
un interesant altar sculptat in lemn, picturi murale de
www.digibuc.ro
 Cdkitorind pc Rhin 85

prin secolele al XV §i XVI-lea §i pietrele mormantale ale

contilor de Schoenbourg.
Biserica gotica, ce se vede aproape de tärmul
Rhinului este inchinatä sfantului Verner ; iar cea de pe
inältimea, din spatele ora§elului, cu turnul in stil ogival
tertiar, se nume§te biserica Sf. Martin. Aceasta bisericä
are ca lucrari mai interesante o siranä de lemn, in stilul
rena§terei §i o statue auritä a Sfintei Ana, din epoca gotid.
Frumoasele ruini, cari dominä §i impärta§esc din
poezia §i romantismul lor, intreg cuprinsul, ce pare
stapanit de vraja lor misterioasa, sunt ale vestitului castel
Schoenbourg 1); iar cele §apte insulete stancoase, in§irate,
ceva mai departe de Oberoesel, in mijlocul Rhinului care
ocolind Rosstein-ul, ce i se pune in cale, o cote§te din
nou spre dreapta se numesc «die Siben-Jungfrauen»
(cele §apte fecioare).
Intre aceste §apte insulete §i ruinele Schoenbourg, este
o tainica §i duioasa legäturä, pe care o inoada o frumoasa
poveste, culeasa tot din viala legendarilor cavaleri ai
provinciilor renane, §optita de faimoasele ruini, in noptile
fermecatoare §i glasuita de valurile ce se sparg manioase
§i inspumate, de cele §apte insule de cele §apte stanci
ce se ivesc semete, din albia batranului fluviu.
Se zice ca in vremea de-demult, locuia in frumosul
§i mAretul caste], un vestit cavaler, care avea §apte
fete frumoase ca ni§te zane. Cavalerul era insa trist §i
In sufletul sau intunecat, nu mai putea pätrunde nici o
razä de bucurie, de oarece Dumnezeu, nevoind sa-i däruiasca
nici un copil de partea barbateasca, el vedea in aceasta,
distrugerea §i stingerea familiei §i numelui de Schönberg.
Nid frumusetea ingereascä a fetelor, nici mangaerile
§i dragostea lor, nu erau in stare sa-i descreteasca fruntea
§i inteo bund zi, cavalerul paräsi lumea, in care cu toate
bogatiile ce i le daruise norocul §i cu toate izbanzile ce
repurtase in viata, nu putuse afla fericire §i multumire.
1) Acest castel este vestit prin ilustra famille de rilzboinici i gentilomi,
care l'a stlmánit, din tata in fiu, dar care s'a stins la 1719. Unul din ei, Con-
tele Friedrich-Hermann de Schomberg, a fost maretal al Frantei, duce §1
grand de Portugalla ti duce 5i pair de Anglia. Ca ti casteiul de Stahleck, a
suferit un timpul, rkboiului de 30 de ani, mari strickluni.

www.digibuc.ro
SG Lanrentia I. Bat allr

Cele §apte copile frumoase ca n4te trandafiri abia Imbo-

bociti, rämäseserä aproape singure pe lume, caci mama
lor trecuse §i ea pragul vietei, n clipa and, cea din
urma dintre copile, vazuse lumina zilei ; iar o matu§e, in
seama cäreia ajunseserä, nu se ingrija deloc de crq-
terea lor i mai ales de educatia lor sufleteasca, astfel
ea ele, Inca din fire cam mândre §i Increzute, ajunsesera
cu vrernea, sä se creadä inteatat de frumoase, de bogate
§i mai presus de mice om pe lume, !neat n'ar fi crezut
pe nici o fiinta omeneascä, oricât de Insemnatä ar fi
fost ea, sa se poatä pune deopotriva cu dânsele.
Se Intampla ca i matu§a lor sa se duel pe drumul
cel de veci. Acum ele ramäsesera cu totul §i cu totul
singure §i stäpane pe bogatii nemarginite.
lubindu-se Intre dansele, mai presus de orice, fetele
träiau la castel In cea mai mare fericire, petrecand In
antece i jocuri, la cari invitau §i pe unii din cavalerii
nobili, ce-vi faceau seama, nu alta, sa fie §i ei invitatii
frumoaselor castelane.
Apoi, ce e gluma, ma rog? Aveau dreptate §i bietii
cavalerii.
Perspectiva de socruz-nu ; de soacranici atata ; fete
frumoase, de par'ca ar fi fost rupte din soare i pe dea-
supra : avere, de sä n'o mai pori socoti!.. Aa ceva nu
se intalnqte lesne §i cavalerii roiau in jurul castelului.
Pasä-mi-te atunci, ca §i 'n zilele noastre, cand se zvone§te
de vreo fata frumoasä §i bogatä. Si acolo, unde mai pui,
ca erau §apte fete, §apte zane; sa tot ai de unde sa alegi
Dar, vezi lucru ciudat castelanele medievale, nici
nu voiau sä auda de märitat. Primeau pe oricine la castel
primeau Imparatqte: petreceau, dadeau mese, jocuri
dar nu care cumva sa le fi pomenit vre-un cavaler cat
de tanar de maritat, cA unde se puneau pe un ras,
de räsunau odäile acelea Imparatqti §i apoi sä te tot tii,
daca Iti dädea mana. Cavalerii se ru§inau §i apucau care
incotro vedeau dintre cei mai sfir4 §i mai putin Indras-
neti ; iar cari erau därji, nu se dedeau bätuti §i, Mean-
du-se ca n'aud rasul fermecAtoarelor zâne §i ca nu Inteleg
ironia hazului, ce-1 faceau nebunaticele copile, pe soco-
www.digibuc.ro
 Stolzenfels I Oberlahnsteln. In dreapta, castelal Stolzenfels, cu un vechiu turn pentagonal, Malt de 34 m.,
re serva ca punct de reper pe tot drumul de la Braubach la Coldentz. La stanga, se vede o parte din prosperul
industrialnl ora* Oberlahnstein.

www.digibuc.ro
 CiiMinrind pn, Rhin 89

teala lor, rärnâneau pe loc, incercând prin semnele cele

mai vizibile ale admiratiunei §i dragostei lor, sa se fad
placuti §i iubiti de mândrele, care päreau ca nu au suflet
§i nu au inimä.
Mai ales, doi bogati, frumoi §i tineri cavaleri, se
inapätânasera sa nu päräseasca castelul, cu nici un pret,
pânä ce doamna i stäpana inimei, nu va ispràvi prin
a intelege dragostea fara de margini, ce i-o poarta §i
deci, va primi mâna i iubirea unuia din ei a aceluia pe
care Il va alege. Cäci se intâmplase ca amândoi, acei
viteji cavaleri, sd iubeascä pe una i aceia§i castelanäpe
cea mai mare §i cea mai mândrä.
Amândoi frumoi, amândoi tineri, amândoi bogati !...
Pe care II va alege zAria cea frumoasä ?... 0 ura de moarte
se isca, intre cei doi indrägostiti §i moartea ar fi ales
pe cel care trebuia sä rämânä ì sä se bucure de feri-
cirecáci se hotärisera sä se bata in dueldaca tinerii
de prin imprejuriminevoind ca niciunul din ace§ti nobili,
cari erau floarea cavalerimii sä se piarda n'ar fi
stäruit §i induplecat, pe zana frumoasa §i mandra ca in
ziva urmAtoare, sa apara in sala bogata de primire §i
acolo, in mijlocul surorilor §i a nobilimei adunate, sä
spunä singura ; sa hotárascd odatä, pe care din cavaleri
voe§te sä-1 ia de bärbat.
Cavalerii primirá sd renunte la lupta, din cari viata
unuia din ei, trebuia sa se stângä de pe pat-pant, mai
ales cA, in fundul sufletului, fieCare din ei se credea a el este
iubit de incantAtoarea castelanä. Pe de alta parte, nici
fetele n'avura incotro, cáci prea suparaserä pe toata lumea,
cu mândria lor nesocotitá §i trebuira §i ele sa primeasca
propunerea.
Lumea nobililor de prinprejur, nerabdatoare sA vada
urnita din loc, macar pe una din cele §apte frumuseti
care, ca ni§te sirene, ani de-arândul, au fermecat §i in-
cântat, au zäpacit §i nenorocit atâtia tineri a petrecut
noaptea inteo nerabdare §i nelini§te infriguratä ; iar ca-
valerii n'au inchis ochii, ateptând sä se iveasca ziva,
care va aduce unuia, fericirea i celuilalt pustiu §i nemär-
ginitä durere pentru toata viata.

www.digibuc.ro
90 Laureqia I. Baca lbayi

InsfAr0t iatA a sosirA §i zorii zilei celei de primire.

Impodobiti cu flori 0 armureele familiei, stAteau rânduiti
cu totiicavalerii, având, privirea atintitA spre up, de
unde cele §apte frumuseti aveau sA apare.
Care InsA nu le fu mirarea tuturor când u§a se
deschise §i In locul for apAru o femee, care spuse, In
auzul celor de fatA, cA domnitele ateaptA Intr'un boschet,
din parcul de pe malul Rhinului §i cA acolo doresc sAli
spunA cuvântul.
Ce sA facA bietii oameni !... IntraserA acum cu toti In
horA §i trebuiau sA joace, a§a cum le cântau acele fete
a§a de Increzute §i de nAzuroase. Deci, tineri §i bAtrâni,
cavalerii robiti de iubire §i lume curioasAadunatA sA vadA
odatA, ce ispravA au de gând sA mai facA aceste fete,
care ajunserA un fel de spaimA pentru castelanii cu fe-
ciori de Insurato luarA la fugA spre malul Rhinului, In
frunte cu petitorii.
Uimiti §i zApAciti, se oprirA InsA cu totii, pe aproape
de Rhin, cAci, ce sA vezi ?... 0 barcA, frumos ImpodobitA,
sta la malul apei, gata sA plece 0 In ea, cele §apte frumu-
seti, prApAdindu-se de râs §i Wand un haz de rAsunau
malurile. DeodatA, numai ce se scuM In picioare, cea mai
marecare se vede era cea mai drAcoasA-0 adresându-se,
tuturor celor adunati rAma0 acolo cu gurile cAscate 0
bietilor cavalericari o sfecliserA de ru0ne §i de supArare
le spuse :
«Ascultati, dumneavoastrA, cari voiti sA ne mAritati
zor-nevoie §i dumneavoastrA, domnilor cavaleri, cari voiti
sA vA iubim cu de-asila ! NouA nu ne arde de mAri-
tat §i cu ark mai putin de iubit. Noi iubim prea mult
libertatea noastrA 0 suntem prea fericite cum ne gAsim,
putând sA facem ce voim §i ce ne place. Pentru ce sA
ne dAm vouA 0 noi sA ajungem ni§te sArmane sclave ?
0, nu, domnii mei ! luati-vA nAdejdea dela noi §i
duceti-vA prin alte pArti, ca sA vA Incercati norocul §i
sA faceti asemenea isprAvi. Iar noi, ca sA scApäm odatA
de dragostea, cu care ali inceput a ne plictisi, cAci prea
ati luat-o In serios, ne luAm lumea In cap §i ne ducem
la o rnAtu0 a noastrA, departe, departe, ca sA trAim
www.digibuc.ro
 Calotori 1 d pe Rhin 91

acolo, §i unde, cu buná seamA, vom mai gAsi naivi ca voi,

de cari sA ne rädem L.»
Si rAzand In hohote, cele §apte fete se depArtarA.
Dar n'apucarä sA vAsleascA, deck AA In dreptul insu-
litelor stâncoase, ce se vAd 0 astäzi, di deodatA, o furtunä
izbucni ca prin minune, valurile se ridicarA manioase, 0
cat ai clipi din ochi cat Inca multimea §i cavalerii nuii
reveniserA cu totul din uimirea ce-i cuprinsesebarca se
luptA o clipa cu valurile infuriate, se ridicä, se cobori,
se invarti In valtoarea lor §i izbindu-se de-o stancä, se
fAramä in bucäti ; iar cele apte fecioare full inghitite
de abis.
Furtuna se linkti apoi, iar in locul undeli gAsiserA
mândrele 0 fermecAtoarele fete, o moarte atat de gro-
zavA §i nea0eptatA, räsärirä in urmA cele §apte varfuri
de stancA, ce fac pftnA in ziva de azi groaza navigato-
rilor §i au fost §i vor fi o eternA marturie de pedeapsä
dumnezeiascä, pentru fetele frumoase cari rad §i ki
bat joc de cei, pe cari i-au robit cu farmecul i coche-
tAriile bor.
Dar dacA furtuna s'a linktit, dupA ce valurile au
Inghitit In adancuri, trupurile celor §apte fecioare, cari
au infruntat, cu atata semetie 0 cruzime, dragostea 0 cu
ea §i inimile ce s'au frAmantat §i au suspinat atat, Rhinul
InsA nu s'a mai astampArat de atunci.
El nu se ImpacA de loc cu infruntarea semeatl pe care
domnitele, prefAcute In stanci, i-o aduce, punandu se
a§a de indrAznet in calea lui 0 de atunci §i pana azi,
se IntunecA la fata cand inträ In strimtoarea Impre-
suratA cu stanci §i mArginitä de douA ziduri paralele de
munticlocote§te §i urla de mânie §i ki sparge necontenit,
de coastele lor stancoase, valurile Infuriate §i spumoase.
Am trecut In cealaltA parte a Rossteinului, In drep-
tul cAruia Rhinul se IngusteazA mult. Albia are o lärgime
de 200 metri. Dar, ca i cum Rhinul, s'ar fi säturat de
atata stramtoare §i dornic de lumina §i intindere, o ia
nebune§te spre dreapta, se lArge§te, de crezi cA vrea sä-0
schimbe cursul, iar apele-i par'cA se mai linktesc putin.
Zadarnic L. Valurile iarA0, incep sA se agite. Un enorm
masiv de stand, înalte de 132 metri, InainteazA cu im-
www.digibuc.ro
99 Laareutia L Bamt Ibup

petuozitate pAnA in matca fluviului §i i se pune din nou

stavilA. Rhinul se intoarce atunci furios iarA§i spre stAnga,
albia se IngusteazA din nou, valurile se frAmAntA, se inaltA,
ca o amenintare... Totu§i, n'au Incotro §i dupa ce se sfararnA
zgomotos de stanca neagrA, frigrarnAdindu-se, 14i fac loc,
o inconjoarA §i trec apoi inainte.
Strigati acum un nume care-1 iubili!... 0 sA auziti un
mAret §i minunat ecou, ce se va repeta de mai multe ori
§i intr'un mod cu totul misterios. Suntem in fata legen-
darei stanci : Lorelei (Lore-lei), locuitA, dupa cum spune
cea mai cunoscutA dintre povestile Rhinului, de o sire-
nA vrAjitoare, numitA Lore §i pe care, Heinrich Heine, a
antat-o a§a de dulce §i de duios in popularele §i cuno-
scutele versuri, ce incep astfel : «lch veiss nicht vas sol
es bedeuten, dass ich so traurig bin, etc.» ; iar ecoul
misterios i fndelung repetat, ni-1 trimete stanca, dáruità
cu aceastd particularitate dupa cum tot povestea
spune de catre ondina legendará.

www.digibuc.ro
MMWM = M
LORE-LEI
(LURLAI ').

ha, una din cele mai incântatoare legende ale Rhi-

nului povestesc CA, de mult, odatd, pe and fel de fel de
fiinte misterioase§i cari aveau insu§iri §i puteri supra-
omene§tilocuiau prin castelele, turnurile, pAdurile, stän-
cele §i undele apelor, pe stAnca aceasta neagrä §i enormä
ce se ridicd la o indltime de 132 metri, de-asupra Rhinului,
§i care se numea pe atunci simplu : Lei" locuia o sirend,
o ondind fermecAtoare o fee numitA Lore bunk
miloasä §i ocrotitoare pentru locuitorii de ispravd, de prin I'm-
prejurimineinduratd §i rdzbundtoare pentru rdi-fAcAtori.
Lore se aratA adesea navigatorilor, de pe creasta
stAncoasd. Formele delicate ale trupului ei mlAdios, se vedeau
prin välul sträveziu §i cu cute spumoase, ce-o acoperea §i
care bdtea in verzui, de parc'ar fi fost ins4i undele Rhinului
incremenite pe dänsa. Pdrul ei blond ondulat i revärsat
pe, umeri, chipul dulce §i frumos ca al unui inger, pri-
virea atrAgAtoare §i expresivA a ochilor ei de peruzea,
fAceau, pe cei cari o zdreau sus, acolo pe stanch', sd n'o
mai uite in toatä viata §i se zice, cd multi, fermecati de
vraja acestei ondine, s'au cdtdrat pe stAnca neagrddoar
sd ajungd pänd la eadar au pierit färä urmd, in adän-
curile tainice ale apei.
Intre nefericitii, care s'au pierdut de dragul Lorei,
legenda spune cd ar fi fost §i tAndrul conte, Herman de
Rheinpfalzunicul fiu al contelui palatin : Bruno de Rhein-
pfalzbucuria §i fericirea pdrintelui ski §i floarea cavale-
rilor de pe atunci.
1) Se mai spune ca inseamnd: stfinca fantomelor muntelui.

www.digibuc.ro
94 Laurentia I. Bacalba§a

Conte le Bruno, trAia fericit, dimpreunä cu fiul säu-,

inteun caste] situat pe o insulä, vecinä cu stanca Lei.
Tânärul conte nu vAzuse incA aparitia luminoasä §i plina
de vrajA, ce Inantase, fermecase i räpusese atátea vieti,
dar auzise atatea minuni despre dânsa, hick o putere
mai presus de vointa lui 11 aträgea mereu spre stanca Lei
§i adesea pleca inteacolo cu o chitarA, antánd melodiile
cele mai duioase, In a§teptarea misterioasei ondine.
Dar Inteo seará, se apropiase mai mult ca de obiceiu
de stana. Il ardea o dorintä nemärginitA sä vadA pe
dulcea Lore, de cari vorbiau pove§tile §i muritorii cu atata
patimA. In fata lui se deschidea o poartA din care se
Area bine vArful stâncei. TánArul conte incepu in acor-
durile duioase ale chitarei säli ante dorul sufletului, and
de-odatä, se arätä pe Lei, o luminäintai strAlucitoare de
sA-ti iea vederile, apoi mai lini0itä, mai lAtnuritAläsand
sA se deslu§easa In mijlocul ei, ondina fermecätoare,
care-i fAcu semn cu mâna §i cu o voce dulce, armonioasä
§i plinA de dragoste, il chemä pe nume.
Cavalerul scoase un tipät, 1'0 pierdu cuno§tinta §i nu
se trezi de cat a doua zi, and In prada unei tristeti adânci,
se intoarse abAtut spre castel.
Din acea zi tinärul conte se schimbA cu totul. Nimic
nu-i mai plAcea, §i nici dragostea tatAlui, nici petrecerile,
ce-1 desfAtan altA datä, nu-1 puteau scoate din intunecimea
mAhnirei In care azuse. Totdeauna singuratec, rAtAcea
zile intregi in jurul stancei Intunecate, chiernand 0 ru-
Wand pe frumoasa Lore ca sä-i fie milA de dânsul §i sA
i se mai arate mAcar odatä.
Contele vedea cu durere cum i se präpAdqte, zi'cu
zi feciorul §i se frAm Antä cu mintea, sA afle pricina §i
mijlocul, ca sA-0 poatä sapa copilulsingura lui bucurie
pe pämânt 0 singura multumire ce o mai avea in viatA.
Cu toate cA nu fu in stare sA afle nimic, bAnui totu0
cA vre-o dragoste nenorocia trebue sA fi nelini§tit sufletul
tânärului §i se hotärt sA-1 trimeatA de-acasä, in armata
imperialä, unde credea cA, atât exercitiile cat §i viata cu
totul schimbatä, vor alunga tristetea copilului §W vor limpezi
gandurile.
and tanärtil Herman cunoscu hotärirea pArintelui,
www.digibuc.ro
 Trectind pe Idngd Lore ld, cnormul masiv stáncos, ce se inaltd la 132 m. deasupra Rhinului. Legenda spune
ce era locuit, in punctul cel mai periculos, de o sirend care atrdgea marinarii prin dulceata cdntecului ei. Inspirat de
legendd, Heinrich Heine a compus poezia: Lorelei, attlt de populará in Germania.

www.digibuc.ro
 Cdlitiorind pe Rhin 97

de0 10 iubia locul unde se näscuse, de0 se simtea

legat, pentru vecinicie, de stanca fermecata, totu0, pentru
a, pe vremurile acelea, copilul respecta la ori §i ce
varsta s'ar fi gäsit vointa pärinteasa, mai mult §i mai
presus de orice, se gäti de plecare, dar 10 puse In gand,
ca Inainte de a se despärti, pentru cine §tie catA vreme
de locurile iubite sä se ducA la Lei 0 sa-0 iea, dela acea
pe care a vazut-o o singura data In viata lui, poate cel
din urmä adio !
Era in seara plecarei. Herman 4i IA chitara §i cobori
inteo luntre Rhinul, spre Lei. Un credincios valet, care
cunogea taina lui, Il urma.
Luna raspandea lumina ei argintie peste tot cuprinsul
§i in clar obscurul ei, malurile lini0ite luau formele cele
mai extraordinare. In dreapta §i in stanga, pe unde luneca
luntrea grabita, läsand o dungä albicioasä In urma, ste-
jarii Inalti §i maiesto0 se plecau, iar valurile Inganau
§oaptele misterioase, ce pluteau pe de-asupra apei.
Deodata valetul fu prins de o fria de moarte. Apa
se auzea plesnindu-se de stanch Erau langa Lei.
Servitorul ruga cu lacrimi fierbinti pe stapanul sat'
ca sa se intoara inapoi, sau cel putin sa-I ingadue pe
dansul sä se inapoieze. Dar tanarul cavaler nu mai auzea.
Cu ochii tintiti spre creasta stancei, el 10 incorda chitara
§i incepu sa ante duios §i iubitor :
Era o noapte 'ntunecoasä,
Cand sus, pe stanca mare, te-am zarit.
Erai ap de maiestoasa
$i parul tau, ca luna aurit !
Aveai o haina verde §i subtire,
lar mana ta pärea a ma chiema ;
In ochi aveai atata strAlucire...
In veci, in veci ah ! nu te voiu uita!
0, dac'ai fi, iubita mea, stapana!
lar eu, nimic de cat un rob plecat,
Acolo 'n palatul din unda cristalina,
AO fi ferice ca un Imparat.
latirontin 13aca1bna. CalAtorind po Rhin. 7
www.digibuc.ro
98 Laurenfia I. 11xju

Abia ultimele acorduri murird pe unde §i, ca prin

minune, mii de glasuri, mii de §oapte, se ridicard de pe
valuri, ca §i cum sosiau : de pe ape, de pe sus, de pe
maluri, mii §i mii de fiinti nevAzute. Fläcki minunate
tapird din Lei ca i-atunci, and cavalerul zäri pe stand,
pentru intaia oard, sirena, Lore apdru, chemand cu ma=
dreaptä pe tanärul, care o privea pierdut ; iar cu bagheti
din mana stangd, poruncind valurilor sä se urce spre ea.
Luntrea ajunsese jucäria apei, ce se främanta, se ridica
§i se izbea de stâncd. Deodatá un val o cuprinse in in-
vartitura lui, o lovi, sfärâmand-o de zidul pietros. Cava-
lerul se prdbu§i in adanc ; lar servitorul fu aruncat departe
de mal.
In noaptea urmAtoare nenorocitul tatd, care aflase
din gura valetului, cele intamplate §i se jurase sd prindd
sirena §i s'o arunce cu mana lui In flacdri, plecd insotit de
cativa luntra§i indrázneti, spre Lei.
Luna lumina ca §i in noaptea trecutä §i and bátranul
conte fu aproape de Lei, vázu pe creasta stancei, ce se
lasä peste apd, apärand nimfa, care-§i pieptäna pärul ei
de aur, aruncandu-i o privire sinistrd.
«Unde e copilul meu ? Ce mi l'ai fäcut?»räcni
plin de durere nenorocitul pärinte.
Ondina -ii arätä atunci cu mana abisul §i cantand,
cu o voce ant de dulce, in cat abia se auzeade ai fi
zis cd sunt sunetele unei harpe eoliene ii spuse :
Acolo 'n adâncuri, acolo in unde,
Palatul meu vesel §i de cristal, s'ascunde.
Acolo, departe de lume, l'arn dus,
Pe scumpul meu mire, iubit §i supus.
Si aruncând un briliant in unde, valurile se ridicard
pand la dansa.; iar ea lunecd mai intai pe val §i apoi
dispäru din ochii contelui inmármurit, odatá cu cele din
urmä sunete ale fermecdtoarei melodii.
De atunci Lore nu s'a mai arätat pe stancd. Totu§i
in noptile senine, and luna luce§te lini§titä, argintand cu
www.digibuc.ro
 Cdidtorind pe Rhin 99

razele ei palide, undele Rhinului §i crestele stancei, cAlá-

torul, ascultând cu atentiune, aude plutind deasupra. apei,
melodia aceia de harpA eolianä, dulce §i aproape murinda
imnul palatului de cristal §i 1§i aduce aminte,
cu duio§ie cutremurandu-se, de cavalerul tânk, frumos
§i visâtor, vräjit §i dus In abis de frumoasa sirenâ.

www.digibuc.ro
 Intre St. Goar, St. Goarshausen
si Boppard.
De la faimoasa Lorelei, valurile se strang, se indeasa
unele intealtele si spumegand si zvArcolindu-se, se pre-
cipita inteo valtoare. Parc'am fi la «Toancele», pe Bis-
trita. Deoparte si de alta se ridicA malurile de bazalt si
ardesie, pline de crApAturi. Rhinul cauta sa scape de val-
toare, urla, se frAmAnta inspumat, si zmucindu-se, face
o cotitura la dreapta si se avantä inainte.
Iatä-ne intre St. Goar si St. Goarshausen, douä oil-
sele: cel dintai in stanga si cel de-al doilea pe dreapta
fluviului.
Se zice cA prin mijlocul secolului al VI-lea, pe cand
malurile Rhinului nu erau locuite cum sunt acum, pre-
dica, prin locurile acelea, sfantul Goar. El isi fAcuse o
colibA inteuna din pärtile cele mai sälbatice si romantice
ale fluviului, ceva mai sus de Loreleipe acolo pe unde
noi trecuram mai'nainte, in zbuciumul si urletele valu-
rilor si predicand invätäturile drepte ale legei crestine,
inv.* totodata pe .säracii pescari si locuitori renani, cum
sä-si construiasca vase plutitoare mai bune, cum sA
cultive legumele si cum sA planteze si sA ingrijeascA viile.
Pe locul acelei colibe, dupA moartea sfantului, drept-
credinciosii ridicara o bisericA, unde pelerinii si credinciosii
veneau sa se inchine pe mormantul sfantului, sau ca sa
se tämädue de vreo boar& de oarece credinta poporului
www.digibuc.ro
 Bornhofen 0 Feindlihen Briider (Fratii du$mani). In valea aceasta minunatd. ce searnda cu frumoasele vai
din Carpatii Moldovei. se vede nuindstirea Borhojen $i o biserica in stil gotic claditd in 1435. Localitate mutt frecventatd
mni cu seamd in luna Septembrie. Sus, pe innate, surd ruinele castelelor : Liebenstein §1 Sterrenberg, de Linde vederea
este din cele mai inclintdtoare.

www.digibuc.ro
 Cdlätorind pe Rhin 103

ii atribuia puteri fAcatoare de minuni. Ba chiar se spune,

ca pe acel, care trecea pe la biserica sfântä si nu intra
inauntru, ca sa se roage, trebuia sa-1 loveasca vreo ne-
norocire. Se zice ca chiar Carol cel mare (Charlemagne)
incercase odatd sa treacd pe acolo, fara sa intre si sa se
inchine sfântului. Dar deodata, o ceata deasa 11 cuprinse
i el ne mai fiind in stare sä urmeze calatoria, se in-
toarse inapoi, ca sa se roage pe piatra mormântala a
Sf. Goar si numai astfel isi putu cduta de drum.
Tot acolo, lânga relicviile sfântului, nevasta lui Carol
cel Mare isi recAstiga sanatatea perdutä , iar fiii lui Louis
Debonarul se Impacara, dupd ce o bucata de vreme,
dela Impartirea imperiului, full despArtiti printr'o urd
sälbatecd.
Incetul cu Incetul, in jurul bisericei, si pe celalt mal,
locuitorii se inmultira, isi cladira locuinte si asa se for-
mara cele (Iota oräsele.
Aci, ochii nostri nu mai cautä Insetati privelistele. Rhin ul,
numai el, cu valurile lui, cu stAncele, cu vuetul, cu saltu-
rile lui, ne stapâneste. De pretutindeni se ivesc semete
colturi de piatra si aproape din 212 In 212 pasi, apele
se rostogolesc furioase peste stâncele ce le opresc
si clocotesc Inspumate.
Un sentiment de frica ne cuprinde. Dorim iaräsi
malurile surdzatoare si pline de frumuseti.
lata ca peisagiile reapar. Am trecut de St Goarshau-
sen. Din nou coastele Itnpodobite de vii, Incep sa se
iveasca, inclinându-se In panta spre orizont.
In stanga, se arata ruinile mar* ale castelului Rhein-
fels, construit in secolul al XlII-lea de contele Diether
III de Katzenelnbogen, prieten cu impAratul Frederic al
II-lea. Se zice cd nobilul conte ridicase castelul, numai
ca sa poata ciupi fel de fel de dari negustorilor, cari
urcau si coborau fluviul. Mai tArziu insa, Landgravul de
Flessa intAri astfel castelul, prefacându-1 In cetate stras-
nick inat la 1692, armata franceza, comandatä de ge-
neralul conte de Tallard n'a fost in stare s'o cu-
cereasca de la generalul Hessei, de Goerz, care se

www.digibuc.ro
104 Laurenfia i. Baca Max

Intärise acolo §i a fost nevoitä sä se retraga cu mari

perderi.
Pe malul drept, la sud de St. Goarshausen, care
este atat de aproape de Rhin, Incat pentru a-1 garanta
de inundatii, a fost Intärit cu un dig puternic, se ridica,
pe o Inaltime Inverzitä, castelul Neu-Katzenelnbogen, cu-
noscut sub numele de Katz" (Pisica). Acest castel a
fost zidit la 1393, la 1479 a trecut familiei de Hessa;.
iar In 1806 azu In mainile francezilor.
Vechiul turn se aflä Inca In fiinta, castelul Insa, astazi
proprietate particulara de agrement, este reconstruit §i
proprietarul actual l'a Inchis publicului.
Dela poalele inaltimil stapanite de castelul Katz, In-
cepe stancoasa vale Schveizertal, ce duce la Lorelei.
Din nou privelitile pitore0 se succed. Iatä micul Vell-
mich i bisericuta lui gotica, avand sus, pe Inaltimea ce-o
impodobe§te §i de unde se desfavara una din cele mai
frumoase vederi de pe Rhin, un castel care a fost ridi-
cat la 1363 de Cuno de Falkenstein.
Contii de Katzeulnbogen i-au dat In glumä, acestui
castel, numele de Maus ($oarece), pentruca al lor se nu-
mea Katz§i Maus a lamas §i pana azi.
Fluviul 14i Incetine§te iara§i cursul. Inclinatiunea tere-
nului nu mai este a§a de mare ; iar pe de alta parte, bancu-
rile de nisip Impiedicä iuteala valurilor. S'ar 'Area a
Rhinul ki mai odihne§te acolo apele, trecute printeatatea
cumpene §i evite din nou la lumina, luptand din raspu-
teri §i Infruntand semetia atator piedici.
Pe malul stang se ivqte Prinzenstein" §i marile
cladiri ale minelor de plumb §i argint din Werlau, apoi
micul or4e1 Hirzenach cu frumoasa lui biserica gotica.
Rhinul face acum din nou o cotitura spre stanga,.
muntele se departeaza de fluviu, dar nu aveti grijä, e-
numai o gluma, cad de dupa valea ce-o formeaza se-
arata din nou.
Iata alt ora§el, In care nu se mai zaresc casele, de-
multimea de cire§i ce le acopera §i le ascunde peste tot._
Abia doar biserica I§i mai scoate putin la iveala turnul
ei gotic, prin padurea aceia de pomi. Ce trebue sa fie

www.digibuc.ro
 Cälvtorind pa Rhin 105

acolo pe vremea inflorirei ! Un paradis, ca in Japenia,

and infloresc cire§ii.
OrA§elul acesta numai livezi de cire§i, este Salzic §i
plantatiunile aceste fAcute, de administratia francezA, pe la
inceputul secolului trecut, ii aduc un mare venit, de oarece
ce din Salzic se exportA anual, in Olanda §i Anglia,
cire§e in valoare de mii de marci.
i Salzic-ul nu avea mai mult de 1600 locuitori,
prin 1910 !
In vale sunt bAile Salzic, cu izvoare thermale, bicar-
bonate, cunoscute §i binecuvantate de cei cari s'au vindecat
acolo, de catare, de calculi biliari, de gutA §i reumatisme.
Pe dreapta, coasta muntoasA continuA ; iar sus, pe
stAncele neregulate, §i wzate a§a de para ar fi gata
sA cadA, se inaltA ruinele celor douA castele : Liebenstein
-§i Sterrnberg castele gemene, cunoscute de popor cu
numele de Brader" (Fratii).
Sternberg, clAdit chiar pand in marginea unde incepe
povArni§ul muntelui, uime§te prin grandiositatea ruinelor lui
§i printr'o priveli§te minunatA. In vale, la marginea Rhinu-
lui, mAnAstirea Bornhofen, i§i proecteazA turla ei in formA
de sAgeatA ; iar un 'drum umbrit de nuci, duce de-alungul
fluviului §i al viilor, panA la orA§elul Camp.

www.digibuc.ro
 MAI DEPARTE SPRE BOPPARD
Legenda castelelor gemene i a manAstirei Bornhofen-
Libenstein, Sternberg §i mandstirea Bornhofen, sunt_
iarä§i legate printeo interesanta legendä.
Se zice, a in castelul Libenstein, traia pe vremuri
bâtranul cavaler Kurt de Libenstein, vestit prin luptele §i
purtarea lui cavalereasca. Obosit de lupte o viatd plind
de indrázneli i incercari grele se retrase la iubitul lui
castel, ca sä-§i petreaca batranetile, langd cei doi fii ai
sai: Henric §i Conrad, pe are'i iubea ca ochii din cap.
Dar pe langa ace§ti doi feciori, Kurt mai cre§tea §i a
copila orfanä, numita Hildegarda, un fel de rudä, care
se tragea din neamul Brömser.
Copiii traira la Inceput ca fratii, dar fata crescand
§i fiind de-o rail frumusete, amândoi fiii conteliii ar fi
dorit s'o ia in casátorieHildegarda fiind §i foarte bogata,
pe lânga frumusetea ei. Amandoi tinerii conti se intre-
ceau, care de care sa se facd iubit, de frumoasa orfana.
Ea insa f§i arata inclinarea pentru Conrad, cu toate ca
acesta era cu mult mai upratec §i nu avea pentru dansa
dragostea adânca §i sincera, ce i-o inchinase Henric.
Si Kurt de Libenstein, cunoscand bine firea copiilor
sai, ar fi dorit mai mult o unire 'nitre Henric §i Hilde-
garda. Cum Insa tinea sa respecte mai ales inclinarea
sufleteasca a copilei, binecuvanta dragostea lor §i hotart
ca nunta sä se faca, cu o pompd imparateasca, dupd ce
va dal:1i alatari, un alt castel §i mai maret i mai frumos,
www.digibuc.ro
 Katz. Spreris. l mat sus de St. Goarshausen, se vede castelul Katz. (iNeu-Katzenelnbogen). Acest castel a lost
refilcut, pdstrandu-z-se vechiul turn. Valea stáncoasd, care incepe dela poalele trzillfimei, se numeste : Sehzeivertal. Pe acolo
duce un drum spre Lo,elai, pentru cel care, din vdrful legendarei stand, fine sit priveascd panorama Rlzinului, emoflo-
nantd ci grandioasd in acel www.digibuc.ro
 Cáleitorind pe Rhin 109

care sä slujeascA de locuintA tinerilor soti 0 astfel sA

trAiascA inainte cu totii in fericire §i aproape unii de altii.
Astfel castelul, pe care-I numirk Sterrnberg, se
MAIO mandru, proectanduli in zarea limpede, turnurile
lui intArite, 0 Weptand ca frumoasa Hildegarda, sAii facA
intrarea ei fericitä acolo.
Se intampla insA cA fiul cel mai mic, Henriccare
iubea, de0 in tAcere, insA cu dragoste fArA margini pe
aceia, pe care avea in curand sA o piardA pentru tot-
deauna nemai fiind in stare sä-0 stApaneascA durerea,
trAind aproape de Hildegarda, se folosi de prilejul cA o
nouA cruciadä se intreprinse, pentru cucerirea Sfantului
Mormant §i plea spre Palestina, dimpreunA cu Gilgen
de Lorch, Frederic de Suabia, Brömser §i Rüdescheim
toatA floarea cavalerimei nobile de 0 malurile Rhinului
WA ca sä mai a0epte serbärile nuntei.
Dupa plecarea lui, bätranul Kurt se stinse de
inimA rea 0 nunta fu arnanatä incA pe un an. In vremea
aceasta Henric se fAcuse prin purtarea i vitejia lui, vestit
§i admirat de toatA lumea §i vuia Rhinul de isprävile
lui. Conrad, care auzise de toate acestea §i fie din
invidiecAci se credea i el vrednic de asemenea isprävi
fie cA avand o fire uparä §i imprietenindu-se in urtra
cu ni§te tovarA0, buni numai de petreceri, incepuse A
nu-1 mai incante cäsätoria, spuse Hildegardei, cä el nu
poate sä rAmanA mai prejos de fratele säu i cA trebue
sA plece in cruciadä, cu orice pret.
Hildegarda, cu ochii in lacrimi §i cu inima stransA
de durere primi i apoi ani de jale i de a0.eptare se
scurserä, uitandu-se cu tristete, spre castelul pustiu, care
fusese ridicat pentru fericirea ei §i in care par'cA pre-
vedea, cA nu-i va mai cAlca piciorul.
Dar intr'o zi, pe cand sta tristä §i privea castelul
pustiu, vdzu oameni dupd oameni, cd urcau acolo cu
care incArcate. MiratA de aceastä intamplare, trimise in-
dati sA afle, cine sant indrAznetii, cari se incumetà sA pA-
truddA astfel, färA invoire, inteun castel, menit de scumpul
defunct, sä adAposteascA numai fericirea ei ? Ceiace aflA
insä, o intristA de moarte §i o desgustä pentru totdeauna
de lume i de toate ale ei.
www.digibuc.ro
110 Lauren fia I. Baca !bap

Logodnicul ei iubit, In aldtoria spre Palestina, a fácut,

n'a fAcut vreo ispravd, dar la Intoarcere, cunoscu, in
drumul spre Constantinopol, o greacA tanArd §i frumoasd
de care se Indr5gosti repede de tot, dupd cum ti era
nAravui cum altfel nu avea Incotrocdci simtea cd
moare §i se prapäde§te färä-de eao lud de sotie i acum
o aducea la castel, WA' ca sä aibd mdcar omenia, de
a nu infrunta, intr'un mod a§a de josnic, mAndria §i
sentimentele Hildegardei.
Logodnica se mutd Inteo altd aripd a castelului,
pentru ca sd nu mai vadd, sau sä audd petrecerile §i
veselia, care se tineau lant acolo, cad se vede cd, tandra
sotie nu prea era vreo poamd §i nu semana deloc cu
femeile, de prin partea locului, obicinuite sd ducA o viata
patriarchald §i cu totul InchinatA sotului §i familiei.
Nu trecu mult insd §i iatd cd pe neageptate Henric
se intoarce din Palestina §i trage la castelul pärintesc,
unde, spre marea lui surprindere, dAdu peste Hildegarda,
pe care o credea mdritatä. Cu suspine §i lacrimi amare,
aceasta Ii povesti toatA ru§inea §i suferinta induratd.
Henric ascultd cu inima sfâ§iatd de durere §i dupd
ce se odihni de lungul i ostenitorul drum, vreo cateva
zile, trimise pe un credincios la fratele sAu, pentru a-1
provoca la duel, de oarece a Infruntat §i a cAlcat cele mai
elementare regule de cavalerie §i jurdmintele fdcute
tinerei fete.
Conrad primi sd se batd i amândoi e*A pe ampul
de luptd. Dar in momentul cand, cu säbiile scoase, erau
gata sA se repeadd, unul asupra celuilalt, deodatd, o femee
acoperità cu Ufl val des, qi ca prin minune, se repezi
intre clan0 §i le spuse : «Pentru Dumnezeu! ce voiti sA
faceti ?.... SA vA omoriti voi, frati !titre frati, pentru
mine ?.... Nu, aceasta nid odatä ! i apoi ar fi de prisos,
mäsurile mele fiind toate luate, spre a intra In mAndstire,
unde voi implora mila Celui de Sus, spre a-ti erta, tie
cavalere Conrad grepla; iar asupra tacavalere Henric
sd coboare binecuvantarea §i sa-ti trimeatd toatd fericirea
pdmanteascA, pentru generozitatea ce mi-ai arAtat §i sa-
crificiul ce-ai fäcut pentru mine.
www.digibuc.ro
 Cálätorind pe Rhin 111

Dupa aceste cuvinte, tanara femee cobori valea, unde

o a§tepta suita §i pleca inainte spre mänästirea vecinä.
Fratii se impacará §i se reintoarsera la castelele lor,
dar de§i la inceput nu se prea vedeauHenric, nevoirid
odata cu capul, ca sa cunoasca de cumnata o straina de-al
carei nume i trecut nimeni nu §tia veni vremea cA
apropierea dintre ei se facu tot mai stransa, ajungand
ca unul sa fie mangaerea celuilalt. Tanära greaca se im-
prieteni, inteo buna zi, cu unul din numero§ii tineri, cu
cari petrecea vecinic la castel §i plea in lurnea ei, läsand
ruOnat i cu sufletul plin de remu§cdri pe trurelul Conrad.
Acesta in sfä4t 4i dase seama de grepla fäcuta §i
singura mangaere §i putere de a se pocäi in viatä, fiin-
du-i bunul sail frate, se muta pentru totdeauna la Liben-
stein, unde traira amandoi, Oa la sfar§itul vietei, in cea
mai desávauita iubire fräteasa gandindu-se cu piozitate
la ingerul, care se ruga in mänästirea din vale, pentru
ei §i pe care l'au perdut : until prin nesocotinta ; iar
celalt printr'o sfiala prea mare.
Castelul Sternberg a Camas prin urmare trist §i pustiu,
'Dana la moartea fratilor, cand au intrat amandouä, in
stäpanirea cavalerului Brömser de Riidesheim.

www.digibuc.ro
 De la Boppard la Coblentz
Legenda mAnástirei Marienburg.
Din Camp vedem pe malul stang al Rhinului, cum
se intindede-alungul cotiturei adanci, pe care fluviul o
face din nou, aciora§ul Boppard, cu numeroasele §i
frumoasele sale, vile.
Vechea lui origina este celtica §i se numea, pe timpuri,
Bodobriga. Resturile fortificatiilor antice, ce se gäsesc in
Boppard, care face parte din cele §aizeci cetati Intarite
ale lui Drusus, sunt foarte interesante pentru cercetatori
§i lubitorii de trecut.
Ace le intärituri aveau 8 metri de malfime §i trei de
grosime §i formau un dreptunghiu lung de 305 metri,
prevazut cu patru turnuri, la colturi §i alte 24 turnuri
semicirculare, mai mid, de jur imprejurul zidului. Biserica
parohialä, ce dateaza dela sfar§itul epocei romane, are cu-
polele foarte curioase ca forma §i poseda picturi murale
foarte vechi. La malul Rhinului se vede, vechiul castel
al archiepiscopilor de Trèves §i care azi sluje§te de
tribunal.
La marginea de sus a oraplui se afla o veche
mänästire franciscana ; iar spre sud se zäre§te batrana
mänästire Marienburg.
Se zice ca aceasta mänästire a fost ridicata de catre
cavalerul Conrad de Boppard, pe mormantul logodnicei
lui, moarta in nite imprejurari foarte tragice. A§a acest
Conrad de Boppard, ca §i celalt Conrad de Liebenstein,
dupa ce facu cele mai strajnice juraminte de dragoste,
www.digibuc.ro
OS

BRAUBACH i MARKSBURG. In stanga, pe o stdna la 150 m. de-asupra Rlzinului, se Malta majestos cas-
www.digibuc.ro
telul Marksburg, singura fortelreatà, pe malul Rhinului, rdmasti intactd. Pdtuf la 1437 se numea Branbuch ca
micul orafel ce-1 domind. Name le de Marksburg l-a luat de la biserica inchinatei Sf. Marcu, ce-a lost construit acolo,
 Calatorind pe Rhin 115

unei tinere castelane, numitA Maria §i cu care se logodi,

incepu «sA nu mai calce a popA» §i se finu de tot felul
de drácii. Ba mai mult, avu §i curajul sA trimeatA
i Mariei, vestea cA sà-§i ia nAdejdea dela dAnsul, cA lui
i s'a urit cu gandul insurAtoarei §i cl vrea sA trAiascA
de capul lui, liber sA facA ce i-o plAcea.
Zis §i fAcut §i tánArul Conrad incepu sA se finA de
vanAtori §i de petreceri. Maria insA, care nu mai putea
trAi fArA de acel, in care i§i puse toatA nAdejdea fericirii
pe pAmAnt, se hotAri s'o ispräveasch cu viata, dar inteun
chip a§a, hick nici Conrad sA nu mai aibA zi bunA. $i
travestindu-se in cavaler ii ie§i inainte, cAlare pe cal §i,
sub cuvant cA e fratele Mariei, care intors din CruciadA,
vrea s'o rAzbune, il provoacA la luptA.
Se intelege cd, dela primele mi§cAri, Maria fu
omoritA. CAzAnd jos de pe cal, Conrad se repezi sA-i
scoatA coiful, ca sA vadA cu cine s'a bAtut.
CAnd insA, vAzu chipul palid al fostei lui logodnice,
ochii ei mari, ce se inchideau cu incetul, buzele vinete
cari §opteau incet : «am vrut sa mor de mAna ta», Conrad
se aruncA, rAcnind ca un nebun, asupra ..sorpului nein-
suflefit.
Durerea ii rapi minfile, pentru o vreme, deoarece
oamenii, cari-1 gäsirA linand cadavrul imbrAti§at, cu mare
greutate, furA in stare sA-1 despartA de moartA §i sA-1
readucA in fire.
Pe Maria o ingropA cu cea mai mare pomp A ; iar
pe mormAntul ei, Conrad ridicA biserica, ce se vede
astAzi §i pe care o numi, in amintirea iubitei : Marien-
burg. Inteun tArziu nefericitul cavaler, ne mai fiind in
stare sA gäseascd lini§tea §i pacea sufletului, plea. in
Palestina cu cruciatii 5i acolo, luptAnd fArA scut §i fArä
zale, pentru ca vreo armA ucigAtoare sl-1 rApue mai
repede, fu strApuns de o sAgeatä, la asaltul fortArefei
Ptolémaïspe cand escalada cel dintAiu zidurile cetätei
iar sufletul säu, zbuciurhat §i nernangaiat, zburd in viata
de veci, ca sA intalneascA acolo pe acel al scumpei §i
nevinovatei lui victime.
Aceasta este povestea ce se leagA de inceputurile
www.digibuc.ro
116 Laurentia J. Bacalbap

mAnAstirei astAzi reconstruitA §i slujind ca stabiliment de

hidroteraphie.
* *

De aici, Rhinul o ia spre dreapta fäcând o coliturà

prelungA, de-alungul coastei Ina lte, muntoase §i stâncoase.
Pe promontoriul format de curbä se vede o biseria
ruinatA. Este singurul edificiu rämas din fostul or5§eI
Peterspay.
Dar acum, fluviul acesta neastAmpArat, cäruia fi place
sä se ante §erpuind prin IncântAtoarea-i vale, când spre
dreapta, când spre stânga, Ii va intoarce apele §i-I vom
pierde dupa cotiturä malul drept.
Iatä cä i dispar InAltimile frumoase, numite Filser-
Lei í cari contureazä curba ce-o formeazA malul drept,.
urmând cotitura fluviului i la ale cArui poale se räsfatä,
saldându-§i umbrele in apele albastre, or4elul Filsen..
De-acolo, dela Filsen un drum duce in 20 minute
pAnä la templul-Belvedere, ce coroneazâ mnältimele Filser-
Lei, §i de unde se desfäparA o priveli§te, ce nu dA de
minciunA numele sunAtor ce-1 poartä.
Pe promontoriul nordic al muntelui se vede micul
sat Osterpay ; iar mai sus, pe o fnältime Impäduritä, cas-
telul Liebeneck.

www.digibuc.ro
 eZ5
,P7

De la Roppard la Coblenz
Legenda lui Venceslaus.
..6
cum Rhinul I§i duce apele spre nord. Pe valea
muntilor §i, de-alungul malului ce cote§te spre stänga,
se ivesc orävlele: Oberspai §i Niederspai. Plantatiunile de
vii se Inmultesc pe coasta, care, din pricina intorsäturei
Rhinului spre räsärit, are aceea§i a§ezare spre sud, ca §i
Rheingau §i In intregul ei aceastä parte, numitä Bop-
parder-Hamm, ne aduce aminte, prin bogAtie §i fru-
musete de valea Rheingau, prin apropierea cAreia am trecut,
Din aceste vii, cunoscute in lumea intreagä prin vi-
nurile afät de apreciate de cunosatori, räsare micul Rhens
cu putini locuitori ; are insä vii vestite, un trecut frumos, o
a§ezare pitoreascä, §i o veche bisericä ce se aratä privirei
inteun decor cu totul fermeator.
Sus, se vede pe un platou al inältimelor din Bopparder-
Hamm, ferma Iacobsberg ; iar la o depärtare de vreo
zece minute, mai la vale de Rhens, däm peste Koenig-
stuhl (scaunul regal) istoricul loc, de unde electorii ger-
mani, se adunau, ca sä delibereze asupra treburilor impe-
riului, sä aleagá inpärati, sä incheie pacea, sau sä declare
räzboiu. Ridiatura pe piaträ, ce seamänä bine cu un
amvon, §i care are o Inältime de ase metri, a fost inAl-
tata, din ordinul impäratului Carol al IV la 1376 §i la
1843 a fost reconstituitä cu materialul vechiu. Aici, Carol
al IV a fost proclamat ImpArat la 1346 §i tot aici, la
1400, cei patru electori ai Rhinului, au ales Impärat, pe con-

www.digibuc.ro
118 Laurentia I. Bacalba$a

tele palatin, Robert al III, dupa ce au dat jos de pe tron

pe Venceslaus.
latä acum ce spune §i legenda, despre acest eveni-
ment, care repetä, intru catva scena biblica a vanzärei
blidului de linte.
Prin secolul al XIV-lea, adicá pe vreMea cand
imperiul germanic era turburat de tot felul de dezor-
dine, Venceslaus, un urma§ din casa de Luxemburg,
se urca pe tronul hártuit al imperiului. Se intamplä insä
cA acest impärat, nu-§i fAcea, din grijele impärätiei, ocu-
patia lui cea mai de seamä ; ba, mai mult, chiar nesoco-
tea viata de curtepliná de forme §i de§ertAciuniläsand
pe seama consilierilor de stat asemenea treburi supärä-
toare, iar el 1§i petrecea zilele §i noptile, pe malurile
surazátoare ale Rhinului, sorbind cu nesat din nectarul,
WA de seaman pe lume, al strugurilor lui parfumati.
Rhens ii placea §i-1 aträgea, cu viile §i vinurile lui
minunate, mai mult ca oricare din localitätile acestei
fermecAtoare väi a Rhinului §i aici î§i fAcea veacul, ve-
selul §i filosoful impärat, care era gataoricand, färä sä
stea pe ganduri sa dea coroana impäräteasca, in
schimbul unui vin bun, cum de altfel a §i dat-o.
Intre prietenii de veselii §i petreceri, call iubeau ca
§i dansul, mai mult clinchetul vioi al paharelor §i can-
tecele voioase, de cat Whine nemultumitilor .§i zarva de tre-
buri §i griji dela curte, era §i electorul Robert, conte pala-
tin, care de mult visa la coroana atat de dispretuitä a lui
Venceslaus. Si pe and acesta din urmä se imbäta de
parfumul vinurilor delicioase, el se imbäta de visul glo-
riilor pamante§ti.
Robert simtise cA dorinta lui poate fi indeplinitä
foarte u§or, cu räbdare §i cäuta ve§nic prilejul de a
desgusta, pe nepretuitul §i nedespärtitul sAu prieten, de
tronul impärätesc, ce nu-i putea aduce deck nepläceri,
turburandu-i veselia, ce i-o procura in schimb, nectarul
viilor din Rhens.
$i iatä a prilejul cel fericit se ivi. Intr'o zi Vences-
laus §i tovará§ii de veselie, dintre cari nu lipsea Robert
palatinul, sä gAseau la o petrecere stra§nia, in apropiere
www.digibuc.ro
 Vedere spre Bop,: ard, unde Rhinul descrie o curba joarte pronuntald, in jurul acestei frwnoase localitdri
Ora$ de origind celticd. Se numea in vechime Bodobriga. Astiizi o incdntdtoare stafiune climatericd, cu stabili-
mente de hydroterapie. Pe indltimele illarienberg, numeroase vile, grddini ,Fi aleie umbroase, ce atrag numero$i
vizitatori. www.digibuc.ro
 Cdldtorind pe Rhin 121

de Königsstuhl. Vinurile arzdtoare §i imbAtAtoare de Ass-

mannshausen li se suiserA la cap §i top mai ales im-
pAratul erau de o veselie WA de margini.
Cupele inspumate treceau din mAnä in mAnä §i
erau golite in chiote §i antece.
ImpAratul cuprins de voe bunä §i veselie se adre-
seazA lui Robert, care singur dintre toti nu 'era ametit
§i-i spune : AscultA, amice ! de mult visezi tu sA pui
mAna pe coroana de pe fruntea mea. Lasä, nu te mai
face ! SA te vAd acum dacA e§ti vrednic. IatA, Ili dau
bagatela asta, dacA e§ti in stare sA-mi aduci de grabA
un vin mai delicios ca acesta 0 pe care tovarA0i no§tri
l'ar gäsi §i ei cA este mai bun".
Robert, care atAta a§tepta, fAcu un semn valetilor
sAi §i un boloboc de vin se rostogoli in salA.
Poftimlle zise RobertvA ofer, nobililor cavaleri
din vinurile mele de Bacharach 0 dati-vä, fArA inconjur
p Arerea".
Vinul de Bacharach fAcu minuni. Toate capetele se
ametira, ochii scAnteiarA de feridre 0 Robert cApAtä in
schimbul lui coroana impArAteascA, pe care Venceslaus
i-o dArui cu toatA forma, dupA ce primi in schimb, ca
recuno§tintA din partea noului fmpArat, incA patru bu-
toae de vin de Bacharach.
Si pe cAnd Robert palatinul, pleca sub numele de
Robert al III-lea, sA-0 vAre capul sAnAtos sub evanghelie,
Venceslaus §i cu prietenii lui credincio0, cari despre-
tuiau §i ei ca §i nobilul lor tovarA§, purpura 0 pompa
domneascA, rAmaserä mai mult, ca intotdeauna nedes-
lipiti de Königsstuhl, ca sA se delecteze §i desfAteze Ina-
inte din pretiosul nectar, primit in schimbul unui lucru
de nimic, pentru el, in schimbul unei coroane impArAte§ti.

www.digibuc.ro
 'WM rAM

Dela Boppard la Coblentz

II) in Königsstuhl, din acest loc legendar, unde un im-
pArat vi-a vandut, pe o cup de vin, coroana, dupa cum
in vremuri antice, 'MA din alte pricini§i- a vAndut, un
erou biblic, dreptul de intaiul nAscut, pe un blid de tinte,
se vede pe malul opusdeasupra unei stAnd, ce prive§te
Rhinul, dela o inältime de 150 metrimAretul castel Marks-
burg, singura cetate intäritä, ce-a Minas neatinsä, pe ma-
lurile Rhinului. Pe vremuri se numea casteM de Brau-
bach §i sub acest nume a fost cunoscut pAnä la 1437,
and ridiandu-se acolo §i o capelA, dedicatA sfAntului Marc,
a luat numele sub care este-azi cunoscut. PAnd la 1803, cas-
telul Marksburg a fost al casei de Hessa; acum insA apartine
societätei pentru conservarea monumentelor istorice.
De sub poalele Marksburgului, se ive§te Braubach,
un orä§el cu origina veche, cum de altfel sunt toate o-
ra§ele §i satele dealungul §i pe malurile bAtranului fluviu.
Dela Braubach, Rhinul cote§te spre stAnga, dar acum,
pare schimbA drumul, numai a§a ca sA-1 lungeasa,
de oarece, nici munti §i nici stAnci, nu i se mai pun in
cale. Ba pe dreapta, inältimele plantate, verzi §i surAzd-
toare, pe coamele arora se profileazA inainte, castele §i
iarA§i castele, se retrag §i lash' malului toatä voia, sA se
intindA drept i nesupärat, ca o plaja.
Ce bogätie de vegetatie, pe langa frumusetile ce se
profileazä in planuri cu tonuri calde §i dulci, cu tonuri
intunecate §i severe !
www.digibuc.ro
 Retras putin, de förmul Rhinului, castelul Lahneck se inaltri rnajestos pe vdrful unei coline accidentate, aproape
de imbuccItura rdului Lahn, care curie prin una din cele mai splendite, din väile laterale ale Rhinului. Din inaltimea
castelului, avem o priveliste de un pitoresc cu total emofionant.

www.digibuc.ro
 alleitorind pe Rhin 125

Suntem In preajma tinutului fertil al Oberlahnsteinu-

lui. Orasul incA nu se zäreste. ClAdiri le acestea mari
sunt bAile Victoria-Brunen".
Dar iatd si orasul. Oberlahnstein e mare §i frumos.
Se intinde ca o revärsare de case, de biserici, de clkiiri
frumoase pe malul neted si Intins. Oras industrial §i plin
de prosperitate si n'are deck cateva mii de locuitori.
Putini dar vrednici si de ispravä acesti neadormiti
muncitori ai malurilor Rhinului !
DouA clAdiri atrag luarea aminte : Marttinsburg, ve-
chiul castel al electorilor si primkia: o constructie In lemn,
remarcabilä prin stilul ei gotic tertiar.
De prin valea präpästioasä, ce tae deodatä lantul
muntilor, pe dreapta, Lahn vine obosit de drum, sä aducA
Rhinului prinos, apele lui, pe cari le strAjue§te, la Imbu-
cAturA, de colo, de sus, castelul Lahneck, cu turnul lui
pentagon, cu InfAtisarea lui sinistr5.
De cealaltä parte a Imbuckurei, oräselul Nieder-Lahn-
stein, unde se intalnesc liniile ferate : Coblent-Trèves §i
Lahn, apoi alkuri, satul Horchheim.
Pe stanga Rhinului, un sätuc, cu un singur rand de
case. E Capellen, pe dinaintea ckuia trece trenul, dealun-
gul Rhinului, pe un drum fAcut cu pArnant adus din altA
parte. Dar sA nu credeti cumva cA, de§i Capellen are nu'-
mai cAteva case, se lasA mai pe jos. Nu, doamne fereste !
Are si el hoteluri, tramvai electric, ce duce la Coblent
§i vaporas cu motor, pentru Oberlahnstein.
Sus, deasupra micutului sat, se profileazA, pe cerul al-
bastru,castelul Stolzenfels, clAdit la 1842 de ate Frederic
Vilhelm IV, pe ruinele unei cetäti Intkite, din secolul al
XIII. Inältimea impAduritä, ce se zäreste mai sus de
Capellen, se numeste Kühkopf.
DacA ne-am opri putin si am lua-o pe §oseaua Hun-
srück, am ajunge, mergand numai prin umbri§ de pAdure,
la v Arful Kühkopf, Inalt de 384 metri si de unde orizontul
se deschide larg de-asupra Rhinului. Priveli§tea este aird-
gkoare si grandioasA. In urmA privirea noastA cuprinde :
Lahneck, Marksburg si Stolzenfels ; inainte, privelistea de-

www.digibuc.ro
126 Lauren fia J. Bacalbap

schisä se intinde pAnä dincolo de Mosela §i cuprinde intreg

triunghiul pitoresc, pe care se intinde Coblentz-ul. Vedem
pAna la Ehrenbreitstein ; iar la picioarele noastre, valea
Laubbach, castelul Rittersturz, insula Oberverth §i puntea
Horchheim.
IatA-ne la Coblentz !
Vaporul nostru trece pe sub arcadele puntei Horchheim
§i privirea intAlne§te castelul regal din Coblentz, vastA c1A-
dire, avand ate opt coloane conice pe fiecare din cele
doua fatade ale ei. Acest castel a fost ridicat intre 1778
1786, pentru cel din urmA dintre electorii Trevei : Cle-
ment-Venceslaus, fiul lui August al III, regele Poloniei §i
electorul Saxei. Dupa ce a fost restaurat ,la 1845, a slujit
adesea ca re§edinta pentru printii casei imperiale.
Ca lucrAri importante §i de artA se pot vedea
in apartamentele regale, tapiserii de gobelin §i picturi
moderne.
Marele ora§ renan, Coblentz, se desfäparä in toata
splendoarea frumusetei lui vestite. A§ezat la confluenta
Rhinului cu Mosela, el se bucurA pe drept, de faima
de a avea, dintre toate ora§ele Rhinului, cea mai pito-
reascä a§ezare §i cele mai incantatoare imprejurimi.
Pe malul drept se vede satul Pfaffendorf, legat de
Coblentz prin podul cu acela§i nume ; iar pe inältimi, fortul
Asterstein §i mai in sus, pe varful unei stAnci gigantice §i
fata in fata cu imbucAtura Moselei, maestoasa fortäreatá
Ehrenbreitstein.
AtAt dela aceastä fortäreata, cat §i dela Asterstein,
vederea este märeatA §i impunAtoare. Inaintea ochilor
panorama se desfäparA pe 9 intindere, pe care orizontul
larg, nemArginit, pare cA nu ar mai vrea s'o hotArniceascA.
De jur imprejur un lant de munti, aci cultivati, ad im-
pAduriti, infAti§And pe alocurea, cu mandrie, turnurile
bAtränelor castele ; iar la mijloc Rhinul, oglindindu-§i malul,
drept intretAiat de Mosela, ce dA tarmului, infAti§area
unui unghiu, ce-§i scaldä laturile in ape §i intinde värful
sAu, Coblentz-ului, ca sA i-1 impodobeascA.
In stAnga, Rhinul i§i mänä valurile incet, ie§ind din
mufti §i de dupa cotiturile ce-1 ascunde mai in vale ;
www.digibuc.ro
 Cälatorind pe Rhin 127

la dreapta, se avAntA intre malurile joase i se infundA

in imensitatea intinderei §i aa privirea pribege§te din
Ehrenbreitstein, dela Stolzenfels §i pAnd departe, departe,
in susul Rhinului, peste castelele, ce se profileazA pe
vArfurile muntilor sau ale stAncilor ; peste or4elele, ce
impodobesc nemArginita Intindere §i ale chor case §i
vile se desfac de pe fondul verde al bogatelor plantatii.
Dar sA oprim putin vaporul nostru la puntea Pfaf-
fendorf, cAci ar fi pAcat sA trecem pe lAngA un ora
atAt de frumos *i de interesant, cum este Coblentz-ul
fArA ca sA-1 cunoWem mAcar, a§a pe fugA.
Vestit prin comertul sAu de vinuri, Coblentz este unul
din ora§ele ce s'au ridicat i intins inteun mod surprin-
zAtor, datorit unei a§ezäri din cele mai fericite.
Numele primitiv al acestui ora§, de originA romanA,
este Confluentes §i primii lui locuitori ridicaserä, pe o
colinA rapoasA, pentru a pAzi trecerea Moselei, un castel
intArit ; iar vechiul Coblentz se intindea numai pe Mo-
sela i la poalele acelei coline dominatA de castel. PAnA
la 1890, Coblentz ocupA mimai triunghiul cuprins intre
Rhin §i Mosela, acum insA a cuprins toatA valea dintre
Chartreuse §i Rhin.
Intre bisericile din Coblentz, Notre-Dame, pare mai
in vazA deck toate, fiind a§ezatA pe-o oarecare inAltime,
§i dateazA din diferite epoce. Origina temeliei este dela
1182, zidurile romane din 1242 1259, ,Altarul in stil
gotic, din 1404 1431 §i frumoasa cupolA de deasupra
trupului principal al bisericei, din 1500.
Vine apoi biserica Sf. Florin, o basilicA romanA, din
cea de-a douA jumAtate a secolului al X1I-lea §i la care
altarul este tot in stil gotic §i insfAr§it de cealaltA parte,
inspre Rhin, biserica Sf. Castor, fondatA la 836, tot o
basilicA romanä, cu patru turnuri, cu altarul rotund
complectat sus, printr'o galerie de colonete, iar cupola
din mijloc, in stil gotic.
In aceastä bisericA se vede mormantul lui Cuno de
Falkenstein, a cArui poveste o cunoa§tem.
Malurile Moselei sunt legate printr'o punte cu 14
arcuri §i care a fost construitä la 1344. De aci se in-
www.digibuc.ro
128 Laurentia I. Baca Wow

tinde o frumoasA vedere in sus, spre inAltimile Moselei,

spre Ehrenbreitstein §i spre monumentul irnpAratului
Vilhem I-iu, ridicat in vArful capului ce-1 formeazä malul
Rhinului intretäiat de Mosela.
Acest mon um ent im punä tor, in MO pnd statuia
equesträ a lui Vilhem I-iu, in bronz, insotitA de geniul ce
tine coroana imperialk inconjuratä cu lauri, dominá, prin
inaltimea lui, tot cuprinsul, i pare cA trAmbiteazA, acolo
la gura Moselei, cucerirea glorioasä, pe cele mai insem-
nate täramuri ; intArirea i dezvoltarea, prin stAruintä ne-
intreruptä, a unui popor, a cArui virtute mai de seamA
este munca cea cu rAnduialä, obAr§ia tuturor virtutilor.
OricAt de impresionant i de artistic este acest
grandios monument, ne-ar fi fost mai pläcut sA-1 admirAm,
cAt mai departe de Mosela. Pe malul ei stAng, nu departe
de podul ce leagA ambele tArmuri, dorm somnul de veci,
prizonierii francezi WO la Petersberg, in rAzboiul de
la 1870 71.
Cu un suspin de u§urare ne amintim, cá cel putin
osemintele gloriosului general Marceau «soldat la 16
ani §i general la 22 ani», care a fost ucis in 1796, la
Altenkirchen §i odihneau tot acolo au fost ridicate in
1889 §i transportate la Paris, ca sA fie a§ezate in
Pantheon.
Coblentz se leagä cu malul celalt prin douä punti :
una plutitoare i cealaltä, puntea langa care ne-am oprit,
construitA la inceput numai pentru calea feratA §i des-
chisA, in urmA, §i circulatiei obicinuite. De pe amAndouä
aceste trecAtori vederea este admirabilä.
Multe sunt clAdirile §i monumentele frumoase §i
interesante din Coblentz. Frumos este §i aa numitul pa-
lat de serbäri (Staedtische Festhalle), proprietatea statului
§i in care este instalat un restaurant. Frumoasä e monu-
mentala fAntAnä Barbarabrunen, fäcutA de un maestru
din München. Interesantä §i fäntAna Sf. Castor, pe fron-
tispiciul cAreia, cel din urmA prefect francez, a pus sA
se scrie in amintirea inträrei francezilor in Moscova :
Anul 1812, insemnat prin campania impotriva ru§ilor.
Sub prefectoratul Jules Doazan"; iar doi ani mai tArziu
www.digibuc.ro
 ailátorind pe Rhin 129

generalul rus, care ocupase Coblentz-ul, puse mai jos sA

se insemneze urmAtoarele : VAzut §i aprobat de noi

&atria hit WILFIEM 1

comandantul rusesc al oraplui Coblentz, 1 Ianuarie 1814".
Lanrentia Bacalbaea. Cilitorind pe Rhin. 9
www.digibuc.ro
130 Laurenfia 1. Bacalba,sa

Frumos este §i palatul guvernului, in stil roman

sträjuit de cele douä turnuri inegale §i a§ezat aproape
de puntea plutitoare ; frumoase, bisericile §i-o surna de
alte interesante clädiri, dar nu mai putin frumoase §i
desfätätoare sunt promenadele numite: Rheinanlagen, create
de cAtre impäräteasa Augusta. Aceste promenade se
intind, in desfä§urarea unor vederi din cele mai Incantä-
toare dela cheiul, ce intäre§te malul Coblentz-ului, din
spre Mosela dealungul Rhinului, pe o lungime de 2
kilometri §i jumAtate, continuAnd, pe bratul ce-1 formeazä
fluviul, ca sä incinga, cu apele lui, insula Oberverth,
pAnä la digul liniei ferate : Berlin-Metz, ce-§i urmeazA
drumul tranversând ins ula i bratul principal al Rhinului,
peste podul Horcheinm, de munde pietonul are dejur-
imprejur cu ce-§i desfdta ochii.
Chiar In fata capAtului proeminent §i ingust al insulei,
poetica promenadä este impodobitä cu un frumos mo-
nument In marmork lucrat de K. F. Moest.

www.digibuc.ro
 Dela Coblentz la Neuwied
Remagen

Dar dacä ne-am incumeta sä inträm in amAnuntimi,

ispititi de frumusetile Coblentz-ului §i ale imprejurimilor,
n'am mai isprAvi zile intregi de cutreerat §i de admirat.
De aceia, hai sA coborim in grabä la punte §i de-acolo
la vaporul nostru, ce pleacA §i se opre§te, cAnd ii porun-
cim §i sA pornim din acest loc de desfAtare sufleteascA,
atAt de ispititor, cAci mai avem atAtea de väzut pänä la
Colonia.
Acum pe dreapta läsäm in urrnä, orA§elul Ehren-
breitstein, a§ezat in fata Coblentz-uluiin väile inältimelor
cu acela§ nume §i ale Asterstein-ului§i la poalele minu-
natei fortärete. Incä o privire asupra bisericei sfAntului
Castor, asupra monumentului lui Vilhelm I §i incolo,
peste imbucAtura Moselei §i adio, Coblentz 1... Pe stAnga,
apar pe rand : Neuendorf, Vallersheim §i Kesselheim, pe
dreapta : Urbar, a§ezat pe coasta muntilor §i in mij-
tocul unor bogate livezi. IatA §i lunga insulä, Nieder-
verht, pe care se vede ora§u1 cu acela§ nume. Aceastä
insulä §i cu o alta, ce incepe de la mijlocul ei, ascund
aproape vederei, micul orA§el Vallendar, de pe malul
drept, a cärui bisericA frumoasä abia se zAre§te. Ceva
mai inainte, tot pe dreapta, ochiul nostru descopere orA§elul
Bendorf, a§ezat la o oarecare depArtare de fluviu, In
mijlocul unor livezi §i a unei vegetatii de-o bogAtie §i
frumusete uimitoare. In fundul väei §i pe o inältime
izolatä, apar ruinele castelului intärit, Sayn, construit in
secolul al X-lea §i distrus, pe vremea rAzboiului de trei-
www.digibuc.ro
132 Lauren(ia I. Bacalbap

zeci de ani. Mare le fonderii, ale lui Krupp, din Essen, se

zäresc si ele cu hogegile lor semete.
*
* *
De la Coblentz, valea Rhinului. pAnä aci, strânsä
intre munti incepe sä se lärgeascá. Pe amândouä malu-
rile, orasele se ivesc, unele dupd altele. Abia am trecut
de Bendorf si iatá, pe stanga, apare Kaltenengers, apoi
Urmitz ; iar in dreapta, Engers, al cärui frutnos castel
ridicat In 1758, de unul din electorii Trevei, a fost trans-
format In scoalä militará.
Valea se lárgeste mereu. De la Urmitz Rhinul o ia
spre stânga. 0 insulä ii atinea calea: e insula Veissenthur-
mer, Fluviul cuminte isi desface apele in douä, o cu-
prinde de jur imprejur ; ea rám One verde si veselä In
mijlocul valurilor sclipitoare, iar el isi cautä de drum, voi-
niceste, înainte.
Pe malul stâng se iveste orasul Veissenturm, la
capätul cäruia se inaltä un turn miedeval, ce pe vremuri
insemna punctul extrem al electoratului de Trèves, din
spre partea Coloniei. Obeliscul, ce se zäreste, pe o !al-
time, mai sus de oras, si dincolo de calea feratá, a fost
ridicat de armata franceza, din Sambre-et-Meuse, In
cinstea si pentru pomenirea generalului Hoche, care
trecand pe-aci Rhinul in 1797 a murit subit la Wetzlar, 1)
In vârstä de 30 ani.
Dar cum se numeste oare, orasul frumos, orasul
incântátor, ce apare acum pe malul dregt, cu sträzile
lui largi si drepte, scAldat de Rhin, desmierdat de mur-
murul unui pArlias de munte si umbrit de inaltimile ce-i
complecteaza frumusetea?!... E Neuwied, poeticul Neuwied,
patria Carmen-Silvei, regina-poetä, care a cantart atât
de dulce, de duios si de sublim, apele Rhinului albastru
ce au oglindit ingereasca ei copilárie si tineretea plinä
de visäri si poeziecum a antat apoi, mai tOrziu, re-
värsirea din munti a nabädälosului Peles, ale carui po-
1) Numele acestui oras este strans legat de numele si viata lui Goethe.
Prin 1772 el a trait acolo ca functionar la camera imperiall Intriga romanului
sau , Werter", se petrece la Wetzlar.

www.digibuc.ro
 alleitorind pe Rhin 133

Arqti minunate, geniala poeta le-a ascultat, cu infiorare,

le-a prins, din murmurul tainic al izvorului §i le-a pove-
stit apoi, atat de fermecator, neamului romanesc.
Frumosul Neu wied nu este numai poetic §i incantator, ci
§i un ora, cu o industrie destuI de desvoltata §i
-cu o populatie harnica §i stäruitoare cum este de
altfel intreaga populatie germana. Ora§ul a fost fundat
de contele Frederic de Wied la 1653, pe locul unui alt
ora§el, numit Langendorf, devastat pe vremea razboiului
treizeci de ani, chiemand apoi, ca sä-1 locuiasca,
oameni fara deosebire de religie.
Castelul §i parcul frumos, ce se vede la extremitatea
inferioara a ora§ului, este al printilor de Wied ; iar cla-
direa de la poarta castelului contine o mica dar foarte
interesanta colectie de antichitati romane.
Mai sus se \Tad fonderiile de la Rasselstein §i in
Zepärtare, pe o ináltime de 265 metri de-asupra Rhinu-
lui, incantätorul castel «Monrepos» cu parcul lui minunat,
loc de plAcere §i desfatare sufleteascä a printilor de
Wied. De-aci vederea asupra vaiei Rhinului este superba
priveligea incantatoare se intinde §i se dasf4oara,
pana departe.
Peisajul se schimba iarài. Valea incepe sa se in-
gusteze, valurile se rostogolesc nelinitite, cursul fluviului
devine repede. Pe dreapta, Wied-ul se aruncä in Rhin,
apoi inältimele, dornice, parch' de a se oglindi din nou
in undele inspumate, se apropie de Rhin. Stanci imense,
räsar acoperite de paduri, §i se inalta cu semetie spre
seninul cerului. In stanga, apare intunecatul Adernach,
una din cetatile intarite ale lui Drusus §i care pastreazä
o parte din vechile sale ziduri. Romanii il numeau Antun-
nacum §i prin secolul al VI slujea de rqedinta regilor
franci. La 1496 a trecut la electoratul de Colonia §i la
1688 a fost ars de Francezi.
Frumosul turn, ce se inalta langa Rhin, cu frisa lui
ogivala, a fost zidit intre 1451-1468. La vre-o sutä de
pa0 de la acest turn, se vede biserica parohialä, un edi-
ficiu frumos, ce dateaza de la sfar§itul epocei romane.
Bora este ceva mai veche, iar galeria de colonete, ce
www.digibuc.ro
 134 Lauren fia I. Bacalba,sa

atrage luarea aminte prin frumusete i netitatea ei, prin

cele patru turnuri §i portalurile, bogat impodobite, corn-
plecteazA 1nfäti§area originala §i plinä de interes a acestui
monument.
In marginea de sus a orwlui, dinspre poarta Co-
blentz, se vAd ruinele vechiului castel al electorilor
Coloniei i in sfâuit privirea noasträ intAlne§te un alt
edificiu frumos, in stil gotic tertiar, datând de la 1564_
Este primAria din Andernach.
Iatä-ne iarA0 intre munti, pe coasta drora viile 10
dogoresc la soare minunatii struguri. Peisajul este aproape
acela0 ca §i la Bingen. Dar §i Rhinul muge§te, apele
se svarcolesc, §i 4i fac cu greu loc printre munti ;
undele se rostogolesc nApraznice 0 pentru a doua ()ark.
la o leghe depärtare de Audernach, Rhinul se precipita
Inteo vâltoare vuind §i spurnegând. Am trecut pe lângA
insula Namedy, cu sursa ei intermitentä, ce-0 arund
apele, din patru In patru ore, la o fnAltime de 40 metri;
am trecut §i de orA§elul Leutesdorf, pe malul drept, legát de-
Andemach printr'un pod plutitor §i iatä-ne la ImbucAtura
pâraului Brohlbach, langa orAplul Brohl.
Pe dreapta o stâncä enormä, incoronatA de ruini.
Sunt ruinile castelului Hammerstein, unde impAratur
Henric al IV-lea, urrnärit de fiul sAu, a stat ascuns co
bucatä de vreme. Pe malul stâng, zärim, mai sus de-
Brohl, un caste], al cArui turn pAtrat, inalt de 20 metri
este tot ce a mai rAmas din vechea cetate intäritä : Rhein-
ech, distrusA, la 1692, de cAtre trupele electorului de-
Colonia. Frumosul castel ce se vede azi, §i care se
nume§te tot Rheineck, a fost zidit la 1832. Vine apoi
micul orA§el Nieder-Breisig, pe inAltimile druia se zäre§te
1ncA o parte din vechea casA a Templierilor"; iar pe
dreapta, Rheinbrohl, localitate atrAgAtoare 0 Hoen-
ningen, mai mic, insemnat InsA prin sursa lui de apä
mineralä, gazoasä, foarte tare, at §i prin frumoasa lui
a§ezare.
De dupa versantul colinei, la poalele cAreia este a§ezat
Hoeningen, rAsare imposantul castel Arenfels, restaurat
dui:4 planurile lui Zwirner, arhitectul catedralei din Colonia.

www.digibuc.ro
 Calatorind pe Rhitz 135

De-aci, mereu pe deschizaturi de vai : Ariendorf, apoi

Leubsdorf, cu o veche clädire pazita de patru turnuri §i,
mai departe, in fundul unei vai mai adanci §i stancoase
Dattenberg, cu noua lui biserica, cu marile cariere de
bazalt §i cu castelul sail frumos §i de curand reconsituit.
Pe stanga, muntii se departeaza de mal, facand loc
campiei, fertile nu mita : Goldne-Meil.La poalele muntilor se
desfa§oara un mic ora§ industrial, numit Sinzic §i care nu
are cu toate acestea de cat cateva mii de locuitori.

CASTEL UL ARENFELS

Origina ora§ului Sinzic este romana. Vechiul Sen-

tiacurn, mai tarziu re§edinta regilor franci, trecu la urma
In proprietate ducilor de Juliers.
Sinzic are o a§ezare cu totul pitoreasca §i de la
biserica parohialacare este o basilica romana, ce trece
drept una din cele mai incantatoare creatiuni arhi-
tecturale, a vremurilor de arta romanase desfa§oara o
priveli§te atragatoare, intinzandu-se peste valea Ahr, care
www.digibuc.ro
136 Lauren fia 1. Bacarbap

taie malul, Wand loc rauletului ce-§i rostogole§te undele-

repezi, de la o inaltime de 463 metri de unde isvo-
rageca sä se arunce i'n Rhin, dupa ce nu arareorir
umflat de ploi, §i inver§unat de sbuciumul drumului,.
smulgand bucati de stanci i incircanduli albia cu pie-
tre, se avanta ca un torent, cu prada, ce-o depune la
lmbucatura, ca un dar adus celui mai puternic.
Trecand de imbucatura, nabadaiosului Ahr, dam peste-
Kripp, ora§el legat de malul celalt al fluviului printr'un-
pod miKator. Dincolo de pod, pe dreapta Rhinului, se-
arata Linz, ora vechiu, §i cel mai insemnat punct,.
pentru exportul bazaltului, extras din muntii fmprejmuitori.
De altfel §i Linz, parca se infunda in munti. Mai
inainte pe Inaltimi, Ockenfels.
WA §i ruinele castelului Ockenfels acoperite de iedera,_
apoi Kasbach la Imbucatura pâraului.
Abia avem vreme sa mai aruncam ate o pri-,
vire §i spre stanga, spre frumoasa vale a Ahrului cu
incantätoarea §i fertila Goldne-Meil §i iata-ne ajun§i
la Remagen.

dllissill

www.digibuc.ro
 Vederea orasului Remagen.
--,

_IegAnându-§i apele, cAnd albastre ca seninul cerului,

and verzui ca sträveziul smaragdului, Rhinul i'§i vede
cuminte de drum, de la Andernach pänä la Remagen,
-§i nu se mai joacA, de-a ascunsul, printre inAltimele
stäncoase imbrAcate de vii ; impodobitela poale ori pe
coline, chiarde ora§e, §i incoronate de castele §i ruini.
Dar, iatrt-1 din nou cotind deodatA spre stänga §i parcA
ne-ar zice : gE avi de frumos, de plAcut, de IncântAtor
sA plutiti pe apele mele !... Nu vA grAbiti, tArmurile mele
sunt pline de poezie §i de farmec ! IatA, chiar eucare de
veacuri, ce nu le mai §tiu numärul, le alint cu valurile
mele, stau de vorbA cu ele §i le oglindesc fruntileoriat
cle grAbit a§i fi, nu mä'ndur s'o iau de-adreptul, ci imi
fac de lucru cu muntii, cu stäncele ; fac ocoluri, doar-doar
sA-mi mai lungesc drumul.»
0, Rhinule, frumosule Rhin, ai dreptate !... Tu ne des-
chizi, ne arAti, ne desfä§uri, cu fiecare rostogolire de val,
.ori lunecare de undä, ctifiecare capricioash Intortochiare,
frumuseti ca de basm. Dar, pe and tucnemuritor i
rece» cum a spus genialul nostru poet Erninescu ai
trait §i vei trAi, cu toate splendorile tale, mii de veacuri,
incA, bucurându-te de ele, noi, in scurta noasträ viatä
pAmänteascA, grAbità de clipele ce ne alungA in nefiintä,
iti desmierdAmin treacAt doarcu privirea, frumusetile
i plecäm pentru totdeauna poate, din raiurile tale. Tu
e§ti un stApän pe mult timp inscAunat; iar, noi jucAria tre-

www.digibuc.ro
139 Lanrentia I. Bacalha$a

atoarei vieti, juaria intâmpMrilor omene§ti §i capriciilor

soartei.
N'avem ce face insä. Tr Aim fiecare astfel, cum ne-a,
fost sortit de Steipdnul nostru, al tuturor, celor väzute §i
neväzute, sorbind cu nesatiu noi, musafirii de-e
clipa ai pâmântului piaturile de fericire, cu care in-
t5 rnplärile inroureazä, din and In and, arida noasträ viata..

Si, tu, Remagen e§ti destul de frumos, cu bisericile

tale gotice, cu vestigiile ce dovedesc vechea ta origine,
cu imprejurimele pe-a aror inältimi se profileazA ruini
impresionante §i locapri de devotiune cu viile §i plan-
tatiile tale, cu frumoasa ta vecinä : Erpeler-Ley, stâncä,
enormá de basalt, cu sui§uri primejdioase, pe care insä
munca, vointa §i iscusinta omului, a transformat-o In pod-
gorii renumite si productive.
Remagen se afld la 45 km. de Coblentz-ul, pe care
l'am läsat in urmä. Am mers n'am glumit §i totu§i
drumul nostru parca ar fi fost un cântec scurt, de care-
ne-am indrägit §i pe care 1-am repeta nu §tiu de ate ori.
Vechiul Rigomagus, denumire sub care-1 gäsim In
harta drumurilor romane, din sec. Ill-lea, a lui Peutinger,
a furnizat §i furnizeazd, istoricilor, cercetätorilor trecutului
precum §i amatorilor, numeroase urme §i antichitäti romane
§i galice. Intre ruinele interesante, se citeazá o parte din zidul
cimitirului, ca fiind din epoca galo-romana. Remagen
are §i un mie muzeu de antichitäti trance §i romane, instalat
In vechea capelä gotica, ce dateazä din sec. XV-lea. Cea
mai mare parte din ele sunt copii, dupä cum se spune,
originalele fiind in muzeul din Bonn.
Interesant de väzut, pentru cei cari iubesc §i admirä
trecutul este interiorul §i mai ales intrarea bisericei catolice-
Impodobitá cu sculpturi din sec. Xl-lea care se crede
a fi o rämä§itä, dintr'un vechiu castel al regilor franci.
Sus, pe-o inältime ceva mai departe de frumosul ora§
de-asupra unor stand de schist argilos, un edificiu gotic
i§i Malta turnurile elegante. E biserica sfântului Apollinarius.
(Apollinaricheskirche), pe care a ridicat-o contele Fürsten-
www.digibuc.ro
 REMAGEN oras vechiu de origine celticd. In stdnga se vede minunata biseried in stil gotic: St. Apollinarius,
construitd de Zvirner, arhitectul catedralei din Co Ionia. Stáncele goale si abrupte, ce domind Remagen-ul .21.1 lost, ca
prin minune, transformate prin munca a hdrnicia locuitorilor, in vii productive si renumite in lumea intreagd. Plan-
tafiunele le-au fdcut in vase cu pdmdnt, pe care le-au asdzat, trainic si cu mult mestesug, intre crelpdturile si gdurile
stancel de basalt. La Remagen s'au descoperit deseori, antichitdfi romane, foarte interesante.

www.digibuc.ro
 Caidlorind p Rhin
e 141

berg Stammheim la 1839, In locul unui schit vechiu,

incredintând lucrarea lui Zvirner, arhitectul catedralei
din Colonia.
Legenda spune cä, demult de tot, pe cand schitul cel
mic, abia se construise, se Intâmplä ca Frederic Barbá
RoOe sä däruiascA arhiepiscopului de Colonia, capul
sfântului Apollinarius §i moa§tele celor trei magi de
la räsärit.
Prelatul le linbärcä §i le porni, cu mare pompa §i
sfintenie, spre Colonia. Dar de-odatà, corabia se opri,
printr'o fortä misterioasd, In mijlocul fluviului, chiar in drep-
tul schitului, §i prin nici un mijloc n'a fost cu putintä s'o
urneascá din loc, 'Ana ce capul sfäntului n'a fost pogorit
§i a§ezat In mica bisericuta, construitä acolo mai demult
§i care primi numele ce-1 poartä astäzi §i catedrala.
Interiorul bisericei Sf. Apollinarius este Impodobit
de zece mari fresce lucrate intre 1843-1851, de
arti§ti din Dasseldorf reprezentând scene din viata
Mântuitorului, a Sf. Marii §i a Sf. Apollinarius ; iar in
cripta, unde se pästreazd capul sfântului, este interesant
de väzut un sarcofagiu din secolul al XIV, cu o statue
a sfântului, lucrare din timpurile noastre.
Rhinul o ia acum la dreapta §i dupl o cotiturä apare
sätucul Unkel, cu foarte putinii locuitori, dar cu hotel, grädind
§i terasá ; iar pe malul stâng : Obervinter, unde se afla
amenajat un mare port de iernare.
Märetia §i splendoarea peisagiului, ce incepe sä se
desfäpare ochilor, intunecá §i ascunde icoana drägä1a0
a satelor. Priveli§tea aceasta este unicä in felul ei, prin
grandoare, prin varietatea ei §i prin emotiunea ce tre-
ze§te In suflet.
Inaintärn mereu §i ochii no§tri nu se mai saturá,
sorbind frumusetile de pe ambele tärmuri.
Pe malul stâng, la picioarele unor Inältimi stâncoase
de basalt, se v Ad case de tarä, i grädini Incântätoare.
latà la un loc mai multe §i iatá altele, räspândite pe
coline. Sus, apar ruinele pitore§ti ale castelului Rolandseck,
vestitul arc a lui Roland (Rolandsbogen), singura urmá
ce-a mai rämas din castelul cavalerului Roland, cea mai
www.digibuc.ro
142 Laurenfia I. Bacalbagz

nobilA figurä a dragostei §i fidelitätei, din vremurile tre-

cute ale cavalerismului. Jos, In albia Rhinului : insula
Nonnenverth, cu o legendarA mAnAstire, transformatA azi
In Institut de culturA §i educatie pentru fete.
Pe mal §i ascuns de insuläi frumiqelul sat Rolandsverth ;
iar pe dreapta, panorama incomparabilä, alcAtuitä din
caostele sAlbatice §i prApAstioase ale Wolkenburg-ului, vär-
furile lantului de munti Siebenbirgen, ruinele §i InAltimile
Drackenfels, carierile Hemmerich, vArful trunchiat al Loven-
burg-ului, inaltimea Leiberg, §i atAtea alte a§ezAri, ruini,
castele §i Inältimi, ce se profileazA pe diferite planuri, dar
al cäror nume nu-1 mai retinem.
Rhinul §i-a desfäcut iarä§i bratele, de parcä, Indrägit
de frumusetile din dreapta §i din stänga, ar vrea sä
le cuprindA. Malurile InsA II IncAtu§eazA cu putere i-.1
Indeamnä Inainte. Sburdalnicul fiu al Alpilor Grisoni, 10
IneacA necazul, pentru impotrivirea ce intampinä, mai
strAnge odatA, In bratele-i vänjoase, pe frumoasa Nonnen-
verth §i pe micuta ei vecinA §i prietenä, Grafenverth §i
se aväntä, inainte pe incAntAtoarea vale, ce pare un
imens, feeric decor de teatru.

www.digibuc.ro
 neligaRNMI

LA ROLANDSECK
(Legenda ruinelor Rolandsbogen)

rumoasa vale a Rhinului L.. cat de sumar §i ce iute

trecem noi pe langä frumusetile tale, ce nu se in§ira
numai ca nite märgäritare, dealungul §i pe malurile
räsfátatului Rhin, ci se profileazä in depärtäri ; se
ivesc, se pierd, se bänuesc, in planurile abia estompate,
in zarea ce tremura §i se pierde, departe, departe...
0, de ce nu putem noi apropia depärtärile, impo-
dobite cu minuni räsärite din inima pämantului, sau
izvorite din avanturile ce pornese din cele mai adanci §i
tainice cute ale sufletului omenesc !
Am läsat in urrna, la Bingen §i in depärtdri, Kreutz-
nach §i frumoasa vale Nahe, pe care n'am väzut-o, am
läsat Ems-ul §i valea Lahn, impodobità de ora§e §i castele;
platoul Hunsrück cu vederile lui aträgdtoare; valea Mosellei,
pitorescul §i märetul Trèves vechiul Augusta Treve-
rorum, re§edinta impáratilor romani, plin de morm-
mente vechi márturii ale gloriosului trecut ; Metz, cu
mandra lui catedralá in stil gotic francez, cu cimitirul §i
drumul Verdun, care va aminti vecinic de vitejia, pa-
triotismul §i eroismul poporului §i soldatului francez ;
Eifel-ul vulcaniccu craterele §i väile präpästioase, unice in
felul lor, cu lacurile, ce dau peisagiului o infáti§are atat de pi-
toreasa §i singularä lacul Lach, langa Audernach, a cärui
fatä e pururea seninä §i lini§titä, ca o oglindä; valea Ahr, cu
www.digibuc.ro
144 Laurentia 1. Baca Map

Langenschvalbachlocalitate balnearä, vestitá pentru tra-

tamentul clorosei §i afectiunilor nervoase §i Nauenahr
cunoscut pentru sursele termale tämäduitoare de boale
interne §i cate alte localitäti IncântAtoare, le-am läsat
In urmä, fárá sä le vedem, dar. pe cari poate multi din
domniile voastre, iubitii mei cetitori, ispititi de faima fru-
musetii lor, le yeti fi cunoscut, sau le veti cunoa§te §i
cutreera singuri, altädatä.
Noi ne multämim acum, numai cu minunatiile, spre
cari §i printre cari ne poartá Rhinul, ca un bun §i prietenos
conducätor bucurându-ne de ceiace putem vedea §i asculta.
Suntem la Rolandseck!... Peisajul este cu totul maret
§i fermecator.

ROLANDSECK
In fata acestui decor grandios, unde maim omului a
tinut §i tine sä Incoroneze opera naturei, simtim a sufletul
nostru se ridicA pe culmile cele mai Mahe ale emotiunei.
Frumusetea naturei ne uime§te, ne incântä §i Intreaga
noasträ simtire este cuprinsä In mrejile ce se desprind
din priveli§tile ce farmecA §i subjugä, cufundä in splen-
doarea lor minte §i suflet, gändire §i simtire, astfel cum
cu veacuri In urma zice legenda a subjugat §i ade-
menitIn mijirea unei seri de primävaräpe legendarul
cavaler Roland, acel cavaler, care era floarea vitejilor din
www.digibuc.ro
 alötorind pe. Rhin 145'

vremile miedevale si care a rAmas cel _mai duios simbol

al dragostei, al iubirei celei cu adevkat vecinice, care
trece dincolo de hotarul mormAntului si al vietei pA-
mantesti, contopindu-se cu vremea si cu vecinicia ei.
Mult s'a scris despre acest erou, din trista si groaz-
nica vale dela Roncevaux. Opere, poeme, tragedii si ro-
mane, balade si legende au fost Inchinate de cAtre corn-
pozitorii, poetii si scriitorii vremurilor, memoriei acestui
viteaz cavaler, de a cärui nume si sabie fermecatA a rA-
sunat, intreg evul mediu. Nu este InsA, mai putin duioasä
§i interesantä, legenda Rhinului, ce leagä frumoasa
insulä Nonnenverth si arcul de pe muntele din varful
ckuia se desfAsoarä desfAtAtoarea priveliste dintre Roland-
seck si Drachenfelsde numele cavalerului Roland.
Legenda spune, cä pe vremea lui Carol-Magnus,
trAia, la curtea strAlucitä a acestuia, Roland de Angers,
conte palatin, vestit in Intreaga Impärätie prin vitejiile
lui si prin nenumkatele victorii, repurtate In diferitele lupte
de Intrecere Intre cavaleri.
Roland fiind nepotul ImpAratului, ar fi putut duce
o viatA de plAceri si desfAtki ; daf el, deprins cu luptele,
cu primejdiile si cu toate ernotiunile unui traiu aven-
turos, nu se ImpAca de loc cu luxul, petrecerile §i tan-
dävia curtenilor si, Inteo bunä zi, se InfAtisä ImpAratului,
ii destäinui tot focul de pe suflet, rugAndu-1 sä-1 lase sA
piece, aci voeste sA mai cunoascd si alte tinuturi.
Impäratul II iubea ca pe copilul lui. VAzand InsA
cA n'are In cotro, ii dete voie sd piece ; iar Roland nu
mai astepta alta cleat zorii zilei urmAtoare, si, In-
cAlecând pe faimosul si nAzdrAvanul lui fugar «Brilliador»
plecd voios, Intoväräsit numai de un credincios valet.
Inaintea lui, natura se deschidea frumoasA, veselä
si surAzAtoarel Dar cavalerul, In al ckui suflet clocotea
avantul räzboinic si dorul de lupte si victorii, nu era
obicinuit sA contempleze frumusetile naturei si sA se lase
ispitit de farmecele ei, si deci trecu Inainte, fkä sä ia
prea mult seama la privelistea ce se desfApra Inaintea lui.
Asa trecu el, prin campiile frumoase, udate de Marna,
printre potecile, ce serpuiau prin V osgii incruntati, prin
Laurentia Bacalbeea. Cilitorind pe Rhin. IO
www.digibuc.ro
146 Laurentia I. Bacalbagz

Franconia, unde vizitA §i pe cavalerul Curt de Franken-

stein §i, insfAr§it, se indreptA spre frumoasele maluri ale
Rhinului, dorind sA cunoascA castelele §i pe tovarA§ii lui
de arme, de prin acele locuri.
Dar cu toate cA firea putin contemplativa a vitea-
zului §i faimosului cavaler, il fAcea sA fie oarecum ne-
simlitor, fata de bogAtia de frumuseti, prin cari trecea,
totu§i, cu cat inainta, pe malurile Rhinului, i se pArea
par'cA nici odatA nu vAzuse IncA, asemenea priveli§ti mi-
nunate ; iar ochii lui, deschi§i ca inteo lume de miracole,

ROLANDSBOGEN

priveau cu nesat, ceasuri intregi, inat, de multe ori se

zice cA, credinciosul lui servitor, care nu indrAznea sA-i
turbure multumirea, sufleteascA, era nevoit sA-i aducA
aminte, cA trebue sA plece mai departe, dacA voe§te sA
gAseascA un adApost.
Era §i firesc, ca toate acele frumuseti, sA sfAueascä
prin a cuceri sufletul §i admiratia viteazului cavaler.
Plecase in cel mai frumos anotimp.
PrimAvara rAspAndise cu dArnicie farmecul ei peste
intreg cuprinsul. Munti §i vAi, dealuri §i cAmpii, malurile
romantice ale Rhinului, totul era imbrAcat in haina verde,
plinA de viata §i sAnAtate a primAverei; iar aerul proaspAt

www.digibuc.ro
 Caldtorind pe Rhin 147

§i inviorátor aerul imbAlsämat de flori de camp märea

pläcerea §i buna dispozitie a cAlAtorului.
Pretutindeni, pe la toate castelele, pe unde se oprise,
Roland fusese primit §i gäzduit ca un print, cAci, fiecare
cavaler socotea ca o mare cinste, sä-i poatá deschide
portile castelului.
Mergand el tot astfel inainte, inteo bunä zi a§a
mai spre searise pomeni in fata castelului Drachenburg.
Cavalerul rämase uimit de splendoarea decorului in care
cele din urtná raze ale soarelui, se pierdeau pe dupä
dealuri. Zidurile, crenelurile §i turnurile máretului castel
strAluceau in aurul apusului i scanteiau dimpreunä cu
varfurile §i coamele muntilor «Sibenbirgen»deasupra väei
peste care se läsase umbrele diafane ale inserärei. 0
rácoare binefäckoare plutea in väzduh, turmele se in-
torceau dela pä§une §i oamenii dela lucru, pescarii i§i
priponiserá bärcile de tärm, iar Rhinulale cárui unde
lini§tite lunecau pe albia potolità, fall ca zefirul sä le
atingäpArea o revärsare de smarald, §erpuind intre ma-
lurile täcute.
Aceastä duioasä icoanä a lini§tei §i fericirei pA-
mante§ti§i mai ales cerul senin §i albastru ca topazul
topitfermecarà sufletul räzboinic al cavalerului §i cuprins
de o dulce §i duioasä simtire, se opri ganditor, pe loc,
privind neclintit in zarea minunatä.
Deodatà trecu pe langd dansul un muncitor care se
intorcea dela lucru.
Cavalerul intrerupt din poetica lui visare II intrebä :
«Nu §tii, trecAtorule, cine e stäpanul acelui minunat
castel?».
«Cum de nu räspunse cu gräbire muncitorul
cavalerul care locuqte acolo, se nume§te Heribert».
Cand Roland auzi de acest nume, i§i aduse aminte cA
avea chiar o solie, catre acest cavaler, din partea tovari§ilor
lui din Franconia, §i, pentru cä se inoptase deabinelea, o
IA in grabá inteacolo, spre marea bucurie a valetului
sat', care väzand neobicinuita visare, in care se cufundase
iubitul luL stapan, if§i luase nädejdea dela binefacerile unui
acoperämant, pe o noapte putin cam rece.
www.digibuc.ro
148 Lauren (in I. Bacaltava

Ajuns la poarta frumosului castel, Roland bku cu

tArie, §i, indatA ce-§i spuse numele, fu primit cu grAbire
§i' cu toate onorurile cuvenite, cAci Heribert, ca §i toti
cavalerii, cuno§teau faima §i renumele distinsului oaspe_
Roland, la rândul sAu, aratA castelanului o Inclinare
cu totul deosebitA, de oarece, nici o primire, din cele ce
i se fAcuse pftnA atunci, nu i se *use atat de sincerA,
de prietenoasA si totu§i plina de consideratie.
A doua zi, bkranul Heribert infati§Andu-i pe dulcea
lui copilAfrumoasa Hildegondacavalerul se simti atk
de impresionat, de farmecul, de frurnusete §i ging4ia
tinerei castelane, de bunAtatea §i dulceata sufletului ei,
kick i§i dAdu searnA cA el omul care nu §tia ce este
duio0a i slAbiciunea, luptAtorul IndrAsnet, deprins cu
toate cruzimile §i toate grozAviile luptelor §i frAmântArilor
vietei cavalere§ti se gAsege slab §i dezarmat in fata
unui inger: icoana pAcei, a bunkAtii, a fericirii.
Si din ziva aceia, Roland se schimbA cu totul. De
unde inainte, ori deckeori s'ar fi deschis vorba, el una §i
bunA §tia §i nu vorbea deck de luptespunand cA singura
viatA frumoasA este a ornului de arme, care la fiecare pas,
intampinA fel de fel de primejdiide cand vAzuse fata
IngereascA a Hildegondei §i decAnd privirea ei dulce
§i nevinovatA o intAlnise pe a lui, nu fAcea alta deck sA
laude fericirea vietei liniOte de familie, alkuri de o fiintä
scumpA, pe care s'o adori.
Ba incepuse In urmA, chiar sA se_4pseascA de gloriile,
ce le-ar fi putut cagiga Inainte i intelegAnd cA §i frumoasa
fatA il iube§te, fAcu dimpreunA cu Heribert, care era IncAn-
tat sA capete un asemenea ginere, planul cAskoriei §i se
hotArf, ca sA ridice pe un munte vecin, castelul ce avea
sA le adAposteascA fericirea.
Pe and InsA Roland se credea cel mai norocit dintre
oameni, veni la Drachenburg o §tire nea§teptA. Maurii,
dupd ce nAvAliserA in. Spania, arnenintau acum imperiul
Franc. Carol-Magnus, strAngand o armatA numeroasA, ca s'o
trimeatA impotriva pAgAnilor, cherna totdeodatA, printr'un
ordin special, §i pe Roland care nu trebuia sA lipseascA, cm

www.digibuc.ro
 aildtorind pe Rhin 149

nici un chip, in asemenea momente mari, ce hotärdsc de-

multe ori definitiv, soarta stapânitorilor §i a popoarelor.
Vestea aceasta um plu de durere §i desperare sufletul
lui Roland prins atat de strâns in mrejele dragostei dar
mai ales pe al Hildegondei, care dela primirea tristei §i nea-
teptatei §tiri, se simti cuprinsd de o presimtire neagrA.
0 luptä, o frAmântare cumplitA chinuia inima bietului
Roland, care nu crezuse a fericirea lui va fi ap de scurtA.
Glasul datoriei invinsese totui. Un cavaler trebuie mai
intâi sd-§i faa datoria fatd de patrie §i fata de tron §i apoi are
dreptul sd se gAndeasa la dânsul, la fericirea lui. Era onoarea
lui de om, de cavaler, la mijloc §i pierzAnd-o, cum ar mai fi
fost in stare sä träiasa §i sd fie demn de scumpa lui
Hildegonda ? Deci, el, cavalerul, viteazul, neinvinsul dqi
robit de dragostenu va rAmâne surd la glasul patriei, care-I
chiamä desnAdAjduitä §i va pleca sd invingd pägânimea §i
apoi se vaintoarce la iubita lui, zburând mai iute ca gandul!...
Sosind ziva despArtirei, dupd ce Roland fácu H ildegondei,
cele mai sfinte juräminte, inalea pe calul lui alb ca spuma
§i intocmai ca un fät-frumos din poveste, plea in goana
mare, pe drumul departat, urmarit pând dispdrurd cu
totul in zare §i rotocoalele de praf de privirea inläcrd-
matd i plina de durere a tinerei castelane.
Pe cavaler, numai durerea despdrtirei il chinuia ; altfel
el era incredintat cd va invinge §i se va intoarce, ad avea
cu dânsul un talisman nepretuit: o sabie strAmo§eascA, ce
nu putea fi nici invinsä §i nici sfAramatä de nimeni.
Ajuns in focul luptei, Roland fäcu minuni de vitejie §i
sabia lui secera, ca intr'un Ian de grau, capetele du§ma-
nilor, cari erau multi, multi ca nisipul mArii. Dar unde adea
unul, räsAreau zece in loc !
BAtAlia ajunse, in urmA, in valea Roncevaux, in acea
vale care a inghitit, fArd de mild, floarea armatei crqtine.
Roland lupta ca un leu i dqmanii ingroziti se prosternau
la picioarele calului lui alb, ce se precipita ca un val
vijelos §i inspumat, printre hoardele dqmane; insä du--
manii erau multi ca stelele cerului i cavalerii cddeau
zdrobiti, unul dupd altul.
Intreaga vale nu era deat un cimitir, in care vaetele
www.digibuc.ro
150 Laurentia I. Bacalbap

ränitilor se amestecau cu horcáitul celor care trageau sä

moarä, §i, intre putinii cre§tini, räma§i in viata, Roland,
calare, lupta mereu !...
Sabia fermecata a cavalerului fäcuse minuni, §i poate
batälia ar fi fost ca§tigata daca un pagan uria n'ar fi lovit
pe la spate pe Roland, cu maciuca in cap. Cavalerul se
rostogoli jos, !titre picioarele cailor. Credinciosul servitor
se arunca atunci asupra lui, ca sä1 ascunza ochilor du--
mäne§ti §idupa ce vijelia se va fi potolitsa poata sa
faca, iubitului i stralucitului sau stäpan, macar o groapä
cuviincioasa §i sa-i §opteasca o rugaciune.
Vestea despre moartea lui Roland se raspandise ca
fulgerul. Carol-Magnus se intrista adanc. Dar cand cruda
§tire ajunse la castelul din Darchenburg, Heribert fu cuprins
de-o intristare de nedescris; iar nenorocita lui copila cäzu
inteo durere §i disperare, a§a de sf4ietoare, ca nici lacramile,
nid glasul n'au mai ajutat-o sa-§i jaleasca amarul sufle-
tului §i curand o cuprinse o nesimtire sorä cu moartea.
Cand i§i veni in fire dupa catva timp §i'§i dadu seama
marea nenorocire ce-o lovise, se cufunda pentru tot-
deauna intr'o tristete intunecata. Nu mai vorbea nimanui,
nu mai voia sa vada nimic §i pe nimeni !... Gandul ei se
ridicase cu totul dela cele lume§ti §i inteo zi, hotaritä sa-§i
inchine tineretea, i restul zilelor bisericei, i§i tuA cel din
urma Minas-bun dela ai casei §i dela lume, se coborl jos
din castel §i se duse in manästirea, din insula Nonenverth,
pentru ca sa nu mai iasa de acolo, decat moartä.
Sta castelul trist §i cernit, pe coasta muntelui §i
parea ca nici o fiintä nu mai trae§te acolo, dupa plecarea
1-fildegondei and, inteo seat-a intunecatä §i plina de
ceatä, un cavaler se opri §i descaleca la poarta castelului.
Ce se intamplase ?
De0 toti crezura ca, atunci cand cazuse Roland,
lovitura ii adusese sfar§itul, dei chiar servitorului i se pa-
ruse la inceput, cä orice licarire de viata, se stinsese in trupul
viteazului cäzut, totu§i, dupa ce liriitea cea de moarte se
intinsese peste valea Roncevaux, cavalerul incepu sa m4te
ate putin. Atunci credinciosul valet puse toate stäruintele,

www.digibuc.ro
 Clileitorind pe Rhin 151

sal readuca cu totul la viata §i luandu-I in carca, II duse

in coliba unui pastor, din apropiere.
Acolo trecura zile, saptamani §i luni de a§teptare §i
ingrijire, pand ce cavalerul se intremá §i fu In stare sä
päräseasa patul de suferinta, pentru ca sa zboare la
scumpa lui Hildegonda.
Cand Heribert, imbatranit de supärare, §raproape de
nerecunoscut, vazu in fata lui pe credinciosul §i iubitorul
Roland, glasul ii amuti, i0 acoperi fata cu mainile de
durere §i nu avu taria, decat tarziu, sä spuna cavalerului
inmärmurit 0 inspäimântat de groazä §i presentimentul unei
nenorocirica Hildegonda intrase in manästire.
A ceasta §tire fu ca o loviturä de trasnet pentru
Roland. El ramose nemigat §i fara sä scoatä un cuvant
multä vreme.
Pe inaltimea de langa insula Nonenverthunde azi
se zare0e pitorescul parc §i ruinele Rolandsbogen, de unde-
se vede bine §i manästirea de pe insula Roland 10
Malta un castel, pentru ca sa poatä fi, astfel cel putin, aproape
de iubita inimei lui, care era acum pentru dansul moarta
1ntre vii.
In tacerea §i singuratatea acestui castel §i in tovar4ia
credinciosului servitor, Roland a trait ani dupa ani, privind
In vale spre Nonnverth. Singura lui mangaiere, singura
lui bucurie, pentru care mai trAia, era ca, in fiecare dimineatä,
o aparitie alba se arata, la una din ferestrele mänástirei,
parand ca-i face semn cu maim §i el era incredintat ca
este scumpa lui Hildegonda.
Dar nici de aceastä duioasä i trista fericire nu i-a fost
scris sa se bucure prea mult. Inteo dimineata, nu mai
väzu pe nimeni; iar peste zi, un trist convoiu trecea
spre cimitir.
0 neagrä presimtire ii spuse, ca Hildegonda este
calugärita, pe care o duceau la locul de veci.
In adevar, durerea puse capat vietei acelei divine
fäpturi. Presentimentul nu-1 in§elase !... Servitorul veni 0-i
aduse cruda veste.
Din clipa aceia Roland n'a mai spus nici un cuvant.
Mut §i trist a stat nemigat la locul sau, cu ochii atintiti
www.digibuc.ro
152 Laurentia I. Bacalba,sa

spre cimitirul mänästirei, §i in aceia§i stare servitorul,

dui:4 un scurt timp, 11 gäsi mort, cu ochii mari, deschi§i, cu
privirea stinsd, dar incremenitä spre mormântul scumpei
lui iubite I...
Astfel, din vremuri indepärtate i pana azi, a ddinuit
legenda aceasta duioasä §i tristä §i deatunci §i pand azi,
muntele pe care Roland i§i inältase castelul, se nume§te
Rolandscek.
Castelul s'a ruinat, s'a färdmitit §i s'a präpädit, ca
§i ornui ; dar amintirea §i faima acelei romantice iubiri
medievale, vecinica a rämas dupd curn §i iubirea sincerä
§i adeväratä, vecinicd este.
Tärziu de tot, inteo noapte viforoasä, and in munti
o vijelie se ndpustea nebund, urldnd fioros prin ruini,
prin präpästii §i cräpäturile stâncilor, arcul Rolandsbogen"
singura rämä§itä, ce mai rämäsese din castelul trist
§i pustiu se desprinse din temelie §i azu in präpastie,
cu un vuet groaznic, ce se repetä in ecou prelung, ca
mugetul de moarte a unui gigant ränit.
Dar oamenii nu ingäduird tot4 acest ravagiu al unui
vestigiu, de care pare a nici vremea nu voia sä se atingd
§i ridicard din nou arcul, a§a cum a fost el, ca sa stea
acolo sus, ca o märturie eternä a celei mai curate §i mai
netärmurite dintre iubirile, din vremile trecute ale cava-
lerilor medievali.

www.digibuc.ro
 11

Dela Rolandseck spre Bonn

Legenda ruinelor Drachenfels".
Singuratec, pe inaltimea stâncei enorme de basalt,
rAmâne in urmA arcul Rolandsbogen", ca sA trezeascA,
mereu prin veacuri, o dulce melancolie in sufletele cuprinse
de nostalgia dragostei §i sA ofere excursioni§tilor, spre cei
$apte Munti" vederi de-o romanticA frumusete, mai cu
seamA in apusunle minunate.
Pe dreapta, se desfA§oarA, in cea mai frumoasA §i
mai plina luminA, un or4el intins, inconjurat de case
de tarA, de gradini vesele, de drumuri umbrite.
Este ord§elul Hormel, localitatea cea mai iubitA depe
malurile Rhinului.
ApArat de vânturi prin muntii impAduriti, ce le pun
stAvilA, Honnef se bucurA, inaintea altor regiuni, de veni-
rea primäverei ; iar clima lui dulce atrage, in marele
sanatoriu de tubercul4 : Holzenhonnef, multime de su-
ferinzi.
Acum suntem iarA§i inteo parte a Rhinului, de unde
bogAtia de priveli§ti, minuneazA prin varietatea §i fru-
musetea lor. Sunt noi aspecte ale lantului Siebenbirgen"
cu care ne desfAtAm, mereu de la Remagen. Pe o lun-
gime de §apte chilometri §i o latime de patru chilometri,
au §i cum §i unde sA se resfete §i sA se intindA, frumo§ii
munti, cari formeazA o sumA de inAltimi impAdurite, ce
se prezintA ochilor sub aspectul cel mai pitoresc.
InAltimea cea mai apropiatA de Rhin o cunoatem
www.digibuc.ro
154 Laurenfia L Baca Zap

este Drachenfels§i ruinele märete, ce-i incoroneaza varful

§i-i poarta numele, par de-aci §i mai impresionante.
Povestile, spun cä numele acesta de Drachenfels
(Stanca Balaurului), se trage de la un balaur groaznic,
care locuia intr'o scorburä stancoasa a muntelui. Aceasta
scorbura se vede §i azi §i oamenii o numesc : Pqtera
Salaurului".

DRACHENFELS

Legenda descrie aceastä reptila ca fiind una din cele

mai inspäimantatoare dihänii. Avea un cap bulbucat, osos
o gura cu trei randuri de dinti §i atat de mare, hick
putea sa inghita mai multi oameni de-o data. Ni§te solzi,
in mii de culori, ce scanteiau in razele soarelui, acopereau
trupul, peste masura de mare. Coada de §arpe, lunga
§i mladioasa, sta gata sa in§face §i sa striveasca, in in-
colatacirile ei, prada ce-i a:lea la indemanä ; iar labele

www.digibuc.ro
 Cäldtorind pe Rhin 155

scurte, ce-o purtau de colo, colo, aveau ni§te ghiare

ternice, lungi §i incovoiate.
0 poveste spune, cá, pe aceastä cumplitä fiará, ar
fi ucis-o, cu sabia lui viteazá, Siegfried, eroul Niebelungi-
lorl) §i de aceia pânä i vinul ro§u ce se recolteaza pe
Drachhenfels, se numege Drachenblut (sânge de balaur).
Alta poveste ¡ma, canta altminteri intimplarile tre-
cutului.
Se zice, ca, pe vremea cänd Inca cre§tinismul
nu convertise pe toti locuitorii de pe malurile Rhinului,
traiau, prin acele pärti, popoare pAgäne, care se inchinau
de fricá balaurului de pe munte, ca la un Dumnezeu.
Ca sa-1 imblänzeascä, págänii li aduceau jertfe omene§ti
fie din nefericitii prin§i in rdzboae, fie din cei cari i§i
aträseserä ura preotilor sau efilor acelei turme rätäcite.
Dar iatä ca, linteo buna zi, doi din ace§ti §efidoi
tineri printi pägani, intorcandu-se de la o batalie, au adus
Intre alte präzi §i pe o tânärä §i frumoasä cre§tinä.
Toate prazile §i le impärtirä ei, cum le impartirä, dar
cand ajunserä lucrurile la fatá, buclucul, zarva §i dihonia
fu gata. SA se omoare tinerii intre ei i mai multe nu!
Atunci un §ef mai bätran, väzand ca, din pricina, unei
roabe sträine, vrea sä se verse sange pretios, aduna po-
porul §i nävälind intre printii, cari se luptau de moarte,
li desclega, li despärti §i le zise : gRu§ine, voi tineri viteji,
voi printi, sä va otnoriti intre voi, pentru o nemernica
de roaba ! Si pentru cä nu-i chip sa va impace nimeni
nid a unuia sa nu fie!ci s'o ducem balaurului, ca jertfa".
Unul dintre printi ratline multumit de judecata bä-
tränului ; celalt insä, a§a pagan cum era, dar se indrägise
de cre§tina ar fi vrut s'o iea cu orice chip de nevasta
deci nu putea de at sa-1 intristeze amar, hotarirea §efu-
lui §i a poporului.
1) Cunoscutul poem german, care cAntä epopeia Niebelungilor, are ca
teatru tärmul Rhinului, dintre Worms si Lorch. Chiar §I nunta lui Siegfrid cu
Chriemhilda si a lui Gunther cu Brunhilda, are loc tot la Worms; iar imen-
sele bogälii ale Niebelungilor, ce-au fost cArale din muntl, patru zfle in §ir,
in douttsprezece care, zac de veacuri. undeva, in fundul Rhinului dintre Worms
Lorch, aruncate acolo de Hagen, credinciosul Brunhildei si du§manul de
moarte al Chriemhildei.

www.digibuc.ro
156 Laurenfia 1. Baullbap

In sfirsit sosi ziva sacrificiului. Frumoasa copilA fu

dusà cu mare alai la pestera balaurului. Nimeni n'o
apära i singura ei mangaere i nädejde era un crucifix
de lemn, ce-1 tinea in maini i asupra cAruia ii atintise
privirile, tot drurpul. De sus de pe-o creastä de stancä, printul
care o iubea, privia cu durere, cum se ducea draga lui, seninA
§i linistitä, la una din cele mai groaznice morti.
and alaiul fu la o oarecare depArtare de pesterk
toti o luará la sAnAtoasa caci se temeau de balaur, ca
de ucigA-Itoacasi se reträsesärä inteun loc, de unde puteau
privi, fArA grip, la ospätul idolului lor, rämanand acolo,
numai biata copilA, pradä infernalei dihänii.

Ruinele Godesberg.

Balaurul, cAruia ii mirosise, pesemne, de departe, a

carne de om, se ivi din pesterA i clAntänind infiorAtor
din dintii lui groaznici, se indreptA spre copilä, care
tremurand, stranse in maini singura ei armä de apArare :
crucea sf aria i o indreptA spre balaur.
Dihania, cum zäri lemnul sfant, scoase un urlet, atat
de puternic, in cat räsunarä ca de trAsnei, väile i muntii
cat ai clipi din ochi, se prävAli, din inältiruea muntilor,
in mijlocul valurilor Rhinului, cart o inghitirä pentru tot-
deauna !...
Cand vAzu multirnea 'Agana o asemenea minune, se
intoarse inapoi, spre pesterä. Copila ridicä ochii cAtre ceruri
§i arAtandu-le crucea, spuse multimei inmArmurite, cA
www.digibuc.ro
 Cillatorind pe Rhin 157

Dumnezeul adevärat Dumnezeul crqtinatatiia fäcut

.aceastä mare minune §i lui sd-i multumeascä poporul,
pentru-cd a scäpat de aceasa pacoste.
Toti se prosternara in genunchi. Copila propävädui
creOnismul §i cel dintâi, care-1 imbräti§A cu adurä, fu
tânärul principe.
Ca recuno§tintä, pentru dragostea ce i-a arätat §i
acredinta ce-a imbräti§at, tánära cre§tiná se märitä cu
principele creOnat. Acesta ridica, acolo sus pe munte, un
puternic §i frumos castel, intemeind familia Drachenburg,
care a strälucit in acel tinut, vreme de aproape zece
secole.
* *
La picioarele inältimelor «Siebenbirgerp se mai vede
micul orà§el numit Koenigsvinter, plin de vizitatori, in
vreme de varä §i punctul cel mai nemerit de plecare,
pentru frumoasele eXcursii, ce se pot face prin aceste locuri.
De la Koenigsvinter, la Drachenfels trecând i prin
frumoasa vale a privighitorilor (Nachtigallental) i urcand
sus ne desfätärn cu prive14tea, ce ne pare a fi una
dintre cele mai frumoase §i aträgatoare de pe Rhin.
In urmä : Remagen, muntele i biserica Sf. Apollinarius,
varfurile vulcanice ale lui Eifel, ruinele Olbrack mai
aproape : Obervinter, insulele Grafenverth §i Nonnen-
verth, ruinele Rolandseck §i Rodderberg ; in fata noastrá :
Mehlem ; spre räsärit: cei Sapte-Munti ; spre S. Est : var-
furile stâncelor de basalt, din spre Honnef ; pe malul
drept: Honnef, Rhoendorf, Rheinbreitbach, Unkel §i Erpel ;
inainte pe tärmul stang : Godesberg §i Kreutzberg §i in
departare : ochiul urmärqte erpuirea Rhinului panä la
Bonn §i Colonia.
Am lAsat acum in urmä pe malul stang, Mehlem, or4el
mare §i frumos legat de Koenigsvinter prin vase pluti-
toare. latá §i ora§ul Dollendorf, localitate pe malul drept
al Rhinului, wzatä la poalele muntelui Petersberg, o inal-
time din grupa gSiebenbirgeno. Aci se afld o biserica
foarte veche, refácutd in secolul al XVIII-lea i mai multe
case vechi de prin sec. XVI §i XVII.
Dar §i in sus §i in jos, pe dreapta ca §i pe stânga,
www.digibuc.ro
I38 Laurentia I. Bacalbam

aproape de tärmuri, ca §i in departari, se vad ori se

desluesc atatea vile §i localitäti ispititoare.
Zadarnic insa ar fi sa ne interesäm, sa cautám cum
se ..numesc. Sunt prea multe §i ne mai oprim §i rioi la
cele mai principale, ce ne atrag mai mult privirile.
Rhinul cote§te acum putin spre dreapta §i dupa o
mica intorsatura, o ia din nou spre stanga §i drept inainte,
spre Bonn,
Pe malul stang am läsat in urma Godesberg, care
impreuna cu Rungsdorf, Plittersdorf §i Friesdorf, for-
meazä o frumoasä localitate. Frumoasele i elegantele
vile imprejmuite de parcuri §i gradini splendide, ce se
vad in jurul oraplui, sunt proprietätile bogatilor negustori,
cari §i-au ales Godesberg-ul, ca locuinta de yard §i de
odihna. De pe cheiul larg §i lung de doi chilometri, numit
von Sandt-Ufer" avem iar o foarte frumoasa vedere
spre Sibenbirgen.
Pe o stanca de basalt, inalta de 75 m. se profileaza
ruinele castelului Godesberg. Zidit la 1210 §i intarit
apoi tarziu de arhiepiscopul de Co Ionia, a fost distrus
de Bavarezi la 1583. Este considerat ca unul din mo-
numentele cele mai insemnate ale artei fortificatiilor din
Rhinul de jos.
Pe malul din dreapta, aproape de tarm, apare, dintre
livezi cu arbori fructiferi, frumosul or4e1 : Obercassel.
Nu ne putem insa opri, ca sa cercetam mai de
aproape, aeesta frumoasa localitate, care ne surade din
padurea de arbori fructiferi, din care o desluOm.
Suntem nerabdatori sa ajungem mai iute la Bonn,
care este a§a de aproape.

www.digibuc.ro
 B 0 N N.
hinul curge acum potolit, ca un orn, care se odihne§te,
mergänd pe indelete, dupa un drum lung §i plin de stavile.
Ne apropiem de Bonn, albia se lärge§te, malurile se
lasA, orizontul se deschide, se lärge§te In plinä luminä. Au
rämas In urrnA priveli§tile grandioase, cu muntii, castelele
§i ruinele. Ne urmAre§te doar Godesberg-ul, pe malul
stAng §i inältimile Loevenburg §i Nonnenstromberg, din
frumoasa horä de muntii Sibenbirgen.
A fost sA se mai arate, bAtranul fluviu, o singurA
data, in toatA splendoarea peisagiilor lui romantice §i
pline de mAretie acolo intre Remagen §i Drachenfels
pentru ca apoi sA se avânte, din tinuturile pline de taine,
de frumuseti §i de basme, in campia larga §i luminoasä,
inarcat de vase §i inviorat de migare.
De acum a e§it voinicul muntean in lume §i s'a
pus pe lucru ; iar spinarea lui va cara de vale, produsele
numeroase §i variate ale fabricelor §i tinuturilor renane.
Bonn, ora§ul in care marele Beethoven, a väzut
lumina zilei, apare surAzAtor pe stänga, cu numeroasele
lui vile, Inconjurate de gradini §i inflorite de sus pana
jos, de parca ar fi ele MAO ni§te flori frumoase, inteo
grädinä minunatä; cu catedralele, ale cAror frumoase tur-
nuri se zäresc din depärtare ; cu interesantele lui clädiri
§i inantAtoare imprejurimi, ce-i dau o infAti§are cu totul
atr Ag Ato are .
Ora§ mare, ora§ cultural, industrial §i civilizat, Bonn
este Insemnat prin fabricele lui de mAtase, de bumbac,
www.digibuc.ro
169 Laurertfia 1. Bacalbafa

prin comertul important, de vinuri, cereale §i oleaginoase

dar mai ales prin §colile lui, prin celebra lui universitater
vechiul palat al electorilor de Colonia.
Partea centralá a universitatii fost a inceputá la 1697 §i
s'a isprävit la 1723. Fatada are o lungime de 580 m.
Aula ce sluje§te pentru conferinte §i §edinte 0iintifice, a
fost decoratä cu fre§ce remarcabile, de atre Cornelius §i
elevii säi. Colectiunile artistice §i istorice ale acestei uni-
versitäti, sunt foarte bogate §i in special, biblioteca, dis-
pune de sute de mii volume §i mii de manusclipte. Intre
colectiunile de antichitAti renane i vestfaliene se observA
§i un altar roman, dedicat zeitei Victoria §i de care unii
autori spun a ar fi «Ara Ubiorum», de care vorbe§te
Tacit In Annales I, 39 0 57.
Pe vremea romanilor, Bonn se numea Bonna, sau
Castra Bonnensia 0 era una din acele vestite cetäti 41a--
rite ale lui Drusus, construite pe malurile Rhinului. Dez-
voltarea acestui ora§, care a trecut prin grele cumpene,
incepe abia pe la 1814 §i in tot acest rästimp, a avut sA
lupte, in evolutia lui, cu tot felul de greutäti. In secolul
al IV-lea a fost distrus, apoi rezidit in parte sub lulian.
Hunii, Saxonii, Normanzii, in nävälirile lor, nu l-au
Crutat; iar mai tarziu, räzboiul tärilor de jos impotriva
Spaniei, räzboiul de treizeci de ani §i multe altele bätälii,
tinurä Bonn-ul numai In asediu impedicarä dezvoltarea,
inceputä In secolul al XIII-lea. Mai tarziu insä, cu toate
greutätile, cu toate nevoiledatoritä mai ales ultimilor
electori, iubitori de artä §i de §iiintäBonn-ulf0 recäpätä
vechea insemnAtate, se desvoltä §i ajunse, pe malurile
Rhinului, un centru industrial cultural §i comercial din
cele mai importante.
Intre monumentele §i curiozitätile mai de seamä ale
acestui ora§, se intelege cä stau in frunte: casa lui Beethoven,
transformatä in muzeu, catedrala, statuia marelui compozitor,
primäria, muzeul provincialun frumos edificiu in stilul
rena0erei italiene ; podul depe Rhincel mai frumos dintre
toate ; Coblenzer-strase cu numeroase vile §i grädini splen-
dide, dominand de pe o colinä Rhinul, grädina publica
Hofgartea ì Insfauit «Alte-Zoll», o veche fortificatie, de

www.digibuc.ro
 BONN. Se zice cd nici un pictor si nid un fotograf ceit7de iscusit, n'a lost incd in stare sd ne infdfiseze
intr'o vedere generald, singulara trumusele a acestui mare oras universitar. Matra& de fatd ne aratd o parli din
vodoabele orasului.
www.digibuc.ro
 ailatorind pe Rhin, 163

uncle se desfA§oarA o vedere splendicIA spre Rhin, mult

autatA §i cAntatA, ce se lArge§te §i cuprinde tot tarmul
(kept §i se intinde pAnA la Sibenbirgen.
Dar, nu numai din acest punct, ochii notri se pot
(lesfAta cu priveli§ti de neuitat. Podul ce leagA Bonn-ul
cu industrialul Beuel, de pe tArmul drept a cArui sur-
prinzAtoare repede prop4ire, se datore§te tocmai acestei
legAturi pe lAngA frumusetea lui proprie §i evocatoa-
rea statue a lui luliu Cezar, ne oferA iarA§i o vedere
panoramicA asupra intregului ora, a tArmului drept §i
departe spre cei «Sapte Munfi».
Privim!... 0 emotiune adAncA ne cuprinde, Un in.
treg complex de sentimente ne animA. GAndurile noas-
tre pribegesc in urmA, in adancurile secolelor. Aceasta
este vechea Castra Bonnensia! Pe aici au träit, pe aici
au stApAnit, au apArat, au construit legiunele romane.
Ce minunat popor !... Ce puiere de viatA i de vointä a
trebuit sA aibA, ce geniu superior l'a animat, ca sA poatA
lAsa, aproape In toatä lumea veche (cunoscutA pe atunci)
vestigiile unei forte civilizatoare, a unei conceptii de stat,
a unei puteri de expanziune, a unei bArbAtii, unei mAn-
dru i incredere in sine, fArA de egal in lume.
Pe aici la 55 inaintea erei cretine, Iuliu Cezar, ce-
lebrul general roman, a construit un pod peste 12hin.
La 1898, urmele a douA campamente romane au fost
descoperite, in apropiere, la Urmitz. Unul aproape
de tArm avea o circonferintA de 3860 m. §i era desti-
nat exclusiv pazei acelui pod, ai cArui piloti au fost gd-
siti in Rhin.
Si noi suntem urma§ii acestor giganti WA prece-
dent, porniti din micul Latium ? !...
Un nor4or acopere o clipA strAluciria soarelui, apoi
izbucneste un mAnuchi de raze, ce inchipue o aoreolA
in jurul capului lui Iuliu Cezar.
«Dati Cezarului ce este al Cezaruluio. Lu minA §i
nernurire vecinicA ! iar noi, bietii muritori, sortiti mortei
celei deapururea, pleam sfio§i, murmurAnd ca inteo ruga-
dune: «Ave Cezar Inorituri te salutant».
Vederi minunate mai putem admira.din Kaiser-Wil-

www.digibuc.ro
164 Diuren(ia 1. Bacalbaot

helm-Parc, de pe «Venus-berg», mai ales spre apus de

soare, apoi, din strada Coblentz, de la muzeul
cat §i din turnul bisericei de pe colina Kreuzberg, la o
bunA depärtare de ora§.
Dincolo de calea feratA se mntinde incantAtoarea alee
Poppelsdorf, umbritA de patru randuri de castani de
India §i aceastA alee duce la vechiul §i interesantul caste)
Poppelsdorf, ce cuprinde o sectie geologicA §i o colectie
de istorie naturalA.
La o jumAtate de orA depArtare de Bonn, in sus
pe Rhin, se ridicA biserica Schvartz-Rheindorf, una din con-
structiile romane, cele mai curioase din Germania, atat
ca arhitecturä, cat §i ca ornamentatie picturala. In acea
bisericA se aflA mormantul arhiepiscopului de Colonia
Arnold de Wied.
Cate insA nu mai sunt de vizitat, de vAzut cu
amAnuntime §i de admirat in Bonnl DacA n'ar fi decal
sA cerceam, pe dinafarA §i pe dinlAuntrul, catedrala
pe care legenda spune cd ar fi fondat-o tmpArAteasa
Elena, mama lui Constantin cel Mare cat §i celelalte
biserici din Bonn ; sA cutreerAm strAzile cu marele ma-
gazine §i stabilimente ; sA vedem fantanele, parcurile,
aleele §i vilelece se intind surazAtoare cu ispititoarele
lor grAdini, delungul Rhinului§i tot ne-ar trebui cateva
zile. Cate ne-ar mai lua atunci §colile, muzeele §i mai
cu seamA vizitarea muzeului provincial cu numeroase an-
tichitAti, opere de artA §i o bogatA galerie de tablouri ce
contine opere celebre ?
Am cere cel putin Inca o zi de popas. Tot am pu-
tea sA vedem cate ceva ; dar cApitanul vaporului nostru
e un om ciudat, care nu vrea sA cedeze o iota din iti-
nerarul stabilit. «CAlAtorului Ii ade bine cu drumul»
ne spune, mai in agä, mai inadins §i, n'avem Incotro.
Trebue sA plea m.
Sirena §uerA... latA-ne iar in larg !...
Dar, aproape au dispArut frumoasele §i variatele
peisagii ale Rhinului de mijloc. Lini§tea campiei scAldat5
de soare §i luminA are nu §tiu ce din monotonia pusti-
ului, ce-ti aduce, in trup un fel de mole§ire §i in suflet,

www.digibuc.ro
 Ciikitorind pe Rhin 165

un fel de adormire, un dor de uitare de sine §i ui-

tare de toate.
Pe dreapta, linbucAtura lui Sieg ne mai trezqte din
amortealä. In urmä : Loenenberg §i Nonnenstromberg se
mai vAd Ina ; iar In depArtare se zAre§te Siegburg, ora
manufacturier, a§ezat pe Sieg, inteo frumoasA pozitiune.
Vaporul nostru inainteazA incet. Ne apropiem de
Colonia. Rhinul curge voios. Numeroase vapoare §i vase
inarcate ii brAzdeazä, In sus §i In jos, apele, lAsAnd in
urma lor, lungi dare inspumate ; dar lui nici nu-i pasA.
E in largul lui §i poate acum sA stea de vorbA cu ma-
lurile, in voe, nu ca pâtiä ad, sä-1 tot ameninte muntii
cA-i aruna stâncile in cale.
Pe arnAndouä malurile, apar, când aci, când dincolo,
o multime de localitäti mici §i cu iinfAti§area plAcutä.
La stânga : Grau-Rheindorf ; pe celalt mal : Mondorf.
Abia am trecut de Mandorf i se ive§te pe malul stâng :
Widdig §i Urfeld, iar pe stânga §i pe malul drept: Nie-
derkassel §i Lülsdorf, cu castelul sAu ruinat.
Ruinele Lülsdorf trag din nou Rhinului o spairnA.cA in-
trä iar in munti i §trengarul o §terge iute spre stânga, trece
pe lAngä micul Wesseling, §i micul Godorf, a§ezate pe malul
stâng §i vAzAnd cA a fost numai o glumä, o ia din nou
spre dreapta, trece pe langa Rodenkirchen §i alte câteva
mici localitAji, apoi salutAm Marienburg-Bayental, un
foburg al Coloniei §i iatA-ne ajun§i la Colonia, teferi §i
voio§i dupA un drum atât de frumos, färä sA ne plan-
gem, ce e drept, de nici una din micele neplAceri, ce in-
sotesc orice cAlatorie obicinuitä.

www.digibuc.ro
 COLONIA
Pe malul stang al fermeatorului Rhin, de care in
curand ne vom despärti, vechea: Co lonia-Claudia-Ara
Agripinensis patria Imp drätesei Agripina, a sfantu-
lui Bruno, a lui Rubens, t§i desfäparä sträzile ei, ca
ni§te arcuri täete §i intretäiate formand, un vast hemiciclur
arätand din depärtare cälätorilor, turnurile §i fortificatiunile
medievale, clopotnitele numeroaselor ei biserici, minunata
catedralá §i maiestosul pod, ce leagá cele douá tärmuri..
Ora§ mare, cu o populatie numeroasá, Colonia (Coeln
sau Koeln, cum i se zice pe nemte§te) este una din lo-
calitätile cele mai insemnate din Prusia renanä, atat prin
comertul dezvoltat ce-1 face, prin industria sa, cat §i prin
importanta monumentelor, ce o leagd de un trecut bogat
in evenimente mari. Cu toate prefacerile §i intamplärile
mari prin cari a trecut, acest interesant ora§ a pästrat
Ina ceva din infäti§area medievalä, mai ales in cele ce
prive§te numeroasele ulite stramte 5i casele vechi, ce da-
teazá Ina din secolul al XIII §i al X VI-lea.
Apele Rhinului sunt mai repezi aci §i ant infäti§area
batranului ora§variatä, decorativä §i impozantá cu nume-
roasele ei turnuH gotice cat §i vapoarele §i vasele, ce bráz-
deazA harnic, incoace §i incolo fluviul, prezintä vederei un
peisaj plin de viata §i de culori simpatice §i cu totul deo-
sebit de cele intalnite panä acum.
Intrand insä In faimosul ora§, in acea sfantä veche
www.digibuc.ro
 CMItorind pe 1?hin 167

Colonie, cum i se zicea pe vremuri, impresia se schimbd

putin, frumusetea ansamblului se destramä §i se pierde
in labirintul de uliti, unele stramte unele putin curate, cum
nu e§ti obicinuit sA vezi de altfel in Germania, decat doar la
Lipsca. Apoi intalne§ti multe case färä o arhitecturA
interesantä, multe färd caracter : un soiu de amestec din
toate arhitecturele vremurilor.
DacA n'ar fi splendida §i monumentala catedralä, pe
care zile intregi nu-ti ajung s'o vezi §i sä-i descoperi mi-
nunatele frumuseti ; dacA n'ar fi toate acele frumoase
biserici ale Coloniei, vrednice de vAzut §i admirat, dacä
n'ar fi Ringstrase, grädina zoologicä, museele §i dacA
n'ai avea de fAcut frumoasele excursiuni la : Stadtvald, la
Altenberg, la castelul Bruhl §i la Veiden, mai cä ar In-
clina cAlAtorul sä treacä mai bine pe langä Colonia, sä-§i
desfAteze privirea cu acest nou §i caracteristic peisaj ; sA
priveascä cu drag, pe celalt tärm, la Deutzun foburg
al Coloniei, interesant §i acesta ca priveli§te §i a§ezare
i apoi : ori inainte, pe Rhin, ori sä treacA din nou printre
romanticele frumuseti, prin cari a trecut §i pe cari nu
§tiu cine nu ar dori sA le mai vazA in viatA.
Sunt totu§i atAt de multe §i de interesante curiozitAtile
Coloniei ! Muzee, teatre, muzic-hall-uri §i fel de fel de
localuri de petrecere. Apoi un comert viu, bogat §i ispititor.
Acest ora§ s'a fäcut cunoscut in lumea intreagA prin
importantele lui fabrici de dantele, de mAtase, de bum-
bac, de constructii de ma§ini, de faiante, de. produse
chimice §i ate §i mai cate ; dar ceia ce-a stabilit renu-
mele universal al acestui ora§, de care prea putini muritori
n'or fi avand cuno§tintä, este catedrala §i mai ales acea
apA, parfumatA §i higienicA«eau de Cologne»pe care
numai noi tindem s'o traducem : apä de Coloniacele-
lalte popoare panA §i germanii, tinAnd la numele ei de
botez, ce i l'a dat inventatorul, un francez : Jean Paul
Feminis, care locuia in Colonia. .
Astäzi se zice cA, peste treizeci de fabrici imprä--
tie, in lumea intreagA, aceastä apA pretioasä. Produ-
sele cele mai cäutate sunt insA ale fabricelor descendenti-
lor directi, ai lui Jean Marie Farina, cAruia inventatorul
www.digibuc.ro
168 Laurentia i. Baca lba;u7

i-a Incredintat dupä cum se spune Inainte de moarte

secretul formulei.
Urma§ii «veritabilului» Jean Marie Farina, s'au mutat
la Paris, spre a-§i perfectiona inventiunea, a§a, cA acum,
adevArata «eau de Cologne» de§i de originA germanä, a
ajuns un produs francez, atat prin materiile ce infra In
fabricatiunea ei: alcool de Monntpellier §i plante aroma-
tice, din miaza-zi a Frantei, cat §i prin reputatia bine sta-
bilitä, a marilor fabrici franceze de apA de Colonia.
In ceia ce prive§te numeroasele fabrici din Colonia,
cei interesati spun cä nu au nimic de comun cu Jean
Marie Farina, de§i Ii poartA numele §i cd fabricantii sunt
ni§te excroci §i usurpätori. Procese peste procese au fost
din aceastA pricinä, dar usurpätorii ca§tigau In totdeauna,
cáci erau In destul de §ireti, ca sAu ia mäsurile. Aa
de-o pildA se Intampla ca pe vre un täran, din cine §tie
ce sat, sau din creerul muntilor, sA-I fi chemat, din In-
tamplare : Jean Marie Farina. Numai deck acest pretios
exemplar era descoperit, dus cu alai la Colonia §i i se
plAtea, pentru gratiozitatea de a se da ca proprietar cu
numele, al fabricei, o sumä destul de Insemnatä pe
lunA. Sau altul se numea Farina, §i atunci avea grija de
a da fiului numele de Jean Marie §i poftim de-i mai fä
proces §i acuzA-1 de usurpator §i cd apa lui de Colonia
nu este adeväratul produs: Jean Marie Farina.
Despre ace0 «Farina» ai Colonei se povestqte o
anecdotA nostirnä.
Se zice cA Inteo zi, un cAlätor trecand prin Co-
Ionia, inträ Intr'unul din marele magazine de desfa-
cere ale acestor produse veritabile farina' i cumpärä
o cantitate oarecare, plAtind atata cat i s'a cerut. Dupa
ce pachetul fu fäcut §i contul achitat, el se adresA, cu
toatä buna credintä, negustorului, §i-i spuse: Ascultä
domnule, acu nu mai ai nici un interes sA-mi ascunzi
adevärul. Spune-mi drept : d-ta eti adeväratul Farina?
«Nu, d-le--rAspunse cu nevinovAtie negustorulnu
sunt eu, ci proprietarul magazinului de peste drum».
Sträinul, mi§cat de sentimentul de sinceritate al ne-
gustorului, trecu ulita §i cumpärä §i de-acolo, o cantitate
www.digibuc.ro
 COLON1A. Cel mai important ora$ comercial al Rhinului. A fost tondat de Ubieni la anul 38, Inaintea erei
noastre $i se numea: Ubiorum Oppidum. Agripina, sotia imparatului Claudiu Mu, a ridicat acea prinui a$ezare, In
anul 51, inainte de Hristos, la gradul de Colonie, numind-o: Colonia-Claudia-Ara-AgdpInensis.
www.digibuc.ro
 Calätoriml pe .1?hin 171

de apá de Co Ionia i bucuros se indreptä spre hotel.

Intalnind pe hotelier ii zise gDrept sa-ti spun, am dat
aici in Colonia, peste un negustor, a carui bunä credintä
si cinste m'a i-a istorisit intamplarea. Hotelierul
spuse c5 magazinul de peste drum, era sucur-
sala cinstitului negustor, care gäsise prilejul sä vândä, cu
acest chip, de douä ori veritabilaa sa marfä.
Colonia isi datoreste existenta ei lui Marcus Agripa,
care a mutat o colonie de Ubieni, de pe inalul stang al
Rhinului, spre a apára Galia, impotriva nävälitorilor.
Aci, Agripina, fata lui Germanicus, sotia lui Claudiu
si mama lui Neron, väzu lumina zilei. Vitellus, iraian
§i Constantin eel Mare au cunoscut acest oras; iar acest
din urmä Impärat a si construit acolo un pod peste Rhin,
ale cArui rämäsite se vád i astki, când apele sunt schute.
De altfel Colonienii au fost constienti de origina lor
romanä i panä in vremea revolutiei franceze, nobilii se
ni.miau patricieni; iar cei doi burgmaestrii purtau toga
consularä.
Vechii locuitori ai Coloniei erau renumiti prin mândrie
demnitate; femeile vestite prin gratia i frumusetea
lor. Petrarca vizitänd-o la 1333, scrise cardinalului Colonna,
urrnatoarele, despre orasul, ce i se zicea pe atunci Roma
de nord i Colonia cea sfantä : «Cat este de frumos
acest oras ! Ce minunat lucru sA gäsesti intr'o tall bar-
barä, un asemenea oras ! Câtä demnitate la bärbati ; ce
gratie i ce tandrete la femei»
De douä ori Colonia a strälucit in evul mediu, ca
centru artistic al Germaniei : prima oara, cätre sfärsitu1
secolului al Xll-lea, când entuziasmul religios i bunä
starea locuitorilor au contribuit mult la ridicarea má-
retelor biserici si a celor mai multe clädiri In a caror
arhitecturä bogatä i efect pitoresc, sträluceste geniul
artel italienestisi a doua oarä, in picturä, incepând de pe
la sfársitul secolului XVI-lea. Dar luptele dintre clase
dominatiunea absolutä, pe care nobilii voiau s'o exercite
asupra celorlalte clase cât si främântärìle religioase, au f Acut
mult rdu Coloniei i numai datorit relatiunilor intinse
comerciale, ce le avea acest oras cu Londra, cu Bruges,
www.digibuc.ro
172 Laurentia Z. Baca

cu nordul Germaniei, cu Franta, cu Spania cu Portuga-

lia i cu Italia, s'a bucurat pAnä pe la sfAr§itul secolului
al XV-lea, de o prosperitate, ce-o punea in rAndul celor
mai mari orap ale imperiului.
Cu secolul al XVI-lea incepe decaderea Coloniei.
Luptele §i neintelegerile fArd sfAr§it lovesc in activitatea
bogatA a orgului. Expulzarea protestantilor la 1608 aduse
cAderea micei republice, pierdu libertatea cu intrarea
Francezilor, cari o incorporarA la Franta, in 1797. Atunci
biatA Colonie suferi infrAngerea cea mai mare, cäci a
trebuit sA ingenunche inaintea oraplui Aix-la-Chapelle,
capitala departamentului, din care fAcea parte.
De la 1815 incoace, Colonia reveni sub guvernd-
mAntul prusac. 0 nouA erA de inflorire incepu pentru
orapl atät de incercat ; iar desvoltarea navigatiei, a
drumurilor de fier §i härnicia demnä de läudat a lo-
cuitorilor, redarA acestei localitäti insemnAtatea de odi-
nioarä i fAcurä din Colonia unul din centrele cele mai
comerciale §i industriale ale Germaniei.
Colonia insâ, cu civilizatia ei modernA cu portul,
miFarea §i activitatea comercialä, ne intereseazA mai
putin, pe noi, cari am pornit sä facem o cAlAtorie de
placere. Pe noi ne preocupä wzarea ei frumoasä, aspectul
pitoresc sub care ni se prezintA, monumentele ei, lucrArile
arhitectonice, infäti§And cele mai capricioase avAnturi
§i inspiratii artistice cAt §i acea vqnicA §i sfäntä aspiratie a
omenirei de a concepe idealul in frumos, §i oglindind,
in alcAtuirea §i desfä§urarea lor, ca cea mai fidelä carte
de istorie, epocele §i vremurile, cu toate fiämAntärile §i
influentele.
Cel mai insemnat dintre aceste monumente §i care
chiamA de departe atentiunea, este cu bunä seamä: cate-
dralavestita catedralä din Coloniace se ridicA impu-
nAtoare §i solemnä, pe o inältime upr desemnatä, aproape
de gara centralä, in fata podului de pe Rhin §i aproape
de mijlocul oraplui.
Opera cea mai grandioasä a architecturei gotice
germane, catedrala din Colonia este una din cele mai
frumoase biserici din lumea intreagä.
www.digibuc.ro
 Calatorind pe Rhin 173

Catedrala din Co Ionia are la baza forma unei cruci

latine. Ea se intinde pe o lungime de 144 metri §i o
latime de 61 metri §i se inaltA cu turnurile din fata, la
157 metri, dinteo padurice de coloane, ce se ispravesc
in forma de jurnatAti de arcuri, de ornamente in forma
de clopote, de varfuri dantelate, de jghiaburi, de galerii,
de reliefuri, ce impodobesc aceasta minune arhitecturalA
de jur imprejur.
Prin secolul al IX-lea, in locul acestei magnifice ba-
silici, se afla o catedrala, pe care mandrii Colonieni, n'o
mai gaseau ca face pentru un orn ca al lor §i ca nici
nu corespunde gustului lor artistic §i deci se hotarira, sA
ridice pe locul ei, alta, mult mai frumoasA.
Numeroase §i interesante legende se leaga de incepu-
turile, minunatului dom, dar povestirea lor, ar mai lungi
calatoria noastrA, pe care ne-am hotarit s'o sfar§im.
SA ascultAm cel putin una, din lumea miraculoasa
a legendelor ce plutesc in jurul acestui grandios monument.
Geniul minunat al poporului, istetimea lui inascutä,
cautA explicatii la toate, care ies din obigruinta. Nu se
putea ca §i strania soar% ce apasa asupra acestui gigantic
monument arhitectual, condamnat sd nu se mai isprá-
veascd niciodata, sA nu fi gasit o explicatie in mintea §i
fantezia poporului.
Legenda spune, ca un Unar arhitect, al cArui nume
a fost ursit sA nu se cunoasca niciodatd, a facut fel
de fel de schite, care de care mai frumoase §i mai
grandioase asupra viitoarei catedrale, a drei piatrA fun-
damentala se pusese, dar nici unul din acele schite, n'a
fost pe placul arhiepiscopului Conrad al Coloniei, nepo-
trivindu-se cu ceiace avea in mintea lui, acesta din urmA.
Desperat, sarmanul arhitect se hotari sa-§i punA capat
zilelor §i se duse deci pe tarmul Rhinului, cu gand sa
se inece.
Inainte insä de a se arunca in apa, el mai incercA
odata sA schiteze un nou plan, and aparu inaintea lui
diavolul, sub infAti§area unui batran.
Acesta II oferi desenul actual al catedralei, cerand
sa-i dea in schimb sufletul. Arhitectul se inspäimântd ;
www.digibuc.ro
174 Laurentia I. Bacalba,gt

totusi avu prezenta de spirit sä cearà un rägaz de gândire,

pânä a doua zi, si se duse de-a dreptul la arhiepiscop,
sä-i cearà sfatul.
A doua zi, intärit prin sfatul ce-a primit, se duse
la locul de intAlnire, unde diavolul n'a intârziat sä se
prezinte, arätându-i din nou desemnul si fâcându-i din nou
propunerea In schimbul sufletului.
In aceiasi clipa insä, arhitectul il lovi cu o relicvd
a sfintei Ursula, in frunte, si-i smulse desenul din ghiare.
Diavolul, dandu-si seama cä a fost tras pe sfoarà, a
sfAsiat la iutealà, cu ghiarele, o parte din desemn si dis-
päru, amenintându-1 si strigându-i : «catedrala pe care tu
mi-o furi, nu se va termina niciodatä, cäci nu numai tu,
dar nimeni, nu va fi in stare sd complecteze planul!»
In urmä, nefericitul arhitect muri de supärare, cAci
In adevär, n'a fost in stare sA complecteze ansamblul.
lstoria insä spune cä prima piaträ fundamentalä a
acestui monument a fost pusä, cu mare solemnitate, la
14 August 1248, de cdtre archiepiscopul de Colonia,
Conrad de Hochstaden.
Construirea bisericei mergea incet si din pricina pla-
nului grandios si din pricina vesnicilor neintelegeri, din-
tre archiepiscopi si locuitorii Coloniei. In 1338 abia o
parte din bisericd fu proprie pentru serviciul religios, iar
la 1447, In turnul dinspre miazA-zi, s'au urcat clopotele.
LucrArile, mergând greu de tot si cetätenii pierzând
nädejdea cA vor mai vedea isprävitä catedrala, dupd planul
primitiv, II fAcura un acoperämânt provizor si In secolul
al XVII si al XVIII-lea, nu s'au ocupat deck de decora-
tiile ei interioare, executate In parte, in stil baroc. VenirA
insä vremuri grele si la 1796, In tirnpul revolutiei franceze,
catedrala din Colonia fu InchisA pentru cult si transformatä
In depozit de furaj, iar la 1816, un ordin al regelui
Prusiei, Frederich Wilhelm al Ill-lea, hotári: «sd se pästreze
-ceeace este in fiintä» dupä ce monumentul fu examinat
de arhitectul Schinkel.
Mai tarziu, arhitectul Ernest Frederic Zvirner, fAcu
planul pentru sAvarsirea edificiului, pe care sucesorul
acestuia, Richard Voigtel, il isprävi ; iar la 15 Octombrie
www.digibuc.ro
 Cdlatorind pe Rhin 173

1880, monumentul acesta grandios, fu inaugurat, in mij-

locul until entuziasm fail margini §i In prezenta 1mpära-
tului §i a printilor germani.
Dar pe cat este de minunat, pe dinafarA, acest edi-
ficiu, ceii profileazA numeroasele lui värfuri indantelate,
pe atät este de frumos, de märet §i de bogat pe dinlAuntru.
Cinzeci §i §ase de coloane sustin acoperAmAntul, ce-a
dat atät de lucru architectilor. Vitrourile, foarte frumoase
§i interesante prin picturile lor unele executate la Mün-
chen, altele la Berlin §i unele vechi de totatrag admiratiunea
vizitatorilor; iar cele opt capele, in cari este subimpArtit
trupul bisericei, strälucesc prin ornamentatie, bogAtia lor
artisticä §i trezesc interesul prin relicvele ce inchid.
In capela Sfintei Agnes putem sA ne InchinAm sar-
cofagiul sfintei Irmgarda. Sarcofagiul este o veche lucrare
in stil gotic.-
In capela Sf. Michel, se desprinde din lumina misticA
a vitrourilor, monumentul In marmurA al arhiepiscopului
Varlam de Juliers §i statuia generalului Hochkirchen, fAcutA
la Florenta, de Fortini.
Tot aci, vizitatorul uimit admirä indelung celebrul
«Dombild» (tabloul din Dom), executat de S'tefan Lachner,
in epoca de strälucire picturalä a Coloniei §i care a fAcut
pe vremuri admiratia entuziastä a iubitorilor §i cunoscA-
torilor de picturd.
In capela celor «trei magi» se afla inmormAntatä,
sub o lespede fail inscripfie, inima Mariei de Medicis.
Apoi se vede la altar, grupa «magilor», inteo parte
epitaful arhiepiscopul Ernest de Bavaria §i in fata,
mormäntul arhiepiscopului Thiery de Moers.
Tot aci se tinea §i pretiosul sarcofagiu, in stil roman,
impodobit de pietre antice gravate, §i in care se aflau
relicvele celor «trei magi» de la rAsArit : Gaspar, Mel-
chior §i Balthazar. Acum sarcofagiul se aflA In tezaurul
catedralei, dimpreunä cu alte obiecte pretioase. Osemin-
tele magilor au fost duse la Constantinopol de cAtre im-
päräteasa Elena. De la Constantinopol au fost duse la
Milan §i dupä distrugerea Milanului, Frederich Barba

www.digibuc.ro
 176 Lauren(ia I. awalbqa

ro§ie le-a dat athiepiscopului Renaud de Dassel, iar acesta

din urrnd le däruise Coloniei.
. Si tot aa In toate celelalte capele: sarcofagii, mo-
numente, picturi, ramAsiti de pioasd §i pretioasä amin-
tire a unui trecut, atat de bogat In evenimente, sau
manifestäri de artä, ì in care autorul, cunoscut sau ne-
cunoscut, a cäutat sd pund tot ce-a putut inchega mai
frumos §i mai minunat: puterea creatoare a geniului.
Dar sä nu päräsim catedrala, pAnd nu vom face o
preumblare pe dud i pe dinAuntru, prin gangul galeriei
de sus a horei, urcAndu-ne §i in turnul de sud. Prive-
li§tea splendida, ce se desfäpard de aci pânâ la Siben-
birgen, va mai desfäta Inca odatä privirile noastre In-
cântate, inainte de a päräsi tärmurile Rhinului fermecätor;
iar preumblarea prin gangul exterior, ne va da o idee
mai lämuritä de caracterul grandios al edificiului.
Interesant de vizitat este §i muzeul Walraf Richartz,
un edificiu in stil gotic englez, construit in a doua jurnd-
tate a secolului al XIX. Acest mqieu contine o sumA de
sAli de *turd veche §i modernä, estampe, obiecte antice,
curiozitäti, etc. §i se datore§te bunAvointei unui locuitor,
din Colonia, numit Richartz, care a dat o sumd necesard
pentru clädire i a cAlugArului Ferdinand Walraf, care a
donat cele dintAi obiecte §i picturi pentru muzeu.
Inaintea muzeului se vAd ridicate in bronz, statuele
aeestor doi fondatori.
* *
Colonia, ca §i toate oraple se imparte in vechiul
§i noul ora§, altstadt und neustadt.
In vechiul oras intAlnim primeiria (Rathaus) un
edificiu interesant, datänd din diferite secole §i ridicat
pe temelia vechiului pretoriu roman ; Gfirzenich o
clädire, foarte interesantd prin constructia ei §i care a
fost clAditA pe la 1441 numai pentru gAzduirea oaspetilor
de seamä ; biserica Sf. Maria din Capitoliu ce se
numqte astfel deoarece se crede cA in acel loC a fost
un capitoliu roman ; Templerhaus un vechiu edificiu
roman, ce serve§te azi ca local Camerei de comert; bise-

www.digibuc.ro
 INknorind p( Rhin I 77

rica Sf. Martin cel Mare; Sfanta Cecilia, Sf. Pantaléon,

Sfintii Apostoli, Sf. Gereon, Sfanta Ursula,l) Sf. Andrei
§i St. Cunibert, etc ; iar j partea noua a ora§ului : Ring-
strasse, cu noile cartiere, gradini minunate §i foarte fru-
moase constructii moderne ; Opera, Muzeul industrial,
Karoliner-ring §i frumosul Sachsenring cu vile incan-
tAtoare §i promenade curate i ingrijite i cate §i mai
cate alte strAzi, biserici, localuri, vile, statui i gradini,
pe unde ne-ar trebui zile §i sAptAmani Intregi, ca sA
preumblu pe iubitii mei tovarA0 de cAlAtorie. Si cu catA
bucurie n'a0 fi fAcut aceasta, dacA eu insumi, atunci,
and mi-a fost dat sA vAd minunata Colonie, n'a0 fi
fost nevoitä sA trec cu iutealA de sbor.
SA mai intrAm putin in grAdina zoologick sA ne preum-
blAm apoi prin frumoasele ei cArAri ingrijite, sa-i admirAm
colectia rernarcabilA de animale, frumoasa grAdinA bota-
nicA, numitä : «Flora» cat §i aquarium-ul bogat §i variat.
Multumiti de cate-am putut vedea i cunoate, chiar
aa pe fugA cAlAtort grAbiti i plecati la drum fArä
rezerva necesarA de bani, pentru ca sA putem sta cat
am vrea i cat ar trebui, in asemenea locuri i localitAti
sA ne wzAm pe o bancA In una din grAdinile din acest
minunat Ring, ce descrie in jurul oraplui un semicerc
de ase Km., uncle randuiala §i frumosul urban te cuce-
rqte §i sa ne odihnim putin, cAci ni se cade doar acest
popas, dupa atata drum §i obosealA.
Aici ne vom putea reculege, ImpAcandu-ne cugetul
cA trebue sA pArAsim atat de iute §i fall a cunoa§te
amAnuntit acest punct terminus al cAlAtoriei noastre, ce
ne-a atras mereu ca o vrajA.
Adio Rhin! Adio sfantA, vechie Colonie unde totul
pare cA sA imp1ete0e din vrajA §i miracol. N'am putut
afla nici toate minunatele legende ce sunt legate de tre-
cutul §i fiinta ta, de frumoasele, impresionantele biserici,
Biserica adorala pentru sacro-santa ei patroana i penh-u numeroasele
sfinte relicve ce contine. Sf. Ursula, fica unui rege, ce stapanea parte din
Marea Bretanie, nedominata de Romani, a primit, martirul prin secolul al
treilea, dimpreuna cu 11.000 fecioare, ce-o insoteau in trecerea ei prin Co-
Ionia, uncle au fost toate asasinate si marlirizate de barbarli pagani. Relic-
vine acestor martire, cat si mormantul Sf. Ursula, se ea in aceasta biserica.

Larentia I. Bacalbaa. Cálätorind pe Rhein 12

www.digibuc.ro
178 Laurentia 1. Bacalbafa

cat i mai ales de superbul, magnificul Dom ; n'am

cunoscut nici unul din muzeele tale, pline de pânze ce-
lebre, de sculpturi, de nenumArate opere de artä, de
tot felul, de antichitati pretioase §i interesante !
Aceste toate au rAmas pentru o alld data', care n'a
mai venit, dar care, doresc, sä vie cat mai iute pentru
cetitorii mei, cari n'au fAcut incA, deck acest drum de
vorbe §i pove§ti cu mine.
Si acum, cAnd ceasul despArtirei a sunat pentru noi,
nu ne-a mai rAmas decât, tot ad, pe Ring, unde ne-am
apzat sd facem cel din urmA popas al cälätoriei noastre
inchipuite, incet, incetinel, In adierea zefirului §i In mur-
murul nedesluit al multimei sä Warn ochii sà-§i
Inchidä pleoapele obosite, ca In ascultarea unui basm
ce-a tinut prea mult, poate, pentru ca sA ne trezim de
odatA In scumpa §i iubita noastra patrie, ca dintr'un vis,
fiecare pe la vetrele de unde am plecat, umblAnd i
robotind dupä treburi, ca §i cum nici o clipä nu ne-am fi
despArtit de viata noasträ cea de toate zilele.

SFÂRSIT

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
Peens
Cel lâto rind pe Rhin. Scurtà privire geograficA
Heidelberg k 44 .....
i istoria,
La Mayenta. Legenda lui Pratienlob si a lui Rabi Abraham 18
9

Dela Mayenta spre Radesheim, Legenda ruinelor castelu-

lui Rüdesheim . . . 26
Dela Radesheim la Bingen ci Maaseturm. Legenda caste-
lului Maüseturm . 32
Niedervald cl Rheinstein, Legenda castelului Rheinstein 39
Intre Assmannshausen ci Lorch, Legenda ruinelor caste-
lului Lorch . . . . . . . . 50
Intre Bacharach ,s1Pfalz. Legenda castelului Pfalzgrafenstein 65
Dela Caub la Obervesel. Legenda castelului Gutenfels . 72
Obervesel, Legenda stancelor 4iDie Sieben Iungfrauen» . 83
Lorelei, Lrirlai. Legenda stâncei Lore-Lei 93
Intre St. Goar, St. Goarshzusen ci Boppard. . . . 100
Mai departe spre Boppard, Legenda Castelelor Gemene
si a mfinästirei Bornhofen 106
Dela Boppard la Coblentz ,Leken5la mânastirei Marienburg 101
De la Boppard la Coblentz. Legenaa lui Venceslaus . . 117
De la Boppard la Coblentz*." . . . . . 124
Dela Coblentz la Nearvied Remagen
Vederea ora,sului Remagen . , . . . . ..... .
La Roland'seck. Legenda ruinelor Rolandsbogen . . .
131
137
143
Dela Roland'seck spre Bonn. Legenda ruinelor Drachenfels 153
Bonn . . 159
Colonia 166

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro