RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
patogeni
Rolul asistentei
 recolteaza analizele la indicatia medicului
 respecta orarul recoltarilor
 pregatirea psihica-informarea pacientului
 fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in
functie de recoltare
 pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
 efectuarea tehnicii cu professionalism
 completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si
prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data
recoltarii
 etichetarea produsului
 transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii
cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE
LABORATOR

1
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :

B
Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in
bolile de sange.
Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice
din compozitia lor.
Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.
Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.
Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.
Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

2
 RECOLTAREA SANGELUI

Sângele se recoltează pentru examene:

- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice -cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului
Recoltarea se face prin:
 punctie capilara
 puncţie venoasă
 puncţie arterială
Recoltarea cu  material pentru punctie venoasa
sistem  holder +ac steril;vacutainere
vacutainer
 formular analize pentru laborator
 recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
 bandaj adeziv pentru locul punctiei
 recipiente pentru colectarea deseurilor
Conţinut/anticoa
Tip de vacuum Tip de examene
gulant
capac roşu fără aditivi, fără examene biochimice, serologice, determinare de grup
anticoagulant sanguin
capac mov EDTA hematologice, HLG
capac negru citrat de Na VSH
capac albastru citrat de Na Hematologie, timp de protrombină, factori ai
coagulării
capac verde heparină biochimie, electroliţi, hormoni, gaze arteriale
capac galben citrat de dextroză hemocultură pentru germeni anaerobi
capac gri hemocultură pentru germeni aerobi
Efectuarea puncţiei
   - se spală mâinile şi se pun mânuşile;
   - se pregătesc vacuumurile, se etichetează;
   - se alege locul: venele de la plica cotului (vena mediană, cubitală, vena cefalică şi
bazilică); venele antebraţului şi cele de pe faţa dorsală a mâinii folosind ace mai
mici;
3
   - se selectează venele uzuale;
   - dacă venele nu sunt vizibile, se procedează astfel:
    → se încălzesc aplicând o compresă caldă sau se masează braţele;
    → se balansează braţele în jos (sub nivelul inimii) câteva minute pentru a se
umple venele;
    → se loveşte uşor cu indexul fosa anterocubitală;
   - se pune materialul de protecţie sub braţul pacientului pentru a nu păta patul cu
sânge sau dezinfectant;
   - se palpează vena aleasă cu indexul (nu cu policele pentru a diferenţia de arteră);
   - se pregăteşte vacuumul prin îndepărtarea capacului necolorat al acului dublu
(care acoperă partea de ac în înveliş de cauciuc/prin răsucire uşoară;
   - se înşurubează bine în holder;
   - se verifică poziţia braţului care trebuie să fie îndreptat în jos;
   - se aplică garoul la 5 - 8 cm deasupra locului puncţiei;
   - se face dezinfecţia locului cu mişcări circulare de la centru spre periferie (evitând
transportul germenilor spre locul înţepăturii);
   - se lasă să se usuce sau se şterge cu un tampon;
   - se îndepărtează capacul colorat al acului dublu
   - se fixează vena aplicând policele mâinii nedominante la 2-3 cm. sub abord pentru
a evita accidentele determinate de mişcarea bruscă a pacientului;
   - se introduce acul în venă cu bizoul în sus, orientat oblic sub un unghi de 10-
30grade în funcţie de calibrul şi profunzimea venei;
   - după intrarea în venă se constată scăderea rezistenţei la înaintare şi se pătrunde în
lumenul vasului 1-2 cm.;
   - se alege primul tub şi se împinge în holder apăsând cu degetele mijlociu şi
arătător pe marginea holderului până ce partea acului dublu dinspre tub străpunge
diafragma de cauciuc a capacului tubului (acul trebuie să înţepe zona centrală a
capacului);
   - vacuumul din tub extrage din venă cantitatea de sânge prestabilită;
   - se îndepărtează garoul (nu se lasă mai mult de 1 minut);
   - când primul tub este plin şi sângele nu mai curge, se scoate din holder şi din ac
(apăsând cu degetul mare bordura holderului);
   - se umplu cu sânge celelalte tuburi conform recomandării şi respectând schema de
recoltare;
   - tuburile cu anticoagulant se răstoarnă cu mişcări lente pentru a realiza un
amestec omogen.
    Observaţii:
 În timpul recoltării, tuburile sunt menţinute cu capacul în sus.
 Conţinutul tubului nu trebuie să atingă capacul sau capacul acului pe durata veno-
puncţiei.

4
  Braţul pacientului trebuie să fie plasat în jos.
  După umplerea ultimului tub, acul se scoate din venă.

Ordinea de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
 utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se
recolteaza probe de sange
 evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
 dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril
imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre
exterior
 dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare
(daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);
 la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a
asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a
compresiei 2-3 minute);
 formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele
pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care
indica analizele.
 fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
 a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate
produce hemoliza.
 acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea),
indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la
reziduuri intepatoare sau taietoare.

Examene hematologice
Test Mod de recoltar Valoare normala/unitate de
Pv=punctie venoasa masura
5
 Pc =punctie capilara
 Hemoleucograma cu pc
formula pv.cu holder+ac in
leucocitara vacutainer dop mov (contine
EDTA)
sau
cu seringa 2ml-
2ml sange/EDTA
 Hemoglobina(Hb) B:13-17g/100mL
“ F:11-15g/100mL
 Hematocrit (Ht) “ B:42-48%
F:40-43%
 Eritrocite (H) “
(hematii,globule rosii) 4 000 000-6 000 000/mmc
 Leucocite (L) “ 4000-10000/mmc
(globule albe) >leucocitoza
>leucopenie
 Formula leucocitara “  Granulocite neutrofile
- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-
250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-
4800/mmc
 Limfocite=25-30/%;1200-
2400/mmc
 Monocite =4-8%;300-
640/mmc
 Eozinofile =1-3%;100-
200/mmc
 Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc
 Trombocite “ 150 000-400 000/mmc
 VSH(viteza de sedimentare a pv fara staza; F:1h=2-12mm;2h=12-20mm
hematiilor) vacutainer dop negru(cu B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
citrate de Na)
sau
cu seringa 2ml
-1,6mlsange/0,4ml citrate de
sodium 3,8%

 Teste de coagulare:

 APTT(activitate partial a pv.vacutainer 25-35”

tromboplastinei tisulare dop bleu
 Timp Quick “ 13-15”
sau
cu seringa de 5ml cu ac sterile-
 Timp Howel 4,5ml sange/0,5ml citrat de
sodiu 1-2minute

6
  IP(Indice de protrombina) “ 85-100%
 Fibrinogen 200 -400mg/dl
 Timp de sangerare –TS pc 2-4minute
este timpul care se scurge din
momentul inteparii lobului urechii sau
pulpei degetului pana la oprirea
sangerarii
 Timp de coagulare-TC pc 5-8minute
este timpul scurs de la recoltare(punere
pe lama) pana la coagularea picaturii

Hemoleucograma completa( HGL)

 RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange
 WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange
 HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange
 PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite
 HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente
 numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
- neutrofilele(NEU)
- eozinofilele(EOS)
- limfocitele(LY)
- monocitele(MO)
- basophile(BAS)
indici eritrocitari :
 volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
 hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);

 concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);

 largimea distributiei eritrocitare (RDW)

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)

  Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru

7
sau
 seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
 pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
 citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
 materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.
Tehnica
 se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinându-se 0,4ml;
 se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml;
 continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
 proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0, astfel încât
coloana de sânge sa fie continua;

 se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;

 citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs
de o ora (mm/ora).
Valori normale:
• barbat: 1 – 10 mm/ora;
• femeie: 2 – 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;
• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).
Variatii patologice:
• Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut,
tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
• Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

SANGE -BIOCHIMIE

8

Test
 Uree
 Creatinina
 Acid uric
 Glicemie
 ALT/TGP
TGP(transaminaza glutam piruvica)
ALAT/ALT(alaninaminotransferaza)
 AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica)
ASAT/AST(aspartaminotransferaza
 GGT-gama GT
 Ionograma(dozarea ionilor)
 Trigliceride
 Colesterol
 HDL”colesterol bun”
 LDL”colesterol rau”
 Bilirubina totala
 Bilirubina directa
 Bilirubina indirecta
 Fosfataza alcsalina
 Magneziu
 Rezerva alcalina
 Amilaza
Valori
Mod de recoltare normale/unit.mas.
p.v. vacutainer cu dop rosu 15 -45 mg/dl
(fara anticoagulant)
“ 0,6 -1,2 mg/dl
“ 1,5-7mg/dl
“ 65 -110 mg/dl
“ 9-52/U/L
14-36U/L
“ 0-40U/L
“ Cl -98 – 107 mmol/l
K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145 mmol/l
Ca-85-110/mmol/L
“ 40-165mg/dl
“ 120 - 200 mg/dl
F:45-65mg%
B:35-55mg%
<150mg%
“ 0-12mg/L
0-3mg/dl
0-11mg/dl
“ 38-126/U/L
“ 1.70-2.70mg/dl
“ 22-29mmol/l
“ 25-110/U/L
9
 RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA
GLICEMIEI.
Materiale necesare manusi
 glucometru portabil
 paduri alcoolizate
 comprese tifon
 bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de
citire, baterie etc)
Recoltarea:
 confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua
analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-
i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
 se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie
pentru nounascut)
 se spala mainile bine si se pun manusi
 daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde,
umede timp de 10 minute
 se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa
 se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se
punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida
 dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se “stoarca” locul,
pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
 se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului,
asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului
 dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste
sangerarea
 dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
 se noteaza rezultatul , data si ora.
 se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate
obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din
seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange
 daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze
singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un
ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt
valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

10
 HEMOCULTURA:

Definitie  introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen

bacteriologic
-identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
-o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are
Scop febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata)
-o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta

Materiale necesare:  garou

 manusi sterile,masca faciala
 paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
 seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
 camp decupat steril
 3 sau 4 ace sterile
 recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob
 formular cerere analize laborator
 recipient pentru transportat analizele
 comprese
 bandaj adeziv
 etichete
 tavita renala
Pregatirea echipamentului:
 se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de
cultura.

Recoltarea:  confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia

si a nu se lua analize la un alt pacient).
 se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de
cooperarea sa.
 se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange
la intervale diferite de timp.
 se spala mainile bine si se pun manusi sterile
 se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru
punctie
 se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu
alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru
spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei
punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.

11

Evaluarea rezultatelor
Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTEC
 dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de
punctionare
 se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana
la 6 ml pentru copil
 se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al
recipientul cu mediu de cultura
 se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
 se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la
adulti si 2 ml pentru copil
 se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele
pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a
indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii,
specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de
diagnostic.
 se transporta imediat la laborator
 se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice,
separate
 Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea
cantitatii de sange venos care trebuie recoltata pentru a se asigura
raportul optim sange/mediu ce consta in 10 ml sânge venos sau 5
ml sânge venos la 50 ml mediu de cultură (1/5 - 1/10).
o normal-hemocultura negative
o patologic –se identifica germeni patogeni;
o se efectueaza antibiograma
12