Tehnici de meditatie si practici ale trezirii

spirituale � Marc de Smedt

Traducere de GEORGE ANAN1A -Univers enciclopedic Bucuresti, 1998

Ilustratii de BARBARA CREPON
� Marc de Smedt, Techniques de meditation etpractiques d'e'veil s Albin Michel S.
A., 1983
Calatoria
interioara.........................................................................
.............................................5

Iluzie a realitatii si realitate a

iluziei............................................................................
...............7
Trecutul meu �mi alcatuieste
prezentul..........................................................................
.........8
Creierul ?
Necunoscut.........................................................................
..................................10
A �nvata sa
existi.............................................................................
......................................13
Sa metaprogramam biocomputerul
omenesc........................................................................13
Sa g�ndim cu
trupul.............................................................................
.................................13
Sa ne deschidem fiinta spre
noi................................................................................
.............14
dimensiuni ale
fiintei............................................................................
.................................14
Efecte psihologice ale
meditatiei.........................................................................
.................15

Meditatii zilnice sau arta de a te

bucura.............................................................................
.......16

de clipa
prezenta...........................................................................
.............................................16
Cunoaste-te pe tine �nsuti
si.................................................................................
.................16
Relaxarea �n
tacere.............................................................................
...................................16
Relaxarea cu
muzica.............................................................................
................................17
Postura
dreapta............................................................................
..........................................18
Respiratia
ritmata............................................................................
......................................19
Salutul............................................................................
.......................................................20
Constiinta
simturilor.........................................................................
....................................21
Contemplare: sa stii uneori sa
te.................................................................................
..........21
pierzi �ntr-un singur
lucru..............................................................................
.......................21
Postul.............................................................................
........................................................23
Baia de
purificare.........................................................................
.........................................24
Vihratia-
culoare............................................................................
........................................25
Sa fii
atent..............................................................................
...............................................29

Traditia
evreiasca..........................................................................
............................................30
Arborele
Sefirotic..........................................................................
........................................30
Microcosmosul......................................................................
................................................35
In �ncheierea capitolului de fata, iata doua povesti hasidice care sunt �n ele
�nsele doua
meditatii:.........................................................................
......................................................36

Unde ai
ajuns?.............................................................................
......................................36
Rugaciunea.........................................................................
...............................................37
De
meditat............................................................................
.................................................38
Devenirea meditatiei
crestine...........................................................................
.........................39
Mesaje din
vremuri............................................................................
...................................43
Sf�ntul
Bernard............................................................................
.....................................43
Bossuct............................................................................
..................................................44
Sf�ntul loan al
Crucii.............................................................................
...........................44
Norul
necunoasterii......................................................................
.........................................46
Deschiderea
tacerii............................................................................
....................................47
Metode ale Caii �n
Islam..............................................................................
.............................49
Popasurile �ntelepciunii dupa
Rumi...............................................................................
.......51
Capcane si ispite ale
Caii...............................................................................
.......................51
Muzica
sacra..............................................................................
...........................................55
Traditii privitoare la
sama...............................................................................
......................56
Legalitate si ilegalitate a
samei..............................................................................
...............57
Folosirea
s�ntei.............................................................................
........................................58
Instrumentele
muzicale...........................................................................
..............................59
Aspectele
samei..............................................................................
.......................................59
Putere de �ntelegere
(fahm).............................................................................
..................60
Agitatie (harakat) si Extaz
(wajil)............................................................................
.........60
Diferitele tipuri de
extaz..............................................................................
.....................61
Miscarile de
dans...............................................................................
...................................61
De
meditat............................................................................
.................................................63
Practicile Yoga ale traditiei
indiene............................................................................
..............63
Facultatile
corpului...........................................................................
....................................64
Cele patru izvoare ale nefericirii si cele opt grade ale
eliberarii...........................................66
Posturile:
asane..............................................................................
.......................................68
Salutarea
soarelui...........................................................................
.......................................68
Postura de
meditatie..........................................................................
....................................69
Pranayama: controlul
suflului...........................................................................
....................70
Kapalabhati: Curatirea
craniului..........................................................................
.................72
Mantrele...........................................................................
.....................................................73
Smavritti
pranayama..........................................................................
...................................76
A stap�ni calul
nebun..............................................................................
..............................76
Obstacolele mentale �n calea
meditatiei.........................................................................
.......78
Trezirea
chakrelor..........................................................................
.......................................80
Maithitna sau Yoga
dragostei..........................................................................
.....................83
Puterea lui
Kundalini..........................................................................
..................................84
Puterile fara
putere.............................................................................
...................................88
Aceasta fericire la care
aspiram............................................................................
................89
Stiinta
�ntelepciunii......................................................................
.........................................90
Sa ne realizam �n timpul
vietii.............................................................................
.................92
De
meditat............................................................................
.................................................92
Buddha si preceptele
lui................................................................................
............................93
Postura celui
trezit.............................................................................
....................................95
Exercitiu de aplicare a atentiei la
corp...............................................................................
...96
Meditatie asupra
carcasei...........................................................................
...........................97
Reflexul
imaginii...........................................................................
........................................98
Singur �n
grota..............................................................................
.........................................98
De meditat � Cuvinte ale lui
Buddha.............................................................................
.....100
Meditatii
taoiste............................................................................
...........................................101
Un exercitiu de gimnastica
taoista............................................................................
..........105
Pozitia de
meditatie..........................................................................
...................................106
Respiratia
ritmata............................................................................
....................................107
Orele
yang...............................................................................
............................................110
Nu uita de
tine...............................................................................
......................................111
Taoistii si practicile
sexuale............................................................................
....................111
De
meditat............................................................................
...............................................115
Calea ramurii
Hinayana...........................................................................
...............................116
Tehnica
Anapana............................................................................
.....................................117
Vipasana...........................................................................
...................................................117
Cele zece conceptii asupra
introspectiei......................................................................
.......120
De
meditat............................................................................
...............................................121
Tehnici
tibetane...........................................................................
............................................121
Regulile
meditatiei.........................................................................
.....................................124

1. Concentrarea cu respiratie
libera.............................................................................
........124
2. Concentrarea cu respiratie
ritmata............................................................................
......124
3.Concentrarea fara
obiect.............................................................................
.....................125
1. Sa tai radacina
g�ndirii...........................................................................
.....................125
2. Sa nu reactionezi la
g�nduri............................................................................
............125
3. Sa ajungi la starea fireasca a
spiritului........................................................................1
25
Cele cinci
obstacole..........................................................................
..............................126
Cele noua etape ale
meditatiei.........................................................................
...............126
Cele sase
forte..............................................................................
...................................127
Cele patru activitati
mentale............................................................................
...............127
Cele zece etape succesive ale
concentrarii.....................................................................12
7
Calea Diamantului:
Vajrayana..........................................................................
..................129
Ce este �nsa mandatai -
Mandala............................................................................
.............130
Structura unei
mandale............................................................................
........................131
De
meditat............................................................................
...............................................135
Practica
Zen................................................................................
.............................................136
Zazen: meditatia
asezat.............................................................................
..........................138
Kin hin:
mersul.............................................................................
.......................................140
Postura st�nd �n
picioare...........................................................................
..........................140
Efecte psihofiziologice ale Zazen-
ului...............................................................................
.142
Koan-urile si Satori-
ul.................................................................................
........................142
lata o multime de koan-uri
istorice...........................................................................
..........143
Spiritul artelor
martiale...........................................................................
............................145
C�ntarea
sutrelor...........................................................................
......................................148
San Do Kai: Uniunea dintre esente si
fenomene.................................................................149
Alte texte
fundamentale.......................................................................
...............................150
Shin Jin Mei, poemul credintei �n
zazen.........................................................................150
Extrase din
Fukanzazenji.......................................................................
.........................151
De
meditat............................................................................
...............................................154
Ce e
prostia?...........................................................................
.........................................154
Relatia cu
realul.............................................................................
.........................................155
A desface nodurile
corpului...........................................................................
.....................155
Sa �nveti sa-ti desfaci nodurile corpului
tau........................................................................157

lntorc�ndu-mi atentia spre �nauntru, ascult ce se petrece de cealalta partea

timpanului. Atunci aud inima care bate, s�ngele care vuieste, rasuflareacare urca
si coboara. Ma avant mai ad�nc, sunt s�ngele ce se t�raste de-alungul arterei, ce
se varsa in mlastini purpurii, apoi, �nca si mai ad�nc, seaduna �n drenul venei;
intru �ntr-una dintre celulele inundate �n revarsarea
lui, amiha ce ignora ceea ce se �nt�mpla �n jur, nu stie ca in ansamblu �iapartine
si din pricina asta �mi va supravietui, libera de orice prejudecata,
inser�ndu-se, aiurea, �ntr-un alt lot. Atunci, am identificat cu aceasta
calitate anonima, devin nemuritor.

Uneori ma �ntreb ce secret incredibil ascundem �n noi. Ce destin

nebunesc contin genele noastre. Un destin aflat dincolo de istoriapam�ntului si a
erelor, un destin fata de care �nsusi mersul
galaxiilor nu �nseamna dec�t o miscare printre altele.

Calatoria interioara

Cartea de fata a aparut, mai de mult, sub titlul Cincizeci de tehnici de

meditatie.

Pentru prezenta editie de buzunar, revazuta si completata, am preferat sarevin la

ideea initiala si sa intitulez aceasta sinteza fara a mentiona cifre.
Lucrarea mea �ncearca sa va faca a �mpartasi un profund interes fata deniste
practici milenare,care �nca �i vorbesc fiintei omenesti de astazi si care�i arata
drumul ce o va face sa se autodepaseasca, sa-si largeasca viziuneasi sa �nteleaga
realitatea lumii ei. Totodala lucrarea mea porneste de la odorinta de
demistificare: prea multe secte si prea multi guru le propunadeptilor lor un
Paradis pierdut, o Nirvana eterna, fericirea ideala, o
zadarnica escapada �n visul astral si �n muzica sferelor. Or �n �nsasi
esenta religiilor si �n ceea ce spun marii �ntelepti, marii mistici siadevaratii
maestri, nu e vorba niciodata de asa ceva; ei toti
preconizeaza o aventura interioara, nicidecum despartita de
viata, ci, dimpotriva, ad�nc �nradacinata �n ea. �n noi �nsine se
gaseste adevarul, �n noi se gaseste raspunsul la toate �ntrebarile,
�n noi descoperim �cine sunt ?�, �ce caut aici ?� si �ce-i de
facut?".

Unul dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha si ultimul lui stat a

fost: �Fiti-va voua �nsiva propria faclie.'' Iar pentru Hristos,

�mparatia nu era nici viitoare, nici �n ceruri ci ��nlauntrulvostru". Sa meditezi
�nseamna sa le deschizi fata de tine, fata de
realitate, fata de celalalt, de lume, de Cosmos.
Toate epifenomenele pe care le vedem actualmente izbucnind si capat�ndproportii
(droguri,secte, neoromantism si neomisticism...) ascund o nevoieprofunda. O lipsa
esentiala. De unde si cautarea, prin orice mijloace, aunei �nvataturi care sa
treaca dincolo de cadrul meschin al cotidianului si
sa permita transcenderea Iui, cautare a fraternitatii �ntr-o comunitate ce-
sianalizeaza drumul, nevoie de practici corporale care sa ne calauzeasca, sane
adune laolalta. P�na acum am fost necontenit dezamagiti de bisericileoficiale care,
asemeni Bisericii catolice, au �nchis necesitatea de traire a
absolutului �n structuri rigide s� sclerozate, �n dogme �ncremenite care numai vor
sa spuna nimic, �ntr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor,
dupa expresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, �nprezent
�n interiorul anumitor secte.
Atentie, sa nu gresim. Calatoria interioara, atractia fata de sacru nu
sunt o �ntoarcere �n p�ntecul matern, �nlocuit prin constr�ngerealinistitoare a
unui grup. Este vorba,cu totul dimpotriva, de a netrezi, de a renaste la viata, de
a dezvolta potentialitatile proprii
fiecaruia, tin�nd seama de diferentele dintre noi; de a evolua si
nu de adormi �ntr-un vis proiectat asupra realitatii. Iar notiuneade interior nu
poate �n nici un caz, sa faca abstractie de aceea deexterior: fiindca am�ndoua se
contopesc una �ntr-alta,
indisociabil.

Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a caror rezolvare

�i revine lui �nsusi. Nici un sistem nu o va face �n locul nostru. Viziunea
noastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba
lumea si actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea
problema a libertatii. Libertatea trebuie cucerita de fiecare, si nu �nseamna

o conceptie egoista sa spui asta; fiindca o fiinta echilibrata, �n deplinaposesie a

mijloacelor sale, o fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prismadeformanta a
fantasmelor si angoaselor proprii are o influenta beneficaasupra oamenilor din jur.
Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordonezefiinta, sa ne
stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile deobicei dispersate si ne �ngaduie
sa mergem si mai departe, sa neextindem constiinta la infinit. De milenii �ntregi
au fost create pentru
aceasta si pentru aceia, �n cele din urma putini, care le �nteleg.
Tin sa subliniez ca nu exista aici vreo dorinta de supraomenesc; �nainte dea vrea
sa devii mutant, trebuie sa-ti regasesti conditia normala, originara.
Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen si p�na la urma de toti
misticiiadevarati duc la o linistire a ceea ce voi numi excrescentele Ego-
uluinostru, acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, �nsetat de putere si
care ne pricinuieste at�tea rele. Educatia, societatea, proiecteaza cu
privire la noi o imagine conforma unui model ce se schimba o data cuepocile si
locurile. Or, important este sa ne regasim Eul adevarat, radacinanoastra, si sa
crestem pornind de la acest fundament intim �nscris �n
genele noastre.

Si unde apare Dumnezeu �n toate astea, Dumnezeu, Allah,

Buddha, Brahma...cuvinte diferite pentru a vorbi de un acelasi
lucru. Nici o legatura cu mosneagul barbos, atotputernic, tron�nd�ntr-un cer fad si
�nconjurat de �ngerasi trandafirii. Nu stiu ce esteDumnezeu. Fiinta suprema,
originea vietii, viata �nsasi, si
moartea, alfa si omega? Sudistii spun: fiecare fiinta are specificullui Buddha.
Intr-adevar, fiecare fiinta traieste, �ntreg Universuleste miscare. Ce anume
�mpinge la dans atomii si particulele? Cucat stiinta avanseaza cu at�t limitele ei
explodeaza la infinit. Din
ce suntem facuti? Cine locuieste �n acest �nvelis de carne? Ce
energie? Pentru ce nasterea, pentru ce moartea? Tot at�tea
�ntrebari fara raspuns. Dumnezeu este Necunoscutul. Dincolo de ce
se afla �n noi. Acea forta care ar trebui sa ne faca sa ne depasim fara�ncetare,
care se opreste, se �ntrerupe, spune un koan Zen. Ma simt la felde agnostic ca si
Malraux, care avea simtul sacrului si al omenesculuinevr�nd sa se �nchida �n
categorii, si care spunea ca secolul urmator va fimetafizic sau nu va fi deloc.Or,
viitorul se creeaza �n fiece clipa a
prezentului.
Pe parcursul calatoriilor mele �n Orient am fost surprins sa vad cu c�tainsistenta
maestrii spirituali ziceau ca acum trebuie sa divulgam
�nvatatura ascunsa, secreta, rezervata p�na �n prezent adeptilor,
discipolilor; sa-i facem cunoscuta existenta, ca si c�nd am fi presati detimp, ca
si c�nd niste culturi muribunde, uneori aflate �n exil, ar dori sa �itransmita
omenirii �n pericol �nsasi esenta mesajului lor, pentru ca aceia
care pot auzi sa auda. Si sa actioneze. Sa se trezeasca. Iar prezenta
calatorie prin c�teva practici nu poate sa se deschida dec�t printr-oreflectie
prealabila asupra unui concepti difuze: acela al realitatii. Fiindca�n ceea ce se
cheama meditatie este vorba, �ntr-adevar, de asa ceva,
numai de asa ceva.

Iluzie a realitatii si realitate a iluziei

�Un obiect nu e ceea ce ziceti voi ca e... Este mult mai mult. Este un
ansamblu �n sensul cel mai larg al cuv�ntului. Un scaun nu e un scaun. E ostructura
de o complexitate de neconceput, din punct de vedere atomic,
electric etc. Prin urmare, a-l g�ndi ca pe un simplu scaun constituie ceea
ce Karybski numeste o identificare. Totalitatea acestor identificari �i
produce pe cel nevrozat, pe cel ne�ntreg la minte, pe cel dement."

A.R.VANVOGT
Oricare dintre noi este nascut �ntr-o anumita celula a civilizatiei si-si duce

existenta �nauntrul limitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului,

poatelargi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu
vechileobisnuinte. Bachelard, acest �ntelept, spunea ca �un suflet plin de
obisnuinte este un suflet mort" si ca �tot ceea ce este important se face�mpotriva
a ceva": afirmatii verificate prin experienta si prin �nsasi istoriaomenirii,
�ncatusarea �n rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al
sigurantei, aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza
fiinta. Si invers, efortul de depasire, vointa de libertate si deschidere
interioara, nevoia instinctiva de a te elibera din constr�ngerea
tabieturilorsterilizante �ti �ngaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza
sidisponibilitatea, si dimensiunile actiunii tale �n aceasta lume.
Dar Aldous Huxley, �ntreb�ndu-se cum ar putea omul sa continue a sebucura de
binefacerile civilizatiei �nauntrul careia este �nlantuit, fara a se
lasa. �n acelasi timp, abrutizat si intoxicat de otravurile acesteia, amintestede
dificultatea majora: ��ntre fiecare constiinta omeneasca si restul lumiise ridica o
bariera invizibila, o retea de structuri traditionale, de notiunisenzatii.
de idei deja uzate care s-au prefacut �n axiome, de vechi
sloganuri socotite drept revelatii divine. Ceea ce vedem prin ochiurile
plasei nu este niciodata, bine�nteles, lucrul �nsusi, imposibil de cunoscut,
�nmajoritatea cazurilor nu este nici macar lucrul asa cum se impunesimturilor
noastre, asa cum provoaca din partea organismului nostru oreactie spontana. Ceea ce
asimilam si ceea ce ne provoaca reactiile esteun curios amestec de experienta
imediata si de simboluri conditionate decivilizatie, de impresii senzoriale si de
idei preconcepute cu privire la tot ceimplica natura lucrurilor..."
�n ce masura suntem constienti de universul imediat �n care traim? Si
acest univers nu ne �nr�ureste, nu ne conditioneaza? Ba da, fireste, si
p�na �ntr-at�ta �nc�t, fara sa ne dam seama de asta. iata-ne nu prizonieri,
fiindca e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci
�ncetul cu �ncetul robotizati de masinaria �nconjuratoare. Sistemul culturalda
nastere unui mesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleazafiinta; faptul
ca acesta din urma este favorabil sau daunator nu
influenteaza dec�t �n mica masura actiunea lui �n profunzime � adevarat
foraj. Sa fie oare �n toate astea ceva foarte abstract? Nu. Experienta.
Adica, �ntr-o buna dimineata, sa-ti gasesti calmul. Mai �nainte o noapte desomn
linistit, apoi trezire fara graba, baie, sedinta de relaxare, respiratie
siconcentrare. Fara probleme �n minte; sa te simti �n ordine, senin. Pe urmasa-ti
petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport, �nt�lniri,
lume, discursuri si contradiscursuri... Seara sa opresti totul, sa te izolezi.
Sa meditezi. Sa treci �n revista. Rccipientul-corp, golit dimineata, este
acum plin, �ndeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea
eficienta,esentiala,ocupa foarte putin loc. Restul e
teatru,agitatiedezlantuita,spectacol de marionete si parada. Nimic nu s-a petrecut
exactasa cum ne asteptam, timpul s-a diluat �n meandrele limbajului si alepretinsei
comunicari. Si asta zi de zi.

Trecutul meu �mi alcatuieste prezentul

Daca prezentul meu se repeta la nesf�rsit conform acelorasi scheme

culturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalti se
subtiaza �n contact cu mecanica sistemului si a microsistemelor sale, daca
timpul curge dar energia interioara se �nv�rteste �n loc, ce se �nt�mpla?
Trecutul nu �mi alimenteaza �n mod constructiv fiinta, miscarea devine
agitatie, g�ndirea se transforma �ntr-o serie de locuri comune, de �se
spune" si de false probleme; emotivitatea creste, atentia se fixeaza
asupradetaliilor apoi se destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte,
onesf�rsita succesiune de munti. sistemul nervos se �ncordeaza, sistemul
psihologic se deregleaza si totul pe masura....
Viata devine o problema imensa, perceputa prin ochelari de cal, protectori;
fiinta bolnava proiecteaza o lume din ce �n ce mai bolnava.
Simturile ei saturate nu vad, nu pipaie, nu aud dec�t conform unor criteriipe care
ea crede ca le alege dar care de fapt �i sunt impuse din afara.
Abrutizarea tine adeseori loc de odihna. Si ce ram�ne? Un automat pe
jumatate omenesc, trepidant si telecomandat? Iar consumul de pilule,
tranchilizante, excitante, aceste camasi de forta chimice, creste din an �n
an, �n chip nelinistitor. Iar violenta �si extinde imperiul asupra constiintelor,
iar spaima tulbure fata de incertitudini se �ntinde insidios �n spirite. O
simpla pana de curent generalizata este de ajuns pentru a arata
fragilitatea civilizatiei noastre � care e muritoare, ca si oricare alta. Nu sepune
aici problema de a-i intenta procesul; orice epoca trebuie sa fieinteresanta pentru
a trai, si noi avem norocul sa ajungem la o cotitura aistoriei; dar trebuie sa
ram�i lucid,constient de limitele sistemului.Toata
lumea viseaza la fericire. Totusi �nici o societate nu e �n masura
sa ne-o ofere, fiindca noi �nsine nu stim �n ce consta. Si daca din
�nt�mplare putem ajunge Ia ea, o facem prin noi �nsine", ne
aminteste Thierry Maulnier.
�ntemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30
de ani ca �demersurile noastre nervoase suni copiate dupa acelea ale
animalului. La om, reactiile nervoase de acest fel duc la stadiile patologicesi
fara posteritate ale infantilismului �n general, public sau privat... Si cuc�t o
natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vederetehnic,cu at�t sistemul
lor tinde sa devina crud, fara �ndurare, pradator sicomercializat... Toate acestea
fiindca g�ndim �n continuare ca niste
animale si nu am �nvatat sa g�ndim �n mod substantial ca niste fiinteomenesti".

Toate spiritele luminate abunda �n acest sens, si �naintede a vrea sa devii supraom
ar trebui sa �nveti cum sadevii om: 80% din creierul nostru nu functioneaza; silent

zone spunea Einstein. Si atunci?

Conform cuvintelor lui Blake si ale lui Huxley, trebuie sa �curatam usile

perceptiilor", �n explorarea vastului si misteriosului univers al

potentialitatilor omenesti, marii artisti, vizionarii, unii mistici au jucat
rolulde pionieri... Pe acolo pe unde au mers ei pot trece si altii. Cu totii
dispunem, virtual, de puteri nelimitate. Modurile de constiinta diferite
deconstiinta treaza normala {acele stari de realitate neobisnuita despre
carevorbeste don Juan, vrajitorul yaqui initiator al lui Casianeda) sunt la
�ndem�na oricui stie sa aplice stimulii necesari. Nu trebuie dec�t sa
strapungem o bresa �n zidul viziunii noastre obisnuite si sa privim �n jur cuceea
ce filosoful Platon numea �un alt fel de a vedea, aflat la �ndem�na
tuturor oamenilor, dar de care foarte putini se slujesc".
Sa risipim negura mentala, sa strabatem ceata care ascunde infinita
bogatie a realitatii, sa ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvoltanenumarate
altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber, si liberfata de ce? De a
fi sau de a parea?
Raspunsul vrajitorului yaqui don Juan:
�Nu. Ca sa vezi trebuie sa �nveti a privi lumea �ntr-un alt fel... Faastfel �nc�t
fiecare dintre faptele tale sa devina ultima ta bataliepe pam�nt, doar �n asemenea
conditii faptele tale �si vor dob�ndiadevarata putere. Daca nu, c�t timp vei trai,
vor ram�ne fapteleunui timid... Frica ne �mpiedica sa examinam si sa exploatam
ceeace ne revine �n calitate de oameni."

Pentru constiinta asa-zis normala, lucrurile sunt vazute conform etichetei

lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,
sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se �ndreapta spre moarte;
ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se �ndreapta spre viata. Nuexista,
�n �ntreaga creatie, vreun copac asemanator altuia. Sunt diferiti,
chiar provenind din aceeasi familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-
iconsidera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhneste a moarte.
Ma apropii de un copac, de o floare, de o frunza, O creatie originala mi
sedesfasoara �n fata ochilor. Si daca, �n aceasta clipa, �mi lipesc ochii de
unmicroscop sau de un aparat cu raze X, se petrece si altceva. Copacul adisparut,
ram�ne un flux al vietii, o miscare....
Dar nu e nevoie de microscop ca sa vezi. Infinite circumvolutiuni si
asperitati ale scoartei, materie a lemnului, fluvii de seva... Insecte,
crisalide, radacini, pam�nturi, ape... Arbore, unde esti?
Ochii albinelor si ai mustelor pot primi peste doua sute de impresii diferite
pe secunda, adica de zece ori mai mult dec�t ochii omenesti. Cum vad eicopacul si
floarea ?
Relativitatea nu se limiteaza la formula E = mc2 : energia, sau
frecventavibratiilor, este egala cu masa �nmultita cu patratul vitezei luminii.
Definitie a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? Si copacul esterelativ. Ca tot
restul. Absolut tot restul, inclusiv noi �nsine. �Un trandafir
e un trandafir numai fiindca omul �l defineste ca atare; fara om, ar

fi doar o schema de v�rtejuri energetice� (E. H. Shattuh).

Creierul ? Necunoscut...

Sa meditam asupra turnului nostru de control, creierul, acest transformator

de �nalta tensiune, tranzistorul cel mai complex din universulcunoscut, pe l�nga
care computerele cele mai sofisticate nu �nseamnadec�t o nimica toata. Sau, �n
sf�rsit, ar �nsemna o nimica toata numai daca
am sti sa ne servim de el, ceea ce e �nca departe de a fi cazul. Miliarde
deneutroni de utilitati... O capodopera a creatiei....
O prima constatare: creierul se poate modifica prin utilizare. Ii putemmicsora
reactiile sau le putem intensifica dincolo de limitele actualmentediscernabile. Am
dob�ndit un patrimoniu genetic,educativ si cultural cepoate fi transcens prin
experienta continua, daca aceasta e bine condusa.
Fizicianul Rcynokl Johnson spune ca, atunci c�nd niste fenomene
paranormale precum �telepatia, clarviziunea, premonitia vor fi definite, nuva fi o
exagerare sa afirmam ca limitele universului omenesc se extinddincolo de orice
granita cunoscuta si ca omul �nsusi va deveni o stea deprima marime".
Toate cercetarile asupra fenomenelor �psi" sunt pe cale de a dovedi asta,
�n Statele Unite, �n U.R.S.S., Bulgaria, Anglia. Si �n Franta, unde oamenii
destiinta rup, �n sf�rsit, tacerea; marturie sta colocviul care i-a reunit la
Parispe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard,
pedoctorul Hubert Larcher si pe Stephane Lupasco �n fata unui auditoriupasionat.
Reuniunea, animata de Jacques Mousseau, avea ca tema: �Exista

o abordare stiintifica a parapsihologici?" Da, bine�nteles...

Astfel, profesorul Olivier Costa de Beaurcgard, fizician, a explicat de ce sicum a
�nceput sa se intereseze de parapsihologic: �Veti fi surprinsi cum unfizician
declara ca ia �n considerare parapsihologia nu �n functie de cazurispontane, ci
drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne aledisciplinelor de
care se ocupa: relativitate si mecanica cuantica. La fel cadomnul Jourda�n, fizica
moderna �ncepe sa-si dea seama ca face referiri laspirit. Fizica secolului al XX-
lea (relativitate, cuante si, voi adauga eu,
cibernetica) are ca noutate faptul ca trateaza materia �n relatie cu
psihismul, Caut�nd sa �nteleg �n mod coerent aceasta relatie, am vazut,
spre surprinderea mea, parapsihologia strecur�ndu-se cu forta �n peisaj.
�n primul r�nd mi s-a impus rationalitatea precognitiei. Dupa cum se stie,
relativitatea este o geometric spatio-temporala cu patru dimensiuni. Dinclipa
aceasta, problema relatiei dintre materie si psihism nu se mai poatepune �n spatiul
x, y, z, �ntr-un moment dat t, ci �n conexiune cu momentulpunct
oarecare x, y, z, l al continuumului spatiu-timp desfasurat �n act. Cu
alte cuvinte, distinctia trecut-viitor, nemaiput�nd fi o proprietate obiectivaa
Universului, devine o modalitate subiectiva a perceptiei constiente..."
Dupa congres au fost organizate �n mod profitabil multe alte �nt�lniri
siexperiente. Ideea unui Univers multidimensional devine �ncetul cu
�ncetulrealitate. Si se stie bine ca aceasta din urma depaseste �ntotdeauna
fictiunea...
Se �nt�mpla ceva aici, �nca nu se stie prea bine ce, dar cautarea unuimetapsihism
progreseaza cu pasi gigantici, �n Statele Unite, moda undeloralfa a tinut pagina
�nt�i a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la
stadiul de descoperire fundamentala exploatata de toate universitatile side
numeroase licee. Era uceniciei �ntr-ale bio-feed-back-ului (sau a
autoreglarii de catre creier a proceselor biologice) intra �n faza activa.
Despre ce-i vorba? Se stie ca electroencefalograma evidentiaza
patru feluri de unde: alfa, beta, delta si teta �n lucrarea Revolutiacreierului,
Marilyn Ferguson scrie:
�Ritmul alfa se situeaza �ntre opt si douasprezece sau
treisprezece cicluri/secunda si �n mod normal este asociat uneistari de spirit
treze dar destinse. Cei mai multi oameni produc alfa�nchiz�nd ochii, dar encefalo-
grama-tip a starii de veghe cu ochiideschisi arata ca alfa apare amestecat cu alte
ritmuri. Alfa
stabilizat este neobisnuit la un subiect cu ochii deschisi; el poateaparea �n clipa
c�nd suntem gata sa adormim, �n mod tipic, alfaeste �ntotdeauna oprit de un stimul
brusc...
Traseul beta, rapid si str�ns, merge de la paisprezece la treizeci
de cicluri/secunda. Apare �n procesul g�ndirii si �n starile de
agitatie mentala.
Undele delta ~ de la o jumatate de ciclu la trei cicluri si
jumatate/secunda � sunt asociate cu boala, cu apropierea mortiisi a
degenerescentei; largi si lente, ele apar �n somn si mai potindica o stare
patologica, �ndeosebi o tumoare la creier, atuncic�nd ocupa un loc important la un
subiect �n stare de veghe.
Undele teta � de la patru la sapte cicluri/sec unda � par a fi
implicate �n starile emotive, figuratia creativa si speculatiaprofunda. Sunt rare
la traseele unui subiect �n stare de veghe."

Or, unde alfa stabilizate si unde teta se regasesc �n

starile de relaxare si meditatie; ele conduc la o stare de
confort si de calm remarcata de toti subiectii.

Dupa foarte numeroase experimente �n laboratoare, �ncepe o noua era deaplicare

stiintifica (ce nu face dec�t sa regaseasca milenarele principiiorientale):
antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritmurilor
interne, �n Statele Unite, dupa universitati, un numar tot mai mare de scolisi
penitenciare �ncep sa aplice aceste tehnici, �n folosul tuturor; �ntradevar.
agitatia mentala trebuie sa dispara, relaxarea este necesara,
subiectul trebuie sa se destinda si totodata sa se �dea dus" pentru ca dincreierul
lui sa fie emise unde alfa �n stare de veghe. �Nu e vorba dec�t
de a da putina odihna Eulu� tau personal, ca sa descoperi prezentaunui Sine mai
mare..." (W. James).

Si maestrii Zen preconizeaza �ntotdeauna sa �te desprinzi" fara scop sau

dorinta, pentru a te trezi la o realitate noua, mai bogata, mai
cuprinzatoare.
Descoperirea de noi posibilitati ale creierului si de stari diferite ale
constiintei este la �nceput. Calatoria fantastica va continua: descoperireaomului
de catre om.
Dar, mai mult ca oric�nd, aceasta calatorie nu e posibila dec�t prin
�utilizarea omeneasca a fiintelor omenestr. In clipa de fata, daca vreo
dorinta �n acest sens iese la lumina zilei, ram�ne foarte limitata, iar
degradarea omului de catre om continua, continua formidabila risipa
depotentialitati vii. Este de ajuns sa le vorbesti copiilor din toate clasele
pentru a-ti da seama ca darurile lor de creativitate, de imaginatie,
facultatile lor de a �prinde" lumea, idealul lor de a trai �ntr-un univers
maiadevarat, mai drept, sunt calitati �nnascute. Calitati aproape distruse
detiparul plin de constr�ngeri al scolii (care vede �n ei niste elevi de notatprin
raportare la o schema si nu niste copii) si, adeseori, al familiei. Mait�rziu,
regulile ierarhice si frustrante ale societatii vor �ncheia
transformarea unei fiinte libere, virtual-minti treze, �ntr-un semisclav.
Sclav al structurilor si al ritmurilor sociale, prizonier al obisnuintelor,
almodurilor de a g�ndi si a vedea, dependent de iluzii inventate de catrealtii. Nu,
viata nu este ceea ce ni se arata, nici ceea ce se doreste a fi. Ea
nu poate fi �nchisa la nesf�rsit �ntr-o structura arbitrara; si are grija sa
nedovedeasca asta, revars�ndu-se dincolo de constr�ngerile rigide, prin
declansarea situatiilor �de criza". Fiindca nu exista criza dec�t prin
raportare la niste date prestabilite, promulgate ca legi.
�n cartea sa Cibernetica si societatea, Norbert Wiener aminteste ca ��l
degradam pe om �nlantuindu-1 la o v�sla pentru a-1 utiliza ca sursa deenergie; dar
la fel de mult �l degradam si atribuindu-�, la uzina, o sarcina
care consta doar �n repetitii si care �i solicita abia o milionime din
capacitatea intelectuala. Este evident mai simplu sa organizezi o uzina sau

o galera care foloseste individualitatile omenesti conform unei fractiuniinfime din

valoarea lor dec�t sa edifici o lume �n care aceste individualitati
sa-si poata atinge �mplinirea totala... Afirm ca acest facil drum spre puterenu
numai ca reprezinta refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca av�nd valoarela specia
umana, dar si exclude sansele noastre, actualmente minime, dea supravietui �n
calitate de oameni..."
Dar daca Universul �ntreg se supune celei de a doua legi a termodinamiciisi se
�ndreapta spre un haos �n crestere, daca �viata este o insula ce apareici si colo
�ntr-o lume muribunda", daca degenerarea p�ndeste orice
sistem ordonat, totusi �exista insulite de entropie descrescatoare,�ntr-olume unde
entropia �n general nu �nceteaza sa creasca. Existenta acestorinsulite le �ngaduie
unora dintre noi sa afirme realitatea progresului"
(Wiener). Astazi �ncepem sa ne dam seama ca un indice ridicat al
productiei si consumului nu �nseamna un spor de progres. Societatea iesitadin era
industriala a ajuns, dimpotriva, la un punct de unde nu mai exista�ntoarcere. Si
totusi multi ani vor mai trece �nainte sa putem modifica,
adapta Masina si sa-i putem �ncredinta alte scopuri. Poate ca o catastrofamondiala
ar fi necesara ca sa constientizam toate acestea. Sa nadajduimca nu va avea loc!
A �nvata sa existi

Si atunci cum sa procedam?

Unul dintre mijloace este sa stim sa inversam procesul de g�ndire si deactiune care
ne �mpinge spre exterior si ne dezagrega. Sa ne �ntoarcemspre interior. Sa
ascultam. Sa ne ascultam corpul si creierul, sa pricepemca sunt mult mai importante
dec�t ideile de gata grefate pe ele.
Sa slabim tensiunea, sa ne lasam �n voia vietii, pe deplin, �n cea mai mareparte
din timp, fiinta avantajeaza un anumit mod de functionare; creierulfrontal este
astfel suprafolosit, iar aceasta inflatie creeaza nevroze, probleme.
Si invers, hipotalamusul. creierul �reptilian" si primitiv, unde-si ausediul
instinctul si intuitia, este sub folosit, �n viata moderna, el se usuca.
Sa schimbam deci viteza, sa odihnim creierul care g�ndeste si proiecteazalumea �n
loc s-o traiasca. Pentru asta, fenomenul undelor alfa ne poateveni �n ajutor,
fiindca aduce acea destindere, acel vid salutar care ne�ngaduie sa regasim o
viziune obiectiva asupra lumii. Priviti un film la
televizor, sunteti �n actiune, participati la realitatea �n miscare a
imaginilor-linii. Filmul se termina, �ntrerupeti contactul, imaginea se
sterge. Ram�ne receptorul, rece, obiectiv. Sa facem acelasi lucru cu
creierul nostru, sa stim sa debransam anumite circuite, apoi sa ne
conectam, mai mult sau mai putin constient, la altele, diferite, este overitabila
arta, la �ndem�na tuturor. Deoarece fiecare vede lumea �n mod
diferit, conform structurilor lui morfologice, conform cu ceea ce �i este�nnascut
si a dob�ndit; dar asta nu �nseamna ca �ntregul c�mp al
experientei nu-i este accesibil fiecaruia, �n raport cu originalitatea sa
proprie.
A �nvata sa ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regla energiile
siperceptiile, iata un lucru util de �nvatat �n vederea noii civilizatii,
radicaldiferite, ce se anunta. Robert Jungk.�n concluzia lucrarii Pari sur l
'Laffont�ncheie Ia fel cu privire la aceasta nevoie esentiala: �Antrenamentul
cuunde alfa nu numai ca aduce destinderea si o aprofundare spirituala, ci arfi
capabil, judec�nd dupa rezultatele actuale, sa duca la �ntarirea
capacitatilor intelectuale... Drumul spre �nauntru, care �n trecut era adeseaun
drum fara �ntoarcere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate peaceia care �l
abordeaza. Meditatia �i poate readuce pe oameni, devenitimai puternici, �n lume si
printre cei apropiati." Si sa-l citam pe Novalis:
�Visam sa calatorim prin Univers. Dar nu este Universul �n noi? Nune cunoastem
ad�ncurile spiritului. Drumul misterios merge catreinterior...", fraza ce raspunde
ca un ecou la �Trebuie sa devii
clarvazator" a lui Rimbaud.

Sa metaprogramam biocomputerul omenesc...

Sa g�ndim cu trupul...

Ca sa �ncepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electro

nice complexe: fara ca el sa trebuiasca a le descifra mitologia (daca nucumva e
interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintretehnicile de meditatie
regasite �n Orient �i pot sluji celui care, �nzilele noastre, �ncearca sa
stabileasca o armonie energetica �n
sine �nsusi si �n jurul sau. Lucru asupra corpului, c�ntece, metode derelaxare si
de meditatie, concentrare asupra inundatelor s� concentrare �ngol si, mai cu seama,
control al respiratiei � toate aceste exercitii, bine
folosite (asadar un instructor sau un maestru este adesea necesar la
�nceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi �nsine, sa ne linistim angoasa,
sa ne degajam spiritul, sa ne crestem capacitatea de atentie, sa producemnumeroase
unde alfa (inutil sa dispuneti de o encefalograma pentru a ledovedi existenta, veti
simti singuri, �n voi �nsiva, diferenta de stare; efoarte simplu, al�t de
simplu...).

Sa ne deschidem fiinta spre noi

dimensiuni ale fiintei.

Dar �sunt multe salasuri �n casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare sa-sialeaga
tehnica de meditatie, de concentrare care-i convine, fiecare sa
�ncerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa o faca mai ales fara a
astepta nimic anume. Sa nu vrea nimic. Corpul stie ce-itrebuie, rezultatele se
constata pe masura practicii.
Inutil sa nutrim nebunesti idei mistice, inutile iluminarile
isterice si imaginare; totul se petrece aici si acum.

Totul. Viata... Nu e de ajuns?

Rasuflarea.Expiratie. Inspiratie. Expiratie.Puls.
Fiindca acest aici si acum nu e o clipa �ncremenita, ci o clipa �n miscare;
�naceasta realitate instantanee, aici e prinsa �ntreaga miscare a Universuluicu
care ne armonizam �n sf�rsit... Dar momentele c�nd fiinta traieste din
plin clipa, �n contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie �ncetosat, sunt
rare.
Sa fisuram zidurile despartitoare dintre lumi, sa regasim tesatura
tapiserieidincolo de personajele �n rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa
actionezeca un condensator al luminii �ntoarse spre �n afara, sa deschidem
largportile perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii si clarvazatoare, sa
credem �n imaginarul deblocat, sa iubim �nt�lnirea ce.....pare sa apartinaunei
ordini a lucrurilor care face sa se miste stelele si sa se fecunde
g�ndurile'", �nt�lnirea-comunicare cu fiece element, sa ne �ntarim de
energia vitala si creatoare,sa iubim viata.....Sa fie adevarat ca lumea dedincolo,
toata lumea de dincolo se afla �n viata aceasta?", �ntreba Andre
Breton, acel descoperitor. Da.

Ca sa atingem starea aleasa c�nd lumea se topeste �n noi,

reconciliata, iata poate cinci
reguli:creativitatea,disponibilitatea,veghea-astepture(al saselea
simt),forta mentalului interior (sa primesti dar fara a te lasa
coplesit) si, mai ales, clipa, fiece clipa traita �n deplina constiinta,
intens, furios. Fiindca �spiritul ne vorbeste cu obstinatie de un
continent viitor"; si lotul se gaseste �n clipa, aici si acum,
totdeauna. Daca vrem sa �vedem", �ncet-�ncct totul se trezeste,
semnele vorbesc si se �ntrepatrund, ritmurile vietii freamata �ntrun
unic fluviu de energii �nv�rtejit, unde exista si se misca energia�mea". Si cea a
celorlalti.

�Totul ne �ndeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului dincare viata

si moartea, realul si imaginarul, trecutul si viitorul, comunicabilul
si incomunicabilul �nceteaza sa mai fie percepute contradictoriu, �nvan i-am cauta
activitatii suprarealiste un alt mobil dec�t speranta de adetermina acest punct."
Punctul cu pricina se afla �n... clipa. Iar aceasta realitate toate religiile,
celputin la �nceputul lor, cauta sa o materializeze.
1 H�fmannstahl, Ecrits ett prtixe.
2 Al doilea Manifest ut xuprureaiuimnlu�.

Efecte psihologice ale meditatiei

Conform doctorului si psihoterapeutului Lawrence Le Shan:

�Meditatia pare sa produca, �n principal, o stare psihologica de profundarelaxare,
unita cu o stare de veghe psihica. Coeficientul metabolic tinde sascada, ca si
ritmurile cardiac si respirator. Modelul raspunsului fiziologic lameditatie difera
de somn si de hipnoza. Starea fiziologica asigurata demeditatie apare ca opusa
celei provocate de m�nie si de frica. Sub raporttehnic, se pare ca meditatia
suscita o stare hipermetabolica, �ntru totulopusa starii de �aparare alarmata�
descrise de W. B. Cannon atunci c�ndanalizeaza starea fiziologica specifica
reactiei �fugi sau lupta�.
Scaderea coeficientului metabolic, diminuarea consumului de oxigen si aproducerii
de bioxid de carbon joaca un rol central �n raspunsul fiziologic lameditatie.
Procentul de lactoza din s�nge diminueaza sensibil pe durata meditatiei,
aproape de patru ori mai repede dec�t la subiectii care se odihnesc linistit,
culcati, �n liniste s� siguranta. Prezenta lactozei �n s�nge are legatura
cuanxietatea si �ncordarea si e la fel de adevarat ca slaba cantitate gasita
lasubiectii �n meditatie se datoreaza starii lor fiziologice de relaxare.
Rezistenta pielii la curentii electrici slabi este de multa vreme cunoscutaca
leg�ndu-se foarte �ndeaproape,
la toti indivizii, de prezenta �ncordarii si a anxietatii. Cu c�t tensiunea
sianxietatea sunt mai mari, cu at�t mai mica este rezistenta pielii. Pe
duratameditatiei, rezistenta pielii creste, uneori cu 400%. Ritmul cardiac
manifesta tendinta de a se �ncetini. C�teva modificari sunt observate si �n
releveul eleetroencefalografic. Cel mai adesea este raportata o crestere anumarului
de unde alfa lente (opt-noua pe secunda).
�n hipnoza, coeficientul metabolic nu se schimba, �n timpul somnului,
consumul de oxigen nu descreste �n mod apreciabil dec�t dupa mai multeore, si
diminuarea este pricinuita mai degraba de o �ncetinire a respiratieidec�t de o
modificare a coeficlentului metabolic global...
Oare de ce corpul nostru raspunde �n acest fel pe durata meditatiei?
Ignoranta ne e imensa, chiar daca cercetarea �ntreprinsa va elimina c�tevalacune.
Dar un factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei:
concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele carora corpul nostrutrebuie sa le
raspunda sunt mai simple si mai coerente pe parcursul
meditatiei dec�t aproape �n orice alta �mprejurare.
Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care manifesta o puternicatendinta de
a-si normaliza reactiile, de a se comporta din punct de vederefiziologic �ntr-un
fel mai destins si mai sanatos, �ncordarea este redusa,
indicatorii de anxietate se estompea/a, coeficientul metabolic fiziologic
descreste iar constiinta cunoaste o stare de trezire."'

Meditatii zilnice sau arta de a te bucura

de clipa prezenta

Cele c�teva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor,

fundamenteaza �nsasi ideea de meditatie, care �nainte de orice
consta �n:

.
o postura corecta;
.
o respiratie ad�nca;
.
atentie acordata clipei si corpului;
.
purificare a mentalului;
.
existenta �n lume.

Dar putem medita si �n cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; estevorba atunci
de o atitudine a spiritului, de o concentrare asupra fiecarui
act.
Pentru Larousse, a medita consta �n a face un examen interior, a reflectie.
Totusi a reflecta este una si a medita alta; sa spunem ca am putea vorbide o
prezenta plina de atentie. Si chiar �n aceasta prezenta, un universinfinit se
dezvaluie putin c�te putin: cel al nostru.

Cunoaste-te pe tine �nsuti si...

Relaxarea �n tacere

Culca-te pe un covor sau o �mpletitura, �ntr-o camera bine

aerisita. Constientizeaza-te pe tine �nsuti, ca si pardoseala.
Expira de mai multe ori �ncet si ad�nc, str�ng�ndu-ti abdomenul.
Apoi, nemiscat, concentreaza-te asupra degetelor de la picioare.
Simte-le existenta. Percepe-le �ncordarile. Destinde-le.
Respira cu regularitate, numai pe nas.
Actioneaza la fel, urc�nd de-a lungul corpului, asupra tuturor
partilor importante: labele picioarelor, gambe,genunchi,coapse,
vintre, fese, spate, p�ntece, cusca toracica, umeri, g�t, cap,
frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie, brate, m�ini, degete.
Expira �ncet, de mai multe ori. Las�-ti corpul sa pluteasca. Fii doar
senzatie si nu g�nd.
Ridica-te, �ntinde-te de c�teva ori. Apoi, cu ambele m�ini,
maseaza-ti partea carnoasa dintre g�t si umar, fram�nt-o.
Rasuceste-ti capul de la st�nga la dreapta si invers; pe urma
apleaca-1 c�t poti de mult �n fata si �n spate.
Uda-ti m�inile si fata cu apa rece, spala-te pe dinti.
Z�mbeste-ti �n oglinda. Z�mbeste.

Relaxarea cu muzica

�ntinde-te �n asa fel �nc�t o sursa muzicala sa se afle cu fata sprepicioarele

tale; casetofon sau combina muzicala, nu are
importanta, dar difuzorul trebuie asezat pe sol, la nivelul talpilorsi al corpului.
Alege o muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatica sau
grandioasa. Melodia sa fie simpla, sa evolueze �n spirala, ca �nniste ragas
indiene, ca �n c�nturile gregoriene sau �n compozitiilelui Terry Riley, care sunt
ideale pentru genul acesta de exercitiu.
Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simtimuzica invad�ndu-
ti corpul, de la picioare p�na la cap. Pentru
asta, nu e nevoie ca volumul sa fie prea puternic, cum s-ar crede,
fiindca senzatia de acuitate auditiva si senzatia de vibratie sonora
asupra corpului se dezvolta pe masura concentrarii atentiei
asupra muzicii.
�ntins pe jos, expira �ncet, profund.
Apoi, pastr�nd o respiratie calma, ampla, percepe sunetul �n
talpile picioarelor si fa-1 sa urce �ncet �n tot corpul, oprindu-teasupra partilor
pe care le simti obosite sau �ncordate si destindele
pe �ndelete. Opreste-te s� asupra sexului, a p�ntecelui, a
plam�nilor, respira muzica prin fiecare parte a fetei: gura, nas,
ochi. obraji, frunte, urechi. Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzica,
aboleste spatiu-timpul.
Daca mentalul �ncepe s-o ia razna, sileste-1 sa ram�na concentratasupra sunetului,
a corpului; e posibil sa repeti de mai multe orimiscarea, dar totdeauna de la
picioare Ia cap. Ridica-te atunci
c�nd doresti asta si c�nd te simti relaxat; fa aceleasi miscari ca la
�ncheierea relaxarii �n tacere.

Cele doua exercitii sunt foarte eficiente si regenereazafiinta. Durata minima: un

sfert de ora; sa se practiceatunci c�nd se simte nevoia. Ideal � la sf�rsitul
zilei.

Acestia sunt primii pasi ai meditatiei; sa stii sa te destinzi, sa te

golestiinterior de griji si preocupari. Pur si simplu sa existi �n corpul tau.
Postura dreapta

Un spate drept, o coloana vertebrala supla sunt conditii esentiale pentru oviata
sanatoasa si o constiinta limpede. Vertebrele constituie o axa
pornind de la care �ntregul corp �si ocupa locul, si importanta acestei zoneIa
nivel neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama deproastele
obiceiuri �n modul de a ne tine spatele dec�t c�nd e prea t�rziu,
c�nd v�rsta 1-a �ncovoiat si rasucit �n chip adesea iremediabil.
Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru,sa-l �ndrepte,sa-lcambreze.
Anumite feluri de meditatie, pe care le voi numi pasive, nu dauatentie pozitiei
spatelui, ceea ce este o grava eroare; astfel ca rugaciuneacatre lisus practicata
de unii calugari ortodocsi, ghemuiti �n ei �nsisi, cuochii pironiti �n buric; sa
aduca �ntr-adevar o asemenea atitudine
schizofrenica trezirea? Sau, bine ghemuit �n tine, fuga de realitati,
�ntoarcerea la coconul matriceal?
Postura dreapta a fiintei omenesti a fost c�stigata asupra animalitatii siconstatam
respectiva evolutie compar�nd atitudini si schelete ale
stramosilor nostri �ndepartati. Iar demnitatea tinutei pe care o �nt�lnim
tastatuile lui Buddha ofera o imagine ideala asupra echilibrului armonios,
senin si atent la care putem si trebuie sa aspiram.

Daca pentru relaxare e mai bine sa stam �ntinsi,

meditatia se va face totdeauna cu spatele drept, st�ndjos sau pe vine. Cele mai
bune posturi ram�n
incontestabil cele �n lotus, �n semilotus si variantele
acestora, descrise �n capitolul despre Yoga.

Toti medicii care s-au interesat de efectele lor au vorbit desprebinefacerile ce

puteau fi asteptate pe planul circulatiei ca si pe plan nervossi psihic. Cei ce nu
reusesc sa le adopte, si experienta mea
dovedeste ca acestia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort,
pot, fireste, sa se aseze pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cum�inile pe coapse
si talpile paralele. Toti ceilalti sunt sfatuiti sase foloseasca de o perna tare,
ca sa dispuna de baza cea maipotrivita.
Cine spune spate si coloana spune si ceafa. Nu putem avea
spatele drept si ceafa �nclinata �n fata. Este esential ca vertebrelecervicale sa
�mpartaseasca efortul coloanei si sa formeze cu ca olinie dreapta.

Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale;

.
arcuirea salelor, a taliei;

.
pozitia dreapta a spatelui propriu-zis;

.
tinuta cefei si deci a capului;

.
umerii destinsi (au mereu tendinta sa se ridice).
O data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem fara �ncetare
asupra ei.
Respiratia ritmata

Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contemporanilornostri nu

stiu sa respire; c�te respiratii superficiale, limitate la partea desus a
plam�nilor, c�te tonice si diafragme blocate trec prin cabinetelemedicale?
Procentajul, daca ar fi �ntocmit, ar deveni halucinant. Tulburarimotorii diverse, o
stare nervoasa deplorabila, angoase si fobii ar puteatotusi fi combatute prin arta
de a respira armonios, care ar �nlocui �n modavantajos pilulele, ce usureaza pentru
momentt dar nu ataca radacinaraului. Rasuflarea e viata. Oprirea ei � moartea.

Si, pe l�nga postura potrivita, demna, dreapta, o respiratie

echilibrata, ampla, ad�nca este cea de-a doua cheie, cea de-a
doua mare �nvatatura a adevaratei meditatii.

Asadar, st�nd jos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului carepatrunde �n

plam�ni; sa inspiri din ce �n ce mai tare, dar fara sa tefortezi, s-o iei pe
�ndelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri lafel, �ncerc�nd sa prelungesti
miscarea �n abdomen � �ntr-adevar,
aerul iese pe nas, dar se exercita �n plam�ni o �mpingere de sus �njos, care
trebuie sporita pentru a se debloca diafragma.
Asaza-ti m�inile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmeiceleilalte, �n
dreptul plexului solar, situat �n ad�ncitura de la bazasternului, mai sus de
stomac. Urmareste cu ele miscarea de
inspiratie si expiratie. Daca punctul respectiv, centru radiant al
�ncordarilor, este dureros, maseaza-1 cu apasari repetate ale
palmei, la expiratie. Inceteaza sa apesi pe durata inspiratiei.

Un truc: �nainte de a aseza astfel m�inile, loveste-le puternicuna de alta, de

patru-cinci ori, apoi freaca viguros palmele; astava stimula magnetismul si va
genera o caldura salutara. Evident,
putem folosi acelasi procedeu de lucru asupra plexului solar si �ntimpul relaxarii.

Dupa cinci minute, pune-ti din nou m�inile pe coapse si

urmareste, timp de alte cinci minute, miscarea fireasca de
respiratie, asa cum e facuta si asa cum simti nevoia sa o faci.
Reia expiratia abdominala. La inspiratie, destinde-ti p�ntecul si,
daca �l simti �ncordat sau balonat, freaca-1 cu o miscare circulara
a m�inii. De cel putin zece ori.
Apoi, cu am�ndoua m�inile asezate pe p�ntec, cu degetele marisprijinite sub coaste,
�n dreptul rinichilor, inspira apas�ndu-tip�ntecul spre interior si expira las�ndu-
1 liber. De cel putin zeceori.
Rcvino la respiratia normala, supraveghindu-i �nsa amplitudinea.
La sf�rsitul exercitiului, �mpreuneaza-ti m�inile ridicate �n dreptulfetei si
saluta �ncovoindu-ti spatele si plec�ndu-ti capul.
Aceasta concentrare zilnica asupra respiratiei si a posturii are ca

rezultat sanatatea corpului si a spiritului. Si �nseamna deja

meditatie.
Salutul

La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervina la sf�rsitul

oricareimeditatii? Si de asemeni �nainte?

Palmele lipite, cu v�rful degetelor ridicat �n dreptul ochilor, e ungest universal

de rugaciune si de respect. Si totodata un foarteeficient gest de concentrare.

Dar de ce sa salutam astfel? Nu e vorba sa imploram ceva, ci sa

multumim, noua �nsine, Universului, pentru clipa de calm si
interiorizare tocmai traita.

Practicantii artelor martiale se saluta �nainte si dupa lupta, �l salutam peun

altul atunci c�nd �l �nt�lnim. Aici ne �nt�lnim pe noi �nsine.

Gestul acesta, care �ncheie si dovedeste respectul pentru ceea cearn facut, poate
fi folosit si �n alte �mprejurari, de exemplu:

stand �n picioare, cu fata spre soarele la rasarit sau la

asfintit, salutam astrul zilei, cel ce �ntretine viata:
�n fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin
frumusetea lui, salutam energia naturii aflate la lucru;
�nainte de a culege o floare, o planta, o salutam, mental celputin: si ea traieste
si simte. Ii multumim pentru ca ni s-a
daruit...

Nu e un gest frumos sa salutam tot ceea ce ne �ndeamna la

respect?

Magia sunetului

Nu vorbim cu adevarat dec�t despre propriile noastre experiente.

Meditatia mea a �nceput astfel: o nevoie de a ma pune �n ordine, o nevoiede a fr�na
risipirea mentala care ma asalteaza �n timpul sau la sf�rsitulzilei, apoi si
necesitatea de a lupta �mpotriva unei angoase surde, pe careuneori o simteam prin
�ncordarea p�ntecului, �n ce scop? Fara nici un scop.
Asadar relaxare, postura corecta, respiratie. Si totodata o tehnica
�nvatata dintr-o revista veche unde un savant, Leser Lasario, �si
povestea vindecarea prin acest procedeu; o tehnica foarte simpladar remarcabil de
eficienta, sprijinindu-se pe magia sunetului siforta lui de vibratie.
Este vorba sa modulezi, cu voce tare. cele cinci vocale, �n
urmatoarea ordine: I, A, E, O, U, I, de c�te trei ori fiecare, p�na lasf�rsitul
expiratiei. Copilaresc � dar c�t de binefacator. Abia dupa
ce am citit lucrarile doctorului Tomatis am �nteles incredibila
putere a cuv�ntului, a sunetului asupra psihosomaticii. Practicata
zilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, buna dispozitie sisustine sanatatea.
Am recurs la ea �n fiecare zi vreme de aproapeun an. �nainte de a trece la
meditatii mai aprofundate, �n afara de
concentrare, doua rezultate sigure: disparitia angoaselor si o
stare generala de confort.
Trebuie sa �ncepi cu sunetul l, care e vesel; moduleaza-1 cu un
z�mbet pe buze, p�na la sf�rsitul expiratiei. De trei ori. El
invadeaza craniul.

Apoi sunetul A, senin si grav. De trei ori. Actioneaza asupra

g�tlejului, a partii de sus a plam�nilor, a creierului.
H, tot de trei ori, p�na la sf�rsitul expiratiei; trezeste simturile si
tonifica tiroida.

O, un frumos sunet profund, face sa vibreze cusca toracica si

diafragma si se propaga �n abdomen p�na la glandele genitale,
efectu�nd un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula �n
plus sunetul OU, dinamic, tonic.
U face sa vibreze corzile vocale si ceafa.
Reia sunetul I, cu z�mbetul pe buze, ca sa termini pe o nota
vesela. Nu uita ca trebuie de fiecare data sa modulezi c�t mai lent
s� c�t mai profund cu putinta.
Putem �ncheia aceasta serie cu extraordinarul sunet sacru al
hinduismului, numira OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)

Constiinta simturilor

St�nd jos, �n postura corecta, respir�nd amplu si controlat,

trebuie sa devii constient de �ntregul tau corp. Nu sa visezi, ci safii acolo, pur
si simplu sa fii acolo: ochii privesc, �ndreptati �n fatala distanta de un metru,
urechile aud zgomotele diverse
dimprejur, nasul simte trec�nd, intr�nd si iesind aerul, limba easezata �ntre
palatul superior si dinti, gura e �nchisa. Dar
constientizarea respiratiei ram�ne cea mai importanta. Cufundate
�n ea.

In viata de zi cu zi, o forma de meditatie lesnicioasa este constientizarea

sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pipaim, a ceea ce gustam. C�tidintre oameni
nu merg pe strada pierduti �n imaginar,�n problemele lor, �nmental! �ntrerupe toate
astea si cauta sa fii constient de ceea ce se
petrece �n jurul tau, de jocul vietii care, conform cuvintelor lui
Shakespearc,cste un teatru unde toti oamenii devin actori.
Nu judeca, nu critica, pur si simplu fii martor. Ce mai fresca! Si c�te
lucruri nu vorbesc atunci: o privire, o scena, o miscare, o atitudine, osilueta, un
chip, un detaliu, o forma, o tesatura, mimica celorlalti �
aproape ca le-am putea citi starile sufletesti � si arhitectura caselor,
pisica de la fereastra si tot ceea ce constituie sistemul societatii undetraim.

Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur si simplu exista, dartotdeauna e ceva
plin de �nvataminte. Totul este semn.

Contemplare: sa stii uneori sa te

pierzi �ntr-un singur lucru

La sf�rsitul vietii, bunica mea cadea �n extaz �n fata unei frunze, a formei
unei crengi, a unei petale, a unei legume. Arat�ndu-mi un bolovan frumos,
cu striatii, �mi spunea: �Ce artist e �n stare sa faca asa ceva?" Privirea
�i�mbratisa configuratiile tuturor lucrurilor pe care ca le tinea �n m�na,
culorile lor, materia. Si asta ma surprindea; ajunsese la saptezeci si opt deani ca
sa se uite Ia tot ce o �nconjoara? Si, de obicei, nu suntem cu totii camine pe
atunci? Lu�nd diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturiautomate, lipsiti de
constiinta actului si a lucrului? Stramoasa traise oviata bogata �n evenimente, �n
bucurii, �n necazuri; cele doua razboaie �iravasisera viata, �i ucisesera aproape
intrcga familie, �i nimicisera averea,
conacul si existenta fericita. Fiind poloneza, s-a exilat si a venit sa-si
�ncheie viata l�nga fiica ei, mama mea. De c�nd eram copilasi, se ocupade fratele
meu si de mine; �i placea sa gateasca, sa scrie, sa citeasca, sacoasa, sa
tricoteze,sa vorbeasca. Dar, la saptezeci si opt de ani, singura eiplacere era sa
priveasca nenumaratele detalii care alcatuiesc chipul
Mamei naturi. O �ntrebam: �P�na acum n-ai bagat de seama asta
niciodata? -Nu. Un peisaj frumos, un spectacol frumos, un buchet frumos,

o floare frumoasa, da. Detaliile nu." Azi, c�nd e moarta, pastrez �n amintire
aceasta scena cu ea, acest moment care m-a emotionat mai mult dec�t
oricare altul �n compania ei. Aceasta �nvatatura.
Priveste o frunza.
Priveste un bolovan.
Priveste circumvolutiunile materiei. Ale vietii.
Universul formelor. Navala sevei care devine acest copac rasucit, aceasta
planta fara asemanare, acest fir de iarba. Aceasta insecta...
Picatura ce cade �n baltoaca. Zgomotul ei.
Mugur, frunza verde, frunza moarta, praf, mranita. Viata si moarte.
Continuitate.
Cicluri.
P�na la urma, opera de arta nu se afla aici dec�t ca sa trezeasca �n noi
aceasta privire, acest simtam�nt.
Patrunderea in hrana
M�ncam. Stam de vorba. E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge. Si
iarasi stam de vorba.
Daca g�ndurile noastre �n timp ce m�ncam ar putea fi c�ntarite, ne-ar
cadea greu la stomac. Fiindca, de unii singuri sau �n grup, nu facem dec�t
sa mestecam; capul continua sa emita, nonstop, despre totul si nimic,
despre ceea ce ne priveste, de la fleacuri la problema imediata, trec�nd
prin fantasmele cele mai diferite. Atunci �nghitim toate astea. Cu vinul si
p�inea pe deasupra?
Totusi hrana e ceva sf�nt, �n zilele noastre nu-i dam prea mare importanta,
gustul se pierde, dar cantitatea si culorile ram�n. Si o obtinem fara prea
marc bataie de cap. �n Occident, doar unii batr�ni mai mor de foame, si
chiar dintre ei doar cei mai discreti.
Da, stim ce avem �n farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de m�ncare,
exotic sau specific regiunilor noastre. Gustam. Apreciem, conform criteriilor
noastre, �nghitim mai degraba dec�t mestecam. Si totul o ia de ia
�nceput: �n restul mesei, valsul g�ndurilor si al vorbelor. Hrana nu mai e
dec�t o muzica de fond, stropita din belsug cu deliciosul drog dulce �
vinul. Sau cu verii lui. Dupa aceea ne simtim bine. O mica greutate �n
stomac, dar o cafea foarte tare va face sa treaca si asta. Vom digera timpde trei
ore...

Hai sa facem un mic exercitiu de meditatie, daca tot vorbim

despre asa ceva: �ntr-o zi, sa ne concentram cu adevarat asupra a
ceea ce m�ncam, �nghititura cu �nghititura. Sa savuram toate
gusturile care ne trec prin gura � sunt nenumarate. Sa mestecamp�na la capat, p�na
prefacem totul �n pasta. Sa patrundem �n
savoarea si materia alimentului, la fel cum patrunde si el �n noi.
Sa nu avem �n minte dec�t acest gust, sa respingem orice g�ndparazit. Sa m�ncam si
at�t. Nu e usor! Bunul si batr�nul mentalluneca fara �ncetare, creeaza asociatii de
idei, m�ncam dar nu
suntem acolo, �ntoarcere la farfurie. la te uita, e goala sau
aproape. Sa fii pe de-a-ntregul �n ceea ce faci, unul dintre
lucrurile cele mai grele din lume.

Vorbim mult despre performantele �n arta culinara, dar niciodata desprearta de a

m�nca. Daca as fi bucatar-sef, m-as �mbolnavi sa vad cum
trateaza oamenii acea alchimie subtila care ne ofera placere, o noua
vigoare si, sa speram, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele
sicelelalte, necesare bunului mers al organismului.
Arta de a m�nca este sa stii sa mesteci si sa nu faci dec�t asta. Daca e
necesar, sa pui jos tac�murile si sa discuti. Apoi din nou sa mesteci, sasavurezi.
Sa man�nci, ce mai! Ei bine cu at�t de putin de facut, dar de ocomplicatie extrema
date fiind proastele apucaturi dob�ndite, putemobtine rezultate interesante: mai
�nt�i, m�nc�nd mai bine, sa m�ncam mai
putin. Apoi sa descoperim �n cerul gurii o infinita paleta de gusturi. In
sf�rsit, sa profitam cu adevarat de fiecare masa, sa digeram maibine, sa ne simtim
mai bine. Pentru asta este de ajuns sa patrundem �n
hrana.

Postul

Toate traditiile preconizeaza postul ca pe o forma de curatire side meditatie, �n

preajma noastra, postul de vinerea, �nca tinut icicolo
de catre crestini, si Sabatul evreiesc ne vorbesc despre o zi
pe saptam�na c�nd fiinta trebuie sa adopte o anumita atitudinede abstinenta fata de
alimente: respect pentru hrana si mai alessanatate a corpului si a spiritului,
obligate sa o rupa cu
obisnuintele zilnice.

Postul prelungit era odinioara frecvent practicat de adeptii Caii spirituale sine
amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos �n pustie. Nu sepune
problema sa recomandam aici asemenea performante ci sa indicam

o tehnica interesanta. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzecisi opt
de ore; o experienta de neuitat, care m-a �nvatat multe despre mine�nsumi si
reactiile mele. �ntr-adev�r, postul da nastere, dupa expresia luiCastaneda, unei
�stari de realitate iesite din comun", care suscita un soi
de noua viziune asupra ta �nsuti si cu adevarat �ti deschide ochii asuprarealitatii
din jur. Fiindca faptul ca te straduiesti sa nu cedezi tentatiei de am�nca si
totodata abstinenta �n sine conduc la o stare de vigilenta, de
atentie exacerbata. C�teva reguli pentru un mic post de o zi:

Sa urmezi acelasi program �nir-un post de doua zile. Am trait

astfel o adevarata meditatie, care elimina toxinele din corp si
spala spiritul de miasme; o cura de odihna!

sa te culci seara, dupa ce ai m�ncat ceva foarte usor: supasau zeama de supa,
salata, o fructa yang cum ar fi marul;
sa nu man�nci nimic c�nd te trezesti a doua zi, p�na la
aceeasi ora de a treia zi;
sa bei multa apa, calda sau rece. Daca simti o slabiciune, sabei infuzii de
cimbrisor ori salvie, fara zahar;
sa citesti texte de reflectie interioara: texte sacre, memorii
ale �nteleptilor, filosofic;
sa faci un mars lung, cel putin o data, daca se poate �n
natura;
sa eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia;
sa �nchei postul cu ceai sau cu infuzie de plante, un iaurt, ofructa, o mica
tartina. Nu mai mult. Sa man�nci ceva mai
mult mai t�rziu, dar evit�nd sosurile, cremele, alcoolul si
orice pr�nz copios.
Baia de purificare

Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul, sinu-i
de mirare ca a fost ales de crestini pentru botez, la fel cum
majoritatea religiilor �l tin la loc de cinste �n riturile lor de purificare.
Fie ca ne spalam doar v�rful nasului, ca facem baie �n cada sau facem dus,
trebuie sa �ncercam a proceda �n acest spirit si nu ca �ndeplinind un gestautomat
si agreabil.

Dupa ce ti-ai spalat m�inile si fata, ia apa rece �n causulpalmelor si stropeste-te

pe fata. Nu �nchide ochii dec�tc�nd palmele ajung la obraji. Repeta gestul de cinci
ori.
Este un rit,un act de concentrare care face bine.

In Japonia, �n ofuro, baile traditionale, oamenii �nt�i se spala �n �ntregime,

st�nd pe pardoseala si folosind ligheane si robinete dispuse anume, si abiaapoi,
curati, se cufunda �n bazinul colectiv; de buna seama ca apreciezimai mult o astfel
de baie. bucur�ndu-te de puterea ei de revitalizare si demagia apei pe trup. Fac�nd
asta fara instalatii potrivite, ai putea provocainundatii, dar este posibil sa
capeti constiinta faptului ca baia este
contactul cu un element, cu apa, care alcatuieste peste 70% din corpul
nostru si fara care nici o forma de viata n-ar exista sub �nfatisarile
cunoscute.

Baia este si locul ideal pentru a-ti destinde corpul si a efectuaexercitii de

respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie sa-ti masezi silabele picioarelor, deget
cu deget, termin�nd cu o ciupitura �nv�rful fiecarei unghii. Procedeaza la fel si
cu degetele de la m�na,
pe care trebuie sa le fram�nti �ntre doua degete ale celeilalte
m�ini, unul c�te unul de la radacina p�na la v�rf. Cele mai multedintre meridianele
de acupunctura se termina la extremitati; iatadeci un masaj excelent pentru
sanatate. Nu te grabi sa termini.
Maseaza-ti si ceafa, p�na la umeri, apoi parcurge, fram�ntandule,
bratele si antebratele.

C�nd faci dus, lasa apa sa-ti curga din belsug pe corp si sa-ti maseze cujetul ei
organele sexuale, salele, coloana, stomacul, plexul solar. Bine�nteles
ca esti departe de ceea ce vedem �n acele fotografii minunate cusadhus indieni
fac�nd ablutiuni si rugaciuni �n ape curgatoare, dar trebuiesa ne adaptam si sa
folosim ce avem la �ndem�na.
Sa iubesti apa.

Vihratia-culoare

Va place sa traiti �ntr-o lume cenusie? Nu, fireste ca nu. Nimanui nu-iplace. Acest
lucru devine flagrant �n orase, c�nd toate fetele se �nchid �nzilele cu vreme
ur�ta, c�nd culorile se dilueaza intr-o tristete
morocanoasa, �ntruc�t culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul
nostru, �n conformitate cu acelea, vesele sau �ntunecate, ale mediului
�nconjurator, starea noastra de spirit se modifica parca printr-o osmozasubtila.
Fiecare ton �si trimite vibratia si poarta propria lui forta de impact,
�ncarcatura Iui de influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume,
care trezeste �n mod inconstient anumite reactii nervoase si psihice. Existacu
adevarat o magie a culorilor, aceea care trebuie sa stii sa te bucuri casa te simti
bine, sa devii fericit, sa fii sedus sau pur si simplu sa capeti ostare de confort
si de care trebuie sa te si temi fiindca, �n conformitate cu
personalitatea noastra, culorile pot fi benefice sau nefaste, agreabile
saudezagreabile. Ele au importanta �n fiecare dintre amanuntele vietii
noastrezilnice: �mbracaminte, bijuterii, mobila, tesaturi si orice alte obiecte
vibreaza �n culori diverse care, toate, declanseaza �n noi c�te ceva.
O meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a trai si tepoate
face sa descoperi o intuitie eterna, pentru ca, de-a lungul �ntregiiistorii a
omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite �ntotdeauna
pentru placerea simturilor dar si pentru a atrage atentia, pentru a danastere unei-
anumite stari de spirit, unei anumite atitudini mentale si
corporale. De cand din toate timpurile purpura semnifica puterea,
albul puritatea si nevinovatia, iar negrul doliul si gravitatea?

Fiindca exista un �ntreg simbolism al culorilor. Fireste, �n paginile de fatasuntem

nevoiti sa ne limitam la c�teva indicatii precise, �ntr-adevar, desispunem ca �n
curcubeu domina sapte culori, �n jurul nostru putemnumara totusi mai mult de sapte
nuante diferite. Exista tot at�teaculori c�te radiatii vizibile sunt, tot at�tea
culori c�te agregatemoleculare ce formeaza realitatea vizibila si pe care se
reflectalumina. Nu vom vorbi, evident, dec�t de arhetipurile
fundamentale: alb, negru, portocaliu, galben, albastru, brun,
violet, verde. Si sa nu uitam inspiratele versuri ale lui Baudelairc:
�Ca niste lungi ecouri ce-n zari se-ntrepatrund, Parfumuri si culori si
sunete-si raspund."
1.Albul, ca lumina �nceputurilor, exist�nd �nainte ca Dumnezeul din
Geneza sa creeze cerul si pam�ntul. Culoare a unitatii, a puritatii, a
fost �ntotdeauna folosita ca atare �n riturile de initiere din lumea

�ntreaga. Contine �n ea si primeste toate celelalte culori. Se preteaza

laamestecuri, e o baza indispensabila. Pictorul �si construieste tabloul pe op�nza
alba si noi putem proceda Ia fel cu decorul sau �mbracaminteanoastra. �Este
unitatea, fiindca numai ea reflecta toate razele luminoase

din care emana culorile primitive si infinita varietate de nuante ce

coloreaza natura. Lumina vie, ale carei vibratii sunt facute �n asa fel, �nc�t

le depasesc pe toate celelalte cu care ai putut fi iradiat p�na �n prezent"

(Le Jeune). Albul e ca o oglinda ce reflecta Universul, vibratia lui ne

trimite �napoi la noi �nsine. Ne reda oare o imagine a inocentei

pierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e ca albul reflecta

un ideal de limpezime si de transparenta.

2. Negrul. Iata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii
naturale. Alb si negru, bine si rau, zi si noapte, yin si yang, viata
si moarte. Evident ca acestei culori i-a fost atribuita toata �ntunecimea de
care e capabila omenirea, despartita dupa termenii magici �n forte negre sialbe,
malefice si benefice. Reprezinta un simbol vadit al antagonismuluiprofund
manifestat �n oricare dintre firile noastre. La fel ca �n povestireaDoctorul Jekyll
si Mister Hyde, ceea ce e scos la vedere coexista cu ceeace este ascuns. Dar
chinezii au stiut sa glorifice aceasta culoare, invent�ndlacul care le sade at�t de
bine anumitor mobile si combin�ndu-1 cu rosul
�ntunecat si cu aurul stralucitor. Purtat �n vesminte, negrul confera o
anume forma de demnitate si subtiaza, ascute trasaturile. Ca si albul,
suscita concentrarea; unul evoca ascensiunea vietii, a spiritului,

celalalt descompunerea-germinatie pe care se �ntemeiaza viata si

constiinta. Dar atentie: negrul poate fi si un semn de

concentratie, de revolta profunda. Astazi a devenit si o culoare

�mpodobind fantasmele erotice masculine: promite ea cufundarea �n

noaptea abisala a sexului si a fiintei? Ori exprima doar dorinta
nemarturisita? Negru, alb? Un text Zen spune:
��n �ntunecime nu vezi dec�t partea �ntunecata �n lumina nu vezi dec�t
partea luminoasa."
Cele doua exista, sunt de nedespartit.

3. Rosul, ca s�ngele,ca patima. Excita, stimuleaza mentalul si

sporeste �ncordarea musculara si debitul respiratiei. Cald si iritant, nu li
serecomanda bolnavilor. Se spune ca exalta sentimentele erotice si
entuziasmul. �Excitant pentru sangvini, rosul e stimulent pentru limfaticisau
convalescenti si creste activitatea psihica �n neurasteniile depresive"
(Palaiscul). Sporeste activitatea sexuala a barbatului. Este culoarea
caldurii si a miscarii. Dinamic �n esenta, trebuie sa fim atenti la

puterea lui, pe care e bine sa stim sa o dozam.

Expresia �a vedea rosu �naintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii,

alpierderii controlului? Dar trebuie sa stim si sa trezim energia vitala sidorinta,
vointa de cucerire, de activitate si nevoia de experiente senzuale.
Profesorul Muscher a remarcat ca respingerea rosului �nsoteste adeseaoboseala
psihica si nervoasa, lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau
pierderea dorintei sexuale. A contraria, un gust prea manifest pentru
aceasta culoare sta marturie unui temperament sangvin si excesiv,
duc�nd la caderea �n nimfomanie ori satirism, stari care, se stie, nu potgasi
satisfactia si domolirea cautate zadarnic.

4. Portocaliul: ca si fructul care i-a dat numele, aceasta culoare

este arhiplina de substanta. Intima, primitoare, ea evoca lumina,
focul, caldura. Goethe spune ca �reprezinta culoarea ardorii

extreme si totodata reflexul mai bl�nd al soarelui la asfintii. Motiv

pentru care se dovedeste agreabila �n decor sau sub forma de

vesminte..." �ntr-adevar, portocaliul mai mult stimuleaza dec�t excita (cutoate ca

asta depinde de stralucirea lui). Simbol al intuitiei, al bucuriei
senine, al fortei echilibrate, portocaliul �ndeamna la optimism.

Palaiseul mentioneaza ca e un stimulent emotiv care accelereaza bataile

inimii si da o senzatie de confort, de veselie. Culoare psihologic

activa, portocaliul, folosit cu buna-credinta, bucura
sufletul.
5. Galbenul, ca aurul, cu lumina soarelui. Considerat deseori drept
culoarea cea mai vesela, galbenul evoca o anume forma de bogatie
ori de abundenta. C�nd e stralucitor, e activ. C�nd e palid,
odihneste, relaxeaza. Culoare subtila, la granitele rosului, albului

si verdelui, galbenul are efectul de a lumina, de a trezi. Conform

doctorului Leprince, �dintre toate culorile, este aceea care
sporeste cel mai mult tonusul neuromuscular general. Se pare castimuleaza sistemul
limfatic si �l excita pe cel nervos", �n orice cazascute intelectul si incita la
lucrari ale spiritului.
Goethe, �n al sau Tratat asupra culorilor spune ca ��n puritatea luicea mai mare
poarta mereu �n sine natura luminosului si poseda
un caracter de voie buna senina si dulce �ndemn", Alcatuit �n
�ntregime din lumina, galbenul mareste spatiile, glorific�ndu-le totodata.
Radiaza veselie usoara si caracterizeaza o personalitate deschisa,
voioasa, spirituala; respingerea lui indica, dimpotriva, nevoia fiede izolare, fie
de schimbare.

6. Brunul, ca pam�ntul sau ca lemnul. Este o culoare reconfortanta

�n interiorul casei si �n vesminte. Simbolizeaza nu t�snirea vietii, ca
verdele, ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri aramii fac din el culoarea
toamnei. Brunul actioneaza totdeauna ca o culoare stabilizatoare,
trezeste constiinta radacinilor fiintei si fortele vii ce trebuie
regasite. Este fundamentul alchimiei subtile ce lucreaza �n creatie. Nu a
fost omul, conform tuturor genezelor, modelat dintr-un simplu pumn deIut? Culoare
receptiva si senzoriala, diferitele nuante de castaniucorespund corpului,caminului,
intimitatii acestuia, securitatii
ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare considera
confortul fizic si al simturilor ca pe o slabiciune. Cine o iubeste prea multare
nevoie de coconul caminului pentru a se dezvolta si totodata nevoie deconfort at�t
moral c�t si fizic. Brunul poarta �n el toate fagaduintelefecunde ale pam�ntului si
ale lemnului. Materia prima...
7. Albastrul deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare
calma, odihnitoare si profunda fiindca nu blocheaza privirea ci olasa sa se piarda
�n el. Folosita �n vesminte, trimite o vibratie de
echilibru, de armonie, o anume bucurie de a trai. �n mediul din interior,
mareste spatiul si �n acelasi timp �l face luminos. Binefacator pentru nervi,
�mpotriva angoaselor, a excitatiei, opereaza o destindere salutara. Locurileunde ne
place sa ne relaxam ar trebui sa contina reflexe albastre.

�Lumina albastra readuce somnul �n unele cazuri de insomnie

rebela" (doctorul Leprince). �n medicina, albastrul este

recomandat pentru calmarea nevralgiilor, astmului, reumatismului
, crizelor de nervi si hipertensiunii, datorita proprietatilorsale analgezice si
antispastice. Albastrul alcatuit numai din profuzimesi prospetime, poarta �n el o
fagaduinta de libertate si armonie.
El simbolizeaza calmul marii linistite si feminine, bl�ndetea purtarilor,
tandretea, dragostea de viata. Cu c�t tinde spre nuante �ntunecate, cuat�t
marcheaza plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei si
a�ntelepciunii? Daca albastrul este respins, asta �nseamna anxietate,
insatisfactie �n raporturile cu ceilalti si cu lumea si o instabilitate
profundacare ar putea fi compensata, de pilda, printr-un gust pronuntat fata
deAlbastrul ram�ne culoarea �mplinirii, a unirii echilibrate dintre
tendintele firesti.
8. Verdele, precum natura vie... Combinatie dintre galben si
albastru, aceasta culoare este cea mai linistitoare din c�te se potgasi.
�Ochiul si sufletul se odihnesc �n acest amestec, ca �n
cazul unui element simplu. Nu vrei sa mai pleci de
acolo..." (Goethe).
rosul actiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care �ncalzesc.

Sistemul nervos gaseste �n el un calm, o seninatate ca acelea pe care ni ledau

vederea �nc�ntata a multiplei varietati de tente ale vegetatiei.

Verdele creeaza repaus, linisteste tumultul mental, procur�nd overitabila

��mprospatare cerebrala". Aducator de echilibru, ajuta
corpul si spiritul sa respire, sa se deschida. Linistitor, creeaza o
ambianta vesela. Foarte variat �n nuante, poate fi folosit prin tuse diverse,
care sunt tot at�tea mesaje de viata.

Cine evita verdele sufera probabil de o mare tensiune nervoasacare �l �mpiedica sa

se lase �n voia influxurilor vitale: opresiuneapsihica, angoasele, agitatia
mentala, stresul sunt corolare;
atentie atunci la caracter, care risca sa fie acru, caustic, artificial.
Iar cine iubeste prea mult verdele da dovada de un caracter
�mplinit; are nevoie de consideratie si �ntelege sa-si duca viatadupa propria-i
dorinta, �n ciuda tuturor obstacolelor.

Trebuie sa stim sa echilibram culorile �ntre ele, sa le lasam sa vorbeasca �n

noi si despre noi; sunt tot at�tea semne, tot at�tea mesaje, tot at�teastimulari.
Asa �nc�t sa ne jucam cu paleta lor infinita si sa meditam asupraputerii ei imense:
viata este alcatuita din amestecurile si
interdependentele culorilor.
Sa fii atent

Ultimul roman al lui Aldous Huxley �Insula*, testamentul sau, scris dupa cecasa si
minunata lui biblioteca arsesera, se petrece pe o insula unde eroultraieste o
initiere completa cu privire la realitatea ultima. In copaci, un soide papagali
repeta �ntr-una: �Atentie, atentie!" Este cheia �nsasi a acesteifictiuni: sa fii
atent, �n orice clipa. Cele c�teva mijloace aratate mai sus, casi cele ce vor urma,
au ca numitor comun respectiva notiune.
Sa nu evadezi din realitate �n reverii zadarnice; ea e destul de bogata casa ne
ofere toate lucrurile de care avem nevoie �n aceasta viata. O fraza
scoasa dintr-un text tibetan spune: �Spiritul este marele asasin al
realului." Da, spiritul corupt, care se complace �n himere, pretuieste maimult
teoria si discursul dec�t actiunea si concentrarea si nu se privesteniciodata pe
sine �nsusi. Doctorul Lawrence Le Shan scrie pe buna dreptateca �modelul omenesc
fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor
de meditatie este acelasi care a condus la psihoterapia umanista". Suntemmai
aproape aici de Rousseau dec�t de Hobbes. Comportamentele
negative (ura si agresivitate fata de sine si de celalalt, degradare a
mediului �nconjurator sau a templului care e corpul nostru, anxietate sidepresiune
etc.) nu sunt socotite drept rezultate ale unor porniri firesti,
interioare. Omul trebuie sa fie considerat �n esenta ca un animal social
conectat cu pam�ntul si Cosmosul si care a pierdut contactul cu starea sanaturala,
conditia sa cu adevarat normala. E �ndoielnic ca vreun profesorserios de meditatie
poate intra �n dezacord cu Cari Rogers c�nd acesta dinurma scrie: �Una dintre
notiunile cu adevarat revolutionare ce se desprinddin experienta noastra este
recunoasterea faptului ca nucleul conditieiomului � nivelurile cele mai ad�nci ale
personalitatii lui, radacinile naturiilui animale � e �n chip fundamental
socializat, dinamic, rational si realist."
Asadar sa cautam sa ne gasim calea proprie, sa �ncercam experiente, sane descoperim
fatete multiple, sa �mplinim o revolutie interioara, sa traimfascinanta aventura
reprezentata de descoperirea noastra �nsine. Dar sanu ne lasam prinsi de fantasme,
�n zilele noastre, piata meditatiei esteinvadata. Jack Garris o defineste foarte
bine: �[...] un loc de t�rg metafizic,
exotic si confuz, unde preoti, guru, avataruri si maestri �si lauda meditatiamarfa
si cauta sa o descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnicavalabila, spun
unii, consta �n a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect:
lum�nare, imagine, cruce, mandala sau al treilea ochi. Altii vor z�mbi
condescendent la o atare naivitate. Secretul, pe care �l detin de la
Maestru, �ti vor spune ei confidential, consta �n a te concentra asuprareproducerii
mentale a Maestrului mult iubit. Dezacordul dintre ei se referala persoana
acestuia; e vorba de lisus, de Buddha, de Krishna sau de Shivape cale de a face
amor cu Shakti a lui?
Aceste pareri divergente emana de pe tarabele religioase precumparfumurile
contrastante din fumul diverselor tam�i. Repetati cu glas taresi �n mod continuu un
sunet sacru, matura sau rugaciune, p�na ce vibratia,
strabat�nd diferitele niveluri de constiinta, ajunge la nivelul divinitatii ori
afericirii. Meditati pe tarmul oceanului. Meditati l�nga o cascada. Meditati
�ntacere. Numarati-va mataniile din sirag. Numarati-va respiratiile. Nu va
numarati niciodata respiratiile"
De buna seama, caile sunt multiple; si exista instructori si maestri calificaticare
se devoteaza celorlalti,�ntr-o forma de apostolat. Atunci cum sa alegi?

In Kalamn Sutra, Buddha spune:

�Nu va �ntemeiati credinta pe forta traditiilor, chiar daca ele suntcinstite de
numeroase generatii si �n multe locuri; nu credeti unlucru fiindca multi oameni
vorbesc despre el; nu va incredeti �n
puterea legendelor stravechi. Nu credeti nimic din ce depindenumai de autoritatea
maestrilor si a preotilor vostri. Dupa ce aticercetat, credeti doar ceea ce ati
experimentat voi �nsiva si ce vise pare rezonabil, ceea ce este bun pentru voi si
pentru altii."

�nainte de a �ncepe o calatorie printre practicile diferitelor sisteme spirituale,

sa citam o frumoasa poveste hasidica, vorbind prin ea �nsasi:
�Un mare rabin viziteaza un orasel din Rusia. Era un eveniment de cea mai
mare importanta pentru evreii din oras, astfel �nc�t fiecare se g�ndi�ndelung si
intens la �ntrebarile pe care avea sa i le puna �nteleptului. C�nd
acesta sosi �n sf�rsit, toata lumea se adunase �n cea mai mare sala
disponibila si fiecare �si pregatea �ntrebarea. Rabinul intra �n sala si simti �n
aer o puternica �ncordare. O vreme nu spuse nimic, apoi �ncepu sa
murmure �ncetisor un imn hasidic. Imediat �ntreaga sala murmura
�mpreuna cu el. Atunci el �ncepu sa c�nte, si �n cur�nd toti c�ntau
�mpreuna cu el. Pe urma �ncepu sa danseze, si �n cur�nd toata adunarease prinse �n
dans. Dupa c�tva timp, toata lumea nu facea altceva dec�t sadanseze, ad�nc si pe
deplin concentrata asupra dansului. Astfel fiecare
deveni pe de-a-ntregul el �nsusi si se vindeca de sf�sierile interioare care
�l�mpiedicau sa acceada la �ntelegere. Dupa ce dansara destul de mult,
rabinul �ncetini treptat miscarea p�na ce se opri laolalta cu ceilalti, privi
laadunare si zise: �Cred ca am raspuns la toate �ntrebarile voastre.�"

Meditatia este o reintegrare a fiintei �n ea �nsasi.

Traditia evreiasca

Arborele Sefirotic

A propune un exemplu de meditatie evreiasca se dovedeste imposibil,

fiindca aceasta religie este prea legata de �nsesi literele si textele ei sacresi
de �ndeplinirea zilnica a riturilor. Ar trebui sa studiem ebraica pentru aprofita
de bogatia unei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar si a intra �nsubtilul
simbolism vehiculat de litere si cuvinte, �n multiplicitatea sensurilor
care se amesteca si se completeaza, ca �n orice limba sacra
traditionala. Vom oferi deci �n continuare doar o rapida reflectie asupraunuia
dintre conceptele majore ale misticii ezoterice evreiesti, adica aCabalei
(qabbalah. �primire", din KBL, �a primi").
Cel mai celebru dintre cabalisti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul luiYokhai),
care a trait �n secolul al Il-lea al erei noastre, amintea ca �vietuimpe scoarta
realitatii si abia daca stim sa ajungem la inima ei... fiindca
secretul se afla �n inima aparentului... iar cunoscutul nu este dec�t
aspectul aparent al necunoscutului", �ntreg sistemul Cabalei tinde sa
scoata la lumina diferitele niveluri ale realitatii, fiecare dintre
acestea fiind �n sine o lume, uneori �n interdependenta cu
celelalte. Fiinta omeneasca �nsasi este o entitate alcatuita din
elemente diferite, printre care un suflet animal si un suflet divin,
si beneficiind de privilegiul, important �n creatie, de a se bucurade o constiinta
pe care poate sa o dezvolte la infinit. Dar cea mai
mare parte dintre fiintele omenesti se multumesc cu viata
mecanica a corpului si a nevoilor lui. cauta fericirea si placereaconditionate de
iluzii noi, care �n realitate le fac sa cada �n

suferinta. Religiozitatea lor, daca exista, nu e dec�t suferinta sidepinde de o

angoasa, de un �nu se stie niciodata..."; ideea mortii�i sperie si nu �nteleg nimic
din viata, aceasta forfota de energii �
�ndreptate spre ce oare?

Acela care se priveste pe sine �ncearca sa �nteleaga functionarea

constiintei sale si a reactiilor fiintei sale; acela care �si ia putina
distantafata de el �nsusi urca pe prima treapta a scarii cunoasterii. El se ocupa
deal sau Yesod, de al sau Ego, nu ca sa-1 �ntareasca �n chip inconstient, ci casa-i
dezvaluie slabiciunile, iluziile, poftele egoiste care nu duc la marelucru;
�ncearca sa gaseasca motivele inconstiente ale faptelor lui si sa-siregleze
comportamentul �n sensul respectului fata de viata si de
aproapele. Ca sa-1 ajute pe cautator pe calea descoperirii de sine si alegilor ce
conduc mersul Cosmosului, iudaismul a inventat de-a lungulistoriei mai multe
sisteme, fiecare trebuind sa fie indicat,
recomandat,explicat de un maestru spiritual, un nmggid ce se va aplecaasupra �nsasi
vietii �nvatacelului, va gasi �n ea grauntele spirituale de pusla �ncoltit si
tendintele perverse de modificat. Se ridica problema nu sa taieceva, ci sa
transmute, sa dirijeze toate energiile fiintei �n sensul unei treziria
�ntelepciunii.
Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exista si
se�ntrepatrund �n natura omului si totodata �n chiar miscarea Creatiei. Or,
desi barbatul, desi femeia au iesit din aceasta Creatie, egoismul lor �i facesa-si
uite fara �ncetare izvorul, radacina, si sa cada �n greseala ce se vedepeste tot �n
lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimic ca sa1
creeze din nou si ratacesc, orbi, jucarii ale fortelor raului, sclavi ai
poftelor lor, depasiti de evenimente, traindu-si viata ca niste fantome, caniste
umbre, ca acele fiinte �nlantuite din Mitul cavernei al lui Platon.
Totusi constiinta se afla �n fiecare si fiecare, pe undeva, are
constiintameschinariei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca si a acelor rare
momente c�nd frumusetea Universului i se dezvaluie, c�nd infinita bogatiea ceea ce
ne poarta si a ceea ce suntem reuseste vreme de o clipa saapara �n pragul viziunii
noastre si sa realizeze armonia �ntre energia
creatoare aflata necontenit la lucru si creatura ei, �ntre unul si tot.

Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-si �ntelege

functionarea ierarhiilor interne fara a le desparti de ansamblul
sistemului, Cei zece Sefiroti sunt urmatorii:
I -In v�rf, Kelher, Cununa, este locul limpedei constiinte, unde
infinitul se deschide si se daruie constiintei, unde divinul, Ein-Sof,
�radacina tuturor radacinilor", comunica.
II -Apoi gasim Hokhma, �ntelepciunea, principiu masculin,
arhetipic, a ceea ce este mai profund �n noi, ochiul interior, caleatacerii,
fulgerul geniului, imaginea intuitiei si a actiunii juste,
revelatia traita.
III -Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin
posibilitatile g�ndirii, comunicare, primirea informatiilor
exterioare si transformarea lor. Aici inspiratia lui Hokhma se pune�n miscare,
concretizeaza interiorizarea �n actiune.
IV -Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guverneazaprincipiul creativitatii, al
harului, al artei de a sti sa faci si saconstruiesti, sa asamblezi si sa
armonizezi.
V -Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activa a lui Hesed;
este principiul dreptatii,al severitatii,al stap�nirii de sine, al
disciplinei, autocriticii, responsabilitatii. Prost stap�niti, acesti
ultimi doi Sefiroti se pot preschimba �n neglijenta, dezinteres si �nsectarism,
�nchidere �n sine, fanatism. Fiecare element al Pomului
Vietii trebuie sa functioneze �n armonie cu ansamblul, pentru camodul de
comportament al omului sa fie exact, �n simbioza cu�nsasi miscarea creatiei.
VI -Tipheret, Frumusetea, simbolizeaza natura esentiala a
omului, corpul sau ideal, axa constiintei lui ce reprezinta punteadintre spirit si
materie. Este realitatea profunda a individului,
luciditatea lui, puterea lui de uimire si de a se minuna; punct
central al Arborelui Sefirotic, Tipheret reprezinta cheia
cunoasterii si a fiintei: c�nd �nt�lnim un prieten pe care nu 1-ammai vazut de zece
ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar
caldura revederii, contactul subtil ce are loc tin de nivelul
Tipheret, a fi dincolo de corp. Acelasi lucru se �nt�mpla �n cazuloricarei relatii
profunde si de dragoste.

Dar cabalistii asaza �ntre cei trei Sefiroti superiori si ceilalti trei care
urmeaza, �n centrul rombului astfel format, un Sefirot invizibil, Dual, care
ar fi principiul trezirii la unitatea nedisociabila dintre cele zece
componente din si de dincolo de individualitate: experienta a
nonexperientei, viziune a totalitatii, una �n �nsasi realitatea clipei.
VII -Cu Netzah, Victoria, triumful, trecem de la lumea
sentimentului la aceea a naturii � acest Sefirot domneste asupraactiunii
tendintelor noastre firesti, a instinctului de atractie si de
repulsie; dorinta, forta vitala...
VIII -... care se sprijina pe Hodt Splendoarea, receptivitatea,
domeniul simturilor si al perceptiilor. Echilibrul �ntre cei doi
Sefiroti creeaza temperanta �n sine.

Trei Interpretari printre altele asemenea pe care le putem proiecta asupraacestei

structuri arhctipak.
IX -Yesod, Fundamentul, reprezinta Ego-ul care se cunoaste caatare, fiinta ce are
constiinta de sine �nsasi. Si pivotul lui Hod siNetzah �ngaduie comportamentul
coerent �n viata sociala si de zi
cu zi: cei trei termeni marcheaza fiinta-noastra-�n-lume. Deci
Yesod mai simbolizeaza si memoria si experienta pe care se
construieste Viata noastra. Ca si puterea vitalizanta si creatoare a
sexului, fara de care viata omeneasca nu se poate perpetua:
energie puternica si care �ntemeiaza, �ntr-adevar.
X -Malkut, Regatul, sau omul �n corpul sau si pe picioarele lui;
omul terestru, alcatuit din apa, din elemente minerale, din aer si
din focul radiind din energiile lui nervoase, cerebrale si celulare.
Este domeniul lutului devenit Adam, al materiei transmutate �n
viata. Totalitatea evolutiei nu numai ca este prezenta �n corpul
omenesc, ci si lucreaza.
Microcosmosul

Un dicton cabalist spune: ��n Kcther se gaseste Malkut, �n Malkut se

gaseste Kether", cifrele l si 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitatii.
Tablourile Arborelui Sefirotic prezentate aici arata cum se realizeaza
interactiunile �ntre toti centrii si cum se regasesc acestia �n spatiu-timp,
�nsocietate, �n fiinta omeneasca.
Este important de asemenea sa retinem ca �n interiorul fiecarei triade unprincipiu
joaca rolul de mediator creativ �ntre cele doua fiinte; �n plus, niciun principiu
nu este total disoc�abil, cu exceptia cazurilor c�nd se creeazaun dezechilibru ce
se va traduce �n om prin boala, tulburari psihice si�disconfort". Pe un plan
metafizic mai precis, sa spunem ca ��n acest fel�ntre �ntelepciune si Inteligenta,
principiu masculin si principiu feminin alprimei �ramuri de palmier� a Sefirotilor,
vedem inser�ndu-se �un fiu
seman�nd �n acelasi timp cu tatal si cu mama� (Znhar, III, 290) si care nueste
altceva dec�t Cunoasterea: �C�nd �ntelepciunea si Inteligentavor sa produca ceva,
orice, sub aceasta forma o fac: prin fiul lorcare capata trasaturile tatalui sau si
ale mamei sale si care senumeste Stiinta. El este martorul uneia si al celeilalte,
este

marele cel dint�i nascut� (Zohar, III, 291). Sa remarcam totusi ca, �n
cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile, Cunoasterea nu constituie
unSefirot distinct. Altfel se petrec lucrurile cu cea de-a doua triada, aceea
aSentimentului: Favoarea si Justitia cheama un mediator ce va constitui o
ramura distincta, aceea a armoniei universale. �Justitia si Favoarea sunt
legate �ntre ele si nici una nu poate functiona fara cealalta [...]. Am�ndouasunt
puse �n miscare de Frumusete, care �mbratiseaza �n acelasi timpFavoarea si Justitia
[...]. C�nd toate culorile, toate fetele sunt unite, apareFrumusetea si realizarea
tuturor lucrurilon> (Zohar, III, 143). O meditatieuniversala a Frumusetii, iata
ceva surprinzator, dar sa nu uitam influenteleneoplatoniciene exercitate asupra
genezei g�ndirii cabalistice.
In sf�rsit, �n ceea ce priveste cea de a treia si ultima triada, �n Fundament�si
gasesc Victoria si Gloria propriul mediator: ceea ce �nseamna ca toatavigoarea,
toata forta de expansiune continute �n Frumusete nu se vormultumi sa se
rasp�ndeasca doar �n difuziunea unei glorii imateriale, ci sevor �deversa �n
matricea lumii�; si �n aceasta rezida �ncheierea oricarei
actiuni sefirotice".

Unirea dintre toate principiile se transcende evident �nEin-Sof, lumina

insuportabila si misterioasa ce se
ascunde �n �norul �ntunecat". �Pentru a �nainta macar
putin in s�nul acestei �ntunecimi, sa ascultam ciudatelevorbe culese de Rabi
Elcazar de pe buzele tatalui sau,
Rabi Simeon. Acesta mergea, �ntr-o zi, pe malul marii, cufundat
�n meditatie. Deodata, o viziune; este Elie, Profetul. Acesta
vorbeste, dezvaluie taina: �C�nd Tainicul Tainicilor dori sa se
manifeste, dadu nastere unui simplu punct, care fu transmutat �nG�ndire si, �n
aceasta G�ndire, El executa nenumarate schite si
realiza nenumarate gravuri. Apoi facu sa t�sneasca Sf�nta
Sc�nteie, dintr-o schita foarte tainica si foarte sacra, si ea fu o
opera de minunatie, iesita din tot ce e mai bun �n G�ndire. Si funumita MI, si
constitui originea operei, exist�nd si neexisl�nd,
ad�nc �ngropata, incognoscibila [...]. Ea fu desemnata pur si
simplu prin �cine?� (MI). Dori totusi sa se manifeste si sa fie
numita [...]. Se �mbraca deci �ntr-un pretios vesm�nt al Splendorii(Zohar) si crea
Eleh, care fu Numele ei. Literele celor doua
cuvinte, MI si Eleh, se amestecara atunci ca sa alcatuiasca numele
complet Elohim..." (Zohar, l, 1-2).

Altfel spus, ceea ce noi numim �fiinta" constituie �ntr-un anume fel
expresia �existentiala" a ceea ce scapa absolut tuturor categoriilor noastrede
g�ndire si de existenta, ca si tuturor eforturilor noastre de rationamentlogic sau
de etichetare determinata. Trebuie sa urcam dincolo de �nume",
dincolo de g�ndire, dincolo de existenta si chiar dincolo de �fiinta" pentrua
�ncerca nu sa �mpresuram, nici sa punem m�na pe el, nici macar sa�ntrezarim, ci
numai sa cautam ca pe pipaite � si stiind ca obiectul cautariie de negasit �
lacasul Tainei Tainelor, acel Ein-Sof, infinit fiindca nu poatefi �sf�rsit" de
nimic si pe care suntem siliti sa-1 numim �neant" doarneputinta noastra de a numi
ceea ce transcende fiinta �nsasi. Fiindca
pentru Ein-Sof �nu poate fi vorba de nici un nume, de nici o
cunoastere, de nici o forma perceptibila" (Zohar, II, 42)2.

Aceasta Sf�nta Sc�nteie care ar fi temelia oricarei creatii, acest

punct focal de unde curge totul si unde totul se resoarbe estelocul mistic prin
excelenta: �Punctul primordial este o lumina
interioara de o transparenta, de o finete si de o puritate ce
depasesc orice se poate imagina (..J. Pornind din acest punct
exista extensie dupa extensie, fiecare alcatuind vesm�ntul
celeilalte. �Universul este �nvelisul, vesm�ntul lui Dumnezeu"
(Znhar. 1,19).
Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuiesa le �nlature
pentru a-si descoperi adevarul ad�nc si unic.

In �ncheierea capitolului de fata, iata doua povesti hasidicecare sunt �n ele

�nsele doua meditatii:

Unde ai ajuns?

Pe vremea cand, la instigatiile dusmanilor miscarii hasidice, RabiSneur Zalman din

Leosna era �ncarcerat �n fortareata Sfintii Petru
si Pavel din Petersburg, seful militiei veni �ntr-o zi sa-1 viziteze �ncelula.
Ad�nc impresionat de marea demnitate ce izvora din Rabi, ofiterul�i adresa tot
felul de �ntrebari pe care si le pusese el �nsusi peparcursul citirii Bibliei. �n
cele din urma �l �ntreba:
-Cum trebuie sa interpretam afirmatia din Scriptura conform
careia Dumnezeu, care stie toate lucrurile, l-ar fi �ntrebat totusi
pe Adam (Gen., 111,10): �Unde esti?�
-Crezi, �i raspunse Rabi, ca Scriptura are o valoare vesnica si catoate cuvintele
ei �l pot privi pe fiecare om �n parte?
-Cred, raspunse ofiterul.
-Ei bine, replica Rabi, �n fiecare epoca Dumnezeu �l cheama pefiecare om ca sa-i
spuna: �Unde te afli tu �n lumea mea? At�teazile, at�tia ani ti-au fost masurati si
au trecut peste tine. Unde aiajuns �n rastimpul lor, ce-ai facut cu ei?� Asa ca
Dumnezeu �tispune si tie: �Ai trait patruzeci si sase de ani; unde ai ajuns
�nvremea asta?�"

Rugaciunea

Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal $em-ul sedea la masacu ucenicii lui.
Deodata el striga:
-Spune-i lui Alexei � numele vizitiului sau � sa �nhame caii!
Il ia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca�n trasura si
porunceste sa fie dus �ntr-un sat �ndepartat. Ajuns ladestinatie, merge la han si,
c�nd hangiul vine sa-i �ntrebe peoaspetii neasteptati cu ce-i poate servi, bestu �l
�ntreaba �ndata:
-Cum ti-ai facut rugaciunea din sf�nta zi de Kipur?
Si iala-l pe hangiu cuprins de o spaima respectuoasa, �i trebuie untimp p�na sa
poata raspunde, b�iguind:
-Sfinte rabi, stii bine ca �n aceasta zi redutabila m-am �ncarcat cu
un pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-am
facut altceva dec�t sa cad �n ispita si cu siguranta ca Satana eraspunzator de
necazul meu.
Atunci bestu �i zice:
-Povesteste-mi cum s-a �nt�mplat.
-Ieri, �ncepe hangiul, mi-am luat nevasta si copiii si am pornit ladrum, ca sa
sarbatorim ziua cea sf�nta �n oras si sa ne rugamacolo, cu �ntreaga comunitate.
Deodata mi-am adus aminte ca
uitasem sa �nchid pivnita. Tocm�ndu-ma ca un crestin caruia �i
�ncredintasem paza casei sa nu profite de ocazie si sa se puna pebaut, m-am �ntors,
�n timp ce familia mea si-a continuat drumul.
Abia intrasem �n casa c�nd a aparut un trimis sa-mi ceara c�tevasticle de care era
nevoie, spunea el, pentru o mica sarbatoare dela castel. I-am dat ce-mi ceruse,
�ntre timp, venisera si alti clienti.
Cum �nca era lumina afara, m-am g�ndit ca o sa pot ajunge �n oras�nainte de caderea
serii. Dar clientii veneau fara �ncetare. C�nd, �n
sf�rsit, n-a mai ramas nimeni �n han si am vrut sa �nchid pivnita,
m�-am dat scama, cu spaima, ca noaptea cazuse de mult si ca �miera asadar cu
neputinta sa mai plec. Ce-i de facut? m-am �ntrebat.
M-am retras �ntr-o camaruta din casa pentru a-mi descarca inima�n fata Domnului.
Fiindca, �mi spuneam, El stie totul si �mi va iertapacatul. Dar nu reuseam sa
gasesc nici o carte de rugaciuni.
Nevasta mea si copiii le luasera pe toate. Atunci am �nceput sapl�ng cu lacrimi
fierbinti �n fata Domnului si sa-i spun: �Stap�n al
Universului, tu vezi bine c�t de grea mi-e inima, fiindca nu pot, �nziua aceasta
sf�nta, sa ma unesc cu toata comunitatea si sa ma
rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala de care sama slujesc. Si
nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum
stiu ce-am sa fac, singurul lucru care sta �n puterea mea: o sa�ncep sa repet
alfabetul; din toata inima, ca un copil care �nca nupoate sa citeasca. Iar tu, o.
Doamne! tu o sa ai grija sa asezi
laolalta literele ca sa alcatuiesti cu ele cuvintele rugaciunilormele�. Te �ntreb,
sfinte rabi, ce altceva as fi putut face?
Atunci baal semu �si puse m�na pe umarul hangiului cel foarteamar�t si-i spuse:
-De multa vreme n-a mai urcat la ceruri o rugaciune at�t de
sf�nta si de fierbinte. Sa fii sigur ca Dumnezeu s-a bucurat de
rugaciunea ta!"

De meditat

Sa nu spui; Ma voi dedica studiului Legii atunci c�nd ma voi bucura de ostare
placuta si de dare de m�na. Studierea Legii nu cere nici bogatie sinici vesela de
argint sau de aur. O inima fr�nta e de ajuns, si ea �si gasesteleacul �n Lege.(Rabi
Simeon)

Exista doua lumi: o lume ascunsa si o lume revelata. Dar �n

realitate aceste doua lumi nu alcatuiesc dec�t o singura lume.
(Rabi Eleaar)
Nu exista nici fir de iarba pe pam�nt care sa nu ascunda �nsusirile
si puterile enorme prin care se manifesta marea �ntelepciune si
puterea cerului. (Rabi Simeon)
Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil. (Rabi Abba)
Intelepciunea este un Arbore ai Vietii pentru aceia care devin stap�nii ei.
(Proverbe, III, 18)

O noapte fara zi, o zi fara noapte nu merita numele Unicului.

(Zohar)

Limba Domnului este spiritul omului. (Proverbe, XX. 27)

Spiritul ispititor n-a avut niciodata mai mare trecere la om ca atunci c�nd
acesta se deda m�ncarii �mbelsugate si placerii vinului. (Rabi Isaac)

Unde te afli tu se afla si toate celelalte lumi. (Proverb hasidic)

Magia neagra si magia alba nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie
distructiva, fie constructiva a aceleiasi forte. (Jon de Hartog)
Fericit barbatul care n-a umblat �n sfatul necredinciosilor si �n calea
pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sczut. Ca stie Domnul
calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri. (Psalmul l, versetele l si
6)
Totul se afla �nchis �n om, el este �ntregirea si �mplinirea. (2rthflr.ni,
148)
Devenirea meditatiei crestine

Laudat fii Tu, Domnul meu cu toate creaturile Tale, �ndeosebi cu

fratele Soare, care face ziua si prin care ne luminezi; el este
frumos si stralucitor, cu mare splendoare;
Pe Tine, Prea�naltule, te face cunoscut.
Laudat fii Tu, Domnul meu pentru sora Luna si stele, �n ceruri Tu
le-ai alcatuit, limpezi, pretioase si frumoase.
Laudat fii Tu, Domnul meu, pentru fratele V�nt si pentru aer si
pentru nori si pentru cerul limpede �n tot timpul, prin care
creaturilor Tale le dai sprijin.
Laudat fii Tu, Domnul meu, pentru sora Apa, care e foarte
folositoare, si umila, si pretioasa, si casta.
Laudat fii Tu, Domnul meu, pentru fratele Foc, prin care Tu
luminezi noaptea, si este frumos, si vesel, si robust, si puternic.
Laudat fii Tu, Domnul meu, pentru materna noastra sora Pam�nt,
care ne poarta si ne duce si care rodeste fructele felurite cu florile
colorate si iarba.

Sf�ntul Francisc din Assisi,

De c�tiva ani sunt uimit sa constat �n ce masura prietenii mei si

cunostintele, crestini cu totii, preoti si mireni, fara a-si abandona credinta,
se orienteaza catre practicarea meditatiei de diverse orizonturi, �n
esentaorientale: �ndeosebi Zen si toate formele de budism. Yoga... �i atrag; dar
sitehnicile occidentale de psihoterapie de grup, care �ncearca sa
deblochezenodurile corpului, �n paralel, la multi crestini se dezvolta angajarea
sociala;
sunt crestini care �ncearca sa revina la mesajul originar pentru �a-i iubi
peceilalti mai mult dec�t pe ei �nsisi". Ambele cazuri stau marturie unei nevoide
�ntoarcere la propriul corp, nevoie de �ntoarcere la semeni. Ceea ce
merge �n sensul vrerii lui loan Paul al Il-lea, care va �ncerca sa
umanizezeBiserica si sa-i redea omului demnitatea de om. Asadar, demnitatea unei
constiinte �ntr-un corp.

�Nu ceea ce intra �n gura spurca pe om; ci ceea ce iese din guraspurca pe om." Si
lui Petru care �i cere sa explice parabola, lisus �iraspunde: �Acum si voi sunteti
nepriceputi? Nu �ntelegeti ca totce intra �n gura se duce �n p�ntece si se arunca
afara? Iar cele ceies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om" (Matei,
XV,
11,18).
Fiindca din centrul fiintei vine tot r�ul, aceasta boala contagioasa,
si toata nenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici o
salvare pentru fiinta omeneasca, ce va ram�ne o fiara pentrusemenii ei si un
spoliator al naturii. O alchimie trebuie sa lucreze�n el, care sa-i �ngaduie sa-si
depaseasca egoismul �nversunat sisa-1 faca sa participe la creatia evolutiva si nu
la involutie:
�Nimeni aprinz�nd faclie nu o pune �n loc ascuns, nici sub obroc,
ci �n sfesnic, ca aceia care intra sa vada lumina.

Luminatorul trupului e ochiul tau. C�nd ochiul tau este curat, atunci tottrupul tau
e luminat; dar c�nd ochiul tau e rau, atunci si trupul tau e�ntunecat.
Ia seama deci ca lumina din tine sa nu fie �ntuneric.
Asadar, daca tot trupul tau e luminat, neav�nd nici o parte �ntunecata,
luminat va fi �n �ntregime, ca si c�nd te lumineaza faclia cu stralucirea ei.
Si pe c�nd lisus vorbea, un fariseu �l ruga sa pr�nzeasca la el si intr�nd, asezut
la masa.
Si Domnul a zis catre el: Acum voi, fariseilor,curatiti partea din afara apaharului
si a blidului, dar launtrul vostru e plin de rapire si de viclenie.
Nebunilor! Oare cel ce a facut partea din afara n-a facut si partea
dinauntru?1' (Luca, XI, 33).
Astazi exista un spirit, o credinta crestina si la fel un apel al Domnuluicatre
rugaciune, catre reculegere �ntr-un loc sf�nt consacrat de sperantamiilor de
credinciosi veniti acolo sa �ngenuncheze, dar nu se poate spuneca exista vreo
meditatie crestina. Acum c�tiva ani, grijuliu sa �ntelegreligia copilariei mele, am
�ntreprins o amanuntita ancheta, livresca si deteren, la cei ce sunt garantii pe
pam�nt ai acestui curent spiritual ca si lacei ce cauta de-a lungul acestui drum un
sens al vietii lor. A rezultat de aici

o carte si o constatare: crestinismul a pierdut �nca o data mesajulfundamental al

profetului sau si totusi a construit un monument spiritualcare le vorbeste
oamenilor; dar daca intri acolo, singurul raspuns pe care1-ai putea gasi va fi �n
tacere. Fiindca �n tine �nsuti doarme adevarul, carenu cere dec�t sa fie trezit.
Oare nu chiar lisus le-a amintit �ntr-o zi celor ce, repros�ndu-i ca e om si
sepretinde Dumnezeu, voiau sa-1 lapideze, ca �nsasi Biblia, Legea lor, spunedespre
fiintele omenesti ca sunt toate dumnezei? Atunci el, fiu al omului,
cum sa nu fie asta?
Insa divinitatea, acest �plus" al omului, e bine ascunsa �n �ntunericul
necunoasterii de sine.
Si se cuvine sa citez aici c�teva extrase dintr-o convorbire pe care amavut-o cu R.
P. Besnard, dominican, directorul revistei La Vie spirituelle,
om de o toleranta si de o deschidere care faceau cinste Bisericii lui, un
precursor, din nefericire decedat mai t�rziu. Parintele Besnard practicazanen-ul,
postura de meditatie Zen, si gasea �n ea ceea ce lipsea ordinuluisau, acea trezire
a corpului la tacere, unde se deschid toate portile.
�Zazen-ul este cu adevarat �nradacinarea �n imobilitate. Pentru mine, un
lucru se articuleaza cu altul, �mi place mult fraza pe care Durkheim ne-ospunea la
o sesiune: �Sensul repausului este miscarea si sensul miscariieste imobilitatea�.
�n sf�rsit, iata un fel de dialectica pe care o descopar prin aceste practici.
O activitate precisa ca rugaciunea, si �n cele din urma ambitioasa, fiindca evorba
despre altceva dec�t sa-ti tot rumegi �n minte propriile g�nduri; estevorba ca
�ntr-adevar sa te agati de credinta, de Dumnezeu, care e
totdeauna greu de agatat, daca pot �ndrazni sa spun asa, sau de primit.
Pentru a trai acest act de rugaciune e necesar ca, �n alti timpi ai vietii, satraim
pregatirile, momentele de recentrare; �mi place mult aceasta
expresie. Recentrare ce permite atunci rugaciunea, fiindca va exista
cineva, voi fi devenit Eul meu profund...
Cred ca unul dintre necazurile spiritualitatii occidentale vine de departe,
vine din epoca a ceea ce numim lumea moderna, adica lumea
subiectivitatii; acolo ne-am pierdut �ntruc�tva, �n aceasta subiectivitatecare a
devenit psihologizanta, introspectiva, abstracta, lipsita de repere.
Dupa acea epoca moderna, Biserica s-a aratat destul de ignoranta �nmaterie de
inconstient si de corp; or, cele doua sunt legate deoarece, c�ndne lasam �n scama
corpului nostru, descoperim numeroase mecanismeinconstiente aflate �n stare de
veghe, Deci spiritualitatea �nsasi nu maiavea nici un reper, �si pierduse esenta si
atunci a devenit doar afectivitatesentimentala, niste rationamente care nu se mai
agatau de nimic si
ajungeau simpla sporovaiala. Si poate ca Zen-ul ne permite sa regasimaceasta
profunzime, aceste ancorari.
Exista Ia crestinii de la �nceputuri un anumit numar de practici. Ma
g�ndesc la c�nturile intonate �nca p�na nu de mult; este foarte sigur ca
elereprezentau niste exercitii de respiratie si totodata exercitii ale sunetului,
care �trezeau�. E posibil ca multe practici similare sa se fi pierdut?
Da, ar fi destul de pasionant sa reg�ndim ceea ce a reprezentat experientamonastica
din evul mediu; mi se pare, �ntr-adevar, ca toti calugarii din evulmediu, de altfel
poate ca si cei din antichitate, edificasera �ncetul cu
�ncetul o �ntelepciune a vietii, care comporta poate si asemenea elemente.
Astfel, faptul de a locui �ntr-un univers de armonie arhitecturala trebuia saaiba
repercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care, zi si noapte, traia �ncele din
urma o viata de concentrare intensa si de atentie �ndreptata spreDumnezeu. Tot
astfel, �n ascezele monastice traditionale, gasim un raportcu acea cautare, mai
profunda, prin tacere si totodata prin liturghie sic�ntec.
Si tocmai �n evul mediu timpuriu toti acei calugari care, �n secolele al IX-
lea, al X-lea, al Xl-lea, au edificat c�ntul gregorian simteau probabil nevoiade a
reechilibra, pornind de la vibratii ce-i �naltau �n slavi, o viata foartemult
lipita de pam�nt. Nu trebuie sa uitam ca erau niste calugarideschizatori de drum,
calugari primitivi, destul de grosolani, niste oamenide fapt foarte pam�nteni,
foarte mult amestecati cu pam�ntul, cu
picioarele �n tar�na; deci, prin intermediul c�ntecului, gasisera un
echilibru. Noua, care suntem prea mult porniti �n sus, �n mental, cred ca�ntr-
adevar Zen-ul ne face actualmente bine, fiindca ne readuce la
pam�nt. Dar admit fara �ndoiala ca putem la fel de bine practica zazen-uliar �n
alte momente c�nta c�ntul gregorian.
... Am putea efectua o meditatie destul de uimitoare asupra a ceea ce artrebui si
ar putea sa fie omul; �n fond, omul ar putea fi ceva extraordinar.
Si, �n acelasi timp, o meditatie destul de pesimista asupra capacitatii lui de
a fi asa ceva. Un om cu adevarat matur, echilibrat, ar fi o reusita
formidabila! Dar vom ajunge vreodata acolo, c�nd trebuie sa �mpacamat�tea
lucruri?... Avem atunci impresia ca fiecare porneste pe un drum saupe altul �n
functie de ceea ce este cel mai urgent..."
Pentru Gabriel Matzneff, �daca Spiritul trebuie sa continue sa insufle, o vaface
mai �nt�i �n micile comunitati, �n ceea ce burghezii numesc cu dispret
�grupuscule�: �Fiindca acolo unde doi sau trei se aduna �n numele Meu,
Eu sunt printre ei�.
Noi, cei care credem �n Dumnezeu din tot ad�ncul setei noastre, stim ca
nu de puteri avem nevoie, ci de sfintenie. Trebuie sa devenim oameni ai
luminii, fiindca doar scaldati �n aceasta lumina am putea sa reinventamParadisul."
Reflectie completata de Bruno Lagrange care socoteste ca �pe de o parte,
�ntr-adevar, comunitatea primitiva care ne-a transmis ratiunile ei de a trai,
credinta ei �n lisus Hristos, nu �ncerca sa convinga, sa dovedeasca, ci sastea
marturie prin vitalitatea ei ca si prin bucuria ci, si aceste fragmentene-o spun.
iar pe de alta parte Spiritul lui Hristos care o �nsufletea i-ainspirat at�t
respect, �nc�t ca se fereste, la �nt�lnirea ideologiilor, de oriceprozelitism. El
exista, el este viu. Comunitatea exista, traieste si stim asta.
Ram�nem liberi. �n aceasta perspectiva trebuie sa citim Evanghelia.
Hotar�t lucru, cheia Bibliei nu se afla pe Luna; ea este �n viata, si �nsasiviata
aceasta nu-si va cruta nici un efort de cunoastere si nici un gest decomunicare.
De-acum soarta omului nu mai este �n m�inile unor guru, lafel cum n-a fost
niciodata apanajul unui unic si respectat trecut. Ea nu�nseamna dec�t situatii
concrete, Biblia sta marturie; valoarea universaJa a
oricarui lucru rezida numai �n semnificatia lui actuala. Cea mai mare
dovada de imaginatie este sa traiesti clipa prezenta. Neprevazutul
survine�ntotdeauna, fie si doar sub forma de Apocalips.

�Iata, stau la usa si bat, de va auzi cineva glasul meu si va

deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el.�
Ceea ce poate ca reveleaza Biblia este tocmai ceea ce nu ne-am
astepta. Nu exista speranta daca stii ce te asteapta. Nu exista
adevarata lectura a Bibliei daca stim dinainte ce vom gasi �n ea.
Stiinta nu �nt�lneste Credinta dec�t �n aceasta incertitudine, a ce
va veni, spune stiinta, a celui care vine, spune Credinta."
Meditatia crestina este �n primul r�nd �mpartasire, fratie,
dragoste. Este �nsusi mesajul lui Hristos. Iar lectura Bibliei este �n
sine �nsasi reculegere si rugaciune. Cuv�nt al adevarului.

�Ascultati: fata, iesit-a semanatorul sa semene.

Si pe c�nd semana el, o sam�nta a cazut l�nga cale si pasarile
cerului au venit si au m�ncat-o.
Si alta a cazut pe loc pietros, unde nu avea pam�nt mult, si �ndata
a rasarit, pentru ca nu avea pam�nt mult.
Si c�nd s-a ridicat soarele, s-a vestejit si, neav�nd radacina, s-a
uscat.
Alta sam�nta a cazut �n spini, a crescut, dar spinii au �nabusit-o si
rod n-a dat.
Si altele au cazut pe pam�ntul cel bun si, �nalt�ndu-se si
cresc�nd, au dat roade si au adus: una treizeci, alta saizeci, alta o
suta.
Si zicea: Cine are urechi de auzit sa auda.

Iar c�nd a fost singur, cei ce erau pe l�nga El, �mpreuna cu cei
doisprezece, �l �ntrebau despre pilde.
Si le-a raspuns: Voua va e dat sa cunoasteti taina �mparatiei Iui
Dumnezeu, dar pentru cei de afara totul se preface �n pilde,
Ca, uit�ndu-se, sa priveasca si sa nu vada, si, auzind, sa nu �nteleaga, ca
nu cumva sa se �ntoarca si sa fie iertati.

Si le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum veti �ntelege toate
pildele?
Semanatorul seamana cuv�ntul.
Semintele de l�nga cale sunt aceia �n care se seamana cuv�ntul,
si, c�nd �l aud, �ndata vine Satana si ia cuv�ntul cel semanat �n
inimile lor.
Cele semanate pe loc pietros sunt aceia care, c�nd aud cuv�ntul,
�l primesc �ndata cu bucurie.
Dar n-au radacina �n ei, ci tin p�na la un timp; apoi, c�nd se
�nt�mpla str�mtoare sau prigoana pentru cuv�nt, �ndata se
smintesc.
Si cele semanate �ntre spini sunt cei ce asculta cuv�ntul.
Dar grijile veacului si �nselaciunea bogatiei si poftele dupa
celelalte, patrunz�nd �n ei, �nabusa cuv�ntul si �l fac neroditor.
Iar cele semanate pe pam�ntul cel bun sunt cei ce aud cuv�ntul
s�-1 primesc si aduc roade: unul treizeci, altul saizeci si altul o
suta" (Marcu, IV, 2-30).

Mesaje din vremuri

Iata c�teva exemple de meditatii asa cum au fost concepute de:

Sf�ntul Bernard

�Cuv�ntul a venit �n mine (sunt un smintit ca spun acestea), avenit de mai multe
ori. Cu toate ca ma vizitase adesea, n-am
simtit clipa anume c�nd a venit. Dar am simtit, �mi aduc aminte
asta, ca era aici. C�teodata i-am putut presimti venirea, dar
niciodata nu i-am putut simti intrarea si nici iesirea... Totusi amcunoscut ca era
adevarat ceea ce citisem, adica faptul ca �n eltraim, ne miscam si suntem. Fericit
acela �n care el locuieste, care
traieste pentru el si e copt pentru el. Dar, �ntruc�t nestiute suntcaile lui, ma
�ntrebati cum de i-am putut cunoaste prezenta,
Fiindca e plin de viata si de energie, �ndata ce este prezent �mitrezeste sufletul
adormit; �mi misca, �mi �nduioseaza,�mi raneste
inima cea tare ca piatra si foarte bolnava; se porneste sa smulgasi sa distruga, sa
construiasca si sa rasadeasca, sa ude ceea ce esecetos, sa lumineze ceea ce e
�ntunecat, sa deschida ceea ce e
�nchis, sa �ncalzeasca ceea ce e rece, sa �ndrepte ceea ce e
�ntortocheat, sa netezeasca ceea ce e necioplit, astfel �nc�t
sufletul meu �l binecuv�nteaza pe Domnul si toate puterile mele �ilauda numele cel
sf�nt. Asadar, intr�nd �n mine, Mirele cel
dumnezeiesc nu-si face simtita venirea prin semne exterioare,
prin zgomotul glasului sau ori cel al pasilor sai; nu prin miscarilelui si nici
prin simturile mele �i recunosc prezenta, ci, asa cum v-
am spus, prin miscarea inimii mele: simtind groaza fata de pacatsi de dragostea
trupeasca, �i recunosc puterea si milostenia;
descoperindu-mi si ur�ndu-mi greselile ascunse, admir ad�ncimea�ntelepciunii lui;
schimb�ndu-mi �n bine viata, �i probez bunatateasi bl�ndetea; si �nnoirea
launtrica, fruct al celei dint�i, ma face sai
�ntrezaresc incomparabila frumusete. Astfel sufletul ce
contempla Cuv�ntul �i simte prezenta si totodata actiunea
sanctificatoare."

Bossuct
�Trebuie sa ne obisnuim sa ne hranim sufletul cu o simpla si plinade dragoste
privire catre Dumnezeu si catre Domnul Nostru lisusHristos; si, pentru assa,
trebuie sa-1 despartim �ncetisor de
rationament, de discurs si de multimea de simpatii, pentru a-lpastra plin de
simplitate, respect si atentie si a ne apropia astfeldin ce �n ce mai mult de
Dumnezeu, primul lui principiu si ultimullui scop... Meditatia e foarte buna la
vremea ei si foarte utila la�nceputul vietii spirituale; dar nu trebuie sa ne oprim
la ea, fiindca
sufletul, prin fidelitatea lui fata de umilinta si reculegere,
primeste ca pe una obisnuita o cuv�ntare mai pura si mai intima,
pe care o putem numi simplitate si care consta doar �ntr-o vedere,
privire sau atentie dragastoasa �n sine, spre vreun obiect divin,
fie Dumnezeu �nsusi, fie unele dintre tainele Lui ori alte adevaruri
crestine. Deci sufletul, parasind rationamentul, se slujeste de odulce contemplatie
ce-1 tine pasnic, atent si susceptibil; el faceputin si primeste mult; lucrarea lui
e molcoma si totusi mai
rodnica; si, �ntruc�t se apropie tot mai mult de izvorul �ntregiilumini, al
�ntregii �ndurari si al �ntregii virtuti, lucrarea i se �ntindesi mai mult."

Sf�ntul loan al Crucii

Sfaturi si maxime

�l. Domnul le-a dezvaluit �ntotdeauna muritorilor comorile �ntelepciunii siale

duhului sau. Dar astazi li le dezvaluie si mai mult, fiindca rautatea
oamenilor se arata mai mult si ea.

2. O Doamne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea cauta cu o

dragoste curata si simpla fara sa Te gaseasca �ntru totul pe gustulsi pe placul
lui? �ntr-adevar. Tu Te arati cel dint�i si iesi �n
�nt�mpinarea acelora ce Te doresc.

3. Cu toate ca drumul e neted si lin pentru oamenii de bunavointa, cel cemerge va

�nainta putin si cu greutate daca nu are picioare bune, curaj si ostatornicie
barbateasca.
4. Mai bine sa porti o greutate mare �n tovarasia cuiva puternic dec�t ogreutate
mica �n tovarasia unuia slab.
C�nd te afli sub povara necazurilor esti unit cu Dumnezeu, care eforta ta si sta
alaturi de cei �n nevoie; c�nd nu ai greutati, esti cutine �nsuti iar tu nu esti
dec�t slabiciune, fiindca virtutea si

puterea sufletului cresc si se �ntaresc �n �ncercarile rabdarii.

5. Cel ce vrea sa ram�na singur, fara sprijinul unui stap�n si al uneicalauze, este
asemeni unui copac singuratic, abandonat fara stap�n pec�mpie; cele c�teva roade pe
care Ic rodeste, calatorii i le culeg �nainte dea da �n p�rg.
6. Copacul bine sadit si bine pazit de un stap�n vrednic da roade lavremea
asteptata.
7. Sufletul virtuos ce ram�ne singur si fara stap�n este ca taciunele aprinsdar
izolat; se va stinge �n loc sa se aprinda si mai tare.
8. Cel care, singur fiind, a cazut, ram�ne singur pe pam�nt. Foarte putinapeleaza
Ia sufletul lui, fiindca nu se �ncrede dec�t �n el �nsusi.
9. De vreme ce nu ti-e teama ca ai sa cazi fiind singur, cum de temagulesti ca te-
ai ridicat fara ajutor? Socoteste ca doi oameni uniti suntmai puternici dec�t unul
singur.
10. Cel ce cade sub o povara se ridica anevoie cu povara lui.
11. Cel ce cade fiind orb nu poate, asa cum e, sa se ridice singur; saudaca
izbuteste sa se ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie.
12. Dumnezeu pretuieste, mai mult dec�t toate lucrarile pe care le potiface, p�na
si cea mai mica stare de curatenie a constiintei tale.
13. Dumnezeu asteapta de la tine cel mai mic semn de ascultaresi de supunere mai
mult dec�t toate serviciile pe care i le potiaduce.

14. Dumnezeu pretuieste mai mult �n tine pornirea spre saracie si

suferinta de dragul Lui dec�t toate consolarile si viziunile spirituale
saumeditatiile pe care le poti avea.
15. Leapada-te de dorinte si vei gasi ceea ce doreste inima ta.
Stii oare daca dorintele tale sunt conforme cu Dumnezeu?
16. 0, prea dulce dragoste de Dumnezeu, ce putin esti cunoscuta. Acelacare �ti va
gasi filoanele va gasi pacea.
17. Daca s-ar cuveni sa fii de doua ori �ndurerat ca ti-ai ascultat propriavrere,
nu-i mai da ascultare chiar daca asta te umple de amaraciune.
18. E mai multa necuviinta si necuratenie �n inima ta c�nd se �ndreaptaspre
Dumnezeu daca duce �n ea fie si cea mai mica slabiciune pentrulucrurile lumesti
dec�t daca e coplesita de cele mai rele si mai suparatoareispite sau �ntunecimi ce
se pot �nchipui si totusi nu vrea sa se lase pradalor. Mai mult, �n cazul din urma
se poate apropia cu �ncredere de
Dumnezeu ca sa �ndeplineasca vrerea maiestatii Lui c�nd spune; �Veniti laMine voi
cei osteniti si �mpovarati, caci va voi aduce alinare�.
19. Sufletul care, �n ciuda saraciei si a �ncercarilor, se supune la ceea
cedicteaza ratiunea �i este mai placut lui Dumnezeu dec�t acela care, fara sa
o urmeze, face totul cu bucurie.
20. 0 lucrare, oric�t de mica, daca a fost sav�rsita �n taina si cu
dorinta sa ram�na necunoscuta, e mai placuta lui Dumnezeu
dec�t o mie altele pe care le sav�rsim cu dorinta de a fi cunoscutede catre oameni;
fiindca acela ce o sav�rseste pentru Dumnezeucu o dragoste foarte curata se
preocupa nu numai sa nu fie vazutde oameni, ci sa nu fie vazut nici de Dumnezeu
�nsusi; si chiar
daca Dumnezeu nu ar trebui sa o cunoasca vreodata, el nu ar
obosi sa se puna �n slujba Domnului cu aceeasi bucurie si aceeasicuratenie a
dragostei.

21. Lucrarea facuta numai si �ntru totul pentru Dumnezeu faureste �ntr-unsuflet
curat o �mparatie unde Domnul e stap�n absolut.
22. Pasarea ce a poposit pe clei este condamnata la o munca �ndoita: eatrebuie sa
se desprinda si sa se curete. Tot astfel, sufletul care �si urmeazanatura
dezordonata este condamnat la o pedeapsa �ndoita; el trebuie sa sedesprinda si apoi
sa se curete de necuratenii.
23. Cel ce nu se lasa t�r�t de dorintele sale desfr�nate �si va lua lesne
zborul catre cele spirituale, asemeni unei pasari care nu si-a pierdut nicimacar o
pana.
24. Musca lipita de miere nu-si mai poate lua zborul; la fel, sufletul legatde
desfatarile spirituale �si pierde libertatea si contemplatia.
25. Nu cauta prezenta lucrurilor facute de om daca vrei ca sufletul tau sapastreze
trasaturile fetei lui Dumnezeu �n limpezimea si curatenia lor, dargoleste-ti
spiritul si scapa-1 de orice obiect creat; vei merge atunci luminatde razele lui
Dumnezeu, fiindca Dumnezeu nu este asemanator creatiilor
omenesti."
Norul necunoasterii

Prin fire, simturile sunt ordonate �n asa fel �nc�t cu ele oamenii sa poatacunoaste
toate lucrurile corporale exterioare; dar �n nici un fel ei nu potajunge, cu ele,
la cunoasterea lucrurilor spirituale: prin lucrarea lor, vreausa zic. �nsa prin
oprirea si neputinta lor o putem face, �n felul urmator:
atunci c�nd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite lucruri, si maiapoi
�ntelegem ca simturile noastre exterioare nu pot sa ne informeze, nicisa ne
instruiasca in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci
putem cu adevarat sa fim siguri ca aceste lucruri sunt spirituale si nucorporale.

�n acelasi fel se �nt�mpla cu simturile noastre spirituale, atuncic�nd lucram la

cunoasterea lui Dumnezeu �nsusi. Fiindca dc-ar
avea omul mai mult dec�t oric�nd �ntelegerea si cunoasterea
lucrurilor spirituale create, totusi nu poate niciodata, prin
lucrarea acestei inteligente, sa izbuteasca a cunoaste un lucru
spiritual noncreat, care nu este altcineva dec�t Dumnezeu. Dar
prin neputinta si poticnirea acestei inteligente poate s-o faca:
fiindca lucrul �n fata caruia ea se vadeste neputincioasa nu e
altceva dec�t Dumnezeu �nsusi, lata de ce Sf�ntul Dionisie a spus:
�Cea mai perfecta cunoastere a lui Dumnezeu este aceea �n careEl e cunoscut prin
necunoastere."

Meister Eckhart
�Sfintii nu contempla �n Dumnezeu dec�t o imagine, �n care ei cunosctoate
lucrurile; da, Dumnezeu �nsusi priveste �n acest fel �ntr-�nsul si
cunoaste �n el toate lucrurile; nu are nevoie sa se �ntoarca, asa ca noi, de
la unul la altul. Sa presupunem ca am avea fiecare, �n aceasta viata, c�teo oglinda
�n fata fiecaruia, �n care am vedea toate lucrurile �ntr-o clipita sile-am cunoaste
�ntr-o imagine; atunci nici actiunea, nici cunoasterea nu armai reprezenta un
obstacol."
Deschiderea tacerii

Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre o stare inferioara facuta din

disponibilitate si din tacere. Rugaciuni, predici, orare stricte, lipsa de
somn, posturi, lucrari diverse ritmau viata manastirilor si �ngaduiau o
apropiere de incognoscibil. Dar astazi numai adevaratele posturi de
meditatie �i pot ajuta doritorului sa �nainteze pe calea trezirii, continu�ndsa
ram�na �n lume. De unde si interesul cresc�nd fata de tehnicile venite
din Orient. Este important si ca fiecare sa-si descopere �darul"; fiindca�darurile
sunt felurite, dar acelasi Duh..., unuia i se da prin Duhul Sf�ntcuv�nt de
�ntelepciune iar altuia cuv�ntul constiintei..., unuia i se da
credinta iar altuia darurile vindecarilor..., unuia deosebirea duhurilor iar
altuia tot felul de limbi... si toate acestea Ie lucreaza unul si acelasi Duh,
�mpartind fiecaruia deosebi, dupa cum voieste" (Pavel, Epistola I catreCorinteni).
Prin descoperirea adevarului sau propriu si a posibilitatilor salereale trec
drumurile sacrului. O miscare precum aceea a charismaticilorregaseste elanul ce-i
anima pe primii crestini si credinta simpla a
�nceputurilor, care putea misca muntii. Rene Laurentin, care a realizat oancheta
detaliata asupra acestui fenomen tulburator, ce aduce multe
vindecari si convertiri, scrie:
�Corpul se angajeaza spontan �n rugaciune. M�inile se deschid, se ridica.
Grupurile charismatice regasesc gestul predicatorului, acela al primilorcrestini,
imortalizat pe zidurile catacombelor, acela pe care liturghia �lprescrie si azi
preotului �n timpul slujbei, si care devine at�t de dizgratiosatunci c�nd nu e
sustinut printr-o atitudine interioara. Charismaticii
regasesc (ca de altfel multi altii �n zilele noastre) diversele forme de
prosternare, practicate si ele p�na nu de mult �n liturghie: prostrarea(lungit pe
pam�nt), suprimata de cur�nd �n liturghia din Vinerea Mare;
�ngenuncherea cu �nclinare ad�nca, �n care corpul se concentreaza pentru
a iesi iarasi la lumina, precum grauntele semanat �n pam�nt. Acestediverse forme nu
sunt niciodata comandate din afara, nici reglate ca unbalet. Ele purced dinauntru,
dupa �mprejurari si dispozitia fiecaruia.
Contribuie la integrarea corpului �n rugaciune, ceea ce nu este lipsit deimportanta
pentru omul occidental disociat."
Vom vedea, fara �ncetare, pe parcursul cartii de fata, cum reapare acestfapt;
oricare i-ar fi forma, meditatia lupta �mpotriva disocierii fiintei,
�mpotriva fragmentarii ei psihice si deci �mpotriva tuturor starilor psihotice,
acele dezechilibre ce se gasesc, �ntr-un fel sau altul, �n fiecare dintre noi.
Dar vreau sa spun aici c�teva cuvinte despre ceea ce voi numi meditatiilestr�mbe,
care sunt un pericol pentru fiinta si de care Biserica crestina face
mare caz; printre ele se numara toate mortificarile trupului, toate
autopedepsirile si toate imaginarile lumii de dincolo. Poate ca
exercitiilespirituale ridicate �n slavi de Ignatiu de Loyola, �ntemeietorul
OrdinuluiIezuitilor, au fost utile la vremea lor pentru educatia calugarilor si a
religiosilor. Personal, dupa ce le-am citit, nu pot vedea �n ele dec�t unpericulos
delir paranoic. Iata, cu titlu de exemplu, doua reguli privind artade a m�nca:
�(214) A cincea regula. -�n timp ce m�ncam, sa socotim ca-1 vedem peDomnul Nostru
Hristos m�nc�nd cu Apostolii sai, felul lui de a bea, de a
privi, felul lui de a vorbi; si sa �ncercam sa-1 imitam. Asa ca parteasuperioara a
spiritului va fi ocupata sa-1 examineze pe Domnul Nostru, iarpartea inferioara sa
sustina corpul, fiindca astfel realizam un acord si oordine mai buna �n felul cum
ne purtam si ne conducem.

(215) A sasea regula. -Alta data, �n timp ce m�ncam, putem sa ne g�ndimsi la alte
lucruri: fie la viata sfintilor, fie la o contemplatie pioasa, fie lavreo treaba
spirituala pe care trebuie sa o realizam, deoarece fiind atentila asemenea subiecte
simtim mai putina placere �n alimentarea corpului."
Atentia cuvenita realitatii aluneca aici �n imaginar; o astfel de atitudine nupoate
da nastere dec�t unor tendinte schizoide pronuntate si despartifiinta de viata pe
care o �nlocuieste cu un vis. Or, religia trebuie sa-si �nfigaradacinile �n
existenta si nu sa fuga de ea.
Asa cum aminteste Roland Barthes: �Putem spune ca Ignatiu �si da totat�ta osteneala
sa umple cu imagini spiritul pe c�t �si dau misticii (crestinisau hudisti) ca sa-1
goleasca; daca vrem sa ne referim la anumite ipotezeactuale care-l definesc pe
bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputincios
sa produca fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-lface sa regaseasca
o �capacitate de manipulare a fantasmelor�, Ignatiu
este cu adevarat un terapeut, care �ncearca sa injecteze prin orice
mijloace imagini �n spiritul opac, uscat si gol al exercitantului, sa introduca�n
el acea cultura a fantasmei, preferabila, �n ciuda riscurilor, unui
nimicfundamental (nimic de spus, de g�ndit, de imaginat, de simtit, de crezut)
care-l lipseste de cuv�nt pe subiect, �nainte ca retorul sau iezuitul saintervina
cu tehnica lui si sa-i dea o limba, �ntr-un cuv�nt, trebuie sa
acceptam a-l �nevroza� pe cel retras �n manastire."
Meditatie creatoare de nevroza obsesionala � trist concept! Teilhard de
Chardin spunea ca �Evolutia e un urcus catre Constiinta". Fantasma
murdareste constiinta, face noroioasa apa ce trebuia sa fie limpede.
Mesajul-radacina al lui Hristos a fost un mesaj de dragoste, de�ntrajutorare si
respect fata de ceilalti. Acest lucru �n sine
reprezinta o tehnica de meditatie de fiece clipa.

�Sub fortele dragostei se cauta �ntre ele fragmentele Lumii pentru ca

lumea sa existe, �n asta nu e nici o metafora si mult mai mult dec�t
poezie. Oricare ar fi forta sau curbura, universala gravitatie a corpurilor, decare
suntem at�ta afectati, nu este dec�t inversul sau umbra a ceea ce
pune realmente �n miscare Natura. Pentru a percepe aceasta energie
cosmica �fundamentala� trebuie, daca Lucrurile au un �nauntru, sa
cobor�m �n zona interna sau radiala a atractiilor spirituale.
Dragostea, sub toate nuantele ei, nu e nimic altceva si nimic mai multdec�t urma,
mai mult sau mai putin directa, lasata �n inima elementului decatre Convergenta
psihica, spre sine �nsusi, a Universului.
Si iata, daca nu ma-nsel, raza de lumina care ne poate ajuta sa vedem mailimpede �n
jurul nostru.
... Omenirea; spiritul Pam�ntului; sinteza indivizilor si a popoarelor;
Concilierea paradoxala a Elementului si a �ntregului, a Unitatii si a Multimii;
pentru ca aceste lucruri, asa-zis utopice, si totusi biologic necesare, sacapete
�ntrupare �n lume nu e oare de ajuns sa ne imaginam ca putereanoastra de a iubi se
dezvolta p�na la a �mbratisa toti oamenii
Pam�ntului?"'
Aceste cuvinte ale lui Teilhard care, dintre toti crestinii, a lasat mesajul cel
mai lucid, �n cea mai mare masura cosmic si mistic, sunt, �n vremea
noastra, c�nd fata lumii se schimba si tremura, mai mult dec�t oric�nd
actuale.

Nu judecati si nu veti fi judecati; nu os�nditi si nu veti fi os�nditi;

iertati si veti fi iertati. Dati si vi se va da. Turna-vor �n s�nul
vostru o masura buna, �ndesata, clatinata si cu v�rf, caci cu ce
masura veti masura, cu aceeasi vi se va masura. (Luca.VI,37,38)
De aceea le vorbesc �n pilde, ca, vaz�nd, nu vad si, auzind, nu
aud, nici nu �nteleg. (Matei, XIII, 13)
Si cine dintre voi, �ngrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un
cot?
... Nu duceti grija, spun�nd: Ce vom m�nca, ori ce vom bea, ori cu
ce ne vom �mbraca?
... Nu va �ngrijiti de ziua de m�ine, caci ziua de m�ine se va �ngriji
de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei. (Matei, VI, 27, 31,34)
Ce este nascut din trup, trup este; si ce este nascut din duh, duh
esle. (Ioan,III,6)
Nu este pom bun care sa faca roade rele si, iarasi, nici pom rau
care sa faca roade bune. (Luca,Vl,43)
In orice casa veti intra, �nt�i ziceti: Pace casei acesteia. Iar de va
fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra se va odihni peste el, iar de
nu, se va �ntoarce la voi. (Luca,X,5,6)
Daca Eu, Domnul si �nvatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi
sunteti datori ca sa spalati picioarele unii altora.
Ca v-am dat voua pilda, ca, precum v-am facut eu voua, sa faceti
si voi. (Ioan.XHI, 14, 15)
Duh este Dumnezeu si cei ce i se �nchina trebuie sa i se �nchine �n
duh si �n adevar.
(loan,IV,24)
Privirea cu care eu o contemplu este �nsasi privirea cu care ma
contempla el. (Meister Eckhart)

Metode ale Caii �n Islam

Islamul se �ntemeiaza pe cinci pilastri:

.
profesiunea de credinta;
.
rugaciunea zilnica, facuta cu regularitate;

.
impozitul ritual, care este datoria morala a milosteniei;

.
postul anual de Ramadan;

.
sf�ntul pelerinaj la Mecca.
Profesiunea de credinta este adeziunea launtrica la Islam. Rugaciunea
puncteaza ziua, din zori si p�na �n noapte, de patru ori: la
revarsatul zorilor, la amiaza, �n mijlocul dupa-amiezei si cu putin�nainte de
asfintit. Aceasta rugaciune, �nsotita de o prosternare,
este unul dintre cele mai frumoase rituri sacre ce se pot imagina,
fiindca sta marturie unei practici si unei credinte iesite din
comun. Am vazut musulmani rug�ndu-se �n o mie si unu de locuri, �n
zapada, �n ploaie, sub soarele dogoritor, �n stepele Turciei, pe strazilemedinelor
(orase vechi) din Maroc si Tunisia, �n peisajele grandioase aleAfganistanului, �n
pietele din Iran si �n at�tea moschee. Totdeauna
ram�neam impresionat de frumusetea gestului si de adevaratul abandonal Eului
implicat de el. Si glasul muezinului chem�nd din �naltul
minaretului, si ablutiunile rituale pe pragul moscheelor, si �ncaltarile
lasateafara, micile covorase de rugaciune desfasurate, si demnitatea acelei
miscari prin care se priveste cerul apoi se �nclina fruntea p�na la pam�nt...

Starea interioara a rugaciunii, asa cum a fost exprimata de Profet,

este �Sa fii �n fata lui Dumnezeu ca si c�nd L-ai vedea".

�n picioare, cu fata �ntoarsa spre Mecca, recitarea comporta

formule de lauda si prima sura a Coranului:
,In numele lui Dumnezeu, cel �ndurator si Milostiv. Laude Lui
Dumnezeu Stap�nul lumilor. Cel �ndurator si Milostiv. Suveranul
Zilei Judecatii din urma. Pe Tine te adoram. Pe Tine, de la care
cersim ajutorul. Calauzeste-ne pe calea cea dreapta, calea acelorape care Tu i-ai
ocrotit cu binefacerile Talc, nu a acelora care aumeritat m�nia Ta, nici a
ratacitilor." Credinciosul e liber sa

completeze rugaciunea cu trei versete sau mai multe, la alegerealui, versete care
�i adreseaza lui Dumnezeu lauda dupa lauda.
Apoi se �nclina,cu spatele orizontal,cu m�inile pe genunchi, si
spune: �Mare e Dumnezeu" si de trei ori: �Slava Domnului meu cel
Nemarginit si laudei Lui!"; si, ridic�ndu-se, spune: �Dumnezeu �l
aude pe acela care �l lauda! O, Dumnezeule stap�nul nostru, slavaTie", �n sf�rsit,
�n semn de adoratie desav�rsita, credinciosul
�ngenuncheaza, atinge pam�ntul cu fruntea si cu palmele si
repera: �Mare e Dumnezeu" si de trei ori: �Slava lui Dumnezeu si
laudei Lui!" Ridica fruntea si se ghemuie un timp, dupa care seprosterneaza din
nou, apoi �ncepe o noua raka. La finalul ultimeiraka, se ridica si recita: �Laudele
sunt pentru Allah; faptele bunepentru Allah; rugaciunile minunate pentru Allah.
Pacea fie cu tine,

o Profetule, ca si �ndurarea si binecuv�ntarile lui Allah. Pacea fie

cu noi si cu vrednicii slujitori ai lui Allah. Marturisesc ca nu e altadivinitate
dec�t Allah, Unicul, fara nimeni altul. Si marturisesc ca
Mahomed este slujitorul si trimisul lui Allah." Pentru a �ncheia
definitiv rugaciunea rituala, el adauga catre credinciosii prezentisau catre
�ngeri: �Pacea fie cu voi." Piosii musulmani sau dervisii
�si continua rugaciunea cu rostirea repetata a numelui lui
Dumnezeu, ajut�ndu-se de un soi de matanii1.
Lectura Coranului si meditatia asupra lui, privatiunea anuala careeste postul
Ramadanului (o luna de zile �n care, din zori si p�na laasfintitul soarelui, nu
trebuie sa �nghiti nimic solid sau lichid, nicisa �ntretii relatii sexuale sau sa
fumezi), lungul periplu sacru laMecca, efectuat cel putin o data �n viata
credinciosului, sunt totat�tea reguli acceptate din interior st care ritmeaza o
viata, undenotiunea de divin e fireasca, �n capitolul de fata, noi dispar�nd �n
fatamesajului �nteleptilor, este interesant sa reflectam asupra aspectului
maiprofund al Islamului: fata lui ezoterica, asa cum dervisii, sufitii, kurzii...
stius-o traiasca. Ne vom limita sa mentionam o tehnica de meditatie foarte
rasp�ndita �n aceste medii: aceea a armoniei spirituale.
Sa treci de etapele fiintei ca sa devii un om Perfect: �Daca esti nascut dinAdam,
ram�i ca el si contempla �n tine �nsuti toti atomii Universului",
recomanda marele mistic Rumi:

Popasurile �ntelepciunii dupa Rumi

Macrocosmos

'alam-i-hahut -Esenta divina

'alam-Mahut - Natura divinii
'alam-i-jabarut - Lumea de dincolo de forme
'alam-i-malakut -Lumea imaginatiei
'alam-i-ma'na - Lumea perceptiei spirituale
'alam-i-surat - Lumea formelor
latifa haqiqa - Adevarul �Mahomed al fiintei voastre"
latifa khafiya - Inspiratia �lisus al fiintei voastre"
latifa ruhiyya - Spiritul �David al fiintei voastre"
latifa sirriyya - Supraconstiinta �Moise al fiintei voastre"
latifa qalbiyya -Inima �Avraam al fiintei voastre"
latifa nafsiyya - Simturile vitale �Noe al fiintei voastre"
'alam-i-tabi'at -Lumea naturii, omul
latifa qulibiyya -Corpul �Adam al fiintei voastre"

Capcane si ispite ale Caii

Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi1 transmite �n substanta

discipolilor lui si cautatorilor adevarului urmatoarea �nvatatura. Nu existadec�t o
Cale posibila: Calea desemnata de profeti si de sfinti. Totusi
drumurile sunt numeroase, si uneori e dificil sa-1 recunosti pe cel bun.
Calatorul spiritual este adesea ispitit sa se abata, sa se opreasca ori
sarataceasca, si numai credinta lui si sinceritatea dragostei lui fata de
Dumnezeu sunt �n stare sa-l calauzeasca spre Adevar. Si, dimpotriva,
�ndata ce pleaca urechea la chemarea Eului, se pierde pe carari ce nu ducnicaieri.

Principalul obstacol pentm suflet este lumea sensibila si toate

seductiile ei. Nimic nu-i mai usor pentru Ego dec�t sa slabeascasufletul prin
mijlocirea capcanelor acestei lumi. Pentru a �naintape Cale, trebuie sa fii
desprins de bunurile materiale si sa dominiplacerile.
Acest Sine imperios are si puterea de a ispiti sufletul �nsusi. Caleaeste lunga si
anevoioasa, si, pentru a pune sufletul la �ncercare,
exista de-a lungul �ntregului drum bufoni care �l distrag pe calatorsi fundaturi
care �i dau impresia ca a ajuns la capat. Bufonii sunt
grupuri anume de spirite a caror misiune consta �n a pune sufletul la�ncercare, a-1
duce �n ispita, a-l �nsela, a-1 �nc�nta cu tot soiul de artificii siviclenii. Cel
ce se lasa prins �n capcana lor e �ncetinit �n munca lui
spirituala sau chiar se opreste cu totul. Ca regula generala, �ndata cecineva ia
contact cu lumea metafizica, este pus la �ncercare de acest grupde spirite aparte.
Ele �i pregatesc tot felul de amuzamente si merg p�naacolo �nc�t �l fac sa creada
ca e profet, ca ar putea sav�rsi miracole si
cuceri lumea. Daca se lasa sedus de miraj, e pierdut pentru viata aceasta
si va trebui sa-si reia �n vietile viitoare drumul perfectionarii.
Mijloacele de a evita spiritele-mascarici sunt:

- sa ai un maestru spiritual perfect;

- sa alungi din firea ta orgoliul;
-sa analizezi profund ofertele acestor spirite-mascarici, compar�ndu-Ie curegulile
religiei.
Ne dam seama ca exista totdeauna �n ea un aspect care-i satisface pe toti,
�ndeosebi orgoliul. Primul principiu al salvarii este sa-l vrei pe Dumnezeu sisa
uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie
sav�rsite pentru Dumnezeu si nu �n vederea vreunui profit, oricare ar fi
acesta. Un elev serios, sustinut si aparat de un adevarat maestru, vastrabate zona
acestor spirite-bufon si fara sa se opreasca, va intra �n
siguranta �n zona urmatoare si �si va continua drumul catre scopul final.
Oamenii sustinuti de spirite-bufoni devin maestri rataciti, �nselati, numerosi
�n zilele noastre, care �si ocupa discipolii cu amuzamente spirituale si-ifac s�-si
piarda timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului
un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului.
Discipolii obisnuiti cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduti �nviata
prezenta pentru Calea perfectionarii. Trebuie sa stim ca durata
acestor amuzamente spirituale este variabila dar limitata si se afla �n
relatie cu tezaurul spiritual pe care �l posedam. O data acest tezaur
epuizat, mascaricii �l parasesc pe maestrul pacalit, care atunci a pierduttotul.
Din acea clipa, pseudo-maestrul, vr�nd sa-si pastreze cu orice pret�nvataceii, se
preface �ntr-un impostor si un v�nzator de �tehnici
spirituale", adun�nd munti de greseli pentru care va trebui sa plateasca.
Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este sa-
isugereze cuiva ca ar fi maestru sau profet. Nu exista nimic mai seducatorpentru
sinele imperios dec�t sa creada aceste lucruri, si un om care aprogresat p�na la un
anumit nivel si a dob�ndit puteri se lasa cu dragainima convins ca a ajuns la
capatul drumului si ca are drept misiuneajutarea celorlalti sa-1 urmeze. Atunci
devine un fals maestru...
Acela care urmeaza un maestru adevarat este calauzit si ocoleste
asemenea capcane, dar acela care nu are pe nimeni sa-1 calauzeascatrebuie sa-si
puna toata credinta �n Dumnezeu si sa alunge orgoliul pentrua fi crutat de ispitele
de felul acesta. Cel care cere ajutorul lui Dumnezeuram�ne pe calea cea buna, dar
se �nt�mpla ca anumite suflete putinavansate sa se creada �n stare a-si alege
singure drumul; cad astfel, farasa-si dea seama, �n capcana orgoliului si chiar �si
pot pierde credinta.
Numerosi sunt, de asemenea, cei care (mai ales �n India) ajung sa-si
domine o mare parte a instinctelor, dar nu-1 cunosc pe Dumnezeu si, �ncele din
urma, �si dau ocol doar lor �nsile. Nu izbutesc sa dar�me zidul
Eului si sa intre �n comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus p�na lacapatul
Caii.
Exista si o categorie de oameni sinceri, posed�nd o imagine particulara sipersonala
asupra religiei: �savantii ezoteristi". Ei au �n general o vasta
cultura livresca exoterica. Patrunsi de cunostintele lor intelectuale,
abordeaza prin aceeasi metoda ezoterismul care tine de domeniul celuide-al saselea
simt. Acumuleaza cunostinte teoretice p�na ce devin
�savanti ezoteristi" si ajung sa stap�neasca at�t de bine subiectul, �nc�t
pot manipula dupa plac vocabularul ezoteric, emite teorii, scrie carti,
discuta, critica si uluiesc. Plini de tezele lor personale si siguri de stiintalor,
contacteaza uneori maestri autentici, si �n aceste �nt�lniri, desi fertili
din punct de vedere intelectual, sunt preocupati de propriile lor cunostintesi
orbiti de orgoliu; atunci lasa sa treaca adevarul pe l�nga ei. Fiecare om
poseda �n sine potentialitatea de a trezi simturile sufletului dacaporneste pe
drumul potrivit, dar cuvintele sunt insuficiente
pentru a exprima senzatiile spirituale. Daca, prin intermediul
cuvintelor, am putea face ca o fiinta lipsita de organul vederii saprinda senzatia
de lumina si variatiile de culoare, am putea si sa-ifacem pe aceia care nu si-au
trezit cel de-al saselea simt sa
�nteleaga senzatiile spirituale...

Calea perfectiunii

Bahram Elahi mai spune ca discipolul Caii stie sa mentina echilibrul dintresufletul
lui si corp.
Putem asemui sufletul angelic cu un calator care trebuie sa strabata odistanta
foarte lunga si plina de pericole si care nu dispune drept singurmijloc dec�t de
trupul sau, �n lipsa caruia n-ar putea �ntreprinde calatoria.
Din punctul de vedere al relatiilor dintre suflet si calul lui, oamenii se�mpart �n
trei categorii extreme:
-Calul, puternic si �ndaratnic, nu se supune calaretului si face totul dupacum �l
taie capul. Este cazul acelora ramasi sclavi ai noi-ului lor si care,
pentru a cuceri puterea materiala si a-si satisface dorintele carnale, nudau �napoi
de la nimic. Acestia uita de Dumnezeu: de fapt, sunt nisteanimale cu �nfatisare
omeneasca.
-Calul este puternic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metode
adecvate. Calaretul �si conduce calul pe drum drept, �nainteaza foarterepede si are
toate sansele sa ajunga p�na la capat.
-Calul a devenit at�t de slab si de bolnav, �nc�t nu mai are putere sa�nainteze.
Este cazul acelora care se supun mortificarilor eronate, faracalauza calificata, �n
scopuri lipsite de veritabila valoare spirituala. Astfel ei�si anesteziaza
dorintele Eului imperios, fara ca prin asta sa-l controleze.
De aceea nu �nainteaza pe drum si parasesc lumea prezenta fara a duceceva cu ei.
Mortificarea nu reprezinta un mijloc de a lupta �mpotriva nai-ului, ci maicur�nd
actioneaza ca un somnifer: �ndata ce efectul s-a risipit, nafs-ul setrezeste
exacerbat si mai violent dec�t �nainte. Daca nu este condusa de
un adevarat maestru ci efectuata la propria noastra initiativa, mortificareae
foarte periculoasa pentru suflet.
Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naiva a
fenomenelorspirituale. A fost imitat comportamentul sfintilor fara a fi �nteles,
asa cumti-ai fabrica o pereche de aripi ca sa zbori. De pilda, �n etapa
contemplariilui Dumnezeu, esti at�t de coplesit �nc�t nu poti misca si vorbi
absolutdeloc. Unii au tras de aici concluzia ca fac�nd legam�ntul tacerii sau
ram�n�nd neclintiti s-ar apropia de Dumnezeu; de fapt, obtin cel mai
adesea efectul invers. La fel se �nt�mpla cu dansurile ezoterice rasp�ndite�n unele
scoli; sub efectul extazului, betia divina este uneori at�t de
puternica, �nc�t nu mai poti sta locului; esti at�t de �nflacarat, �nc�t
focul�nsusi pare ceva racoritor. Dar la fel cum arunc�ndu-te �n foc nu poti intra�n
extaz, tot asa dansul nu te va face sa-l vezi pe Dumnezeu.
O asceza curenta este abtinerea totala de la carne. Nu exista nici un
inconvenient daca practicam acest regim sub prescriptie medicala saufiindca nu
simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. Si invers, sa fiivegetarian dintr-un
ideal spiritual este o greseala foarte grava,
daunatoare.
Din punct de vedere spiritual, epoca mortificarilor este revoluta, si deacum
�nainte omul trebuie sa-si supuna Eul imperios prin puterea vointei sia
inteligentei. De altfel, adevarata mortificare este interioara; ea consta �na-ti
controla g�ndirea, ochii, urechile, limba...

Numai atunci c�nd se cunoaste pe sine �nsusi omul dob�ndesteaptitudinea de a-l

cunoaste pe Dumnezeu. Atunci c�nd se
cunoaste pe sine, �i apare �n chip necesar �n spirit �ntrebarea;
�Cine oare 1-a creat pe acest �Sine�?" Si el abordeaza etapa
cunoasterii lui Dumnezeu.
Trebuie sa-l descoperim pe Dumnezeu �n noi �nsine, pentru ca
fiecare din noi este o parcela divina. Patrunz�nd �n noi �nsine,
descoperim parcele divine si, pe masura unei patrunderi mai
ad�nci, gasim reflexul Esentei Unice. C�ta vreme nu 1-am gasit peDumnezeu �n noi
�nsine, nu trebuie sa ne asteptam a-l descoperialtundeva. Este adevarat ca Dumnezeu
se afla pretutindeni, dartrebuie sa stim sa-L recunoastem. Din clipa c�nd elevul,
�n ad�ncul lui,
a deschis ochii, �l recunoaste sub toate formele Sale si atunci cunoaste
Vaii, Manifestarea Lui omeneasca. Vali-ul va stabili atunci un contact cu
ucenicul si �l va lua �n stap�nire.

In etapa de cunoastere a lui Dumnezeu, marefat, Valurile care

�ntuneca viziunea interioara a adeptului cad unele dupa altele,
p�na se ajunge la starea de Perfectiune absoluta:
-C�nd cade primul val, adeptul devine at�t de extatic si cufundat�n lumina divina,
�nc�t nu resimte distanta dintre el si Dumnezeu.
Dar nu are certitudinea ca tot ceea ce simte este Adevarul.
-C�nd cade cel de-al doilea val. trebuie sa alunge din el oriceimaginatie falsa ori
superstitie, pentru a putea �ntelege evidentasi Adevarul. Dob�ndeste certitudinea
asupra a ceea ce a simtitdupa caderea primului val, dar, �n starea aceasta, are
�nca
sentimentul Sinelui sau (�l vede pe Dumnezeu si vede Sinele).

-C�nd cade cel de-al treilea val, extazul este at�t de puternic,
�nc�t adeptul �si uita Sinele si nu-l mai simte dec�t pe Dumnezeu.
El nu se mai vede pe sine �nsusi; astfel ca, daca ar fi martirizat, nuar simti
nimic, ca si cum ar fi vorba de un altul.
-O data cazut cel de-al patrulea val, adeptul este at�t de multabsorbit �n
Dumnezeu, �nc�t nu mai vede dec�t Unicitatea. In
acest moment striga unii sfinti: �Sunt Dumnezeu!"
-C�nd ultimul val esle ridicat, asa cum soarele la rasarit
lumineaza spatiul, discipolul este inundat de lumina Unicului.
Substanta i se transforma; picatura de apa, el regaseste oceanullui Dumnezeu.
Vointa �i devine aceea a lui Dumnezeu.
Muzica sacra

Rugaciunea, c�ntecul si muzica sunt av�nt si apropiere de Unitate. Si toate

sectele Islamului le practica de o maniera sau alta, cea mai obisnuita fiind
zek, ori sama.
Cum sa asculti aceasta muzica si sa participi la dansul divin al samei?
Sa-1 lasam sa ne-o spuna pe misticul Javad Nurbakhsh1:
�Extazul acesta si aceasta sama nu sunt lucruri profane. Si dansul pe care1
executam nu este un divertisment. Spune-le ignorantilor:
O, oameni de putina �ntelepciune.
Daca toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta at�ta despre ele."

Cuv�ntul suma �nseamna �a auzi", dar �n limba sufitilor sama este

Urechea Inimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a
ariilor si a modurilor armonioase, �nalta sufletul p�na la extaz si la
aneantizare. Pentru sufiti, sama este o chemare a lui Dumnezeu,
a carei virtute esentiala este sa trezeasca inimile si sa le apropie
de Realitatea Suprema (haqq). Misticul captivat de sama le �ntoarce
spatele celor doua lumi, si tot ceea ce nu este Dumnezeu arde pe rugul
dragostei Iui. Sama at�ta focul acestei dragoste si �l apropie pe auditor de
muzica p�na �ntr-at�ta, �nc�t el se contopeste cu sunetele.
Lumea spirituala este o lume a Frumusetii si a Gratiei; pretutindeni unde
se afla frumusete si gratie exista armonie, si tot ceea ce este armonios
reprezinta un semn al lumii spirituale. Iata de ce sama e o cale de acces
spre aceasta lume, iar auditia poemelor si a melodiilor armonioase
capteaza atentia spre lacasurile spirituale.

�Cu adevarat Dumnezeu este frumos si iubeste frumusetea", si sub

efuziunile Absolutului muntele existentei iluzorii se dezagrega iar calea,
dragostea perfecta, se netezeste.
Seicul Ruzbehan a spus:
�Sama este ascultarea Fiintei, este auditia prinDumnezeu (haqq), pentru Dumnezeu,
�n Dumnezeu, cuDumnezeu. Si cel care adauga la acestea altceva dec�tDumnezeu este
un necredincios."

Astfel, �n oratoriile sufitilor, cel ce se vede �nca pe sine �nsusi nu e demnde

sama; aceasta este deci rezervata celor perfecti. Si autorul mai spune:
�Credinciosii fata de dragoste asculta sama despartiti de Eul lor. OameniiDorintei
(salekan-e shawq) o asculta despartiti de intelectul lor, cei caremor de dragoste o
asculta departe de inima lor, pasionatii dupa intimitateadivina o asculta fara
sufletul lor. Daca o asculta cu Eul, cu intelectul, cu
inima si cu sufletul lor. ram�n �nvaluiti fata de Dumnezeu."
Atunci c�nd misticul �si abandoneaza Eul, c�nd cel ce iubeste devine
veridic, percepe �n fiecare melodie glasul lui Dumnezeu si �n fiecare ariechemarea
si seninul Celui iubit. Pentru el, retragere sau iesire �n lume,
manastire sau ruine, singuratate sau multime nu mai au sens. Oricare i-arfi
situatia si starea, ochii �i ram�n �ndreptati catre chipul Prietenului iar �nauz �i
rasuna vocea Iubitului. Uneori sare p�na la betie deasupra valurilorde sama,
alteori �si abandoneaza existenta �n oceanul anihilarii. Si �n alte
dati, ca si Aii, soarele gnosticilor, aude sunetul clopotului proclam�nd:
�Lauda lui Dumnezeu,cu adevarat,cu adevarat El este Domnul cel
vesnic!"

Sau, la fel ca �n cazul lui Shibli, cel care �n gunguritul unei porumbiteauzea, Jiu
!,hu!" (El! El!), sau ca �n cazul lui Maghrebl,cel care �n sunetulunei mori de apa
auzea un glas invoc�nd: �Allah! Allah!", tot astfel
vorbeste sama pentru gnosticii perfecti si iubitorii cu inima curata.
Maestrii starilor mistice au spus-o, �ntr-adevar:
�Numai acelora al caror suflet carnal e mort acest Vin le este �ngaduit.
O suta de mii de nebuni dupa Dumnezeu s-au ratacit aici, e mai binepentru
�ncepatori sa nu vorbeasca despre asta.
Sama nu este pentru g�ndurile si dorintele de natura carnala; c�ta vremenu
parasesti aceasta cale, nu-ti va fi �ngaduita.
Vinul acesta ametitor nu este pentru orice fel de bautor, nimeni nu-i demnde el �n
afara de omul cu inima iluminata.
E Calea aceluia care i-a sacrificat totul lui Dumnezeu, nu-i un loc pentru unpumn
de ipocriti fara rusine."
Pelerinii Caii practicau sama pentru a obtine din ea un oarecare
beneficiuspiritual; dar unii, nefiind constienti de misterele fantei, i-au imitat
pentrua-si satisface sufletul carnal sau pentru a da mai multa stralucire
reuniunilor sau retragerii lor. Atunci a aparut o sama a ratiunii (c-aql) si
apasiunilor, bine diferentiata de sama dragostei divine.
Asa cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi:
�Nu toata lumea stap�neste adevarata sama. Nu orice fel de pasare sehraneste cu
smochine. Si cu siguranta ca nu o pasare agoniz�nd,
putrezind, ticsita cu iluzii, proasta si oarba."
�ntruc�t acestia din urma si-au introdus �n sama facultatile intelectuale si
patimile, cei mai avizati �si experimenteaza judecatile asupra diferitelorfeluri de
sama. Pentru a-si deosebi propria sama de aceea vulgara, ei auenumerat si au
descris felurile de sama �ngaduite si ne�ngaduite, au
prescris reguli cu privire la ele si au str�ns povestiri si traditii referitoare la

acestea.

Traditii privitoare la sama

Ayshah povesteste: �O data era �n casa la mine o servitoare care tocmaic�nta c�nd
Umar a vrut sa intre. C�nd i-a recunoscut glasul lui Umar, ea s-
a ascuns. Umar a intrat, si Profetul, care auzise c�ntecul, a z�mbit. Umar i-
a spus: �O, profet al lui Dumnezeu, de ce z�mbesti?� El a raspuns: �Eraaici o
servitoare care tocmai c�nta, dar c�nd ti-a auzit glasul s-a ascuns.�
Arunci Umar a spus: �N-am sa plec din aceasta casa p�na n-am sa audceea ce a auzit
Profetul.� Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare si ea sia
repetat c�ntecul pentru el."
Anas Ibn Malik mentioneaza: �Ma aflam �n tovarasia Trimisului lui
Dumnezeu, c�nd Arhanghelul Gabriel a cobor�t si a zis: �O, trimis al lui
Dumnezeu, saracii din comunitatea ta vor intra �n Paradis cu cinci sute de
ani mai devreme dec�t bogatii.� Auzind asta, Profetul s-a bucurat si a�ntrebat:
�este printre voi vreunul care stie sa c�nte?� Atunci un beduin araspuns:
�Da, o, Profet al lui Dumnezeu.� Profetul i-a spus sa vina mai aproapeBeduinul a
c�ntat astfel: �Dragostea e ca un sarpe veninos care �mi
chinuie maruntaiele, si pentru durerea asta nu exista doctor, nici vrajitor.
Singur doctor si vrajitor este Cel iubit, pentru care mi-am dat inima.
Desc�ntec si doctoria mea opiacee sunt am�ndoua �n El.� Trimisul luiDumnezeu intrat
�n Extaz (wajd) si �nsotitorii lui au fost coplesiti debucurie. Sub intensitatea
extazului, mantia Profetului i-a cazut acestuia de
pe umeri. Citi in euforia s-a linistit, fiecare s-a �ntors la locul lui iar Mucawya

a spu �O, Profet al lui Dumnezeu,ce minunata bucurie a fost.�

Trimisul a raspun �O, Mucawya, acela care nu e rapit �n extaz c�nd aude �nsama nu
Prietenului nu se numara printre alesi.� Apoi Profetul si-a taiatmantia in patru
sute de bucati pe care le-a �mpartit celor adunati."
Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spirituluica si
extazul spre care conduce acesta si scoaterea vesm�ntului, taierea�n bucati si
�mpartirea bucatilor catre participantii la reuniune.

Legalitate si ilegalitate a samei

Sama lui Dumnezeu a fost confundata cu sama creaturilor; rezervata initial

doar elitei �ntre elite, a devenit apoi accesibila elitelor si celor de r�nd;
adecazut din domeniul Dragostei mistice �n acela al spiritului de
controversat. Tem�ndu-se de tulburarile zamislite de sufletul carnal,
ratiunea a facut o deosebire �ntre sama licita si cea ilicita � si nici nu
avea alta alegere Abuc-Ali Daqaq vorbeste foarte bine despre acest
subiect: �Sama e interzisa oamenilor de r�nd din pricina lipsei de
aptitudini a sufletelor lor.
Pentru devotatii piosi, ea este acceptabila, fiindca �i ajuta �n eforturile lor,
si pentru tovarasii nostri este �ngaduita fiindca inima lor e treaza."
Muhammad al-Ghazali a deosebit �n sama urmatoarele categorii:
-�Ilicita: pentru cei care fac din sama o obisnuinta si participa la ea subforma de
divertisment nesanatos.
-Licita: cei pentru care sama exacerbeaza Dragostea fata de Dumnezeu siexalta doar
virtutile vrednice de admiratie sunt liberi sa o practice.'"
Imurile sumei trebuie sa respecte regulile urmatoare:
Raresti sedintele, pentru ca inima sa nutreasca o veneratie si maestrultrebuie sa
fie prezent la sama. Micul si nici strainii de Cale nu trebuie saparticipe la
reuniune. La sama trebuie sa fie lipsiti de orice idee de
divertisment.
Iunuc ispira la sama trebuie sa alunge din inima lui placerile si
�nc�ntarearugaciunii; inima Iui scruteaza prezenta divina,in timpul samei, sa se
desparta de miscarile Sinelui sau. straini de lumea interioara si care �ninima lor
nu au nici un Dumnezeu este imperfecta si nu priveste dec�tEgo-ul ,un motiv
oarecare, se angajeaza �n sama cu Ego-ul lui,
Un asemenea individ, ispitit de diavol, �si �nchipuie un �nger si crede ca
dorintele sufletului sau concupiscent este ceea ce se cheama a fi un
asociator si, asa cum s-a spus: ,$ama nu-i buna dec�t pentru acela eliberatde
Sinele lui si a carui inima e vie."

- In adunarea samei sa te asezi cum se cuvine, sa fii calm si recules.

- Pleaca-ti capul si fa o Litanie Interioara (qalbi), fara sa te ocupi de ceilalti,
sez�nd ca �n timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu.
-C�ntaretul si cel cu tamburina trebuie sa fie sufiti si oameni cu inima
arzatoare. Sa nu vina la reuniune pentru un salariu sau pentru a-si
asigurasubzistenta.
Se spune ca. sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, c�ndexistau multi
maestri si multe grupuri de sufiti. �ntr-o zi, la sf�rsitul uneiiama, Junayd nu a
c�ntat deloc, si discipolii 1-au �ntrebat de ce se abtine.
El i-a �ntrebat la r�ndu-i: �Cu cine as c�nta?" Ei au raspuns: �Cu tine�nsuti". �Pe
cine as asculta?", a mai �ntrebat el. �Pe tine �nsuti", i-au spusei.
Aceasta anecdota face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata �ntrediscipoli
uniti �n inima si ca trebuie ascultata de la un muzicant �ndureratde despartire si
c�nt�nd cu sinceritate si cucernicie, nu pentru salariu. Invremurile acelea, cei
care �ndeplineau ambele conditii erau rari. Ne putem�ntreba pentru ce sufitii nu se
foloseau pentru sama lor de citirea
Coranului, care este cuv�ntul lui Dumnezeu,�n loc sa citeasca poezii silitanii
(dhikr). Ghazali raspunde la asta:
�Existau adesea same c�ntate pe versetele Coranului si provocau multeextazuri.
Auzind sama dupa Coran, unii �si pierdeau cunostinta, si un marenumar si-au dat
sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai cur�nd de poemesi de litanii dec�t de
versete din Coran, o faceau din urmatoarele motive:
-Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit
aleiubitorilor lui Dumnezeu.
-Toata lumea cunoaste Coranul si �l recita mult, iar ceea ce este auzit
mereu nu mai atinge deloc inima.
-Cele mai multe dintre suflete nu simt emotie fara ajutorul ritmului si
almelodiilor, de aceea samele �n proza sunt foarte rare. Astfel ca se practicasama
pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupaCoran.
-C�ntecele trebuie sustinute de toba. (tabl) si de tamburina (daf) pentruca efectul
lor sa fie mai ad�nc; si dupa opinia generala, asa ceva nutrebuie sa se faca dupa
Coran. Se spune totusi ca Profetul a intrat �n casalui Rabi atunci c�nd slujnicele
c�ntau si bateau tamburina. Vaz�ndu-le au�nceput sa-I laude prin poeme. El le-a
zis: ��ncetati cu asta si c�ntati iarasice ati c�ntat mai devreme!�
-Fiecare �si simte propriile stari sufletesti si doreste sa auda versuri sicuvinte
care sunt �n acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte
nu sunt �n acord cu acea stare, cere sa i se c�nte altceva; si asta nu se
poate face atunci c�nd e vorba de cuv�ntul lui Dumnezeu."
Folosirea s�ntei

Maxlana a spus:
�Sama linisteste sufletele celor vii,
Celui care o stie, sufletul �i este un suflet,
Cel care doreste sa fie trezit,
Acela doarme �n mijlocul unei gradini,
Dar pentru cel care doarme �ntr-o �nchisoare
E o nenorocire sa fie trezit.
Practica sama unde e o nunta mistica,
Nu �n tipetele unei �ngropaciuni.
Celui care nu si-a cunoscut propria esenta
Si �n ochii caruia luna este �nvaluita
�i vor fi pe plac acestuia sama si toba?
Sama ce calauzeste spre unirea cu Cel iubit?"

Autorul lui Kashfa-mahjub scrie: �Practicarea samei variaza dupa gradul�naintarii

pe Cale. Fiecare are propriul lui grad, si atractia exercitata desama depinde de
gradul �n cauza. Tot ceea ce aude cel ce se caieste �ipricinuieste remuscari si
regrete. Pasionatului de Dumnezeu, sama �i
creste dorinta arzatoare, credinciosului �i �ntareste certitudinea, pentru
celdisciplinat este o �nvatatura, pentru amant �nseamna ruperea legaturilorde
dragoste si pentru dervis pierderea oricarei iluzii."
�n timpul samei, unii profita mai mult de sensul cuvintelor iar altii de
c�ntece si de melodii. Asa cum a zis Junayd:

�Inimile unora sunt ne�ncetat �n prezenta lui Dumnezeu; ei

practica sama concentr�ndu-se asupra cuvintelor si a
semnificatiei lor, si �ntruc�t aceasta semnificatie este �n acord cu
Starea lor sufleteasca (waqt), ei practica sama cu exaltare.
Altii asculta muzica si nu dau atentie cuvintelor, ceea ce sta
marturie fortei sufletului lor. Muzica este hrana pentru sufletul
lor. C�nd primesc hrana aceasta, acced in adevaratul lor RangSpiritual (maqam), se
mentin acolo si nu se mai ocupa de
treburile corpului."

Instrumentele muzicale

In reuniunile de sama se face uz �n general de fluier (nev) si de tamburina(da).

Moshlaq c-Ah' Shah mai folosea si sehtar-la sama-c, iar �n poeziamistica se
mentioneaza adesea fluierul, tamburina, harpa, ar-ul, vioara cutrei corzi (mbub),
lauta (barbat] si pandora (tanbur). Mawlana JalaluddinRumi a scris un poem despre
rabab �n Divan-i Shams:
�Kabufr-ul este izvorul dragostei si tovarasul Prietenilor, asemanator
norului acela pe care arabii 1-au numit rabab"

Aspectele samei

Sama comporta trei aspecte:

.
Putere de �ntelegere (fahm);
.
Extaz (wajil);

.
Agitatie (harakat).

Putere de �ntelegere (fahm)

Dupa �ntelegerea lor cu privire la sama, oamenii se �mpart �n trei grupuri:

1) Este inutil sa discutam despre aceia care asculta sama �ntr-o stare
de ignoranta si de greseala si care nu au constiinta pacatelor lor.
2) Atunci c�nd inima adeptului este dominata de g�ndurireligioase si c�nd el este
�nsetat de dragostea divina, �ncearcaexperiente variate, dupa starea si dorinta
lui: usurinta si
dificultate, contractie si expansiune, acceptare sau reticenta. C�nd

aude cuvinte ce se refera la oprobiu si la consimtire, la refuz si la unire,

ladespartire si la proximitate, la consimtire si la ciuda, la speranta si
ladeznadejde, la teama si la ajutor etc., ceea ce se afla �n inima lui
seintensifica si �ncearca diferite stari. Daca nu are o credinta solida si daca e
asaltat de propriile lui g�nduri �n timpul samei, este un necredincios. Deexemplu,
la �nceput un adept progreseaza foarte repede, apoi procesul�ncetineste; considera
atunci ca Dumnezeu nu-i mai acorda gratia lui, si

huleste. Nu ne putem �nchipui ca Dumnezeu este susceptibil deschimbare; Dumnezeu

este imuabil, numai omul e nestatornic.
3) Acela care a atins stadiul de anihilare �ntelege cu adevarat
ceea ce este vama, si atunci c�nd sama soseste la el, acesta
ajunge la starea de nonexis-tenta si de unicitate, iar �n el
�ntunecimile se risipesc; astfel �nc�t, daca ar cadea �n foc, nicimacar nu si-ar da
seama de asta.

Agitatie (harakat) si Extaz (wajil)

�C�nd �n timpul samei sufitul cade prada agitatiei, entuziasmului si

av�nturilor launtrice, se spune ca intra �n starea mistica de wajd. Cuv�ntulwujd
are patru sensuri: �a fi ratacit"; �a deveni puternic"; �a fi trist dinpricina unei
probleme importante"; �sentiment de nostalgie, arsura si
chin", �n limbajul sufitilor, wajd este ceea ce patrunde �n inima si provoaca

o stare de teama si de regret profund, �n care inima primeste o

cunostintaezoterica; wajd-ul �i dezvaluie constiintei secrete a misticului ceva din

misterele lumii celeilalte; e o stare apar�nd �ntre el si Dumnezeu,

pricinuita cel mai adesea de chinul despartirii, dar uneori si de arsuraDorintei
(shawq) si a Dragostei (hubh). C�nd acest soi de extaz navaleste�n constiinta
secreta a slujitorului si-1 ia �n posesie, acesta devine tulburat,
scoate strigate si gemete. Este ceea ce se cheama wajd."' Seicul
Ruzbehan a spus: �Extazul (tawajud) �ndragostitilor este adevar, iar cel
almediocrilor este ilicit. Warf-ul nu admite un suflet camal viu si nu se
�ntemeiaza pe nimic altceva dec�t pe Dumnezeu; oricine are �nca gustulpropriei sale
existente nu accede la wajd. Wajd-ul emana din Frumuseteadivina: c�nd Dumnezeu �si
dezvaluie fata catre suflet, cum L-ar putea
contempla cineva strain Lui?" Unii au zis ca wajd-ul consta �ntr-o inspiratie
ce vine de la Dumnezeu Cel Prea�nalt si rascoleste inima printr-o revelatie

sau printr-o forma de stare sufleteasca precum bucuria sau regretul. Cea
mai frumoasa definitie a wajd-ului este poate aceastafraza a lui Sumnum Muhibb:
�Sana este chemarea lui
Dumnezeu catre suflet iar wajd-ul este raspunsul
sufletului la aceasta chemare; pierderea cunostintei
este �ntoarcerea la Dumnezeu iar pl�nsul este efectulbucuriei �nt�lnirii."

Diferitele tipuri de extaz

Seicul Ruzbehan a spus: �Sunt trei feluri de wajd: pentru oamenii obisnuitieste o
arsura peste o arsura, pentru cei alesi este pace peste pace, pentruelita celor
alesi este desfatare peste desfatare."
Si Ghazali: �Exista doua feluri de wajd: unul depinde de genul de starimistice iar
celalalt de acela de dezvaluire a gnozei, �n primul gen, o
calitate divina �l patrunde pe mistic si �l umple de o betie care uneori seexprima
prin Dorinta arzatoare (shawq), alteori prin Teama (khawj) sialteori prin focul
dragostei, o aspiratie sau o nostalgie. Acest foc care seaprinde �n inima lui �i
ajunge �n cele din urma la ratiune si-i subjugasimturile p�na �ntr-at�ta, �nc�t,
precum un mort, ochii lui nu mai vad, niciurechile lui nu mai aud; sau, tot asa,
precum un om beat, el este indiferentsi �nchis la tot ceea ce vede sau aude. �n cel
de-al doilea grad al wajd-ului,
apar niste lucruri �n Constiinta Secreta (sirr) a misticului, uneori �mbracate�ntr-
o forma imaginativa, alteori foarte clare. Efectul atnei, �n respectivastare, e sa
purifice inima precum o oglinda. Tot ceea ce se spune despretoate acestea sub
raportul cunoasterii, al demonstratiei, al exemplului siexplicatiei nu poate da o
imagine despre wajd, si nimeni nu-i cunoasteesenta daca nu 1-a experimentat."

Cele trei grade

-Agitatia (tawajud), �n care subiectul este �nca prezent �n el �nsusi si sezbuciuma

zadarnic.

- Extazul (wajd), c�nd subiectul este absent din el �nsusi, dar constient �ncade
aceasta absenta.
- Supraexistenta (wtyd),c�nd subiectul este debarasat de Eul lui, p�na �ntrat�ta
�nc�t nu mai are constiinta starii sale. Numim acest grad neantizareaneantizarii.
Miscarile de dans

Extaticul veridic este acela care ram�ne nemiscat p�na ce experienta luiiluzorie se
consuma complet prin focul samei, iar agitatia �i devine at�t demare, �nc�t,
asemeni unui om care tremura, nu si-o mai poate controla.
�Sa dansezi nu �nseamna sa te pornesti toata ziua buna ziua, Fara sa�ncerci chinul,
ca praful care-si ia zborul. Sa dansezi �nseamna sa urci
deasupra celor doua lumi, Sa-ti sf�sii inima, sa te ridici dincolo de sufletultau."

�Mult Iubitul, rostind Fiat: 1-a trezit pe iubitor din somnul nonexistentei, siprin
auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz, si prin acest extaza primit
existenta (absoluta). Arzatoarea dorinta a muzicii i-a patruns �nconstiinta
secreta, dragostea i-a devenit stap�na, calmul interior si
aparent s-a prefacut �n dans si miscari spirituale. P�na �n vesnicia cea
farasf�rsit aceasta muzica nu va �nceta si nici acest dans nu se va opri,
fiindcaDoritul este vesnic. Iubitorul e �ntruna �n dans si �n miscare spirituala,
chiardaca pare nemiscat."
Miscarile extatice ale sufitilor sunt adeseori ca un dans, si atunci
reprezinta indicele celui mai �nalt grad al wajd-ului. C�nd sufitul este �nextaz,
bucuria si entuziasmul mistic pun stap�nire pe corpul si membrelesale; el tropaie
si bate din palme, beat de dragoste divina, fara a mai aveaconstiinta Eului sau.
Acesta se cheama dansul unitatii.
In legea exoterica precum si �n Calea mistica, dansul nu e ctitorit canonic,
si �ntruc�t miscarile extaticilor si comportamentul celor cuprinsi de
tawajud semanau cu un dans, unii glumeti i-au imitat iar altii au crezut caaici era
vorba de sufism. La sufiti, dimpotriva, miscarile, dansul, scoatereavesmintelor �n
timpul samei sunt totdeauna involuntare.
�Priveste soimul care a scapat din cuibul caii mistice, Cuprins de extaz else agita
ca un porumbel prins �n cursa."
In legatura cu miscarile involuntare din wajd se mentioneaza urmatoareatraditie:
Trimisul lui Dumnezeu �i spuse lui Aii: �O, Aii, tu esti ca mine si eusunt ca
tine." Bucuria pricinuita de aceste cuvinte �l ad�nci pe Aii �n extaz.
De mai multe ori el lovi pam�ntul cu piciorul, �n felul cum o fac arabii.
Profetul �i spuse si lui Jafar: �Tu mi te asemeni, fizic si moral." Si acesta,
debucurie, �si izbi picioarele de pam�nt.
Se spune ca seicul Ruzbehan se afla, �n stare de extaz, pe un acoperis. Elvazu un
grup de tineri care treceau pe straduta, c�nt�nd din gura si cuinstrumente o arie
dupa urmatorul poem:

�O, inima mea catre Prieten �nalta doleanta Acoperisul, usa, fereastra nusunt
pazite. Daca ai dorinta sa-ti pierzi sufletul, Ridica-te si vino, acumc�nd locul e
liber."
Seicul fu napadit de bucurie mistica si �ncepu sa se �nv�rteasca �n aerp�na ce cazu
de pe acoperis la pam�nt. Tinerii venira la el, �si abandonarainstrumentele,
pornira pe urmele seicului, se pocaira, intrara �n khaneqah,
�si oferira maestrului serviciile si parcursera printre dervisi calea spre
Dumnezeu.
Abu Said Abi-Khayr considera ca e profitabil pentru tineri sa tropaie si sabata din
palme �n timpul reuniunilor de sama, cu scopul de a actiona
asupra patimilor sufletului. Se mentioneaza din partea lui urmatoarele
cuvinte: �Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi; ele �i domina si-si�ntind
stap�nirea peste toate membrele lor. Daca bat din palme, dorinteledin m�inile lor
sunt eliberate; daca lovesc pam�ntul cu picioarele,
pasiunile din picioarele lor diminueaza. Astfel, patimile din membrele lorse
atenueaza, si ei reusesc sa se fereasca de greselile mari. E mai bine capasiunile
sa se elibereze �n timpul sumei dec�t sa duca la pacate capitale."
Seicul Al Islam Sohrawardi considera ca, daca intentia e curata, dansul
echivaleaza cu un act de adoratie. Dar sa dansezi ca sa le arati oamenilor
ca te afli �ntr-o stare secunda este ceva absolut proscris, �n nici un cazsama
sufitilor nu consta �n aceea ca niste oameni ce-si dau numele de
sufiti merg de la un oras la altul pentru a-si c�stiga p�inea imit�nd
gesturile adevaratilor mistici, aranjate sub forma de spectacole expusepublicului.
Sama sufitilor nu �nseamna sa-ti �ncingi clientii cu batai de toba,
sug�nd coada unui scorpion viu sau v�r�ndu-ti �n gura capul unui sarpe,
�nfig�ndu-ti frigari �n corp, sparg�nd pietre si sticle cu dintii si socotindtoate
acestea drept gratie supranaturala.
�Pe acesti ticalosi, pe care �i vezi ignorati si ador�ndu-se doar pe ei �nsisi,
abandoneaza-i. Sunt bufnite ale lumii �n ruina. Straini c�ntecului de
privighetoare, �n ciuda tuturor mofturilor pe care le fac. Dumnezeu sa
hotarasca daca vor ajunge vreodata la ceva."

Unii maestri au considerat dansul �n stare de tawajud drept un fel

de a te supune lui Dumnezeu fara a mai astepta nimic altceva.
Mawlana a spus �n legatura cu asta:
�Danseaza atunci c�nd �ti poti sfar�ma Eul,
Smulge radacinile dorintei tale!
Unii danseaza si se �nv�rtesc �n piata publica
Dar oamenii veritabili danseaza �n propriul lor s�nge.
Scapati de sub m�na Eului, ei bat din palme.
Danseaza si sar deasupra imperfectiunilor lor.
Menestrelii lor lovesc �n tamburina interioara.

Si �n bucuria lor fac sa clocoteasca oceanele."

Trebuia sa citam acest soi de meditatie particulara pe care o gasim dealtfel �n

�nsusi principiul oricarui dans sacru. Patrundere �n sine a v�rtejuluisecret, prin
sunet, cuv�nt si gest.

De meditat

Cauta raspunsul �n acelasi loc din care ti-a venit �ntrebarea.

(Rurni)

Practicile Yoga ale traditiei indiene

Nimeni nu poate spune daca Yoga si multiplele ei cai este anterioara

sosiriiarienilor �n India sau daca, dimpotriva, reprezinta �nflorirea acestei
civilizatii vedice, una dintre cele mai bogate din istorie. Originea
diverselorpractici Yoga si a sistemului ei filosofic ram�ne necunoscuta �nsa urca
�ntimp, dupa statuile ce ne-au parvenit, p�na cel putin �n mileniul al IlI-lea�.H.
Ceea ce dovedeste un grad de cultura spirituala inegalat printre toatecivilizatiile
cunoscute de istorie. Yoga, care �n cursul ultimului secol s-arasp�ndit �n Occident
sub forma ei de gimnastica pentru dob�ndirea uneistari mai bune a organismului, se
doreste de fapt o stiinta a Eliberarii.

Cuv�ntul vine din radacina sanscrita yug, �nsemn�nd �a atela cuajutorul jugului",
�a �mbina", �a uni". Adevaratul ei sens priveste
at�t stap�nirea psihismului, a simturilor si a pasiunilor pe caretrebuie sa le
disciplinam ca pe niste cai naravasi �nhamati la uncar, c�t si aspectul �n mai mare
masura religios interes�ndu-se deunirea fiintei individuale cu principiul, Sinele
suprem.
Spre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale, Yoga nu este
numai o teorie cosmogonica bazata pe un ritual �ncununat de ocredinta; ea este
�nainte de toate un sistem practic de trezire deSine, implica o realizare efectiva
a scopului ce consta �n
descoperirea divinului si depasirea de sine �nsusi. Nu e speculatieasupra
�ntelepciunii, ci vrere de �ntelepciune. Nu vom intra aici �ntr-o
explicare a bazelor doctrinare si cosmogonice ale hinduismului1, ci ne vommultumi,
ca si �n celelalte capitole ale lucrarii noastre, sa scoatem �n
evidenta principiile anumitor practici de meditatie. Yoga este primulsistem
spiritual care porneste de la corp pentru a realizafiinta suprema �n Sine. Prin
asta devine demn de un
respect imens, fiindca oare nu �n �nsusi acest corp traim,
simtim, �ntelegem, cunoastem, descoperim, cream,
iubim si murim?

Facultatile corpului

Pentru Yoga exista treisprezece simturi sau instrumente ale

corpului, comparate cu trei santinele si zece porti (cinci de
intrare: facultatile senzoriale; cinci de iesire: facultatile de
actiune). Deci:

.
cinci �facultati cognitive": auzul, pipaitul, vederea,
gustul, mirosul, av�ndu-si sediul �n organele
corespunzatoare, respectiv urechile, pielea, ochii, limba,
nasul;

.
cinci �facultati de actiune": cuv�ntul, apucatul,
locomotia, excretia si generarea, av�ndu-si sediul �n
organele corespunzatoare, respectiv glasul, m�inile,
picioarele, anusul si sexul;

.
manas, cea de-a unsprezecea facultate, care este
facultatea cervicala. Coordon�nd si �ndrum�nd �n egalamasura facultatile senzoriale
si facultatile de actiune, ea are un rol

centralizator. Manas-ul constituie, �mpreuna cu notiunea de Eu

si cu intelectul (cele trei santinele), ceea ce se cheama
Simtul Interior, prin opozitie cu primele zece indriya, caresunt Simturi
Exterioare.

Exista patru dispozitii fundamentale, inerente intelectului (Bodht): acestea

sunt rectitudinea, cunoasterea, detasarea si puterea. Respectiveledispozitii
constituie �forma luminoasa a Intelectului", manifestata atuncic�nd Guna-sattva o
duce cu sine asupra lui rajas si tamas, iar dispozitiilecontrare � adica raul,
ignoranta, atasamentul si neputinta � sunt Forma
�ntunecata a Intelectului, rezult�nd din inhibarea lui sattva de catre rajas si
tamas.

Conform cu Tara Michael, care de multi ani traieste si studiaza �n

India, cele trei Modalitati sau Tendinte (gune) care conduc fiintasunt urmatoarele:

�Guna-sattva tinde spre iluminare, spre manifestarea

constienta. Sub raport psihologic, se traduce prin putere de
�ntelegere, bucurie si pace; sub raport fizic, prin agilitate si
puritate.
Guna-rajas zamisleste activitatea si miscarea. Factor de
energie, se afla la temelia oricarui efort, oricarei munci grele, casi a agitatiei
si a instabilitatii si adesea este asociata cu suferinta.
Suferinta, nevoia, lipsa incita la efori, si orice efort e �nsotit
totdeauna de o anumita truda sau impresie de dificultate.
Guna-tamas este factorul de rezistenta si de obstructie at�t
fata de lumina �ntelegerii (sattva) c�t si de dinamismul Miscarii(rajas). Obiectiv,
se manifesta ca �ncetineala, densitate,
�ntunecime, inertie; subiectiv, ca apatie, indiferenta, ignoranta
sau inconstienta.
Sattva are functia de a revela Fiinta (sat) unui lucru; tamas o arepe aceea de a se
opune acestei revelari; rajas este Forta prin careobstacolele sunt depasite iar
forma esentiala este manifestata."
Toate simturile, facultatile, tendintele corpului creeaza actiune, asadar
Destin, karma, efecte diferite. Daca beau prea mult, voi fi beat; dacaman�nc cu
justa masura, ma voi simti bine; daca actionez necugetat, riscun accident sau
ivirea unei probleme �n orice situatie etc. Este ciclul
ne�ntrerupt al actelor si al consecintelor acestora; fiindca oriceg�nd, orice gest,
orice cuv�nt face sa germineze actiunea,
reactiunea si experienta �nlr-un anumit cerc al existentei; cerc pecare hinduistii
1-au asimilat cu ciclul reincarnarilor, fiindca pentruei principiul subtil al
corpurilol �si cauta adevarul (divin) chiar sidincolo de moarte si reintegreaza
fara �ncetare noi matrice,
�mbraca noi corpuri pentru a-se gasi si a se topi �n el; �n acestcorp subtil sunt
�nmagazinate toate experientele trecute, care �i�ngaduie astfel sa �nainteze �n
cautarea ultimei ascensiuni (fiindcatotul exista �n virtutea a altceva),
eliber�ndu-se progresiv,
existenta dupa existenta, de marele val al iluziilor ce ascunde, siaici, adevarata
realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemulcheie
apt sa duca la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti asuferintei si sa-1
faca pe adept a descoperi eliberarea.

C�te ceva despre reincarnare: la moarte, corpul nostru se

descompune, se transforma �n pulbere, �n agregate de atomi care �si
ocupa locul �n ciclul naturii. Ce devine constiinta noastra? Spiritul nostru?
Cum se transforma el? Nu stim nimic despre asta. Ram�ne oare un
germene? Iar acesta se regaseste numai �n urmasi? Totul tine de domeniulmisterului,
desi �n cea mai mare parte religiile au admis supravietuireaunui corp subtil,
sufletul. Este vorba de o chestiune de credinta, de intuitiepersonala.

In capitolul de fata, consideram principiul reincarnarii �n felul

urmator: fiecare zi e o noua zi. Corpul nostru se modifica fara
�ncetare, imperceptibil dar �n mod sigur. Experienta ne creste
�ntr-una, ca si v�rsta; iar constiinta, la fiintele omenesti normale,
trebuie sa evolueze pe parcursul timpului. Sa socotim deci fiecarenoapte de somn ca
pe o moarte, fiecare trezire ca pe o nastere.
Niciodata nu ne privim de doua ori �n acelasi fel �ntr-o oglinda, lafel cum nu ne
scaldam de doua ori �n acelasi fluviu. Totul se
schimba, tonii e vremelnicie. Vazuta astfel, Yoga cu multiplele
sale ramuri ram�ne un sistem efectiv de eliberare fata de
angoasele cotidiene si o ucenicie a seninatatii.

Cele patru izvoare ale nefericirii si cele opt grade ale

eliberarii

Ignoranta omului si suferinta lui se manifesta prin patru

componente interioare care ne marcheaza �ntreaga

viata:
.sentimentul meschin al individualitatii sau Ego:
�Aceasta identificare ne conduce toate actiunile si da
nastere egoismului, infatuarii �n fata succesului (�suntputernic�, �sunt
inteligent�, �am reusit� etc.) si tristetii �nfata insuccesului (�am esuat�, �sunt
bolnav�, �suni supusoprobiului� etc.)";
.atasamentul, aspect al ignorantei, care consta �n
identificarea cu experientele placerii, ia nastere din
amintirea obiectelor ce ne procura impresii agreabile;
.aversiunea, aspect al ignorantei, care consta �n
complacerea �n stari lamentabile, ia nastere din amintireaexperientei penibile. Ea
provoaca dorinta de a ne opune, dea rezista, de a ne razbuna;
.frica de moarte sau tendinta de a ne agata de viata,
care ne readuce prima etapa: ne agatam de Eul nostru ca de
un colac de salvare �n largul unei mari dezlantuite, ne
refulam frica de moarte, ne pierdem �n iluzie pentru a uita,
�n loc sa o acceptam si sa ne dezvoltam fiinta �n vreme ceajutam omenirea sa
evolueze �ntr-un sens ascendent.
Conform cu Patanjali, care a scris Aforisme despre Voga, cel mai vechi
invatat practic care ne-a parvenit, exista opt parti esentiale ale
sistemului Yoga, care se �ntrepatrund si conduc la
eliberare:
.Infr�narile: yame
.Practicile religioase: niyane;
.Posturile: asane;
.Controlul respiratiei: pranayama;
.Retragerea simturilor: pratyahara;
.Concentrarea mentala: dharana;
.
Meditatia profunda: dhyana;
.
Reculegerea perfecta: samadhi.

Infr�narile implica cinci atitudini:

.Sa nu vrei sa pricinuiesti nici un rau nici unei fiintevii: respectul fata de
viata sub toate formele ei.
.Sa nu respingi adevarul: sa-ti pui de acord faptele cu
vorbele si g�ndurile, sa �ntelegi ca binele cel mai mare esteacela al tuturor si nu
acela al egoismului personal. Cinste sisinceritate fata de tine si de ceilalti.
.Sa nu-ti �nsusesti ilegal ceea ce nu-ti apartine: deci
sa nu furi, dar nici sa nu r�vnesti.
.Castitatea: ceea ce nu �nseamna abstinenta sexuala, ci
stap�nire de sine, respect fata de actul dragostei si
prezervarea energiei sexuale, care nu trebuie sa fie risipita,
ci utilizata �n scopuri mai �nalte dec�t actul animalic simplu.
Vom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna.
.Sa nu fii posesiv: atasamentul fata de obiecte si fiinte
marcheaza �ntotdeauna o atitudine egoista si ascunde o
temere. Trebuie sa iubesti pentru celalalt, nu pentru tine, sisa-t� dezvolti
generozitatea.
Cele cinci practici religioase
.Purificarea: corpul trebuie sa respecte o igiena stricta
pentru a ram�ne sanatos si a-si pastra o constiinta limpede.
Curatenia corporala trebuie sa se alieze cu dieta alimentara;
sa fii atent la ceea ce man�nci, �n functie de ceea ce ai de
facut, sa cunosti valoarea alimentelor, sa nu-ti umpli
niciodata stomacul p�na la satietate. Yoghinii adauga laacestea anumite procedee de
curatire interna (netti: foselenazale curatate cu o sfoara si cu apa,
spalaturi...). Totul
pentru a ram�ne �n deplina posesie a mijloacelor tale si a nute �ngreuna cu materie
inutila.
.Starea de multumire: sa apreciezi ceea ce ai, ceea ce sepetrece �n jurul tau, sa
ram�i senin, sa nu dai curs tuturordorintelor care se prezinta la infinit, sa nu te
lasi afectat desituatii, sa nu fii la discretia valurilor de emotii, sa-ti
pastreziechilibrul interior, oricare ar fi neprevazutul, contrarietatea,
placerea.
.Toate acestea implica, evident, eforturi asupra ta, o mare
hotar�re, putere de a suporta, perseverenta.
.Studierea textelor sacre si a �nvataturii �nteleptilor
guru, tot at�tea exemple la care sa meditezi. Studiul si
�ntelegerea meditatiei sub diversele ei forme.
.Ofranda catre Dumnezeu: sa traiesti si sa practici toatepreceptele nu pentru tine,
ci pentru ceva din noi care nedepaseste. Sa ram�i umil si sa nu-ti fauresti un
sentiment de
superioritate prin practicarea sistemului Yoga. Dar umil nu
vrea sa spuna pasiv.

Posturile: asane

Salutarea soarelui

Tratatele si profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sa selanseze �n

rudimente fara a le �nvata mai �nt�i de la cineva abilitat sa
indice miscarile.

Nu vom prezenta aici dec�t salutarea soarelui, alcatuita din

miscari simple, la �ndem�na tuturor cu nitel antrenament, si alecarei efecte, daca
o practicam �n fiecare dimineata la sculare si�nainte de a ne face toaleta, sunt
numeroase si benefice tonifierei
a irigatiei sangvine si a sistemului nervos, suplete a coloanei
vertebrale si a muschilor, eliberare a respiratiei si dezintoxicare a
organismului. Faceti miscarile �n ritmul ce vi se potriveste si farasa va grabiti;
nu fortati niciodata, fiece miscare trebuie sa devina
�supla si confortabila". Orientati-va spre soarele ce rasare (est).
Femeile, �n primele zile ale ciclului, trebuie sa renunte la aceste
exercitii.
Seria respectiva este ideala in plina natura, dar se poate practicasi �n casa, �n
oras, pentru a va folosi c�t mai mult. Si fie ca
energia vitala a soarelui sa patrunda �n voi.
Postura de meditatie

Dupa Sri Anand, care preda lectii la Paris la Centrul indian de Yoga,

actul unei meditatii reusite depinde de trei factori fiziologici

principali:

1. Trebuie adoptata o postura ferma si confortabila; daca nu,

practicarea meditatiei este imposibila. A adopta o postura ferma�nseamna sa capeti
senzatia ca te afli �n posesia corpului. Cel maimic disconfort �n postura ar
distrage �n mod constant spiritul;
trebuie deci sa alegi postura care sa-ti permita sa ram�i nemiscatun timp
�ndelungat fara a �ncerca nici o senzatie de disconfort.
2. Trebuie sa-ti tii coloana vertebrala si capul riguros drepte, darfara crispari.
Toate vechile texte referitoare la Yoga insista
asupra necesitatii de a pastra dreapta coloana vertebrala �n
timpul meditatiei, pentru a evita compresiunea organelor
abdominale provocata de o pozitie �ncovoiata, ceea duce la
constipatie si favorizeaza multe ale dezordini. Exista �nca un
motiv pentru a sta drept: nervii coccisului si cei sacrali sunt astfelmai bine
irigati cu s�nge, care �i revitalizeaza.
3. Pe parcursul posturilor de meditatie, din cauza unei mai micicheltuieli de
energie musculara, plam�nii si inima �si �ncetinescmiscarile. Atunci producerea de
bioxid de carbon are valoarea
minima. Respiratia devine usoara, aproape abdominala, �nc�t abiase mai simte, �n
aceste conditii, spiritul este aproape �n �ntregimesustras distragerilor pricinuite
de miscarile fizice si deci se poateinterioriza, �ntr-un calm perfect.
Sunt indicate patru posturi:

1. Padasana: pozitia Lotus, imortalizata de Buddha, cu

picioarele �ncrucisate si labele picioarelor odihnindu-se cu talpaspre marginea
coapselor.
2. Virasiina: Semilotusul sau pozitia eroului; unul singurdintre picioare este
asezat pe coapsa opusa, celalalt afl�ndu-sedesesubt.
3. Svastikasatia sau pozitia Fericirii, cea mai simpla, �n carelaba fiecarui picior
este inserata �ntre coapsa si gamba piciorului
opus.
4. Bhadmsana, postura Benefica � ambele glezne sub
testicule, talpile lipite una de alta si mentinute �mpreuna cu
ajutorul m�inilor. Toate aceste posturi sunt mai usor de adoptatcu o perna tare
pusa sub fese.
Mai putem medita si st�nd �n genunchi, cu fesele asezate pe
glezne si, bine�nteles, spatele mereu foarte drept. Ram�i tacut,
respira, exista.
Pranayama: controlul suflului

Prunayama,exercitiu fundamental al sistemului Yoga, se

dovedeste mai mult dec�t o disciplina a rasuflarii � un control alEnergiei vitale
(prana), prin intermediul celei dint�i. Prana se
gaseste pretutindeni sub forma de oxigen si electricitate; fara ea, nu
putem trai cu trupurile noastre asa cum sunt concepute; prana mai este si�ceea ce
se misca", �ceea ce vibreaza" si deci se refera la energie �n
general, cea care anima corpul si toate fiintele �nsufletite. Prin
intermediul suflului, putem reusi, cu vointa, sa punem stap�nirepe aceasta prana
asa �nc�t sa nu o mai risipim, ci sa o dirijampentru maximum de folos al
organismului nostru psihosomatic.

Fluxul si refluxul respiratiei este asemanator ritmului binar, alternat, alunturii:

zi-noapte,uscat-umed.cald-frig... El re-creeaza oscilatia cosmica,
�ceea care, aidoma batailor inimii noastre, face sa se miste Universul. Prin
atentia acordata suflului si prin amplitudinea pe care astfel i-o confera,
yoghinul nu numai ca �l disciplineaza si-si faureste astfel o unealta
remarcabila ci trebuie si sa ajunga �n simbioza cu totalitatea naturii si a
miscarilor ei cidice. �n zilele noastre este de ajuns sa te uiti putin �n jur si
�ntine �nsuti ca sa-ti dai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respiraprost: o
respiratie superficiala, implic�nd doar partea de sus a plam�nilor,
neregulata, sacadata; adeseori tigara traduce nevoia de a respira,
deturnata de la scopul ei prin aspirarea unui produs relativ toxic, pejumatate
stupefiant pe jumatate excitant, care �ti da iluzia ca te afli �nrealitatea clipei
si �ti �ngaduie sa te agati de ceva, �n plus, se poateremarca faptul ca un spirit
agitat, �mprastiat, sters, amorf, angoasat sausupravoltat se va traduce printr-o
respiratie �n concordanta cu asemeneastari. Totusi, prin simplul control al
inspirarii si expirarii, c�te boli, catestari dezagreabile, c�ta pierdere de vreme
ar putea fi evitate!

Trebuie mai �nt�i sa �nveti sa respiri linistit si ad�nc: �n fiecare zi

sa-ti rezervi c�teva minute ca sa inspiri c�t se poate de mult si saexpiri c�t mai
lent cu putinta, fara a forta lucrurile, �ncetisor.
Repeta aceasta concentrare asupra respiratiei de c�te ori esteposibil �n cursul
zilei. Efectele sunt imediate; practica asta �ndata
ce apar vreo angoasa, vreo �ncordare, si astfel le alungi sau celputin combati
stresul si �i dai organismului posibilitatea de a
reactiona adecvat la situatie.

Iata si un alt exercitiu, pe care, la �nceput, trebuie sa-1 practicidoar �n

momentele speciale, consacrate meditatiei: la �ncheierea
expiratiei si a inspiratiei, fa o usoara retentie a rasuflarii. Estefoarte
important ca tot aerul sa fie expulzat din piept ori pieptulsa fie plin cu aer
pentru a efectua aceasta retentie care nu
trebuie sa dureze mai mult de trei p�na la cinci secunde.
Momentul de imobilitate astfel creat �ti permite sa capeti
constiinta interiorului corpului si linisteste �n �ntregime mentalul.
Nu efectua niciodata retentia pe parcursul inspirarii sau al
expirarii; e un lucru rau, avem deja tendinta inconstienta sa ofacem �n viata de zi
cu zi, �n timp ce reflectam sau �n �ncordareavreunui efort.�n masura posibilului
(si limitele acestui posibildepind de propriile noastre limite, eforturi,
slabiciuni), trebuie sa�ncerci sa devii totdeauna constient de faptul ca respiri si
sa-tifaci respiratia mai ampla, regulata, iar expiratia �mpinsa catre si�n abdomen.

Mircea Eliade spune ca prin pranayama �yoghinul �ncearca sa cunoasca �nmod imediat
pulsatia propriei sale vieti, energia organica descarcata deinspiratie si
expiratie. Pranayama este atentia �ndreptata asupra vietii
organice, o cunoastere prin act, o intrare calma si lucida �n �nsasi esentavietii.
Yoga le recomanda credinciosilor ei sa traiasca, dar sa nu se
abandoneze vietii. Activitatile senzoriale �l iau �n stap�nire pe om, �l
altereaza si-1 dezagrega. Concentrarea asupra acestei functii vitale care
erespiratia are ca efect, din primele zile de practica, o inexprimabilasenzatie de
armonie, o plenitudine ritmica, melodica, o nivelare a tuturorasperitatilor
fiziologice. Mai t�rziu, ea �ti creeaza un sentiment obscur deprezenta �n corp, o
constiinta calma a propriei maretii".
Yoghinii ajung la suspendari din ce �n ce mai prelungite ale rasuflarii si li se
cunosc performantele de suportabilitate �n .scufundarile �n apa sau �n
�ngroparile de vii. Dar regulile traditionale ale sistemului Yoga se limiteazala
trei prime etape ce trebuie depasite �ncetul cu �ncetul:
- Sa ajungi sa-ti tii respiratia timp de 48 de secunde (12 matre).
-Sa ajungi sa-ti tii respiratia timp de 1 minut si 36 de secunde (24 de
matre).
-Sa ajungi sa-t� tii respiratia timp de 2 minute si 24 de secunde (36 de
matre).
Trebuie, de asemenea, sa tii socoteala numarului de pranayame efectuate,
sa nu fortezi niciodata cresterea lui, nici sa nu faci mai mult de patru
exercitii pe zi: la rasaritul soarelui, la amiaza, la asfintit si la miezul noptii.
Trebuie riguros respectata o postura cu coloana vertebrala dreapta. Nici o
molesire nu e �ngaduita �n acest exercitiu de purificare a corpului si a
spiritului.
Kapalabhati: Curatirea craniului

Un exercitiu traditional de pranayama, pe care �l alegem dintremulte altele, este

kapalabhati (Curatirea craniului),care implica
respiratia diafragmatica si abdominala:

o
coloana si capul drepte, picioarele �n lotus ori
semilotus;
o
toracele bombat;
o
concentrare asupra abdomenului, asez�nd aici punctulcentrul de greutate, dedesubtul
buricului;
o
relaxeaza-ti p�ntecele, care iese �n afara;
o
apoi contracta-1 brusc spre interior: aerul iese din
plam�ni;
o
relaxeaza-1 din nou, �ncetisor; aerul intra, �n chip
firesc, �n plam�ni.
La �nceput (prima saptam�na) fa astfel zece inspirari-expirari,
inspiratia trebuind sa dureze de patru ori mai mult dec�t expiratiabrusca (2/10 de
secunda fata de 8/10 aproximativ), �n fiecare
dintre saptam�nile ce urmeaza adauga alte zece asemenea
respiratii, p�na ce ajungi la 120 de miscari succesive, cifra ce nutrebuie
depasita. Fata sa ram�na relaxata, toracele nu participa laexercitiu iar inspiratia
e fr�nata fara �ncetare. Contraindicat
cardiacilor si pulmonarilor, exercitiul acesta goleste complet aerulrezidual ce
viciaza plam�nii, satureaza cu oxigen s�ngele si
produce �n �ntregul organism o intensa activitate pranica; tonificasistemul nervos
vegetativ, �n plus, creierul este �n profunzimeirigat si vivificat; deoarece
creierul, o masa celulara spongioasa,
variaza ca volum �n ritmul respiratiei si deci al circulatiei sangvine

� acest exercitiu puternic �i aduce un aflux de s�nge, de oxigen sicu adevarat �l

curata, �i spala murdaria. Facultatile noastre de
concentrare si de atentie se multiplica. Este un bun preludiu
pentru asane si pentru meditatie care se pot �ncheia cu
modularea unor mantre.
Mantrele

Practicarea mantrelor este �nsotita, prin expulzarea sunetului, de o

miscare respiratorie care ajuta la mai buna �ntelegere a sustinerii
expiratiei (emisie) si a inspiratiei (incarcare). �n plus, puterea
vibratoriebinefacatoare a sunetului se adauga amplitudinii respiratiei.

Ce este aceea o mantra. Vedele, textul sacru fundamental al

hinduismului, redactat cu patru mii de ani �naintea erei noastre,
se refera, ca si Biblia de altfel, la un Sunet primordial, un Cuv�ntpreexistent
creatiei si pun�nd-o pe aceasta din urma �n miscare,
�n India acest sunet ar fi OM, sunet sacru esential pe care trebuiesa-1 pronunti cu
expiratia cea mai ad�nca posibil:
AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat,
este incredibila, A.-ul pleaca din g�tlej, O-ul coboara ad�nc �n
vintre pentru a se termina cu M. care vibreaza �n craniu.
Brahmanii hindusi, constienti de puterea vibratorie a sunetelor si de
golirea de constiinta operata de c�ntarea lor, folosesc drept mantre numede zei,
binecuv�ntari si formule sacre, care poarta o �ncarcatura simbolicaparticulara,
destinata sa aduca pacea spiritului si evolutia interioara.
Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin ratacitorpe drumurile
Indiei, repet�nd fara �ncetare aceeasi mantra:

�Om Sri Ram Jai Ram Jai Jai Ram�

Repet�nd astfel tntr-o zi neobosita numele Stap�nului suprem,Rama,

pelerinul se lasa condus de o vointa superioara lui, merg�nd la �nt�mplare,
c�nt�ndu-si neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia bucatii dep�nza de
pe coapse si a unei �nvelitori, vaz�nd �n fiece lucru, �n fiece fiintaincarnarea
puterii divine:

�O. Ram, tu esti pretutindeni; o, Ramdas, tu nu esti nicaieri.

O. Ram, Vointa Ta singura domneste; o, Ramdas, tu nu ai vointa.

O. Ram, Tu esti singura realitate; o, Ramdas, tu nu ai existenta.
O, Ram, dragostea Ta patrunde peste tot. Peste tot straluceste
lumina Ta. Fericirea Ta absoarbe totul.
Ram, Tu esti Lumina, Dragoste si Fericire.
Ramdas, tu traiesti �n aceasta Lumina, �n aceasta Dragoste, �n
aceasta Fericire. Ramdas, tu nu ai existenta separata. Tu esti
liber, liber ca Dragostea, liber ca Lumina, liber ca Fericirea,
iubesti totul, lumineaza totul, �mparte cu totul Fericirea. Tu esti
totul si totul este �n tine. Tu si cu totul sunteti Ram. Ram �n slava
Sa. Ram este unul. Ram apare ca mai multi. Unul este adevarul.
Mai multi �nseamna falsitatea. Unul, pretutindeni Unul, si asta
este Ram, Nu trai dec�t pentru dragostea fata de Ram.
Ram te-a facut nebun dupa El. Binecuv�ntat esti tu, Ramdas.
Nebunia fata de Ram este totul pentru tine, nebunia fata de Ram
este totul pentru toti. �n aceasta nebunie nu exista durere,
perplexitate, ignoranta, slabiciune, amaraciune, ura, nu exista
nici un rau. Aceasta nebunie este �ntreaga Dragoste, Lumina,
Fericire, Forta, Putere, �ntelepciune, este tot binele."
Man�ra exprima c�ntecul sufletului sau si al corpului sau �ncetul cu
�ncetultransfigurat, invadat de o pace inalterabila, torente de apa vie curgeau
�ninima lui debord�nd de dragoste pentru viata, orice viata. Spunea capacea poate
fi atinsa cu ajutorul unei mantre doar atunci c�nd �ofaci cu unica dorinta de
eliberare si de pace, fara dorinte
arzatoare fata de lucrurile lumesti�.

Calea sanctitatii, asa cum o predica el, trece �nt�i prinabandonarea oricarei
posesiuni si a oricarui atasament:
�Vreti sa va pastrati mentalul pentru a poseda la propriu aceasta

casa, marile voastre bogatii, bunurile si rudele si sa �ncercati

teama �n privinta lor, griji si fram�ntari? Facet�-o. Adevarul esteca, daca nu ne
abandonam �n �ntregime mentalul g�ndului catreDumnezeu si daca nu asezam la
picioarele Lui tot ceea ce tinem
ca fiind al nostru, nu-L vom putea avea. Rezum�nd, numai
abandonarea catre Dumnezeu, completa si fara rezerve, ne da
dreptul la �ndurarea Lui si la darshan Lui."

Ramdas a stiut sa-si traiasca idealul, sa abandoneze totul si deci sa se i

consacre �n �ntregime mantrei si meditatiei coexistente acesteia. A
respectat �n plus o castitate absoluta, consider�ndu-le pe toate femeiledrept mama
Iui, si si-a hranit corpul numai cu alimente primite ca pomana.
Acest mare sf�nt a dob�ndit o imensa popularitate �n India, fiindca
simplitatea metodei Iui si puritatea limbajului creau mai mult dec�t oricefel de
asceza sau exercitiu spectaculos. Lumea spunea despre acest om,
pe umerii caruia pasari si ale carui m�ini stiau sa vindece bolile trupului
iarprivirile bolile fiintei: �El a ridicat valul nestiintei." Si pe parcursul
�ntregiisale vieti el a repetat:
�Om, Shri Ramjai Ram,jai,jai Ram."
Pentru cei mai multi dintre noi, occidentalii, practicarea mantrei va
ram�ne doar un exercitiu printre altele. Dar eficienta ei pentru
linistireamentalului nu poate fi pusa la �ndoiala, martor fiind formidabilul succes
alMeditatiei transcendentale, a carei practica majora consta �n recitarea decatre
fiecare a unei mantre anume, date de guru si de instructorii lui:
darea mantrei a devenit o afacere comerciala �n care �ndoctrinarea si
publicitatea sunt necesare pentru a chema noi membri carora sa li se facabine
(caldura a colectivitatii care sparge izolarea, importanta ce ti se arataprin
concesionarea mantrei si, bine�nteles, puterea exercitata asupraconstiintei de
repetarea ei) dar care, �n schimb, fac si ei un bine contuluibancar. Suntem departe
de darul total facut altora de catre Ramdas. �n alesale Carnete de pelerinaj gasim
de altfel numeroase avertismente asupraraului ce-1 pot face acei religiosi care nu
au dec�t haina de pe ei, dar alcaror spirit nepacificat ram�ne legat de dorinte si
patimi; �ntr-adevar,
influenta lor poate fi dezastruoasa asupra sufletelor slabe, asupra
spiritelornestructurate, asupra constiintelor �n cautarea a indiferent ce sistem
carele-ar salva de angoasa de a trai si de frica fata de lume. Tragedia din
Guyana ram�ne o dovada flagranta a acestui lucru. Ramdas relateaza o
poveste ce trebuie citata aici fiindca este exemplara:
�O data, spune el, o femeie a venit sa ma vada; era �ntr-o starevrednica de mila.
Nu de mult �ncepuse sa sufere de dureri atrocede cap si dorea un leac. �ntrebata
asupra felului cum �ncepuse
boala, a spus ca aceasta se manifesta de c�nd vazuse un sadhuratacitor de la care
primise initierea unei mantre; de atunci, dec�te ori �si repeta mantra, simtea �n
cap dureri cumplite. C�nd i-
am sugerat sa abandoneze repetarea mantrei, a refuzat, deoarece�l socotea pe sadhu
drept guru-ul ei. Nu puteam, ca singurremediu, dec�t sa-i prescriu abandonarea
mantrei, dar �ntruc�t nu
era de acord cu sugestia mea, femeia a plecat. Totusi, dupac�teva zile s-a �ntors;
starea ei era cu mult mai proasta dec�t�nainte. Suferinta �i devenise absolut
insuportabila.
C�nd i-am cerut din nou sa opreasca repetarea mantrei, a raspunsca �ncercase, dar
ca nu reusea fiindca mantra parea sa fi pus
stap�nire pe d�nsa. Atunci i-am sugerat, ca singur mijloc de a-i
�ndeparta influenta, sa-si exprime cu putere repulsia fata de
sadhu si sa ia hotar�rea de a nu mai avea de-a face �n nici un fel
cu mantra lui. Ea a refuzat cu strasnicie sa urmeze acest sfat,
fiindca avea multa veneratie pentru sadhu. Si a plecat iarasi.
Dupa o saptam�na, s-a �ntors pentru a treia oara; era foarte
vesela si eliberata de cumplita suferinta. A marturisit ca �n cursulsaptam�nii
chinul durerii de cap �i devenise �n asemenea masurainsuportabil, �nc�t fusese
silita sa-mi urmeze sfatul si sa ia
hotar�rea ferma de a nu mai rosti mantra. Imediat apoi, a
adaugat femeia, durerea de cap a �ncetat si, o data cu ea,
influenta martirei. Din clipa aceea s-a simtit iarasi ea �nsasi. Deaceea consider
ca nu exista nimic mai rau �n viata dec�t sa te
asociezi cu un om a carui inima e plina de patimi bestiale. Un
asemenea om �si transmite lesne natura catre semenii creduli
care au un temperament emotiv si slab. Si �n virtutea aceleiasi
legi, nici o tovarasie nu e at�t de profitabila pentru �naltarea sipacea noastra
dec�t un caracter nobil, cu inima curata.�

Asemenea povesti de vrajitorie (sa amintim ca aceasta din urma este deasemenea, si
�ntotdeauna, una de autovrajire) se pot reproduce �n diversefeluri; oricare tehnica
prost folosita duce la distrugere. Iar bine folosita
duce la creatie, la deschidere. Este �nsasi problema progresului din zilelenoastre,
�n toate domeniile.
Pentru a reveni la aspectele pozitive, sa spunem ca eficienta repetariimantrelor a
fost testata �n laborator prin electroencefalograme: foarterepede se instaleaza o
relaxare treaza, si undele alfa apar pe �nregistrarile

H.E.G. �n consecinta, corpul si spiritul se odihnesc si deci se pot deschidemacar

la viziunea realitatii asa cum este ea. Personal, nu cred ca trebuie
sa disociem recitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici, de asanesi de
meditatia pura, astfel �nc�t sa nici nu ne hipnotizam asupra uneivocabule. C�nd �i
vad pe copiii lui Krishna c�nt�ndu-si mantra si
legan�ndu-se: �Hare Krishna, Mare Krishna, Hare, Harc", �i gasesc nisteinsi foarte
de isprava, dar nu cred ca aici se afla solutia la criza interioaraactuala.
Hinduismul le propune fidelilor lui sute de mantre
diferite. Noi sa nu retinem dec�t una, �OM", silaba
sf�nta, ale carei efecte vibratorii sunt profunde si a
carei repetare (cu glas tare, apoi cu voce joasa,
murmurata, interioara; si relu�nd �ntregul proces) aduce�n sine un mare calm.
Dimineata si scara, dupameditatie, recitata astfel de vreo zece ori, ea creeaza o
unda de pace.

Smavritti pranayama

lata un exercitiu simplu si lipsit de pericole, care �mbina �n

totalitate binefacerile mantrei si ale pranayamei. Trebuie sa teasezi pe o perna
bine umpluta, pusa pe jos, si sa stai cu picioarele�ncrucisate, coloana vertebrala
dreapta si cambrata �n dreptulsalelor, capul bine echilibrat, drept si el. �n caz
de imposibilitatemajora pentru sederea pe jos, te asezi, drept, pe un scaun tare.

o
Goleste-ti plam�nii total: expirare.
o
Blocheaza-ti respiratia cu plam�nii goliti.
o
Numara �n g�nd patru OM, contract�ndu-ti de patru orisfincterul anal (Asvini
Mitdra).
o
Inspira (cu chinga abdominala controlata), numar�nd
patru OM.
o
Cu plam�nii plini, blocheaza-ti rasuflarea.
o
Numara patru OM cu patru Asvini Mitdra.
o
Expira timp de patru OM
o
Blocheaza-ti rasuflarea si numara patru OM cu patruAsvini Muilra. Reia procesul
fara sa fortezi lucrurile, dec�te ori simti nevoia. Nu trebuie sa ai nici o
dificultate,
nici o stare de oboseala. Daca se �nt�mpla asa ceva,
opreste-le imediat. Asvini Mudra (contractiasfincterului anal) nu se face dec�t �n
timpul retentiei lagol si la plin.
Nu practica niciodata exercitiul dupa ce ai m�ncat. Aceasta
Smavritti pranaywna face sa circule �n �ntregime energia �n corpde sus �n jos si
viceversa. Din practicarea ei rezulta oxigenare,
concentrare si pace mentala.
Dar daca toate astea ti se par prea complicate, este de ajuns saintonezi cu putere
OM de vreo zece ori, pe o expiratie c�t maiprofunda posibil, pentru a obtine un
beneficiu similar. Aceste
exercitii trebuie sa tinda sa te faca a capata constiinta corpului sia mentalului,
pentru a le controla, a le linisti, a le dirija la dorinta.
Sa-ti regasesti astfel o forta interioara care va �ngadui sa
�naintezi mai bine pe drumul vietii, �ncerc�nd sa-� �ntelegi
finalitatea.

A stap�ni calul nebun

Meditatia �nsasi comporta trei aspecte: a-ti disciplina corpului postura,

oblig�ndu-1 sa-si pastreze imobilitatea; a-i disciplina rasuflarea, a-ti
disciplina mentalul. Swami S�vananda spunea ca �mentalul este comparat
cu argintul-viu, fiindca razele sale se �mprastie asupra unor obiecte
diferite. Este comparat cu o maimuta, fiindca sare de la un obiect la altul.
Este comparat cu aerul nestatornic, fiindca e instabil (chanchala). Este
comparat cu un elefant �n rut, din pricina impetuozitatii lui patimase.
�Mentalul este cunoscut sub numele de �pasare mare�, fiindca sare de laun obiect la
altul exact cum topaie pasarea de la o creanga la alta sau dela un copac la altul.
Raja-yoga ne �nvata sa ne concentram asupra
mentalului nostru si apoi sa-i exploram ungherele cele mai inlime.
Concentrarea se opune dorintelor �ncercate de simturi, la fel cum fericirea
se opune agitatiei si durerii, g�ndirea ferma � perplexitatii, lenei si
toropelii, acceptarea bucuroasa � relei-vointe.
De aceea, c�ta vreme g�ndurile cuiva nu sunt total distruse de o
asemenea practicare constanta, acesta ar trebui sa-si concentreze
mentalul asupra c�te unui singur adevar de fiecare data. Printr-o astfel depractica
ne�ntrerupta, aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punct vacreste si,
�ndata, multimea g�ndurilor va disparea.
Pentru a �ndeparta toate astea (agitatia si diversele obstacole ce se ridicape
calea fixarii mentalului), practicarea concentrariii este singurul lucrucare
trebuie cautat."

Cum sa reusim sa ne concentram spiritul asupra unuisingur punct?

Retrage-te �ntr-un loc linistit, duca este posibil rezerva-ti o

camera speciala, ceea ce adesea e dificil �n zilele noastre. De
aceea gaseste mijlocul ca macar o jumatate de ora pe zi sa te potiizola acasa ori
�n alta parte, �n natura. O cuvertura speciala, uncovor, o perna bine umpluta, un
betisor de tam�ie c�nd esti �ncasa, iata tot ce-ti trebuie. O data salutul catre
soare efectuat,
apoi c�teva exercitii de pranayetma, trebuie sa modulezi silabaOM de la trei Ia
sase ori; atunci poti �ncepe, doar ram�n�nd
asezat si las�nd sa treaca fluxul g�ndurilor, concentr�ndu-te
asupra miscarii respiratiei �n sine. Daca ideile sunt prea
obsedante, concentreaza-te asupra punctului din centrul
spr�ncenelor sau asupra v�rfului nasului fara a te uita crucis;
concentrarea trebuie sa fie mentala si sa se �ndrepte catre unsingur punct. Este
posibil, de asemenea, sa-ti concentrezi
rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezi capitolul respectiv). E
necesara o vigilenta ne�ncetata. Priveste-ti fiinta care apare �ntacere, cu toata
flecareala ei si cu nimicurile ce ocupa c�mpul constiintei.
Ram�i concentrat asupra pozitiei corpului, asupra
respiratiei fixeaza-ti atentia. Simte-o alunec�nd. Adu-o �napoi.
Repeta �n g�nd silaba OM. Totul dispare. Asculta ceea ce se
petrece �mprejur, zgomotele, �n tine, �n jurul tau. fa diferenta
�ntre Ego-ul care proiecteaza lumea si lumea reala. Dupa un
anume timp (minimum un sfert de ora), ce va parea foarte lung la�nceput (pune un
desteptator �n apropiere), saluta ad�nc si repetaeu voce tare OM de mai multe ori
la r�nd. Ridica-te. Dezdoaie-ti
membrele, fa c�teva exercitii de gimnastica, da-ti cu apa rece pefata. Acesta este
un exemplu de meditatie. Practic-o dimineata
�nainte sa te speli si seara, �nlorc�ndu-te de la treburile zilei.
Efectul prim: te pui �n ordine.

Hinduistii folosesc diferite feluri de meditatie cu ajutorul unei forme: sa

teconcentrezi asupra imaginii unei zeitati, Shiva, Vishnu, Kali... astfel �nc�tsa
primesti �n tine sentimentul interior ca imaginea creeaza si cinstestesimbolul
exterior. Aceste imagini, oric�t de frumoase ar fi, nu corespundstructurilor
noastre mentale si, dupa opinia mea, deturneaza obiectul
meditatiei care esti mai �nt�i tu �nsuti si propriile tale reactii. Sa te �ntelegi,
sa patrunzi �n tine, sa te purifici.

Apoi, daca e cazul. sa folosesti concentrarea asupra yantreireprezentate mai jos,

capodopera de abstractie vizuala si. pentru

hinduismul tantric, ilustrare a c�mpului cosmic �n care se �nscriecreatia, de la

punctul focal unic la manifestarea generala. Cele
noua triunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale
constiintei noastre care trebuie disciplinate; petalele �nchipuie
fenomenele lumii exterioare iar patratul c�mpul mediului
�nconjurator (spatiu-timp) �n care se petrece totul. Simbol al
Totalitatii, yantra poate fi un bun suport de meditatie.
�Pe masura ce cureti o ceapa, gasesti mereu alte foi dar nu ajunginiciodata la un
nucleu. Tot astfel, c�nd �ti analizezi Ego-ul, el
dispare cu totul. Ceea ce ram�ne �n ultima instanta este Atma,
pura Constiinta absoluta" (Ramakrishna).
Obstacolele mentale �n calea meditatiei

M�nia: care vine din atasamentul sau din dorinta, frustrare, din meschinaria
deranjata, din r�vnire, din teama, din gelozie; atunci nu mai estistap�n pe tine,
ci devii prada m�niei. Resentimentele, ura, furia, iritareasunt alte forme ale ei
si dovedesc slabiciune interioara. Maestrii hindusi
spun ca acela care a reusit sa-si stap�neasca m�nia a parcurs jumatatedin drumul
catre eliberare. Nu e vorba sa cadem �mr-o bl�ndete suava, ci
sa stim sa ram�nem, �n toate �mprejurarile, stap�ni pe noi, detasati siindulgenti
si sa nu ne risipim energia si timpul. Aceasta nu exclude
luciditatea si severitatea,daca sunt necesare.

Defaimarea: care dovedeste un spirit si o inima obtuze si face multevictime,

rasp�ndind o otrava corupatoare, ce-1 tulbura pe celalalt. Duplicitatea,
viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta alcatuiesc

Pesimismul: niciodata sa nu te lasi prada mohorelii, g�ndurilor negre,

depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintirisub-
constiente. Asta nu slujeste la nimic. Sa reactionezi, sa practiciexercitii fizice,
sa te scuturi, sa iesi, sa schimbi aerul,sa te straduiesti, sa
vezi latura pozitiva a vietii. Aspectul negativ exista �n toate; trebuie sa
lupti �mpotriva lui.
Indoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu
progreseaza �n viata etc. Hotar�rea �n fiecare gest cotidian, �n fiecareactiune
este esentiala. Ceea ce nu exclude, ba dimpotriva, reflectia, care
nu �nseamna indoiala, ci c�ntarirea elementelor, �ndoiala creeaza
nelinistea mentala ce blocheaza orice progres, �n indiferent care domeniu.
G�ndurile rele: �n timpul meditatiilor apar toate fantasmele noastre
impure. Ce vrea sa zica �impur"? Ceea ce se leaga de egoism, de
distrugere si totodata de situatii care nu exista si care am dori sa existe.
Sa ni le imaginam este inutil si nu rezolva nimic. Meditatia sporesteprezenta
acestui aspect al spiritului nostru care este vagabond, agitat,
obsedat de sex, lacom de onoruri, de consideratie, de bani, de o viata la
care nu poti ajunge niciodata �n realitate si care ar trebui sa-ti aducamultumirea
ideala, l�na de aur. Iluzii...
Visurile: sa te atasezi de visurile cu ochii deschisi si de visele nocturne
este de asemenea inutil; �ntelege ca nu sunt dec�t imagini, purtatoare
desemnificatie dar efemere, �ntr-o oglinda goala. Teama � teama fata de ce?
Fata de tine �n primul r�nd. Eul �si creeaza obiectele propriei frici, apoi
cade in angoasa si timiditatea anihilante. La ce slujeste sa-ti fie
teama? La nimic. Asta nu va schimba o iota �n desfasurarea

tristul cortegiu al clevetirii. Pentru ce �l criticam ori �l calomniem pe

cinevacare nu este de fata, daca nu din lasitate si, sa spunem cuv�ntul,
dinrautate?
evenimentelor. Adeptul meditatiei trebuie sa fie, ca toti �nteleptii,
un vindecator al devenirii fiintei, dezvolt�nd Curajul si viziuneaclara asupra
situatiilor. O respiratie buna este de ajuns pentru a face sadispara teama aceasta,
acest blocaj. Pentru a ne convinge, e suficient sa�ncercam mai multe respiratii
ad�nci �ndata ce apare angoasa.
Forta vechilor impregnari: Swami Sivananda spune: �C�nd
aspirantul �si impune o severa disciplina spirituala, c�nd face o intensasadha, �n
vederea eliminarii vechilor Impresii subconstiente (samskare),
acestea se straduiesc sa supravietuiasca si ataca de doua ori mai puternic.
Ele capata forma si se rostogolesc peste d�nsul ca niste blocuri de piatra.
Vechile samsk�re de ura, inamicitie, gelozie, sentimentele de rusine, delipsa a
respectului omenesc, a cinstei, de frica etc. �l afecteaza �n formegrave; ele se
actualizeaza imediat ce li se prezinta ocazia. Aspirantul sa nuse descurajeze-cu
timpul, �si vor pierde puterea si �n cele din urma vor
muri."
Natura inferioarei: sau atasamentul fata de Ego. Vrei sa te schimbi,
sa evoluezi sau oare sa �ntaresti ceea ce W. Reich numea �armura
caractenala . Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. O experienta printre multe
altele. Asta tot �n timpul meditatiei, amintirile alcatuiesc impresii mentale
parazite.
Iluzia: sa crezi ca esti una sau alta... Sa ai impresia ca detii adevarul,
singurul valabil. Sa nu vezi dec�t aspectele lucrurilor, dec�t evenimentele.

Sa fi legat de �al meu", de �mie". Totul e harazit sa treaca, sa dispara. Sa

iubesti da, dar pentru altul, nu pentru tine �nsuti.

Alte obstacole: lenea, indolenta, boala (care aproape �ntotdeauna

este o reactie psihosomatica) ,inertia ,instabilitatea ,lipsa stap�nirii
simtunlor,reaua-vointa, descurajarea , intoleranta , prejudecatile ,
dispretul fata de ceea ce nu vine de la tine. Swami Sivananda adauga
si ca:

.
ambitia si dorinta;

.
orgoliul moral si intelectual;

.
numele si reputatia;

.
viziunile;

.
dorinta de a realiza puteri supranormale;
.
ipocrizia religioasa;
.
mentalul �n stare de atipeala sau exaltare

fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea meditatiei

corecte.

Trezirea chakrelor

Se cuvine sa vorbim si de o notiune hinduista dezvoltata de tantrism,

ramura aparuta catre secolul al XlX-lea d.H. -aceea a chakrelor, acesti
Poli de Energie ce s-ar gasi �n corpul nostru si dintre care sapte arfi esentiali
armoniei entitatii omenesti si dezvoltarii ei spirituale.
Respectivele centre de energie radianta si deosebita sunt:

.
Muladhara, Centru-Radacina situat �n perineul care o�nchide pe Kundalmi adormita.
Elementul sau este pam�ntul,
semnul sau este patratul.

.
Svadisthana sau chakra agreabila, �Temelie pentrusine �nsusi", situata la baza
organelor sexuale. Elementul eieste apa, semnul este semiluna.

.
Manipura, lacas al Giuvaerului stralucitor, situat la
doua degete sub buric. Elementul sau este focul, semnul �ieste triunghiul.

.
Anahata ori semnul hexagonului,�n regiunea inimii,
chakra Sunetului primordial. Elementul ei este aerul.
.
Visudha, �n spatele g�tlejului, asociata elementului eter,
numita chakra Purificarii si simbolizata de cerc.

.
Ajna, chakra Comanda, situata �ntre spr�ncene, triunghi
.

inversat care guverneaza puterea de concentrare, facultatilepsihice si cognitive

ale spiritului.
�n sf�rsit, dincolo de forme si de culori, chakra Sahasrara,
Lotusul cu o mie de petale, situat la circa patru degete
de crestetul capului. Jonctiune �ntre Kundalini (energia
terestra) si constiinta �n stare pura (energia cosmica),
centru al fuziunii tuturor dualitatilor.
Relatia stabilita �ntre chakre si glandele endocrine nu e lipsita de interes:
chakrele ar corespunde glandelor suprarenale, gonadelor, pancreasului,
timusului, tiroidei, pituitarei si pinealei. Energia �n stare pura care treceastfel
prin chakre si-ar gasi o expresie fizica si s-ar transforma �n acestelocuri, apoi
ar fi transmisa corpului prin intermediul s�ngelui si al nervilor.
Un exercitiu simplu pentru a trezi energia chakrelor
consta �n a repeta silabele-germeni corespunz�nd
fiecaruia dintre ele: �ncepi cu VAM, apoi vin BAM, RAM,
YAM, HAM, OM.
Trebuie sa modulezi de cinci ori fiece silaba, cu voce
grava si conduc�nd expiratia �n zona unde se situeazachakra (vezi ilustratia).
Acest exercitiu practicat o datape zi te ajuta sa capeti constiinta entitatii corp-
spirit.
Iata s� o alta tehnica, numita Gayatri Sadhana, si care consta �n
stap�nirea pasiunii simturilor �n cele trei chakre inferioare:
�R�vnirea (Lobha) �n Muladhara, Desfr�ul (Kama) �n Svadisthanala radacina organelor
sexuale si M�nia (Krodha) la buric. Acestetrei pasiuni sunt cele mai puternice
pentru punerea �n miscare asimturilor si reprezinta principalele porti ale
Infernului.
In acelasi timp, felul �n care trebuie sa le stap�nim este asezarealui China
(Mentalul) peste Salta (Existenta) lui Paramatma (Unul)
�n aceste chakre. Chitta trebuie condus �n fiecare dintre cele trei
centre inferioare si stap�nit; prin respectivul mijloc, pasiunilecare �si au
lacasul �n acesti centri sunt stap�nite. Astfel, de fiecedata c�nd Simturile
(intlriya) �ti scapa de sub control, fixeaza
Chitta peste Paramatma �n chakra corespunzatoare." Arthur Avalon
exprima asta de o maniera �n mai mare masura conforma turnurii
spirituluioccidental: �Daca, spre exemplu, se pune problema sa-ti stap�nestim�nia,
transporta mentalul la buric si mediteaza acolo asupra existenteiUnului suprem
(Paramatma) �n acest centru, nu numai ca suprem �n
exteriorul corpului si �n interiorul corpului, ci si ca incarnat �n aceastaregiune
anume a corpului; fiindca ea este manifestarea Lui. Rezultatul esteca activitatea
pasionala a acestui centru va putea fi supusa; fiindcafunctionarea lui este acum
pusa de acord cu starea lui Atma care �l anima,
iar corpul ca si mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra caruia esteconcentrat
Sinele."
Maithitna sau Yoga dragostei

Pe tot subcontinentul indian, simbolul cel mai rasp�ndit, reprodus �n zecimilioane

de exemplare, ram�ne linga (falusul) patrunz�nd mr-oyoni
(vulva) ori at�rn�nd deasupra ei. �ntr-adevar, hinduist�i au avut
�ntotdeauna un imens respect fata de organul creator si de matricea lui,
izvoare ale vietii. De aici a decurs o erotica mistica, pe larg reprezentata
�nstatuile templelor precum Kajhurao, �n iconografie si �n numeroase texteprecum
epopeea lui Krishna, in care zeul initiaza tinere adoratoare, gopi,
�n dragostea divina, trec�nd pentru asta prin dragostea ludica pe caredorintele si
patimile lor o asteapta mai �nt�i de la el. �n epopeea lui
Krishna, unul dintre capitole mentioneaza �caderea celei alese", �ntradevar,
Krishna o favorizeaza pentru un timp pe una dintre aceste
fermecatoare gopi:
�El gusta fericirea cu acea gopi pe care o adusese cu sine, cu toate ca �siafla �n
sine �nsusi fericirea si bucuria, cu toate ca ram�ne impasibil pentrua arata c�t de
jos pot cobor� amantii (camin), p�na unde femeile (sfri)
�mping depravarea.
Si aceasta gopi, socotindu-se atunci cea mai frumoasa dintre toate
femeile, �si spuse: �S-a lasat de celelalte gopi care �l adora si pe mine maiubeste
Cel Mult Iubit.� Ajung�nd am�ndoi �nlr-un anumit loc din padure,
ea �i spuse cu orgoliu lui Keshava (Krishna): �Nu mai am putere sa merg;
du-ma cum vrei.� La aceste cuvinte, Preafericitul �i raspunse mult iubitei:
�Urca pe umerii mei.� Apoi Krishna disparu, iar sotia se lasa prada durerii."
Morala povestii: gopi a ramas �n lumea dualitatilor, orgoliul a �mpiedi-cat-osa se
contopeasca �n divin; ea nu a �ntrevazut, �n ciuda norocului sau,
dec�t aspectul cel mai de jos, material si egoist, al dragostei. Asa �nc�tzeul �si
reia forma esentiala, aceea a vacuitatii. Dispare.
Hinduismul a stiut sa proslaveasca unirea sexuala �n cuplu si �n afara Iui,
cu conditia ca ambii parteneri sa nu mai vada �n ei �nsisi si �n zburdalniciilelor
dec�t jocul energiilor fundamentale, divine �n esenta; atunci actul
dragostei reproduce procesul initial al crearii lumilor, fiindca principiulmasculin
se uneste cu complementul shakti. Principiul Feminin. Tantrismula creat o serie de
rituri sexuale, bazate pe acel spirit al unirii mistice acontrariilor, rituri
codificate si al caror scop final era, bine�nteles, fuziuneanediferentiata prin
trezirea lui Kundalini, strabat�nd toate chakrele de lainferior (lumea materiei) la
superior (lumea spirituala), simbolizat de
Lotusul cu o mic de petale. Discipolul trebuie asadar �sa experimentezenecontenit
procesul misterios de omologare si de convergenta care se aflala baza manifestarii
cosmice, fiindca el �nsusi a devenit un microcosmos si
trebuie �sa trezeasca�, pentru a capata constiinta lor, toate fortele care,
laniveluri multiple, creeaza si resorb universurile.
Orice femeie goala incarneaza prakrti. Ar trebui deci sa o privim cu
aceeasi admiratie si aceeasi detasare dovedite c�nd examinam
insondabilul secret al Naturii, nemarginita ei capacitate de creatie.
Nuditatea rituala a oricarei yoghine are o valoare mistica intrinseca: daca�n fata
unei femei goale nu descoperim, �n fiinta noastra cea mai profunda,
aceeasi emotie grandioasa pe care o simtim �n fata revelarii Misteruluicosmic, nu
mai exista rit, e doar un act profan, cu toate consecintele ce se
stiu (�ntarire a lantului karmic etc.). Cea de-a doua etapa consta �n
transformarea Femeii -prakrti �n incarnare a lui ahakti', tovarasa de ritdevine o
Zeita, la fel cum yoghinul trebuie sa incarneze Zeul."
Numai atunci poate surveni �suprema mare fericire", descoperirea Unitatiiinerente
celor doua fiinte, integrarea principiilor �n vacuitatea originara,
preexistenta. Aceasta le cere adeptilor o stap�nire a simturilor si un modde a
considera voluptatea care sunt foarte departe de placerea primitiva.
�n Nayika-Sadhana-Tika (�Comentarii asupra disciplinei spirituale �n
tovarasia unei femei"), ceremonialul este descris �n toate detaliile. El
contine opt parti, �ncep�nd cu xadhana. Concentrarea mistica ajutata deformule
liturgice; urmeaza smarana (�Amintirea, penetrarea �ntre
constiinte"), aropa (�Atribuirea altor calitati obiectului") �n care se
oferaceremonial flori lui nayika (aceasta �ncep�nd sa se transforme �n zeita);
manana (�A-ti aminti de frumusetea femeii atunci c�nd aceasta lipseste"),
ceea ce �nseamna deja o interiorizare a ritualului, �n cea de-a cincea etapa,
dhyana (�Meditatia mistica"), femeia se asaza �n st�nga cucernicului sieste
sarutata ��n asa fel �nc�t spiritul se inspira".
Urmeaza unirea erotica, transfiziologica si transpsihica, �n care barbatul sifemeia
�si �ncorporeaza �n act conditia divina, care act poate si trebuie sadureze mult
timp si sa �mbrace toate formele convenabile amantilor.
Femeia �si daruieste placerea catre barbat, care �i daruieste la r�ndu-iforta,
�ncordata �n ea dar nu si emisa. Textele insista asupra faptului ca�acela care a
imobilizat Sinele spiritului sau prin identitatea cu placerea �nstarea de �nnascut
devine pe loc magician; el nu se teme de batr�nete side moarte. Daca instalam o
�nchizatoare puternica la poarta intrarii
respiratiei si �n aceasta �ntunecime cumplita facem din spirit o lampa,
dacagiuvaerul lui lina ajunge sus, �n cerul suprem, o spune Kanha, intram �nNirvana
continu�nd sa ne bucuram de existenta".
Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) si nivritti(Golul
absolut, oprirea oricarui proces), aceste perechi contrare, aparentcontradictorii,
antagoniste, sunt unificate, iar adeptii pot percepe faptul canatura ultima a lumii
fenomenale esle identica celei a lumii metafizice:
actul concret nu numai ca se contopeste cu absolutul, dar exista ne�ncetat�n el.
Este atinsa starea de nondualitate primordiala; viata si moartea seamesteca, asa ca
�n fiece clipa, dar aici �n deplina constienta.
Aceasta forma de initiere reclama si continua sa reclame, de la cei care au
meritul si respectul de a o �ncerca, multa concentrare, atentie fata decelalalt si
dragoste fata de fiinta omeneasca; chiar daca asemenea eforturi
nu sunt totdeauna �ncununate de succes, conteaza �n primul r�nd
parcurgerea drumului, constiinta actului dragostei glorificat astfel.
Revelatiile vor disparea pas cu pas, si fiecare gest erotic va capata un�nteles
nou, o bogatie nemai�nt�lnita.

Puterea lui Kundalini

Multe rituri �nsotesc aceste practici, dintre care unele surprinzatoare, cum
ar fi �nghitirea amestecului de sperma si s�nge menstrual cules din �focul
vulvei", ceea ce �nseamna �sa bei esenta (sucul) perechii Shiva-Shakti". �n
caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii sa culeaga spermaamestecata cu
secretiile vaginale si sa-si �mbibe reciproc cu ea, folosinduse
de degete, fruntea si alte parti ale corpului (�n special cele ale
chakrelor), rostind rugaciuni la adresa divinitatilor (energii-forte) ce
salasluiesc aici. Conteaza �n toate acestea �ntotdeauna spiritul actului,
care este cucernicia.
Kundalini, sarpele de energie ce se ridica prin chakre, nu ar fi altcevadec�t
armonizarea progresiva, �ntre acestea, a tuturor centrilor, porninduse
de la trezirea chafcrei-radacina si de la progresia caldurii ci nu doarcatre
exterior, ca �n cazul �ncingerii produse de coltul urmat de ejaculare,
ci si �n interior (prin tentativa de neejaculare), iradiind astfel toti
centriimotori, senzitivi, emotivi,cognitivi si spirituali. Panditul R. Ananta
Shastri'traduce astfel faptul acesta:
�C�nd spun ca volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate (dar
nu si structura si echilibrul lor relativ), nu �nteleg negarea principiului
conservarii energiei �n ceea ce �l priveste pe Kundalini, care e
personificarea oricarei energii. Este vorba pur si simplu de conversia
energiei statice (potentiale) �n energie dinamica (cinetica), o conversiepartiala,
suma ram�n�nd constanta, �ntruc�t luam aici �n considerare
cantitati infinite, nu se poate astepta o expresie frica exacta a acestuiprincipiu.
De aceea yoghinul nu face dec�t sa o trezeasca, niciodata el nucreeaza shakti."

Sa trezesti energia cosmica �n tine si �n celalalt ar trebui sa fie

�ntotdeauna telul actului de dragoste, al acestei fericiri.
Sa iubesti, sa cunosti, sa actionezi �n afara de yoga fizica (Hathasi
Raja-yoga), deosebim si alte trei cai:
-Bhakti (Devotiune, dragoste) yoga;
-Jnana (Cunoastere, intelect) yoga;
-Karma (Actiune, destin) yoga.
Aceste trei cai complementare �i permit fiecaruia sa aleaga,
conform propriilor caracteristici, drumul care �n profunzime �i
convine mai mult. Dar, de exemplu, Bhattavad-Gita considera
Yoga ca fiind unirea de nedespartit a acestor cai care nu sunt
dec�t aspecte ale �ntregului. Aspecte asupra carora fiinta pune
accentul �n conformitate cu psihologia ei si tendintele ei proprii,
dar care toate trebuie sa conduca la eliberare, la purificare, Ia
contopire.

1. Cei ce sunt calauziti de sentiment pot alege Bhakti-yoga, cale a dragostei

pentru Dumnezeu, �ntr-o dorinta pe care o proiectezi asupra
�ntregului Univers, �n toate manifestarile lui. Adori persoana divina subunul
dintre aspectele ei (Vishnu,Shiva,Krishna,Devi...) fiindca �Fiinta esteUnul, dar
Numele lui difera...". �La fel cum popoare diferite dau nume
diferite aceleiasi ape (apa, water, v�ri, acqita, pani), tot astfel unica
Satchitananda (Fiinta, stiinta, Beatitudine) este invocata de catre unii subnumele
de Dumnezeu, de catre altii sub numele de Allah, de Hari sau de
Brahman...", spunea Kamakrishna, sf�ntul din Dakshincswar, care el �nsusiera un
cucernic al marii zeite Kali, Mama divina, unul dintre aspectele luiBrahman cel
Absolut, lata mesajul de iubire al acestei bhakti, asa cum li-lpropunea el
discipolilor:
�Vrei sa fii �ngust si partial?... Eu am dorinta arzatoare de a-1 adora peStap�n �n
at�tea feluri �n c�te pot; si totusi dorinta din inima mea nu esteniciodata
domolita. Simt dorinta sa-l ador cu ofrande de flori si de fructe,
sa-i repet �n singuratate numele cel sf�nt, sa meditez asupra lui, sa-i
c�ntimnurile, sa dansez bucuria Stap�nului... Aceia care cred ca Dumnezeu
nu are nici o forma vor ajunge la el la fel de bine ca si aceia carecred ca el are
forma. Singurele doua lucruri necesare sunt
credinta si lepadarea de sine.
Nu sav�rsiti dec�t fapte aflate �n limitele g�ndurilor si visurilor
voastre mirificate. Nu cautati sa va maguliti cu lucrari
gigantice,�ndepliniti �ndatoriri la fel de marunte ca si abandonul
vostru de sine catre Dumnezeu. Dar pe masura ce renuntarea sipuritatea voastra vor
creste � si lucrurile sufletului cresc foarte
repede � ele �si vor croi drum prin lumea materiala si-si vor
revarsa binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele caresi-a sapat albia in
st�ncile tari ale muntilor Himalaya uda cu
binefacerea lui mii de leghe."

Bhakti-yoga le este deschisa tuturor, nu are nevoie de alta calificare dec�tca

�ncearca sa se uneasca cu Principiul: �O, Doamne, Tu esti cu �nsumi, ilulmeu e
mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meu templupentru Tine",
c�nta Shankara.

2. Aceia care sunt calauziti de intelect pornesc pe calea cunoasterii:

Jnana-yoga. Este drumul diferentierii prin spirit, care trebuie sa
deosebeasca cele trei grade ale realitatii:
- realitate a aparentei;
- realitate empirica;
- realitate absoluta.
Practicantul de Jnana-yoga trebuie sa duca pentru asta o viata �n
care predomina:
-detasarea;
-calmul spiritului;
-stap�nirea de sine;
-puterea de rezistenta;
-concentrarea stabila a spiritului;
-credinta �n Eliberarea finala.

Aceste �sase comori" �i sunt calauze pe drumul cunoasterii si �i vor �ngaduisa

anihileze falsa perceptie pe care o poate avea despre el �nsusi, sa facadiferenta
�ntre spectator si spectacol si, �ncetul cu �ncetul, sa vada
dezvaluindu-i-se adevarata identitate:�Tat twam Asi: tu esti Asta." Obiectul

� subiectul � cautarii tale se gaseste �n tine �nsuti.

Vivckananda, care a facut cunoscute �n Occident conceptiile filosofice ale
Indiei la sf�rsitul secolului trecut, era jnanin:
�Vedanta nu recunoaste pacatul, nu recunoaste dec�t eroarea.
Cea mai mare greseala, ne spune ea, este sa declari ca suntemniste creaturi
vrednice de mila, ca suntem lipsiti de putere, ca nuputem face cutare sau cutare
lucru. De fiece data c�nd g�ndestiastfel mai intuiesti, ca sa spun asa, c�te o
ghiulea de lantul cucare esti legat, �ti acoperi sufletul cu un nou strat de
hipnoza. Prinurmare, oricine crede ca e slab se �nsala, oricine crede ca e impur
se �nsala si arunca �n lume un g�nd rau. Totdeauna trebuie sa-tiamintesti de
urmatoarele: Vedanta nu �ncearca �n nici un fel sa
�mpace viata actuala, viata asta hipnotizata, viata asta falsa pecare ne-am asumat-
o cu idealul; viata falsa trebuie sa dispara, iarviata reala care continua sa
existe trebuie sa se manifeste,
trebuie sa apara si sa straluceasca. Nici un om nu devine din ce �nce mai pur; este
vorba doar de o manifestare mai mult sau maiputin completa. Valul cade si puritatea
originara a sufletului
�ncepe sa se manifeste. Totul se gaseste deja �n noi: puritate
nesf�rsita, libertate, dragoste si puteri fara margini."

3. Aceia care sunt calauziti de actiune pornesc pe drumul doctrinei

Karma-yoga, yoga a lucrarilor. Jean Herbert, care o practica de zeci de anisi
difuza �n Occident, cu mult �nainte de razboi, texte fundamentale si carti
ale marilor maestri, �n chiar aceasta colectie �Spiritualites vivantes", sitotodata
ne-a �mpartasit profunda sa experienta prin intermediul propriilorlui carti, ne
aminteste �nvatatura din Bhagavail-Gita:
1. Ii este cu neputinta omului sa zica fara sa actioneze.
2. Deci omul nu trebuie sa-si propuna drept scop lipsa de actiune.
3. Anumite actiuni au un caracter obligatoriu.
4. Nu trebuie sa doresti fructele actiunii.
5. Nu trebuie sa manifesti atasament fata de actiune.
6. Nu trebuie sa te consideri autorul actiunii.
7. Actiunea astfel sav�rsita nu-si �nlantuie autorul.
8. �n secundar, Karma-yoga �nseamna abilitate �n lucrari, �ntradevar,
��n aceasta lume este imposibil sa nu actionezi fie si osingura clipa" (Krishna).
�Nimeni nu poate evita munca"
(Ramakrishna), �chiar daca omul este nemiscat si �n aparentainactiv, organele lui
interne, mentalul si intelectul sunt totdeaunaactive; �ncetarea completa a oricarei
actiuni este un lucru
imposibil" (Swami Ramdas). �Munca facuta ca o sadhana (PracticaSpirituala) este un
mijloc puternic" (Sri Aurobindo). �Nu
abtin�ndu-se de la munca se bucura omul de inactivitate, nici
renunt�nd Ia ea nu ajunge la perfectiune... actiunea este
superioara inactiunii" (Krishna).
Karma-yoga, aceasta Yoga a vietii de zi cu zi, respecta �n fiecare fiintanatura
acesteia: trebuie sa fii �n conformitate cu natura ta si sa urmezi
propria ta lege de actiune �care valoreaza mai mult dec�t legea altcuiva"
Bhagavail-Gita). Fiecare fiinta este diferita si, conform expresiei lui VictorHugo,
�solitara dar solidara". Karma-yoga �i ofera actiunii personale loculce i se cuvine
�n lume. Dar scopul sau fiind eliberarea, aceasta Yogapreconizeaza neatasamentul
fata de roadele actiunii, care trebuie facuta�n deplina constiinta, fara a depinde
de nimic si de nimeni, av�nd �casingur mobil apararea lumilor". Disparitia Eului se
regaseste deci �n
egalitate si �n marinimie, �n libertate si daruirea actiunii tale catre lume,
catre omenire, catre Dumnezeu. Practicantul de Karma-yoga, aidoma unuicavaler al
sufletului, �nu are sperante personale, �si tine spiritul si fiintaperfect sub
control, s-a lepadat de orice simt al posesivitatii..., satisfacutcu ce se
nimereste...., trec�nd dincolo de dualitati, nu mai este �nlantuit
nici macar atunci c�nd actioneaza" (Hhagavatl-Gita). Bl�ndul Ramdas
spunea chiar: �Fara Karma-yoga, Jnana si Bhakti-yoga, nu sunt dec�t
egoism glorificat spiritual". Glasul lui Karma-yoga porneste dinauntru si
duce spre �n afara.

Puterile fara putere

In afara de Hatha-yoga pe care o cunoastem �n Occident, acea

gimnasticaextraordinara, si de niste exercitii despre care am vorbit. Yoga asa cum
aformulat-o Patanjali,cu multiplele forme de posturi, de asane complicate,
de purificari, de mortificari ale carnii, le este oarecum accesibila doaracelora,
putini, ce vor sa-si dedice viata unei dezlantuite cautari �n sine adivinului. Dar,
asa cum am vazut, niste metode mai simple, precum aceeapracticata de Ramdas, pot
absolut Ia fel de bine sa Ie slujeasca celor cevor sa se detaseze de bunurile
vietii. Iar Jnana, Karma-yoga dau un sensvietii cotidiene. Simplitatea este regula
oricarei meditatii corecte asupra ta�nsuti. Vivcka-nanda spunea: �Luati seama!
Dintre aceia care cultiva
religia ca emotie ostentativa, 80% devin netrebnici si 15% nebuni." Iar �nIndia ca
si aiurea, pentru c�tiva adevarati religiosi care renunta la viatamireana,c�ti
oameni slabi nu sunt, c�ti lenesi, c�ti dezaxati, pentru carelipsa
responsabilitatii sociale si a familiei �nseamna libertate! O libertateegoista:
�Idcea unui Ego individual este ca si cum, dupa ce ai pus deoparteputina apa din
Gange, ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange"
(Ramakrishna). Meditatia nu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori,
de puteri, de stari supranormale si extraordinare. Sau, atunci, devine
samanism, magie, fachirism. Nu ca prin meditatie nu s-ar dezvolta toateputerile
latente �n om. Dimpotriva, vointa, memoria, concentrarea,
telepatia, rapiditatea de actiune, intuitia, plus potentialitati le noastre
particulare se ascut si cresc. Faptul ca fiinta omeneasca se afla abia la�nceputul
evolutiei sale posibile este un lucru sigur, daca specia ei nu va fidistrusa ori
redusa numeric �n urmatoarele decenii. Dar natura evolueaza
�n ritmul ei, nu slujeste la nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, despre carevom
vorbi mai departe, �ntelesese bine acest lucru, si si-a trait iluminareafolosind o
postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe c�nd cautarea
puterii nu aduce dec�t nefericire si deziluzie: atunci ne visam viata, �n locsa o
realizam. Si, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa �nchei
capitolul de fata prin c�teva extrase dintr-o lunga conversatie pe care amavut-o cu
Amaud Desjardins � dupa opinia mea unul dintre occidentaliicare au �nteles cel mai
bine traditia orientala, indiana �ndeosebi. Astazi, la
r�ndul sau, el preda ceea ce i-a fost transmis.
Sa dob�ndesti noi puteri? O amagire.
�Sunt puteri la care foarte repede, �ndata ce ai pornit pe o cale veritabila,
renunti fiindca �ti dai seama ca reprezinta obstacole �nsirate pe drum
si�nselatorii. Dar �nteleg la fel de bine ca, atunci c�nd te simti pierdut,
suferind mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit deviata,
incapabil sa obtii ceea ce doresti, negasindu-ti locul sub soare, plinde
insatisfactii, nefericit �n dragoste, si pot adauga aici tot ce mai vrei,
visezi sa capeti c�t ai bate din palme o putere care ti-ar �ngadui sa deviiun
barbat asa cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare, sau o femeie
foarte admirata, cu un magnetism personal: cineva care reuseste, caruia �ireuseste
totul. Amagire si minciuna pe de-a-ntregul, fiindca de fiece datac�nd am reusit cu
anumite exercitii sa dob�ndim anumite puteri, ajungem,
dupa c�tva timp, �ntr-o noua situatie, mai grea, care pune toate puterile cupricina
sub semnul �ntrebarii si care ne arata ca ram�ne �ntotdeauna unteren sau un plan
unde nu avem nici o putere, de nici un fel; si atunci negasim iarasi, sufoc�ndu-ne,
�ntr-o noua situatie dificila a existentei. A fi
mort sau a fi viu. A fi orb sau a vedea, a dormi sau a fi treaz. Pentru acela
care vede, lumea nu mai e incoerenta, oricum ar fi ea; iar pentru acelacare nu
vede, p�na si lumea cel mai bine organizata ram�ne expresia unuisomn, a unei
orbiri. Si trecem pe l�nga esenta existentei. Dar p�na laurma am vazut � st�nd pe
l�nga anumiti �ntelepti hindusi, tibetani si chiarmusulmani, mai ales �n
Afganistan, nu dupa o singura calatorie de c�tevasaptam�ni, ci dupa mai multe
calatorii de mai multe luni, uneori de c�teun an, c�nd am trait seara si dimineata
�n atmosfera acelor ashram sau a
acelor manastiri tibetane � �n spatele formelor lesne accesibile noua sicare ne
emotioneaza imediat, o seninatate, o armonie, o frumusete, o
muzica, niste gesturi, un calm, ceva ce nicic�nd nu mi-am putut imaginasau n-am
putut banui altadata, fiindca nimic nu ma pregatise pentru asta;
deci nimic nu i-a pregatit nici pe toti ceilalti, care sunt ca si mine aici
�nFranta."

Aceasta fericire la care aspiram

�Un adevar, o realitate, at�t de diferite de tot ceea ce stim, de tot ceea ce
cunoastem, de tot ceea ce credem, �nc�t mereu ne vine sa le punem la�ndoiala.
Trebuie sa ne v�r�m nasul �n toate astea la nesf�rsit pentru cafalsa noastra
viziune asupra lucrurilor, agitatia mentalului nostru sa nu nemai acopere
experientele si sa nu ne mai ad�nceasca din nou �n somndupa c�teva clipe de
trezire. Exista cu adevarat o �ntelepciune, exista cuadevarat o cale ce duce la
�ntelepciunea aceasta. Cuvintele �Eliberare�,
�Nirvana�, acel cuv�nt �guru�, toate cuvintele astea au un �nteles, darat�t de
�ndepartat de noi! �nsa noi le folosim, le cobor�m la nivelul nostru,
ca fetitele de zece sau unsprezece ani care ar discuta �ntre ele de
sexualitate, de orgasm, de �a face dragoste�, fara sa aiba nici cea maimica idee
despre ce este vorba si fiind convinse, cu buna-credinta, ca stiuce spun. Si noi ne
aflam �ntr-o situatie la fel de falsa si de infantila. Atuncicare este raspunsul:
ma aflu aici doar ca sa deceptionez si sa spun ca e cuneputinta? Nu � ca sa exprim
anumite adevaruri ce nu depind de mine sipe care nu fac dec�t sa le constat. Ce
este posibil pentru noi? Sa fimadevarati, �n primul r�nd sa vrem, mai mult dec�t
orice, adevarul. Nu �amgasit un guru�, daca n-am gasit un guru. �Ma aflu pe Cale�,
daca nu neaflam pe Cale. �Sunt un discipol�, daca nu suntem �nca discipoli.
Numaiminciuna sau somnul par mai usoare. C�nd de fapt este o �nselatoriefiindca �n
asta consta faptul ca traim, vesnic, �n pierdere de echilibru. Fara�ncetare,
echilibru pierdut, echilibru regasit, echilibru pierdut, echilibru
regasit. Pentru a �ncerca orbeste sa fim fericiti. Dar daca am dori sa
stimadevarul, acest adevar este aici, �n noi, fie ca vrem sau nu; �nsa pe primul
plan e minciuna, contradictia, necunoasterea de sine. Opozitia dintre
suprafata si ad�ncime. Omul nu se cunoaste, nu stie nici
macar c�t de tare nu se cunoaste. E ceva fantastic si
�nfricosator. Si daca vrem acest adevar, daca vedem legile, daca ne
dam seama ca nu putem nega legile respective, le putem face sa
actioneze �n folosul nostru ca �n cazul stiintei, atunci vom ajunge si noi. nuezit
s-o spun, la niste rezultate; adica: mai multa unire, mai multa
constiinta �n sensul de �constient� si nu de constiinciozitale, dar si,
indirect, �n sensul de constiinciozitate; mai multa pace, seninatate, maimulta
armonie �ntre viata noastra interioara si viata noastra exterioara,
fiindca la suprafata am vrea un lucru,�n vreme ce inconstient vrem unaltul. Ceea ce
ne condamna la suferinta. Si rezultatul acestei stiinte a
adevarului este �ntotdeauna acea pace sau acea seninatate sau acea
fericire la care toata lumea aspira."

Stiinta �ntelepciunii

�Oare traditia indiana este o stiinta?"

,Eu spun ca da, este o stiinta, fiindca se �ntemeiaza pe cunoasterea
faptelor reale si nu imaginare, as spune chiar ca este stiinta cea mai�nalta,
fiindca ne priveste �n modul cel mai direct. Orice stiinta a fostfacuta de om; in
principiu ea este facuta pentru om; ei bine, stiinta ceamai importanta pentru om
ram�ne stiinta care duce la cunoasterea desine si la prefacerea de sine. Este o
stiinta particulara, fiindca noi �i suntem�n acelasi timp subiectul si obiectul si
pe de alta parte ea ne transforma pemasura ce o dob�ndim. Se poate perfect de bine
imagina ca persoanaraspunzatoare �n primul r�nd de succesul experientelor americane
pe Luna

� nu stiu cine este � �n ciuda �ntregii sale stiinte nu s-a schimbat absolutdeloc,
adica se supune acelorasi spaime, acelorasi egoisme, acelorasi
obsesii, acelorasi anxietati, acelorasi agresivitati, �n timp ce acela care
adob�ndit aceasta cunoastere, nu numai cunoastere a omului �n general, cicunoastere
de sine �nsusi, a fost prin forta �mprejurarilor schimbat si
transformat de aceasta cunoastere. Toti hindusii �ti vor spune:
�Cunoastem ceea ce suntem�. Acela care �l cunoaste pe Brahman poatetotul, acela
care cunoaste cuv�ntul Brahman poate totul �n domeniul
cuvintelor. Cunoastem ceea ce suntem.
Asadar, spun ca este vorba de o stiinta fiindca ea se bazeaza pe fapte, pelegile
creatiei sau ale manifestarii. Nu le �ntoarce spatele niciodata, tineseama de tot,
tot ceea ce constituie Universul si ceea ce se afla �nauntrul
fiintei omenesti. Dar este o stiinta ce are o particularitate, si anume ca
nuprogreseaza pentru ca nu trebuie sa progreseze. Cartile stiintifice aparutecu
abia douazeci de ani �n urma sunt azi �n �ntregime demodate iar noisuntem tot
timpul obligati sa facem reciclari. Aici �nsa nu exista nici o
reciclare necesara. Este vorba de cunoasterea a ceea ce nu se schimba, a
ceea ce este vesnic �n om; esenta Universului nu s-a schimbat niciodata.
Energia fundamentala care alcatuieste Universul continua sa fie aceeasi.
Omul nu vede infrarosiile, nici ultravioletele si nu aude dec�t anumite
sunete. Noi nu traim, nu percepem, sub forma noastra omeneasca, dec�t o
foarte mica parte din realitatea totala, cu exceptia cazului ca suntem
profund transformati prin diversele forme ale sistemului Yoga. Aceasta
stiinta era adevarata acum o mie de ani,doua mii de ani, trei mii de ani; nu
se demodeaza. Ceea ce un maestru, un �ntelept din Upanisade le predadiscipolilor
lui acum trei mii de ani si ceea ce un maestru veritabil le predaveritabililor lui
discipoli astazi este exact acelasi lucru. Pe acest plan nu s-aprodus nici o
schimbare. Stiinta e totala, completa, duce la un drum alcunoasterii de sine,
cunoasterea de sine prin cercetare de sine.
Aceasta cunoastere de sine este o cunoastere din ce �n ce mai profunda,
p�na la atingerea unor niveluri ale noastre �nsine pe care nici macar nu lebanuim.
Trecem de la aparente sau de la suprafata la ad�ncime,
�ntelegem unica viata universala ce se exprima prin intermediul nostru siunde
teritorii imense se deschid �naintea omului, teritorii de care e inutil sa
le vorbesti celor care �nca nu au facut experienta, fiindca p�na �ntr-at�tasa ceva
nu corespunde cu ceea ce cunoastem, �nc�t tot ce putem face esa-i aducem la nivelul
experientelor noastre deja cunoscute, �n consecinta,
sa le deformam. Asadar orice om are nostalgia acestui punct de sosire,
adica a acestei perfectiuni. Spera sa o gaseasca prin orice mijloace. Arta,
dragostea, violenta, Totul. Ceva care i-ar da impresia ca-si rupe legaturile,
ca traieste �n largul lui, ca traieste mai bine, ca duce o viata din ce �n cemai
bogata, din ce �n ce mai �nfloritoare,..

Dar ceea ce �i poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul caexista �n noi

o perfectiune, este chiar acel lucru deja cunoscut odinioaradin diferite �nvataturi
si din diferite traditii si care azi este, dimpotriva,
pierdut. De aceea orice om are cu adevarat �n el impresia confuza a
scopului final, desi eu spun ca nu si-l poate reprezenta absolut deloc;
aspira �nsa la el, fiindca orice om refuza aceasta conditie limitata,
supusasuferintei si �ndoielii, si �ncearca st�ngaci sa-i scape. Si �n acelasi
timpscopul final este la �nceput foarte departe, pentru ca e foarte aproape...
Elexista de pe acum, daca vrei, dar suntem despartiti de tot soiul de emotii,
de conceptii, idei, certitudini, spaime, lacomii stocate �n noi �au �n
inconstientul nostru; si avem impresia ca toata aceasta �ngramadire einepuizabila,
asemeni faimoaselor grajduri ale lui Augias. Si totusi se
dovedeste posibil sa o strapungem, sa ne lepadam de ea, sa ne dezgolimsi sa ajungem
la adevarul unic, universal si etern din ad�ncurile noastrecele mai ascunse...

Sa ne realizam �n timpul vietii.

Intr-o buna zi, �n India, un �ntelept ce va fi numit Buddha si a carui fataplina de

seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pepam�ntul
�nvataturilor Yoga floarea �ntelepciunii.

De meditat

Ideea de superioritate si de inferioritate vine din ignoranta, si asta �n

indiferent ce domeniu,.. Armonia, pacea si libertatea nu pot lua
nastere dec�t din realizarea unitatii interioare a oricarei vieti, ca
si din expresia exterioara a �nsasi acestei vieti. (Swam� Ramdas)
Viziunea asupra lui Dumnezeu nu �nseamna nimic altceva dec�tsa-i realizam si sa-i
simtim prezenta �n noi �nsine si pretutindeni�n jurul nostru, fiindca Dumnezeu este
�ntreg penetr�nd Spiritul,
impregn�nd tot Universul. Lumile manifestate nu sunt diferite deEl, fiindca sunt
doar propria sa expresie, �n termeni de nume si deforma,
(Swami Ramdas)

Sa-ti ridici miscarile inferioare p�na ajung �n plina lumina a constiintei,

pentru a le cunoaste si a te ocupa de ele, este un procedeu inevitabil; cacifara
asa ceva nici o schimbare nu poate fi facuta, Dar asta nu poate reusicu adevarat
dec�t daca o lumina si o forta superioara �i sunt suficientelucrarii pentru a
depasi, mai mult sau mai putin repede, forma tendinteioferite prefacerii. (Sri
Aurob�ndo)
Adopta mijloacele convenabile scopului pe care �ncerci sa-1 atingi. Nu veiobtine
unt daca vei ragusi strig�nd: �Exista unt �n lapte." Daca vrei sa faciunt, trebuie
mai �nt�i sa culegi sm�nt�na de pe lapte si sa o bati bine.
Numai �n felul acesta vei obtine unt.
(Ramakrishna)

Prostul care repeta fara �ncetare �Sunt �nrobit", p�na la urma asa
va si ajunge �ntr-o buna zi. Si nefericitul care spune �ntr-una
�Sunt un pacatos, sunt un pacatos", p�na la urma asta va si
deveni. (Ramakrishna)

Riturile aduc purificarea spiritului si nu perceperea Realitatii.

Manifestareaadevarului este pricinuita de diferentiere si absolut deloc de catre
zecemilioane de rituri. (Shankara)
Fara atasament fata de ea sav�rseste �ntotdeauna lucrarea ce trebuie
facuta; fiindca omul ajunge la Cel Prea�nalt sav�rsind lucrarea fara sa selege de
ea.(Bhagavad-Gita)
Lumini a luminilor
Nu stim dec�t ca Aceasta este dincolo de tenebre
Fiind �n acelasi timp Cunoasterea,
Obiectul cunoasterii
Si drumul ce duce �ntr-acolo:
Aceasta salasluieste �n inima Universului (Bhagavad-Gita)

Daca ma �ntrebati sub ce forma a Stap�nului sa meditati, va voispune sa o adoptati

pe aceea pe care o veti vrea, dar sa stiti ca

aceste forme nu sunt dec�t Unul. (Ramakrishna)

Buddha si preceptele lui

In secolul al Vl-lea �.H., un �ntelept, takyamuni, mai cunoscut sub numelede

Buddha, Cel Trezit, a ctitorit pe baza experientei sale mistice una dintrecele mai
puternice religii ale lumii.

Legenda spune ca, nascut dintr-un clan aristocratic, a trait, p�nala v�rsta de
douazeci si noua de ani, o viata lipsita de griji; dar�ntr-o zi a avut revelatia
suferintei de pe lume si si-a dat seama catristetea, bolile, batr�netea, moartea
sunt soarta comuna a
omenirii, �nt�lnirea cu un ascet, un brahman, i-a adus revelatia
asupra posibilitatii unei cautari interioare care deschide, poate, opoarta catre
dezrobire de sub orice durere, �n timpul noptii, si-aparasit palatul, �abandon�nd
domiciliul pentru o viata fara
domiciliu", si-a schimbat vesmintele cu niste zdrente cusute
laolalta si vopsite �n ocru, si-a taiat parul si a luat toiagul de
ivlerin. Ani �n sir si-a petrecut ascult�nd mai multi maestri, a
�nvatat diverse tehnici yoghine, saptam�ni �ntregi si-a mortificattrupul si a
postit. Dar nimic din toate acestea nu i-a adus
eliberarea scontata. Cu trupul epuizat de supliciile pe care si leimpune, hotaraste
sa se aseze sub un smochin,�n pozitia de lotus,
pe o pema din frunze, si sa nu se mai miste din acel loc p�na nuajunge la
iluminare, chiar de-ar fi sa moara, �ntr-o noapte, subacel copac numit dupa
ucca ..al lui Bodhi" (stiinta-radacina),
spiritul lui si corpul au cunoscut, o sublima intuitie, alfa si omegaale
Universului, ciclul nasterilor si al mortilor, existentele sale
trecute, complexitatea Misterului cosmic, crearea lumilor; ci
descopera ca materia este alcatuita din vid. ca timpul este infinitdar ciclurile
exista; vede moartea zamislind viata la fel cum
�ntunericul zamisleste lumina si viceversa, �i apar domnia naturiisi legile ei, ca
si fuga omului de fiinta lui adevarata: caut�nd
onoruri si placeri, el nu face dec�t sa se napusteasca spre
suferinte si creeaza karma, destin care �l �nlantuie.
Timp de sapte saptam�ni, se scrie, cel ce tocmai devenise Buddha
a ramas astfel �n meditatie, cu trupul si mentalul domolite,
perfect fixate. La capatul celor patruzeci si noua de zile, hotarastesa transmita
omenirii ceea ce descoperise. Va �ncepe sa-si
propovaduiasca extraordinara �nvatatura �n Parcul Gazelelor,
aproape de Benares, unde discipolii dau navala, din ce �n ce mainumerosi. Mai multe
zeci de ani de peregrinari si de instruiri vorconduce la constituirea unei
puternice comunitati religioase(sangha) �n jurul sau, al acestui exemplu viu si al
acestui mesaj delibertate care �nca si azi �si pastreaza prospetimea originara.

Medicina aceasta a fiintei se �ntemeiaza pe o doctrina si pe o practica alcaror

prim enunt este Sarvam durkham, care de obicei se traduce prin�Totul este durere",
dar care �nseamna mai exact ca �n ad�ncul a toate
domnesc nelinistea si instabilitatea, deceptia si iluzia, �n cele din urma,
dorinta este totdeauna dezamagita, chiar c�nd se poate �ndeplini, fericireaca si
placerea nu dureaza dec�t o clipa, totul trece, totul se schimba, nu tepoti bizui
pe nici o permanenta, pe nimic. Fiintele omenesti viseaza �ntotdeauna
sa-si fixeze viata �ntr-un cocon iluzoriu de siguranta si de egoism,
dar de fapt fantasmele lor asaza un val �n fata realitatii. De la nastere sip�na la
moarte, existenta trece ca un vis, din nevoie �n nevoie, �n cautareaunei fericiri
absolute care se sustrage �ntotdeauna; setea de a dainui estede nepotolit si
inutila, fiindca moartea se afla totdeauna la capatul
drumului.

Dar atunci Buddha ne �nvata ca putem rupe cercul vicios al

alienarii si al orbirii. Si pentru asta mai �nt�i trebuie sa ne
schimbam conduita prin echitatea actiunilor noastre; aceasta prindiscernam�nt
(prajna), ce duce la rectificarea punctelor noastrede vedere egoiste si a
conceptiilor noastre limitate; de asemeneaprin moralitate, care cere cuvinte,
actiuni si mijloace de existenta
corecte; �n sf�rsit, prin concentrare sau disciplina mentala ce
presupune eforturi, atentie si memorie adecvate si putere de
reculegere. Prin aceste opt reguli de viata, putem sa terminam cu�nlantuirea fara
capat a cauzelor si efectelor, sa �ntrerupem karmanefasta, sa ne eliberam de
lanturile destinului egoist. Aceasta
�ntelepciune, la �ndem�na absolut oricui, �ntemeiaza doctrina
budista. Fara vreo cosmologie la origine, fara vreun zeu �ndepartat caretrebuie
venerat: natura lui Buddha se gaseste �n fiecine, noua ne revine sa

o realizam. Aici si acum, fiindca orice clipa, daca e traita din plin,
�nchide �n sine eternitatea.
�C�nd aceasta este, aceea este; Aceasta apar�nd, aceea apare;
C�nd aceasta nu este, aceea nu este; Aceasta �ncet�nd, aceea
�nceteaza".

Dar fiinta omeneasca se lasa �nlantuita de o serie de factori succesivi,

fiecare conditionandu-l pe celalalt: ignoranta naste tendintele care duc
laconceptia asupra constiintei ce sfredeleste o entitate psihosomatica, mentalul
ei si cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea siobiectele
acesteia, cu afectivitatea si deci setea de obiecte, de simturi si
de idei; sete care ea �nsasi duce la dorinta de dob�ndire si la alcatuirea
Ego-ulu�. Toate acestea creeaza devenirea, nasterea, v�rstele si moartea.
Ca sa limpezim viziunea asupra acestei realitati si sa stim sa mergem pecalea
abolirii egoismului si a suferintei, nu sunt de ajuns legamintele
pioase: trebuie sa le adaugam fapte, practici. Buddha a elaborat deci
un sistem precis si strict de respectare a normelor religioase,
conduc�nd la purificarea corpului, a impresiilor si a
atasamentelor, a mentalului, acest cal nebun, si la descoperireaEgo-ului nostru,
acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de bucati,
sursa a tuturor nefericirilor si care ascunde claritatea Eului nostru
profund.

Postura celui trezit

Buddha si-a gasit revelatia cu ajutorul unei posturi care de fapt este
aceea a sistemului Raja-yoga: picioarele �ncrucisate �n forma delotus, spatele
drept, �ntr-o nemiscare �ndelung sustinuta; atuncise debarasa, cu vigilenta, de
ideile de dorinta, de relele �nclinatiiale mentalului, de bucurie, de tristete.
Astfel spiritul devenea
�concentrat, purificat, reformat, liber de impuritati, liber de pacate,
maleabil si potrivit pentru a fi lucrat, ferm si fara nehotar�ti".

�Ce este, un, calugar, calugarul care, examin�nd corpul, �n corpulsau salasluieste?
�n lumea pam�nteana, un calugar ajuns �n
padure, la poalele unui copac sau �ntr-un loc pustiu, se asaza jos�ndoindu-si si
�ncrucis�ndu-si picioarele, tin�ndu-si corpul foartedrept, fix�ndu-si atentia
asupra a ceea ce se gaseste �n fata lui.
Cu atentie, el expira; cu atentie, el inspira. C�nd expira lung, elcunoaste astfel:
�Expir lung�; c�nd inspira lung ci cunoaste astfel:
�Inspir lung�; c�nd expira scurt, el cunoaste astfel: �Expir scurt�;
c�nd inspira scurt, el cunoaste astfel: �Inspir scurt�. Simtindu-siastfel �ntregul
corp, el se exerseaza g�ndind: �Voi expira� sau:
�Voi inspira�, linistindu-si alcatuirea corporala. Astfel,
examin�ndu-si corpul pe dinauntru, el salasluieste; examin�ndu-sicorpul pe
dinafara, el salasluieste; examin�nd legea originii,�ncorpul sau el salasluieste;
examin�nd legea declinului, �n corpul
sau el salasluieste; examin�nd legea originii declinului,�n corpulsau el
salasluieste, �n plus, atentie la acest g�nd: �Exista un corp�
si se prezinta ca o simpla notiune, ca o simpla reminiscenta;
nesprijinindu-se de nimic, el salasluieste si nu se ataseaza de
nimic din aceasta lume. Acesta e, un calugar, calugarul care,
examin�nd corpul, �n corpul sau salasluieste..."

Exercitiu de aplicare a atentiei la corp

��n plus, dupa aceasta, acest calugar actioneaza cu deplina constiinta, fieca
�nainteaza sau da �napoi, fie ca priveste �naintea lui sau �n urma lui, casi
�ntinde sau �si str�nge membrele, ca-si poarta toga, bolul sau mantia, caman�nca
sau bea, ca mesteca sau gusta, ca merge, sta �n picioare sausade, ca doarme sau
vegheaza, ca vorbeste sau e tacut. Astfel,
examin�ndu-si corpul pe dinauntru... (ca mai sus)..., el nu se ataseaza denimic din
aceasta lume. Acesta este, o calugarul care, examin�ndu-si
corpul, �n corpul sau salasluieste.

�n plus, dupa asta, acest calugar examineaza acest corp marginitde piele de la
talpi si p�na la v�rful parului si plin de ingredientediverse si impure, g�ndind
acestea: �Exista �n acest corp plete,
fire de par, unghii, dinti, o piele, carne, tendoane, oase, maduvaosoasa, doi
rinichi, o inima, un ficat, doi plam�ni, o splina, o
pleura, intestine, un stomac,excremente, fiere, flegma, puroi,
s�nge, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus nazal, sinovie,
urina.� La fel, calugarul, precum un om perspicace, desfac�nd un sac plincu graunte
diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susan si vars�ndu-lepe acestea le
examineaza g�ndind: �Iata orez, iata bob, iata linte, iatasusan�, tot astfel, �ntr-
adevar, acest calugar examineaza corpul marginitde piele... Astfel, examin�nd
corpul pe dinauntru... (ca mai sus)..,,el nu seataseaza de nimic din aceasta lume.
Acesta este, calugarul care,
examin�nd corpul, �n corpul sau salasluieste.
In plus, dupa aceasta, acest calugar examineaza corpul asa cum
se gaseste, asa cum se aranjeaza, conform elementelor lui,
g�ndind: �Exista �ntr-un corp un element teluric, un element apos,
un element foc, un element aerian.�. La fel, calugarul, precum unmacelar
�ndem�natic sau un �ndem�natic ucenic de macelar, taind

o vaca si �mpartind-o �n bucati, �ntr-o mare rasp�ntie se asaza, totastfel, �ntr-

adevar, acest calugar examineaza acest corp asa cum
se gaseste, asa cum se aranjeaza, conform clementelor lui,
g�ndind: �Exista �n acest corp un element teluric, un element
apos. un element foc, un element aerian.� Astfel, examin�nd
corpul pe inlauntru... (ca mai sus)..., el nu se ataseaza de nimicdin aceasta lume.
Acesta este, calugarul care, examin�nd corpul,
�n corpul sau salasluieste."
Meditatie asupra carcasei

�In plus, dupa aceasta, acest calugar, ca si cum ar vedea un cadavruaruncat �ntr-o
groapa comuna, mort de o zi sau mort de doua zile sau mortde trei zile, umflat,
�nvinetit, �ncep�nd sa se descompuna, vorbeste astfeldespre corpul sau: ��ntr-
adevar, acest corp este supus aceleiasi legi,
aceluiasi destin, nu �l va ocoli.� Astfel, examin�nd... (ca mai sus)..., �ncorpul
sau salasluieste, �n plus, dupa aceasta, acest calugar, ca si cum arvedea un
cadavru aruncat �ntr-o groapa comuna, m�ncat de corbi, desoimi, de vulturi, de
c�ini, de sacali, de tot felul de animale, va vorbi astfel
de corpul sau: ��ntr-adevar, acest corp este supus aceleiasi legi, aceluiasidestin,
nu �l va ocoli.� Astfel, examin�nd... (ca mai sus)..., �n corpul sausalasluieste.
In plus, dupa aceasta, acest calugar, ca si cum ar vedea un cadavru
aruncat �ntr-o groapa comuna, scheletul sau de care at�rna �nca nistecarnuri
�ns�ngerate,fiind legal de tendoane....oasele lui, ale caror legaturi
au disparut, risipite �n toate directiile, oasele m�inilor �ntr-una, oasele
talpilor �ntr-alta, oasele gambelor iarasi �ntr-alta, oasele coapselor de o
parte, oasele bazinului de alta, oasele spatelui iarasi de alta, cutia
craniana mai �ncolo, acest calugar vorbeste astfel de corpul lui: ��ntradevar,
acest corp este supus aceleiasi legi. aceluiasi destin, nu �l va
ocoli.� Astfel, examin�nd ... (ca mai sus)...,�n corpul sau salasluieste, �nplus,
dupa aceasta, acest calugar, ca si cum ar vedea un cadavru aruncat�ntr-o groapa
comuna, oasele lui albe ca o cochilie..., oasele lui
�ngramadite dupa mai bine de un an..., oasele lui putrezite si ajunsepulbere, acest
calugar vorbeste astfel de corpul lui: ��ntr-adevar. acest
corp este supus aceleiasi legi, aceluiasi destin, nu �l va ocoli.� Astfel,
examin�nd corpul pe dinauntru, �n corpul sau el salasluieste; examin�ndcorpul pe
dinafara, �n corpul sau el salasluieste; examin�nd corpul pedinauntru si pe
dinafara, �n corpul sau el salasluieste; examin�nd legeaoriginii, �n corpul sau el
salasluieste; examin�nd legea declinului, �n corpulsau el salasluieste; examin�nd
legea originii declinului, �n corpul sau elsalasluieste, �n plus, atentie la acest
g�nd: �Exista un corp� si se prezintaca o simpla notiune, ca o simpla reminiscenta;
nesprijinindu-se de nimic, el
nu se ataseaza de nimic din aceasta lume. Acesta este, calugarul care,
examin�nd corpul, �n corpul sau salasluieste" (Mojjhimanikaya,
Saiipatthanasutta)

Reflexul imaginii

Calugarii din comunitate utilizau si o forma de meditatie pe baza de

vizualizare:
�Se construia �ntr-un ungher solitar, la adapost de orice eventuala
incomodare, o platforma circulara de argila perfect netezita, cel mai binede
culoare rosu-deschis. �n lipsa de asa ceva, se putea folosi o baltoaca deapa, un
cerc de foc � poate un rug privit printr-o deschizatura rotunda �
sau orice alt obiect analog. Unii indivizi, exceptional dotati, nu aveau
nevoie de asemenea pregatiri: de exemplu, �n locul rotundului de argila,
un c�mp obisnuit le era de ajuns. Te asezai deci �n fata obiectului �n cauzasi �l
examinai c�nd cu ochii deschisi, c�nd cu ei �nchisi, p�na ce vedeai �nfata ta o
imagine la tel de clara, indiferent daca ochii erau deschisi sau�nchisi. C�nd cel
ce mediteaza devenea astfel stap�n pe reflexul interior,
pleca din locul acela, se ducea �n chilia lui si-s� continua contemplarea, �nlocul
reflexului originar ce reproducea fidel obiectul, cu toate
imperfectiunile lui �nt�mplatoare, intra atunci �n scena copia reflexului
comparabil cu impresiunea produsa, peste un sidef lustruit sau o oglinda,
de discul lunii iesind din nori sau niste pasari albe taind noaptea�ntunecata, si
totusi fara culori, nici forma, �n starea aceasta � care trecea

superior al meditatiei."

drept accesibila unui numar restr�ns de adepti � spiritul se simtea

debarasat de toate obstacolele si capabil sa se ridice p�na Ia un grad
Singur �n grota

Traind �nconjurati de o natura luxurianta, calugarii, �n afara sedintelor

demeditatie, dintre care cea mai importanta avea loc vara, gaseau o placere�n a se
reculege, �ntr-o postura stricta, �n singuratatea padurilor si a
muntilor, cum atesta textul acesta:
..C�nd �n fata mea, c�nd �n spatele meu, privirea mea nu mai zareste pe
nimeni, fireste ca este agreabil sa ram�n singur �n padure. Haidem! Vreausa ma stiu
�n singuratate �n padurea pe care o lauda Buddha: acolo �i ebine calugarului
solitar care aspira la perfectiune. Singuratic, sigur de
scopul sau, grabnic vreau sa intru �n padurea �nc�ntatoare, deliciu al
cucernicilor luptatori, loc de popas al elefantilor plini de r�vna, �n padureaSita,
�ntr-o racoroasa pestera din munti, vreau sa-mi �mbaiez corpul si m-ilumblu singur.
Singur, fara �nsotitor, �n padurea �ntinsa si fermecatoare... *
Cand �mi voi fi atins scopul? C�nd voi fi liber de pacate?... Atunci c�nd petunuri
de furtuna bat tobele,c�nd torentele ploii umplu drumurile de aer. Sic�nd
calugarul, �ntr-o vagauna a muntelui, se abandoneaza meditatiei, nu,
nu poate exista bucurie mai �nalta. Pe malul r�urilor �mpodobite cu flori Sipe care
le �ncununeaza ghirlanda pestrita a padurilor, e! sade jos, vesel,
cufundat �n meditatie; nu poate exista bucurie mai �nalta."

Se recurgea si la multe alte meditatii; le vom gasi �n diverseleforme de budism.

Numitorul lor comun ram�ne meditatia.
"Preafericitul le spuse calugarilor: �Sunt trei concentrari. Care
sunt cele trei concentrari? Concentrarea vacuitatii, concentrarea

lui fara-semn, concentrarea lui fara-scop.�

Ce numim concentrare a vacuitatii? Aceea �n care examinam

vacuitatea, vedem toate lucrurile ca fiind �n �ntregime vide,

aceasta este ceea ce numim concentrarea vacuitatii.

Ce numim concentrarea lui fara-semn? Aceea �n care

examinam fara-semnul, vedem toate lucrurile ca fiind �n �ntregimelipsite de

aparente invizibile, aceasta este ceea ce nimim
concentrarea lui fara-semn.

Ce nimim concentrarea lui fara-scop? Aceea �n care

examinam fara-scopul, vedem toate lucrurile ca fiind �n �ntregimenedemne de a fi
avute �n vedere si cercetate, aceasta este ceea
ce numim concentrarea lui fara-scop.

Calugarul care nu ajunge la aceste trei concentrari ram�ne mult timp �nlumea
transmigratiilor, nu se poate trezi de unul singur. Iata de ce, ca
calugari, cautati mijloacele care va vor �ngadui sa dob�nditi cele trei
concentrari; astfel, o, calugari, exersati" (Ekottaraagama, editia lui
TaishoIssaikyo, nr. 125).
Buddha a murit la v�rsta de optzeci de ani, mereu pe drumuri; acestratacitor divin
a lasat un mesaj de compasiune si de �ntelepciune neegalatde nici un altul; postura
sa fara cusur, chipul sau senin, reprodus de mii desculptori si de ilustratori,
pastreaza imaginea unui om exemplar, pe deplinsocializat. Calugarilor lui, sa
amintim asta, le mai spune, cu c�tevaluni �nainte de a intra �n Nirvana si de a
aboli �n el vointa care �l

�nlantuia de viata:,,Fiti-va voua �nsiva propria faclie si

propria salvare..."

De meditat � Cuvinte ale lui Buddha

Prin tine �nsuti, �ntr-adevar, este facut r�ul.

Prin tine �nsuti esti dezonorat.
Prin tine �nsuti este evitat raul.

Prin tine �nsuti, �ntr-adevar,esti purificat.

Puritatea si impuritatea sunt personale, nimeni nu-l poate purifica pe altul.

Mirurile sunt precedate de spirit, dominate de spirit, constituite de spirit.

Daca vorbim sau actionam cu un spirit corupt,atunci durerea ne urmeazacum urmeaza

roata copita unui bou de povara.
Daca vorbim si actionam cu un spirit senin, atunci fericirea ne urmeaza caumbra
care nu ne paraseste.

Nici respectarea nuditatii, nici suvitele de par, nici noroiul cu care�si unge
corpul, nici postul, nici culcarea pe pam�ntul gol, nicipraful si murdaria ce-1
acopera, nici prosternarea nu-l purifica peun muritor care nu si-a depasit
�ndoielile.

Prin efori, prin vigilenta, prin disciplina, prin stap�nire de sine cel �ntelept
�si creeaza o insula pe care inundatiile nu o acopera.
Dintre acela care �n bat�lie a �nvins o mie de mii de oameni si acela care s-
a �nvins pe sine �nsusi, ce! din urma este �nvingatorul cel mai marc.
Treptat, putin c�te putin, �n fiecare clipa,cel �ntelept, aidoma bijutierului cu
cele ale argintului, face sa dispara propriile-i pete.
Purtat de dorinta sav�rsesti raul purtat de m�nie sav�rsesti raul purtat de
ignoranta sav�rsesti raul purtat de frica sav�rsesti raul.
Mai bun dec�t o mie de cuvinte lipsite de �nteles este un singurcuv�nt chibzuit, ce
poate aduce linistea �n acela care �l asculta.
Acela care, dupa ce a fost delasator, devine vigilent lumineazapam�ntul precum luna
iesind din nori.
Lumea este oarba. Rari sunt aceia care vad. Spiritul e anevoie destap�nit si
nestatornic. El fuge �ncotro vrea. Este bine sa-1
domini. Spiritul �mbl�nzit asigura fericirea.

Pe cel ale carui simturi sunt �n repaus, ca niste cai bine struniti de acelace-i
m�na, pe cel ce s-a lepadat de orice orgoliu, pe cel eliberat de oriceimpuritate,
pe cel ce astfel este �mplinit zeii �nsisi �i pizmuiesc.

Meditatii taoiste

Catre secolul al Vl-lea �.H., a aparut �n China o opera de cinci mii deideograme;
�Invatatura Caii si a Virtutii sale", Tao te King, care avea samarcheze profund
spiritualitatea chineza si sa devina una dintre cele maimari carti de �nvatatura
ale literaturii mondiale, asemeni Bibliei sau
Coranului. Nu se stie aproape nimic despre autorul ei,Lao zi, Batr�nul
maestru; acest personaj legendar n-a lasat dupa sine dec�t cuvinte
sc�nteietoare de �ntelepciune si mentionarea de catre altii a situatiilor �ncare ar
fi fost amestecat. Contemporanii lui Confucius si mai cu seamaZhuang zi,care
�mpartasesc cu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi
chinezi, �l aduc adesea �n scena sub numele de Lao Zan,�n mici fabule
unde replicile lui biciuitoare sunt tot at�tea sfaturi pentru trezirea la viata,
la viata adevarata - Calea.
Intreaga lucrarea sa �ntemeiaza pe conceptul de Tao, neformatul,
nenumitul, constanta vesnica, indistincta, care ar fi energia
fundamentalasub�ntinzand Universul si miscarea lui: �Tao nu intervine, nu face
nimic, dar nu exista nimic pe care el sa nu-l faca." Un alt mod de a
defini necunoscutul care se afla �n noi si misterul vietii si al mortii. Este
�Stramosul a zece mii de fiinte" si a orice: �La un mister se adauga un altmister
si aceasta este poarta minunilor."
Tao, inaccesibil, necunoscut si totusi at�t apropiat, este radacina lumii,
cerului si a pam�ntului:
�Invincibil! Neobosit! �n el se afla imagini... �n el se afla fiinte... �n el se
aflaesente..."
Tao este originea eterna, izvorul constant al oricarei creatii, aloricarui fenomen.
Este cuiul care fixeaza roata, suflul Coaielor la
fierarie, golul dintr-un vas ori dintr-o casa, care le �ngaduie saexiste si sa fie
folosite ca atare. Imperceptibil si universal
prezent, Tao nu este �nici cuv�nt, nici tacere". Yin si yang,
aspectele feminin si masculin, nocturn si luminos, greu si usor,
umed si uscat, toate lucrurile vin de la el si sunt intim amestecate
cu d�nsul. Noptile si zilele se succed si alcatuiesc timpul.
Pam�ntul si cerul se amesteca si alcatuiesc spatiul.

Aceasta notiune a lui Tao exprima, �ntr-adevar, suflul care permite viata
sitotodata echilibrul cibernetic care �ntemeiaza existenta materiei. Dar si
legea contrariilor, vremelnicia universala, irealitatea care scalda
realitatea�nsasi si dezordinea inerenta oricarei ordini. Tao este ansamblul
miscarii
cosmice, o unitate ce nu poate fi perceputa �n mod constient de catre ofiinta
obisnuita.

�Totul este paradox. Realul este o tepusa care �l stimuleaza fara�ncetare pe om,
fiindca raspunde exigentei lui absolut
fundamentale, �ntre om si Univers exista o coniventa, o �ntelegere

secreta, ca �ntre Tao si cele zece mii de fiinte. Astfel �nc�t omul
�nsusi este un paradox: �Fiecare are conceptia lui despre frumos,
si pe asta se sprijina ur�tenia. Fiecare are conceptia lui despre
bine, si pe asta se sprijina raul.

Yeu (exista) si vu (nu exista) se genereaza mutual. Anevoiosul si lesniciosul

se realizeaza reciproc. Lungul si scurtul se masoara unul pe altul...
Tot astfel, continua Zhuang zi, �aceasta este totodata aceea sau acelasieste
totodata celalalt... Fiecare are da-u si ziw-ul lui; poarta opozitiile lui,
propriile-i aspecte contrare ale realitatii.
Cum sa le reduci? �nteleptul izbuteste �ram�n�nd �n axa lui Tao�, decidevenind el
�nsusi pivotul, radacina, originea comuna a tuturor
evenimentelor. Fiind el �nsusi �n acelasi timp actor si oglinda a tot ceea cese
petrece �n jurul lui."
Vorbind de �nteleptul care ajunge la realizarea intima a lui Tao, Lie zispune:
�Formele si lucrurile se manifesta fata de acela care nu este legatde fiinta lui
proprie. In miscarile lui, el este ca apa; �n odihna lui, el este ca
o oglinda si �n raspunsurile lui este ca ecoul. Iata de ce Tao este
imaginea fidela a lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao, Tao nu li seopune
lucrurilor."
Religie a spontaneitatii, taoismul primitiv lupta �mpotriva tuturor simularilor,
iluziilor create de societate, artificiilor care �mpodobesc Ego-ul si-1�mpiedica sa
descopere veritabilul Eu; �nsa resping�ndu-le, arat�nd vanitatea
majoritatii comportamentelor omenesti, �ntelepciunea taoista
accepta aceste fenomene care tin de lume si deci de realitate. Rar
propovaduieste echilibrul �n purtarea oamenilor si �n cea sociala, justa calede
mijloc care stie sa urmeze cursul firesc al lucrurilor. Fiindca daca nuurmam cursul
firesc, mai devreme sau mai t�rziu apar accidentul, ruptura.
Unui monarh care �l �ntreba cum sa-si conduca regatul, Zhuang zi i-araspuns ca mai
�nt�i trebuie sa �nvete sa se conduca pe sine �nsusi si carestul va curge mai apoi
din abundenta: iata �n esenta continutul mesajuluitaoist catre fiecare fiinta
omeneasca. Fiindca totul ar fi perfect �n Universdaca omul nu ar arunca dezordine
�n bunul mers al lucrurilor, st�njenindciclurile naturale si ritmurile creatiei
Cerului si Pam�ntului.
El, cea de-a treia Putere, singura fiinta constienta, este investit cu o
responsabilitate fara seaman, pe care si-o asuma prost: �n loc sa urmezecalea
cosmica a lui Tao, se perverteste si creeaza nenorocire �n el si �njurul lui.
Aceasta filosofie nu putea dec�t sa-i seduca pe chinezi, a carorviata a fost
totdeauna pusa �n pericol, supusa capriciilor unei naturi
imprevizibile, unde foametea si inundatiile abundau, si acelora ale unorprinti
importanti si literati care �i guvernau si nu vedeau �n ei dec�t
�poporul" bun oric�nd de corvoada si nu indivizii. Taoismul, �n ceea ce-1priveste,
propunea o consolare personala si s-a instalat repede ca o religiea m�ntuirii:
scrierile lui Lao zi si ale lui Zhuang zi si-au pastrat stralucireametafizica si
valoarea de exemplu dar, din secolul al Imea �.H., s-a
elaborat, pomindu-se de la aceste radacini, o mistica populara. O
cosmogonie �ntreaga s-a stabilit �n jurul miturilor privindu-i pe Nemuritori,
sederea lor paradisiaca, bauturile si tehnicile de Viata Lunga.

Pentru discipolii lui Lao zi nu exista nici o �ndoiala ca acela careizbutea sa

devina una cu Tao, dupa ce armonizase toate energiilesi toate suflurile din el, nu
mai putea muri, devenea aerian simergea sa-i �nt�lneasca, �ntr-o sedere
preafericita, pe aceia care,
�naintea lui, stiusera sa zburde pe la originea lucrurilor si a
fiintelor. Prin alchimia spirituala, corpul se transmuta �n spiritpur. Din corpul
muritor navalea un germene de nemurire, un fetusdivin, eterat.
Zhuang Tao Ling, �n secolul al 11-lea d.H., a devenit adevaratul
fondator al religiei taoiste cu riturile ei, cu tehnicile, retetele,
ceremoniile ei. Multiple secte s-au grefat la acest trunchi: atuncitaoismul a
�nceput sa-si piarda prospetimea, a intrat �n rolul deopiu pentru popor, urm�nd �n
asta procesul oricarei religiiinstituite, si a ajuns adesea �n contradictie cu
mesajul originar al�ntemeietorilor, asa cum s-au petrecut totdeauna lucrurile �n
istoric. Pentru a oferi un exemplu, sa citam din Ung Piao,
Giuvaerul Magic, text sacru din secolul al II-lea d.H., unde se
spune:

�Unul este Tao... Unul nu rezida �n corpul omului."

Formula care merge �n contra curent fata de opinia lui Zhuang zi, careafirma ca-1
vede pe Tao pretutindeni, �n natura, �n cer,�n toate
fenomenele, �n �furnica, bucata de olan, gunoiul de grajd...". Religiaoficiala
creeaza o �ndepartata lume de dincolo, pe care trebuie sa

o respecti asemeni puterii pam�ntesti, �n vreme ce veritabilii

�ntelepti gasesc adevarul �n viata �nsasi; marturie sta acest dialog�ntre Jo al
Marii de Nord si Patriarhul Fluviului:
�-Cerul se afla �n interior. ; Omul �n exterior. Virtutea lui Tao
locuieste �n cer. Cine cunoaste actiunea unui �om ceresc� Stie ca
ea se �nradacineaza �n cer...
Poate atunci sa �nainteze, sa se retraga ori sa se desfasoare..
El �se �ntoarce� �ntotdeauna la realitatea ultima.
-Ce este cerul? Ce este omul? �ntreaba atunci Patriarhul Fluviului.
-Boii, caii au copite, acesta este �cerul�, raspunse Jo al Marii de
Nord. O zabala �n gura cailor, un inel �n nasul boilor, acesta este
omul."
Si convorbirea se �ncheie cu fraza, mai mult dec�t oric�nd actuala,
a lui Jo: �Nu distrugeti cerul prin om."

Sa ne oprim acum asupra c�torva tehnici lasate mostenire de catre taoisti

cu scopul de a �hrani principiul vital, Corpul", si a �hrani Spiritul",
vangshen.
�Tratatul asupra extazului care consta �n a te aseza" (Zuowang Iun) spune:
Tao av�ndu-si forta perfecta, schimba corpul si spiritul. Corpul este
patruns de Tao si devine una cu spiritul; acela ale carui corp si spirit nu
facdec�t una este numit �om divin�. Asadar, natura spiritului este vida
sisublimata; substanta lui nu se distruge prin transformare,adica nu moare.
Corpul fiind �ntru totul asemanator spiritului, nu exista nici viata, nici
moarte; �n taina, corpul este aidoma spiritului, �n aparenta, spiritul esteaidoma
corpului.
Corpul unic se risipeste si devine toate fenomenele; fenomenele se
confunda si devin corpul unic. Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poatefunctiona
�n toate lucrurile." Practica taoist� comporta un ansamblu
de actiuni permit�nd buna circulatie a Suflului si a Esentei:
regimuri dietetice (�n care trebuia sa te abtii de la cereale), optforme de
respiratie, gimnastica, masaje diferite ce se amestecaucu rugaciuni, meditatii,
ceremonii, rituri magice si tehnici sexuale.
Vom vorbi aici despre exercitiile de punere �n ordine a corpului,
despre respiratie si despre actiunea sexului.
Un exercitiu de gimnastica taoista

Pentru a desface nodurile corpului si a �nlatura obstructiile �n

calea bunei circulatii a rasuflarii, taoistii foloseau diverse metode
de gimnastica, dintre care le-am ales pe acelea ale lui Zhoughi,
practicabile si astazi, chiar si numai cu scopul de a ne pastra
sanatatea:
1) Pentru a aduna zeii (energiile), str�nge din dinu si freaca-i�ntre ei de 36 de
ori. Cuprinde-ti capul cu ambele m�ini, cu
palmele asezate pe urechi si bate darabana pe partea din spate acraniului, cu toate
degetele, de 24 de ori.
2) Misca-ti vertebrele cervicale (Coloana cereasca) la dreapta sila st�nga, de c�te
24 de ori in fiecare sens � evident, �ntorc�nduti
capul si ceafa.
3) Culege-ti saliva din st�nga si din dreapta gurii cu ajutorullimbii. Simte-ti
gura plina de saliva. Apoi bate darabana cu
degetele pe toata partea din spate a craniului, �nghite saliva.
Aduna din nou saliva. Bate darabana pe craniu, �nghite-Repeta
totul de 36 de ori.
4) Maseaza-ti puternic rinichii cu am�ndoua m�inile, de sus �n jossi de jos �n sus,
de 36 de ori. Dar o poti face si mult mai mult, faranici o contraindicatie, pentru
a obtine minunate efecte
energetice.
5) Roteste succesiv fiecare brat, ca pe o manivela de troliu �njurul axului sau, de
c�te 36 de ori.
6) Roteste-ti am�ndoua bratele �mpreuna, de 36 de ori.

7) Cu ambele m�ini unite deasupra capului, ca si cum ai vrea sasprijini cerul,

expira Suflul (he) de cinci ori, c�t mai ad�nc posibil.
Freaca-ti apoi crestetul capului Je 3 ori sau de 9 ori.
8) Cu ambele palme �ndoite ca niste c�rlige, prinde-ti talpilepicioarelor de 12 ori
la r�nd. Apoi odihnestc-ti talpile si asaza-te�n postura de meditatie.
Aceste exercitii trebuie efectuate zilnic, la miezul noptii sau
macar o data �ntre miezul noptii si amiaza. In tot intervalul se
respira pe nas. Traditia taoista spune ca daca sunt bine executatepot sa
�ndeparteze boala, demonii rai si sa-ti �ngaduie a lupta
�mpotriva frigului si a caldurii. Ideal este sa le executi �nainte de
practicarea meditatiei. Aceasta trebuie sa aiba loc mai �nainte caziua sa �nceapa
cu adevarat, adica �ntre ridicarea din pat si miculdejun.

Pentru aceste practici este necesara o camera bine aerisita si c�t se poatede
silentioasa. Exercitiul mentionat aici este de fapt unul destul de simplu,
dar maestrii taoisti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, �ti�ngaduie
sa intri �n foc fara sa te arzi ori sa mergi pe apa fara sa te �neci.
Aceste metode ce comporta multe tehnici ale respiratiei sunt, evident,
periculos de practicat fara un maestru si nici nu se pune problema savorbim despre
ele aici.
Pozitia de meditatie
Pentru meditatie, taoistii foloseau fie postura �n lotus ori
semilotus, fie postura culcat. Pentru a o adopta pe cea din urma,
adeptul taoist se culca pe rogojina, pe partea dreapta, cu
picioarele �ndoite si corpul �naltat pe o perna rotunda asezata lasubsuoara, pe
care se sprijinea bratul pentru a sustine capul.
Bratul st�ng se odihnea pe coapsa, cu palma str�nsa �n jurulgenunchiului. Aceasta
pozitie este traditional chinezeasca.
Oricare ar fi pozitia folosita, este recomandabil sa contempliextremitatea nasului
sau un punct aflat �n fata ta, pe sol, la circaun metru, ca sa-ti fixezi atentia si
sa eviti orice reverie cu ochii
�nchisi.
Spiritul e fixat pe ceea ce taoistii numeau �centrul galben", adicapunctul situat
�ntre spr�ncene � asta ca sa-i �ngadui luminii sa sedifuzeze �nauntrul corpului si
sa-1 purifice, spuneau ei. Buzele
trebuie sa fie lipite, gura nu trebuie sa vorbeasca, nici sa r�da;
respiratia sa fie linistita si ad�nca. Nasul sa nu mai simta nici unmiros, urechea
sa nu dea atentie lucrurilor exterioare,
concentratia trebuie �ndreptata �n �ntregime spre interior.
G�ndurile sa nu mai alerge spre afara. �Adevaratele g�nduri sunt
durabile, spune Lao zi �n Secretul Florii de Aur. Daca g�ndurile sunt
durabile, sam�nta este durabila; daca sam�nta este durabila, energia estedurabila;
daca energia este durabila, spiritul este durabil. Spiritul esteg�ndirea, g�ndirea
este inima, inima este focul, focul este pilula de aur,
C�nd contemplam astfel interiorul, minunile deschiderii si �nchiderii
portilor cerului sunt inepuizabile. Dar daca nu ne ritmam respiratia, nuputem
realiza ritmurile cele mai profunde."

Respiratia ritmata

Dupa taoisti. Universul �nsusi a iesit din haos atunci c�nd noua sufluri
distincte s-au diferentiat, au alcatuit noua forte creatoare, noua �divinitati"
care au zamislit alte forte; luminosul si �ntunecatul s-au despartit atunci
iarpulsatia lui ying-yang a �nceput sa ritmeze noua realitate. Aceste noua
sufluri Ie regasim �n �nsusi corpul nostru, ca si pretutindeni �n natura.
Siarmonizarea lor �n noi ne poate �ngadui sa ducem o viata lunga si
sanatoasa si mai ales sa ne deschidem la Tao al lucrurilor.
Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, fara �ncetare trezitiprin
energia rasuflarii, energie pe care cel ce mediteaza o poate conduce�n orice ungher
al corpului daca e nevoie, de pilda, �n cazul vreunei boli.
Inspiratia este vin, expiratia yuni am�ndoua trebuie sa fie lente,
subtile(nezgomotoase) si ad�nci. Aerul sa fie trimis p�na �n abdomen, sub buric,
�n �Oceanul Suflului".

Taoistii divizau corpul �n trei sectiuni, �n care situau trei regiunicapitale:

capul, pieptul, p�ntecele. Aceste zone erau numite

�C�mpuri de Cinabru" (Tantien), cu referire la un mitic elixir al

nemuririi, al carui component esential era cinabrul. Prima
regiune, superioara, Palatul Nirvanei, se afla �n creier. Cea
de-a doua. Palatul Purpuriu, se afla l�nga inima (plex solar) iar
cea de-a treia, C�mpul inferior de Cinabru, se afla la trei degetedeasupra
buricului; este esential ca respiratia sa se roteasca prin
aceste trei zone si mai ales sa ajunga la c�mpul inferior, acelOcean al Suflului ,
unde se metamorfozeaza �n energie pura. Dar
pentru asta trebuie, dupa o practica �ndelungata, trecut un
�prag". Adeptii taoisti stiau sa faca atunci ceea ce ei numeau
�suflul embrionar": �si tineau respiratia vreme de trei, cinci,
sapte, noua, douasprezece respiratii normale si dirijau mental
energia prin diverse pasaje �n interiorul corpului �ntreg, p�na lav�rful degetelor,
Puteau astfel sa se vindece, sa dob�ndeasca
unele puteri ori sa cunoasca experiente mistice.

Dar nu vom sfatui pe nimeni sa �ncerce asemeneaexercitii secrete, bazate odinioara

pe o simbolistica si o stiinta

scrupuloase ale fiintei si care, practicate fara metoda, ar risca astazi

sadeclanseze doar asfixie si lesinuri. Exista alte mijloace, mai simple, pentrua
ajunge la aceste rezultate.

Tanticn-ul superiorFocul ceresc al inimii

Tantien-ul median
Tanticn-ul inferior / ceaunul sau cuptorulPoarta de jadPoarta mediana
Poarta inferioara
Iata de exemplu o metoda mentionata de marele sinolog Henri Masperol siextrasa
dintr-o carte din secolul al VUI-lea d.H., Culegere din care noi sivechi despre
absorbtia suflului. Dupa el, este vorba de formularea cea maiexacta pe care a
�nt�lnit-o �n cursul cercetarilor sale.
�n toate retetele de folosire a suflului trebuie mai �nt�i sa facem gimnastica
la dreapta si la st�nga, pentru ca oasele si articulatiile sa se
deschida si sa comunice, pentru ca nervii sa fie moi iar corpul relaxat.
Dupa aceea te asezi, cu trupul �n pozitia corecta, si expiri si inspiri de treiori,
ca sa nu existe noduri de obstructie; �ti linistesti g�ndirea si uiti decorp pentru
ca suflul sa fie inspirat calm. Dupa un timp, scuipi mai �nt�i,
foarte �ncetisor, pe gura, Suflul Impur duqi si aspiri pe nas Suflul Purqingqi.
Toate acestea de sase sau sapte ori. Este ceea ce se cheama
�Armonizarea suflurilor" (tiaoqf), O data armonizarea suflurilor realizata,
gura si nasul fiind am�ndoua �nchise si absolut goale, rasuflarea sa umpleatunci
gura; bate apoi toba �n gura de cincisprezece ori; daca o faci maimult, va fi si
mai bine; �nghite suflul ca si cum ai �nghiti o mare gura deapa si fa-1 sa intre �n
p�ntece; concentreaza-ti din toata inima atentia(asupra suflului care circula) p�na
�n Oceanul Suflului si ram�i acolo multavreme. Dupa c�tva timp, �nghite din nou
conform procedeului de mai sussi lu�nd doar masura (de c�te ori o vei face) ca
p�ntecul sa fie saturat, darfara sa-ti fixezi un numar limitat de ori. Dupa asta
goleste inima si umplep�ntecul, �nchide gura, maseaza-ti cu m�na cele doua laturi
ale p�ntecului
pentru ca suflul sa se scurga si sa treaca; si lasa ca respiratia sa-ti
patrunda �ncetisor de tot �n nas, fara a respira grosolan, de teama sa nupierzi
armonia. Dupa aceasta, corpul fiind culcat, �ntr-o pozitie corecta,
asaza-te pe un pat cu o perna; perna trebuie sa fie pusa �n asa fel, �nc�tcapul sa
stea la �naltimea corpului; tine ambele palme �nchise str�ns,
�ntinde palmele deschise, la patru sau cinci degete departare de corp siambele
picioare de asemenea la o distanta de patru sau cinci degete unulde altul. Dupa
aceea respira pe nas; cu gura si nasul �nchise am�ndoua,
pentru ca inima sa se concentreze asupra suflului si sa-1 faca sa circuleprin tot
corpul. Este ceea ce se cheama �A face suflul sa circule" (yunqi).
Daca esti bolnav, inima concentr�ndu-se asupra suflului, aplic-o la loculbolnav.
Daca suflul este rapid (G�f�iala), si, sa fie slobozit pe nas �ntr-uncurent de aer
foarte fin pentru a face sa comunice respiratia, fara ca gurasa se deschida, si sa
se astepte ca respiratia suflului sa fie egala; apoi sase tina din nou �nchis,
conform procedeului de mai sus. Misca-ti degetelede la picioare, degetele de la
m�ini, oasele si articulatiile; ia ca masuramomentul c�nd iese transpiratia. Este
ceea ce se cheama Penetratia
Suflului (qiiong).
Atunci, �ncetisor, corpul fiind culcat, �ndoaie-ti am�ndoua picioarele si
coboara-le pe pam�nt pe partea st�nga timp de zece respiratii, apoi pe
partea dreapta, tot timp de zece respiratii. Este ceea ce se cheama
�Repararea Diminuarii" (bit sun).
Conform�ndu-te acestor procedee, dupa o luna, �n timp ce mergi sau stai�n picioare
(nemiscat), sezi ori stai culcai, c�nd p�ntecul este gol, bateloba si �nghite
suflul fara limita de timp, ca si cum ai m�nca. Dupa ce aiservit o Masa de Vid
kongfan dintr-una sau doua �nghitituri, adauga-i apa,
pe care o �nghiti si o faci sa coboare; este ceea ce se cheama �A spala celecinci
viscere" (xiwuzang). Apoi �ncalzeste-ti si clateste-ti gura cu apa
limpede, goleste-ti inima si umple p�ntecul, astfel �nc�t viscerele si
receptaculii sa-si aiba frunzulitele dilatate, �nghite suflul pentru ca toatecele
cinci viscere sa opreasca suflul celor cinci arome.
Acestea fiind realizate, trebuie pe urma sa scuipi pe gura suflul impur si saaspiri
pe nas suflul pur, fara a numara de c�te ori; trebuie sa-1 arunci �n�ntregime. Daca
lasi sa-ti scape pe dinapoi un suflu murdar, �ncepe sa batitoba si sa amesteci o
gura de saliva, adaug-o suflului pentru a-1 completa.
Daca man�nci sau daca bei ceai �n felul obisnuit, apar sufluri exterioarecare
intra; c�nd au ramas o clipa �n gura, �nchide gura; si c�nd gura este�nchisa,
suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. Or, suflul care
intra �n nas este suflu pur; trebuie asadar sa man�nci totdeauna cu gura�nchisa,
pentru a nu exista suflu care sa intre �n gura, fiindca daca intraeste suflu
mortal.
De fiece data c�nd oamenii vorbesc, suflul dinauntrul gurii iese si trebuiesa intre
prin nas; este expiratia si inspiratia asa cum le practicam deobicei. Daca merg�nd,
fiind oprit pe loc, fiind asezat sau fiind culcat, misti�ntr-una degetele de la
picioare, aceasta se cheama ca faci mereu ca suflulsa reuseasca a cobor�. Este un
lucru ce trebuie practicat mereu, la caretrebuie sa te g�ndesti si c�nd esti �n
repaus, si c�nd esti �n miscare. Dacanu esti atent din vreme, si pe neasteptate
suflul exterior patrunde �n
p�ntece, simti o umflatura usoara si trebuie s�-li masezi p�ntecul de osuta de ori:
suflul va scapa prin partea de jos Daca suflul urca si nu poatesa coboare apas�ndu-
1 cu mana: aceasta se cheama �A pune �n ordine"
(lishun).
Abtine-te de la lucrurile care rup suflul si de la lucrurile grase care curg
oricare produc frig; nu trebuie sa man�nci nici lucruri reci care agita suflul .
Daca te conformezi f&a greseala acestui procedeu si �l practici cu statornicie
timp de noua ani, vei obtine rezultatul: vei merge pe gol ca si cum aimerge pe pom,
vei merge pe apa ca si cum ai merge pe pam�nt, spunetraditia!

Orele yang

Unii taoisti preconizau sa faca exercitii de respiratie �n orele yang ale zilei(pe
care, de altfel. le �nt�lnim �n acupunctura chineza). Ei concepusera
urmatoarea metoda, unde termenul �A absorbi suflul" marcheaza o
respiratie comoleta expiratia trebuind evident sa coboare �n
C�mpul inferior de Cinabru pretiosul Ocean al Suflului,
reprezentat adesea primr-un ceaun tripod unde clocoteste foculinterior.
La miezul noptii (de la ora 12 pana dimineata), absoarbe
(suflul).9x9 = 81 de ori.
La rasaritul soarelui (de la 3 la 5 dimineata), absoarbe (suflul). 8
x 8 = 64 de ori.
La ora mesei (de la 7 la 9 dimineata), absoarbe (suflul). 7 x 7 = 49de ori.
La amiaza (de la orele 10 dimineata p�na la l dupa-amiaza),
absoarbe absoarbe (suflul).6 x 6 = 36 de oriLa apusul soarelui (de la 3 la 5 dupa-
amiaw), absoarbe (suflul). 5x 5 = 25 de ori.
La crepuscul (de la 7 la 9 seara absoarbe (suflul), 4x4=16 ori.

Sa reamintim ca toate aceste practici trebuiau sa fie urmate de post, dupaiesirea

de la toaleta cu corpul curat, cu un betisor de tam�ie arz�nd �ncamera centru a o
purifica; recomandau sa stai mai degraba pe scaundec�t culcat.
Nu uita de tine

Dar a-ti hrani corpul fara a-ti hrani spiritul este nebunie curata, dupa cum

o atesta aceasta frumoasa poveste unde Zhuang Zhi, �n ciuda practicii saletaoiste,
�si da seama ca a se ocupa de fiinta sa fara a se ocupa de
constiinta sa nu-1 face sa se detaseze de pasiuni si nici de suferinta.
Cine uita de sine risca sa se piarda, si stiinta fara
constiinta nu aduce dec�t ruina.

C�nd Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaol�ng, vazu o pasareciudata venita din
sud, ale carei aripi aveau o anvergura de saptepicioare iar ochii �i erau mari de
un deget. Trec�nd, ea atinse
fruntea lui Zhuang Zhi si poposi �ntr-un cr�ng de castani.
Zhuang Zhi spuse: �Ce pasare e asta? Cu niste aripi at�t de marisi sa nu-si
continue zborul! Cu niste ochi at�t de mari si sa nu ma
vada!" �si ridica roba si fugi dupa ea.
Or, pe c�nd, cu arbaleta �n m�na, statea la p�nda, vazu un greierecare, �ntruc�t
gasise un ungher umbrit si fermecator, uitase de
persoana lui; o calugarita �si �nalta clestii si �l ataca, vederea
acestei prazi fac�nd-o sa-si uite propriul corp. Atunci ciudata
pasare profita de ocazie pentru a prinde am�ndoua insectele si cuacest prilej uita
de natura ei, astfel �nc�t Zhuang Zhi o dobor�.
Zhuang Zhi ofta: �Vai, fiintele �si pricinuiesc neajunsuri unele
altora; ele singure si-au atras nenorocirea!" Si, arunc�ndu-si
arbaleta, s-a intors. Padurarul �l urmari insult�ndu-1. Ajuns acasa,
Zhuang Zhi statu vreme de trei luni fara sa coboare �n curte.
Atunci Lan Jiu �l �ntreba: �Maestre, de ce ati stat at�t de mult fara
sa cobor�ti �n curtea dumneavoastra?" Zhuang Zhi raspunse;
�P�na �n ziua aceea, �mi pazeam corpul uit�nd de persoana meu;
contemplam o apa tulbure lu�nd-o drept un izvor limpede...*'

Taoistii si practicile sexuale

Spre marea indignare a dusmanilor lor, taoistii au amestecat �n tehnicilede

meditatie practici sexuale. Nu e aici nimic care sa ne surprinda, fiindcalUD-ul
prezinta un val imens si continuu de energii a caror miscare
reflecta utilitatea Cosmosului; energia ying-yang lucreaza pretutindeni, iarfiinta
�nsasi este dubla, masculina si feminina; unirea celor doua principiida viata, iar
Tao se continua astfel fara �ncetare. Energia sexuala este ceamai mare forta de
transformare, fiindca e direct implicata �n Unsul jocdinamic care �ntemeiaza
universul sensibil si ritmurile naturii.ii acorda
totdeauna multa importanta sexului �n viata lor, asta p�na recent c�ndMao a
stabilit un puritanism strict si celibatul t�rziu, evita ca tineretul sa-
sicheltuiasca �n dragoste fortele vii si sa si le tine active pentru
construireanoii societati. Dar odinioara raporturile erau considerate ceva absolut
firesc, ele recreau raportul fecund al Cerului cu Pam�ntul, si poligamia subforma
aducerii �n familie a unor concubine era o regula.
Toamna e racoroasa, fereastra deschisa...luna revarsa o vie lucire E miezul
noptii; nici un cuv�nt, nici o vorba. Doua r�sete doar sub draperia de
matase a patului.

Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate unde posturile si tehnicilesexuale

erau descrise practic, cu lux de amanunte. De aici rezulta un faptesential:
necesitatea pentru barbat de a nu-si risipi energia si de a puteasatisface mai
multe femei, pentru marea liniste a menajului. Trebuia decicu orice pret sa evite
ejacularea care oboseste corpul � si prin urmare, �nmasura posibilului, sa juiseze
rareori. O placere deplina era cautata �nvoluptatea contactelor, a pozitiilor si a
generozitatii schimbului.
Taoistii si-au dat repede seama ca tehnicile de retentie a spermei erau de

o eficienta fara seaman: nu numai ca barbatul nu-si dispersa energia iarfemeia era
satisfacuta, dar si o alchimie subtila avea loc �ntre ei. Masculul
lua atunci yin-ul de la femeie, si aceasta profita de pura esenta yang
apartenerului ci. El este yang, ea yin; yang-ul pune �n miscare yin-ul, careatunci
degaja yang. Si invers, yin-ul femeii st�rneste yang-ul barbatului,
care degaja yin. Cei doi parteneri se pot hrani din acest schimb. Femeiatrebuie sa
aiba c�t mai multe orgasme cu putinta, pentru ca,�n
conformitate cu legile ceresti, productia de yang sa fie cea mai puternica.
Barbatul, �n schimb, trebuie sa-si economiseasca sperma c�t mai mult cuputinta,
pentru ca ancestrala sa energie yang sa nu se risipeasca, iarenergia vitala sa-si
pastreze forta si longevitatea. Ceea ce nu-i �mpiedicape autorii antici sa scrie ca
barbatul trebuie sa juiseze din c�nd �n c�nd,
pentru a concepe copii, desigur, dar si pentru a-si echilibra tensiunile si ase
putea topi �n creuzetul orgasmului comun.
Unul dintre tratatele fundamentale ale dragostei taoiste, Son Nu King,
unde �l vedem pe �mparatul Huang Ti (�mparatul Galben, care i-a �nvatatpe oameni)
fac�ndu-si educatia sexuala �n compania unor tinere experte,
spune:
Pengzu: �Dupa ejaculare, subiectul �si simte corpul plin de oboseala,
auzulderanjat, nevoie de somn, g�tlejul uscat, articulatiile parca desprinse.
Bine�nteles, subiectul a simtit placere, dar numai timp de o clipa; astfel�nc�t nu
are o placere adevarata. Daca nu ejaculeaza, forta �i creste,
urechile lui percep mai bine sunetele,ochii disting mai clar obiectele.
Gratie unui efort de vointa, de control, corpul se simte mai bine; cum oaresa se
poata socoti ca nu exista placere?"
Huang Ti: �As vrea tare mult sa aflu efectele coitului fara ejaculare."
Sunii: �Un coit fara ejaculare �ntareste energiile; dupa doua coituri
faraejaculare, auzul si vederea se amelioreaza; dupa trei coituri fara ejaculare,
toate bolile dispar; dupa patru coituri fara ejaculare, Wu Shen (CinciSpirite) este
�n pace; dupa cinci coituri fara ejaculare, s�ngele si vasele se�mbunatatesc; dupa
sase coituri fara ejaculare, corpul este stralucitor;
dupa noua coituri fara ejaculare, subiectul va avea o viata vesnica; dupazece
coiluri fara ejaculare, el va putea intra �n comunicare cu Shen Ming(Cerul/spiritul
pur)."
Huang Ti �Principiul coltului este sa nu ejaculezi sau, cel putin, sa economisesti
chintesenta; dar daca vrei sa ai copii, ce-i de facut?"
Sunu: �Asta difera dupa v�rsta si sanatatea subiectului; totusi, oricum arfi, el nu
trebuie sa se forteze. Un barbat de cincisprezece ani si �n bunastare a sanatatii
poate ejacula de mai multe ori pe zi; cu o stare mijlocie asanatatii, o data pe zi;
un barbat de douazeci de ani si cu sanatate buna,
de mai multe ori pe zi, cu sanatate mijlocie, o data pe zi; un barbat detreizeci de
ani cu sanatate buna, o data pe zi, cu sanatate mijlocie, o datala doua zile; de
patruzeci de ani, cu sanatate buna, o data la trei zile, cusanatate mijlocie, o
data la patru zile; de cincizeci de ani, cu sanatatebuna, o data la cinci zile, cu
sanatate mijlocie, la zece zile o data; desaizeci de ani, cu sanatate buna, o data
la zece zile, cu sanatate mijlocie, odata la douazeci de zile; de saptezeci de ani,
cu sanatate buna, o data latreizeci de zile, cu sanatate mijlocie trebuie sa nu mai
ejaculeze."
Conform tuturor tratatelor, e bine sa faci dragoste cat mai mult cu putintasi p�na
la o v�rsta c�t mai �naintata: �Barbatul, chiar �n v�rsta, nu vrea safie fara
femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentialui se agita,
Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc,
longevitatea lui diminueaza"... Si este scris astfel: �Scopul coitului este
saechilibreze energiile, sa domoleasca inima si sa �ntareasca vointa.
Urmeaza Limpezimea de Spirit (Shen Mint) subiectul simte o profundastare de
confort, nici frig, nici cald, nici foame nici satietate, corpul linistit.
Juisarea femeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat."
Taoistii stiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexualdec�t
barbatul, la fel cum apa poate fi mai puternica dec�t focul. Uneletexte spun chiar
ca ea poate primi de opt ori mai mult. Deci un barbat sepoate �ntr-�nsa. �n vreme
ce el �si aplica tehnicile de retentie, am�ndoi si-arputea armoniza yin-ul si yang-
ul si ar putea cunoaste �cele cinci placericeresti". Daca nu, el �si va risipi
potentialitatile si va muri �nainte de soroc.
La �nceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bl�ndete�mpreuna,
pentru a armoniza energiile si pentru ca �spiritele sa se puna deacord". C�nd sunt
perfect emotionati, atunci se pot uni: Tigrul de Jad,
Pasarea Rosie, St�lpul Dragonului Ceresc, �ntr-un cuv�nt falusul, intra �nFloarea
de Bujor deschisa, �n Poarta Rosu-Aprins, Lotusul de Aur,
Recipientul Secret al femeii, Miscarile lente de penetrare alterneaza cu�mpingeri
bruste, �n ritmul crescator 3-5-7-9. Pozitiile variaza; treizeci
dintre ele sunt recomandate � aceleasi pe care le regasim �n toate
traditiile, cu unele variante. Falusul poate penetra si se poate misca �nnoua
feluri diferite, descrise poetic:
1. Tija de Jad loveste de la st�nga la dreapta: curajoasa ca un general.
2. Ea sare si coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra uneiprapastii.
3. Se deplaseaza urmarind curbele line si regulate, cum pescarusii
urmeaza valurile.
4. Patrunde si se retrage, asemeni corbului care ciuguleste.
5. Patrunde ad�nc si loveste la suprafata, ca o piatra aruncata �n apa.
6. Patrunde �ncetisor si se retrage la fel, ca un sarpe revenind la cuibul lui.
7. Patrunde si se retrage repede, ca un soarece speriat �ntorc�ndu-se �ngaura lui.
8. Urca si coboara, ca o corabie cu p�nze lupt�nd �mpotriva unui taifun.
9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure.
Chiar daca barbatul vrea sa juiseze, trebuie sa astepte juisarea partenerei,
apoi, scot�ndu-si falusul cu circa doua treimi, sa �nchida ochii, sa se
concentreze dedesubtul limbii, sa-si umfle narile, sa �nchida gura, sa
inspire lungindu-si g�tul si str�ng�ndu-si umerii: tehnica aceasta va
limitacantitatea de sperma ejaculata. C�t despre metoda de relentie totala,
iatareteta cel mai des aplicata: c�nd esenta va iesi, se prinde repede penisulcu
doua degete mediane ale m�inii st�ngi, �n spatele scrotului si �nainte de
anus, se str�nge puternic si se inspira viguros, �n acelasi timp cu
�nclestarea si frecarea �ntre ei a dintilor, de mai multe zeci de ori daca e
nevoie. Atunci esenta nu poate iesi si urca prin coloana vertebrala �n
creier. Tehnica aceasta secreta trebuia sa fie utilizata destul de rar si
pregatita; sa fii curat, sa nu fii baut, nici ghiftuit, sa fi meditat si sa
copulezi dupa miezul noptii.
Dar cu ajutorul vointei, al atentiei si cu o buna respiratie, orice barbat
poate ajunge sa faca dragoste restr�ng�nd frecventa ejacularilor si
profit�nd astfel de binefacerile descrise de vechii chinezi.
Pentru a arata cu c�ta minutie studiasera ei reactiile corpului (dar c�t deuimitor
poale fi acest lucru, de vreme ce au descoperit miraculoasa stiintanaturala:
acupunctura, sa citam din Sou Nu King:
Xuannu: �Calea coltului pentru barbati necesita �patru sosiri�; pentru
femei, �noua sosiri�, noua energii."
Huang Ti: �Care sunt cele patru sosiri?"
XuannU: �Daca Tija de Jad nu se ridica, �nseamna ca energia armonizariinu a sosit;
daca se ridica dar nu destul de groasa, �nseamna ca energiamuschiului este absenta;
daca este groasa dar nu destul de tare, lipsesteenergia osului; daca este tare dar
nu destul de calda, �nseamna ca energiaShen n-a sosit. Cele patru sosiri ale
acestor energii sunt determinate deDao (Tao, cale, drum, ratiune...). Trebuie sa
actionezi �n deplina constiintasi sa nu ejaculezi �n timpul coitului."
Huang Ti: �Foarte bine. Dar care sunt cele noua energii?"
Xiianiiii: �C�nd o femeie respira greu si simte nevoia sa-si �nghita saliva,
soseste energia plam�nului; daca �si str�nge partenerul, asta anunta
sosirea energiei din splina; vaginul alunecos arata energia rinichiului; dacaface
mofturi, e semn al venirii energiei osului; picioarele ei se agata depicioarele
partenerului, a sosit energia musculara; m�ng�ie Tija de Jad �
semnul venirii energiei s�ngelui; m�ng�ie mamelonul partenerului �
sosirea energiei carnii. Pentru un coit �ndelungat, trebuie sa simti acestenoua
energii; daca nu, pot aparea boli."
Urmeaza multiple tehnici ale coitului, precum cele de mai jos,
pentru pastrarea sanatatii si alungarea bolii:

Tigrul merge: femeia se ghemuie cu capul �n jos si fesele �n sus.

Barbatul o penetreaza de opt ori cu Tija lui de Jad, �nconjur�nd cu bratelep�ntecul
femeii; va trebui sa penetreze c�t mai ad�nc posibil si sa reiaoperatia de cinci
ori. Yin-ul femeii se �nchide, apoi se deschide, lichidulcurge. Dupa act, odihniti-
va putin; femeia nu va fi niciodata bolnava iarbarbatul va fi mai tare dec�t
oric�nd.
Pestii, solzi l�nga solzi, barbatul se culca pe spate iar femeia se
ghemuiedeasupra, cu fata spre el. Tija de Jad patrunde �ncetisor dar putin ad�nc,
ca un sugar sug�nd mamelonul; femeia doar �si suceste fesele. Pastratipozitia c�t
mai mult timp cu putinta; c�nd femeia juiseaza, barbatul �siretrage Tija de Jad.
Aceasta metoda poate trata toate bolile Jie Ju (de
acumulare).
Tonifierea viscerelor: femeia se culca pe o parte si-si �ndoaie
picioarele; barbatul, culcat si el pe o parte, o patrunde de patru ori c�tenoua
ori. Pozitia aceasta permite si armonizarea energiilor. Pentru a tratasenzatia de
frig �n sexul femeii, trebuie sa practicati c�te patru sedinte pezi, vreme de
douazeci de zile.
Tonifierea s�ngelui: barbatul se culca pe spate; femeia, �n genunchideasupra lui,
se �ntoarce cu spatele; el o patrunde c�t mai ad�nc posibil desapte ori c�te noua
ori. Aceasta are ca rezultat ca barbatul capata o nouaforta. E nevoie de sapte
sedinte pe zi, vreme de zece zile, pentru a trataneregularitatea ciclului.

In toate aceste tehnici, respiratia abdominala (cu expiratieprofunda �n p�ntec)

joaca un rol major; ea �ngaduie sa-ti pastrezicontrolul si calmul. Mai era
valorificat si principiul destinderii�naintea actulifi, si toate tratatele insista
asupra importantei de ava armoniza pe deplin, de a descoperi corpul celuilalt s�
zonele luisensibile, de a-l m�ng�ia, de a �nvata sa-ti placa si sa bei din�Izvorul
de Jad".

Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste sa nu ne faca sa uitam scopulultim al

unirii: �Perla de foc", reprezentata alaturi de dragon �n toata artachineza;
aceasta gema misterioasa este simbolul perfect al energiei yinyang
devenita una, pura energie vitala, condensat de energie cosmicaprimordiala. Si
atunci poate ca partile secrete ale fiintei se deschid, si ea
are posibilitatea sa-si �contemple chipul, cum era el �naintea nasterii
sale".Perla de foc. Tao.

De meditat

barbatul realiza ca �si exercita inteligenta �n felul unei oglinzi. El stie si

cunoaste din aceasta sa nu rezulte nici atractie, nici repulsie, fara sainsiste.
Fiind astfel, el este superior tuluror lucrurilor si neutru �n privintalor.
Modelam argila pentru a face vase. Si acolo unde nu este dec�t gol. Seafla
eficienta vasului! (Lie zi)

La �nceput omul nu stie,

Pe urma stie
Cautarea lui nu poate avea margini!
�n aceasta ambiguitate este realitatea! (Zhuang zi)

Sa rupi orice activitate, sa te retragi din lume, Sa nu dovedesti nici

mare�ntelepciune, nici mare virtuti.. Omul perfect trebuie sa fie �n stare sa
plecesi sa vina ca si Muritorul de r�nd.(Zhuang zi)
Fiece lucru are natura lui specifica, dezvoltata conform unor legi precise.cenu
trebuie niciodata sa fortezi iesirea dintr-o situatie, oricare ar fi Cerul,
Pam�ntul si Omul joaca fiecare un rol �n creatie: Cerul Pam�ntul hranestesi Omul
�ndeplineste. (Yong Canearit)
C�ndva, �ntr-o noapte, am fost un fluture zbura ratacind multumit Apoi m-
am trezit fiind Zhuang zi. Cine sunt eu �n realitate? un fluture care viseazaca e
Zhuang zi sau Zhuang zi care �si �nchipuie ca a fost Un fluture?
Norocul si nenorocul nu sunt o fatalitate; ele sunt creatia omului �n virtutea
careia rezultatul oricarui bine si al oricarui rau �l urmareste Ca o Umbra.
(Kan Ying Pien)

Calea ramurii Hinayana

Pe parcursul �ndelungatei sale existente, Buddha si-a predat

discipolilor�nvataturile, conform cuvintelor: �Povara, purtatorul poverii, luarea
poverii,
depozitul poverii." Dupa moartea lui, continuitatea mesajului a fost asigurata
de comunitatea calugarilor si a laicilor (sangha) si prin succesiuneapatriarhilor,
dintre care primul a fost Mahakacyapa, cel care a z�mbitarunci c�nd Buddha, catre
sf�rsitul vietii, �n plina reuniune a discipolilorapropiati, a �nv�rtit �ntre
v�rfurile degetelor sale lungi o floare. Acela
singur a avut atunci revelatia �ntelesului ultim al �nvataturii: totul
este energie pura, totul este �n cele din urma unitate. Vidul
zamisleste fenomenul, fenomenul zamisleste vidul.

De-a lungul anilor, au aparut diferite secte si grupari, dupa tinuturi simaestri.
Nici un fanatism nu s-a manifestat �ntre ele; Buddha precizasefoarte clar ca
transmiterea operei sale trebuia sa se faca ��n �nsasi limbatarii cu pricina". Nu
adeptii noi trebuiau sa �nvete un limbaj strain,
ci calugarii misionari sa-si traduca mesajul, �n cele din urma, dupaconciliul tinut
�n anul 380 d.H., se poate spune ca budismul s-adespartit �n doua ramuri: Micul
Vehicul (Hinayana sau Theravada)
si Marele Vehicul (Mahayana), Cea dint�i, sau doctrina Celor
Vechi, ajunge mai ales �n sudul Indiei si al Asiei de Sud-Est;
Ceylon, Birmania, Thailanda...,�n vreme ce a doua se va rasp�ndi,
prin Himalaya, p�na �n China si Japonia, apoi, �ncep�nd cu secolulnostru, �n Europa
si �n America.

Vom arata mai jos tehnicile Vipasana (viziune interna a lucrurilor 11*11sunt ele)
si Anapana (atentie �ndreptata asupra respiratiei si a spiritului)
asa cum au fost ele traite de Dominique Godreche �n cursul numeroaselorsedinte �n
India cu maestrul birmanez Goenka. Aceste tehnici se afla la
baza tuturor practicilor aplicate �nca �n manastirile si la sedintele finavana.

Tehnica Anapana

Asaza-te �n asa fel �nc�t sa ai coloana vertebrala dreapta.�nchideochii. Asigura-ti

echilibrul corpului, oricare ar fi pozitia aleasa.
Urmareste fiecare inspiratie si fiecare expiratie, fiecare suflu careintra, fiecare
suflu care iese, suflu cu suflu. Nu le numara. Nu
interveni asupra lor. Nu le �mpiedica sa fie asa cum sunt. Lasa-tesa respiri ca de
obicei. O respiratie lunga ram�ne lunga, o
respiratie scurta ram�ne scurta.
Lasa respiratia sa fie asa cum este, dar manifesta o foarte marevigilenta �n
observarea a ceea ce se duce si vine �n tine: eu
inspir / expir / inspir / expir.. etc. Fii ca un paznic al intrarii �n casapentru
fiecare persoana care intra si iese.
Fii pe deplin concentrat, �n dreptul narilor, la iesirea aerului, apoisimte �ncet-
�ncet contactul respiratiei �n punctul situat deasuprabuzei superioare, dedesubtul
narilor si �n mijlocul acestora.
Orice se �nt�mpla, �ntoarce-te statornic la senzatia suflului �n
acest loc si la constiinta acelui du-te-vino al fiecarei respiratii.

�Meditatia nu este nici o reverie tacuta, nici vreun fel de a-ti

pastra gol spiritul.Este o lupta activa.Este un tonic pentru inima sitotodata
pentru spirit.Un budist nu se roaga pentru a fi salvat, nuse �ncrede dec�t �n el
�nsusi si �si c�stiga libertatea" (Narada).

Vipasana

Iata cum explica maestrul Goenka atitudinea spiritului de a

observa �n cursul meditatiei: Daca mi-e sete, trebuie sa beau eu

�nsumi, nimeni altcineva nu poate bea �n locul meu. Trebuie eu

�nsumi sa �ntreprind calatoria. Oricine ma poate ajuta pe acestdrum, cu dragoste si
compasiune. Folositi-va timpul �n felul celmai util si munciti cu insistenta si
rabdare. Procesul purificarii
este dureros.

Sufar de o ulceratie si trebuie s-o apas ca sa iasa puroiul, si asta e greu

sidureros; dar trebuie sa strabat �ntreg procesul acesta. Nu ma pot eliberade
suferinta fara sa apas ca sa dau puroiul afara din mine. Procesul acesteitehnici:
un proces de curatire, o cale de purificare. Nu trebuie sa fugim deticalosia
noastra; trebuie sa-i facem fata. Sa examinam spiritul echilibrat.
Si puroiul se duce. �n timp ce lucram la aceasta, avem impresia ca astfelproblemele
ni se agraveaza si mai mult.
Exemplu: Un put cu apa limpede. Fundul putului e plin de murdarii. Vreausa-1 curat
si trebuie sa cobor �n fundul putului, si �ntruc�t agit mizeriile, elefac toata apa
murdara, fiindca �ncerc sa elimin murdaria de la fund. Si
atunci ce fac? Scot murdaria la suprafata. Tot ceea ce este adunat �n
subconstientul nostru urca la suprafata si iese si apare � si pleaca. Daca
omurdarie pleaca, m-am eliberat de ea. Chiar daca se duce doar �n parte,
m-am eliberat de aceea care s-a dus.
Lasa sa urce la suprafata impuritatile. Asta vine si pleaca. Oricare ar fi
chinul pe care trebuie sa-1 �nduram la �nceput �ncetul cu �ncetul ea seduce si noi
traim Bucuria. Eu nu fug nici de chin nici de bucurie. Ma bucurde bucurie, dar fara
atasament fata de ea: starea de Nibbana.
Prin observarea corecta a fiecarei parti a corpului, vedem senzatiile lu�ndnastere
si plec�nd. �n starea de Nibbana nimic nu ia nastere si nici nu seduce.
Pentru moment trebuie sa eliminam la maximum focul care este �n noi �
m�nia.
Fiecare pas �n plus �n practica face teoria mai limpede. Practica �mi
curatamentalul conditionat, plin de prejudecati. Si aceasta practica elimina
toateastea. Si vederea limpede este eliberarea.
Aducem argumente, fiindca toata viata am facut asta pentru a dovedi cainteligenta
noastra este superioara celei a altuia.
Pentru mine, totul este optimist.
Am un remediu pentru a iesi din suferinta.Ani un sapun pentru a-mi spalamurdaria.
�l folosesc si vindec murdaria asta �n mine.Optimism si munca!

Cele doua aspecte ale tehnicii

l. Spiritul nostru sensibil si ascutit, subtil.

2.Echianimitatea.
Sa observam lucrurile �n ADEVARATA LOR NATURA, ne va ajuta �n
viata de zi cu zi. Daca nu ne ajuta, atunci este zero, nu �nseamna
absolut nimic.
Daca este numai o experienta de zece zile?Atunci?
�ntreaga viata este facuta din experienta.
Si pe urma?
Daca slujeste la a-mi �ntari Ego-ul zic�ndu-mi: �Am facut asta, am facut
cealalta..." Nu. De fiece data c�nd spiritul meu �si pierde echilibrul,
mizeriile se creeaza. �n ce fel trebuie aplicata aceasta tehnica �n viata
noastra cotidiana?
De ce �n primul r�nd SENZATIA?
Ea are o relatie directa cu impuritatile-noastre mentale. �n viata cotidiana,
ma aflu �ntr-o anume situatie �n care ma cuprinde m�nia: din nou intru �n
ciclu.
Dar daca utilizez aceasta tehnica sunt mereu constient de ceea ce se
�nt�mpla �n mine; si ies din problema mea si o �mpiedic sa se multiplice.
Am luat obiceiul sa observ lucrurile pe dinafara; nu vad �ntotdeauna dec�t

o fata a monedei.
Ceea ce ma stap�nea �nainte vreme de patru zile, acum ma stap�neste
doar zece minute (m�nie etc.).
Oare asta ma ajuta �n viata de zi cu zi?Aici e �ntrebarea.
Trebuie sa tai vechile noduri si sa �mpiedic crearea altora noi.
Exemplu: Focul arde si noi �l at�tam din ignoranta, si el arde si mai tare,
Daca, printr-o anume tehnica, �ncetez sa-1 mai at�t, se stinge. O actiune
aduce o reactiune etc.
Exemplu: Seman boabele unui banian. Banianul da roade gratie boabelor.
Un bob da mai multe roade. Fructe cu boabe, egale, identice celorlalte �n
calitate, si din nou rasar si din nou un banian creste; si tot asa la nesf�rsit.
Este legea Naturii.
Si procesul invers este o lege a Naturii: �mpiedicarea multiplicarii.
Le oferim totdeauna demonilor nostri un pam�nt roditor; si �nmultirea le
reuseste.
Contin �n mine un put de petrol; acest lucru da nastere unor explozii
incredibile si care se intensifica tot mai mult.
Fiecare vibratie are o antivibratie Daca dezvolt �n mine puritatea, acest
fapt distruge impuritatile.
Exemplu: Daca un metal contine o singura molecula straina de el �nsusi,
nu are forta si puritatea pe care ar trebui sa le aiba.
Pentru a obtine aceasta puritate, trebuie sa-1 punem �n contact cu o
anumita vibratie, pentru a scoate moleculele straine. Vibratia spiritului pur
se misca �n spirit si �mpinge vibratiile rele afara din noi.
Daca fac Vipasana doua ore pe zi si pe urma ma �nfurii? Ei bine?
Vipasana este o munca pentru �ntreaga viata.
Dar viata trebuie sa ne-o traim. Altfel Vipasana devine un rit, ca si
restul, si asa ceva nu are trecere �n viata. Este o arta de a trai.
Daca nu o aplic, �mi �mpart raul la ceilalti.
Iar ceea ce trebuie sa le dau celorlalti este armonia si pacea.
Daca �n viata nu intra asa ceva, atunci toata practica este
irationala.
Nu-mi pot dori dec�t ca totul sa fie bun �n viata mea.
Dar cum sa fac fata situatiilor � asta �nseamna practica.
Fiindca orice situatie provoaca senzatii, si acum am �nvatat sa fiu
constient de senzatiile mele si sa fiu echianim.
Exemplu: Buddha. �ntr-o zi lumea l-a �ntrebat: �Care este fericirea
noastra?'

Pentru fiecare este ceva diferit. Poate fi aceasta sau cealalta. � Care este
fericirea noastra?"

Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea.

Toate cele rele sunt �mpotriva fericirii mele.
SA TE SIMTI SIGUR, sa-ti pastrezi echilibrul spiritului.
C�nd cineva tipa, eu trebuie sa z�mbesc.
C�nd nimic nu mai merge, eu trebuie sa z�mbesc.
C�nd ajung sa ma �ntind la pam�nt, trebuie sa z�mbesc si o fac.
C�nd totul e confortabil, z�mbesc, sunt fericit.
Si c�nd man�nc legume vechi si uscate � z�mbesc.
Fii fericit �n toate situatiile.
Nu este o Predica, este o Experienta.
Magia nu functioneaza.
Nici miracolele.
Numai practica functioneaza.
Totdeauna urasc ceea ce este aici si ador ceea ce nu este aici.
Ei bine?
Sa fac invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE.
Fiindca este ACUM.

Cele zece conceptii asupra introspectiei

C�nd meditatia a reusit sa �mpiedice �mprastierea spiritului, pot interveniun

anumit numar de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant sa leasimilam
iluminarii si termenului de meditatie. Este de fapt vorba de niste�pseudonirvane"
care marturisesc anumite schimbari de constiinta dar nutrebuie �n nici un caz sa-1
instaleze confortabil pe subiect �n acest
sentiment de superioritate spirituala, nici sa-1 opreasca progresia.

Asemenea stari, aduse de �cunoasterea Manifestarii si a

Disparitiei" sunt:

o
senzatii extatice, caldura �n membre si �n organe,
frisoane voluptuoase, �nc�ntari;
o
seninatatea spiritului si a corpului, calmul interior;
o
veneratia totala fata de maestru, de Buddha, de
�nvatatura, care creeaza nevoia unui prozelitism
necontrolat si o mare �ncredere �n sine;
o
o meditatie energica, d�nd un sentiment de putere;

o
beatitudinea, sublima fericire invad�nd �ntreaga fiinta;
o
vederea unor licariri sau a unor forme si puncte
luminoase;
o
egalitatea spiritului, detasarea neutra;
o
perceperea acuta a fiecarei miscari a constiintei �n
�ntelegerea vremelniciei tuturor lucrurilor;
o
atentia asupra acestei forme de perceptie;
o
atasamentul fata de toate fenomenele descrise mai
sus.
Maestrii sistemului Visaddhimaga spun ca nu sunt stari rele, ba dimpotriva,
dar ca trebuie �ndeosebi sa nu le acorzi o importanta
fundamentala si sa nu te opresti la ele. Sunt etape de care trebuie sa treci.
Lunecari progresive ale trezirii de sine �nsusi.
De meditat

�n bucurie perfecta, traim sanatosi printre bolnavi.

�n bucurie perfecta, traim fara dusmani �n lumea dusmaniei; printre
oameni plini de dusmanie, ram�nem lipsiti de dusmanie.
In perfecta bucurie, traim sanatosi printre bolnavi; printre oameni bolnavi,
ram�nem feriti de boala.
�n perfecta bucurie, traim neobositi printre aceia ce se obosesc. Printre
oamenii care se obosesc, ram�nem feriti de oboseala.
�n perfecta bucurie traim noi, carora nimic nu ne apartine.
Veselia este hrana noastra, ca si a zeilor stralucitori.

Calugarul care salasluieste �ntr-un ungher solitar si caruia inima �i

esle plina de pace gusta o fericire supraomeneasca; el contempla
fata �n fata adevarul.
Ce se �nt�mpla, Sona? Erai tu, mai �nainte, �nainte sa pleci de
acasa, �ndem�natic �n atingerea lautei?
-Da, Doamne.
-Atunci ce crezi despre asta, Sona? Daca pe lauta ta corzile sunt
prea �ntinse, va da atunci lauta tonul potrivit si va fi gata sa fie
atinsa?
-Nu va fi nimic din acestea, Doamne.

-Si ce crezi tu despre asta, Sona? Daca pe lauta ta corzile sunt

prea destinse, va da atunci lauta tonul potrivit si va fi gata sa fie
atinsa?
-Nu va fi nimic din acestea, Doamne.
-Si atunci cum e, Sona? Daca pe lauta ta corzile nu sunt nici prea
�ntinse, nici prea destinse, daca pastreaza ele justa masura, va da
lauta tonul potrivit si va fi gata sa fie atinsa?
-Da, Doamne.
-Ei bine, tot astfel, o, Sona, fortele fiintei prea tare

�ntinse duc la exces, prea destinse duc la moliciune.

Astfel �nc�t, o, Sona, realizeaza �n tine echilibrul fortelor
tale, tinde fara �ncetare catre echilibrul facultatilor tale
spirituale si propune-ti aceasta ca scop.

Tehnici tibetane

Introdus �n Tibet �n secolul al IV-lea d.H., budismul s-a rasp�ndit mai �nt�ila
curtea regala, apoi �n tara �ntreaga, unde s-a amestecat cu si apoi a�nlocuit
religia samanica Bon-po, bazata pe magie si vrajitorie. Marea forta
a misticii budiste a fost ca a stiut mereu sa se adapteze conditiilor
particulare din jur, asimil�nd practica religioasa anterioara si starea despirit a
autohtonilor. Este sigur ca Hinayana, care s-a rasp�ndit �n tarilecalde, tropicale,
a dat nastere unor comportamente, unor practici si uneiarte de a trai budice foarte
diferite de acelea dezvoltate �n Tibet, unde
crestele muntilor se ridica la �naltimi inegalate si alcatuiesc ceea ce poetic
a fost numit �Acoperisul lumii", unde climatul este aspru s� conditiile deviata
dificile. Acest popor tip munteni, patruns de puterea unei naturisalbatice si
grandioase, avea sa dezvolte, sub influenta unor foarte marimaestri, o mistica
salbatica si ea.

�n secolul al VUI-lea d.H. a sosit �n Tibet un maestru venit probabildin

Afganistan, Padmasambhava (cel nascut dintr-o floare de
lotus), Marele guru, care va fi ctitorul primului ordin monastic
national, Nyingma-pa. a fost trezita acea forma particulara de
budism numita Vajrayana, Calea fulgerului, Calea
Diamantului,definita si drept Calea Mantrei (Mantrayatia) si CaleaTantrei
(Tantrayana). Acest budism tantric privilegiaza rolul
mimulut care singur poate calauzi pe novice pe calea periculoasasi semeataa Vujrei,
unde capcanele nu lipsesc; fiindca el,
maestrul, a parcurs de-acum drumul si �l poate arata si altora.

�n secolul al Xl-lea, Milarepa (�Mila cel cu roba de bumbac", numit UNI felfiindca
practica yoga caldurii interne �n sihastria lui himalayana tara sapuna alte
vesminte) va fi modelul generatiilor de pustnici si de calugari sipatronul
puternicei ramuri de Kargyud-pa, scoala �nvataturii transmise.
Ascet capabil de cele mai aspre mortificari ale trupului, magician cu
puterimiraculoase, maestru a sute de discipoli, foarte mare poet si �ntelept �
viata lui Milarepa este povestita �n ceea ce a devenit o lucrare clasica
aliteraturii universale; el �nsusi si-a narat viata �n fata discipolului sau
Retchung: portretul acestei fiinte omenesti hotar�te sa �nvinga puteriledemonilor
interiori si sa mearga dincolo de dincolo ram�ne un exempludeosebit ce dovedeste
�nca o data ca aventura interioara nu se despartecu nimic de existenta si
reprezinta suprema aventura de trait, aici si acum.
Cartea de fata nefiind consacrata dec�t tehnicilor de meditatie, iata
primele r�nduri ale povestirii lui Milarepa despre cea dint�i experienta a sade
pustnic �ntr-o pestera:
�... am cautat confortul corpului �n pozitia ghemuit, care aduna cele cinci
vetre interioare. Am cautat seninatatea spiritului prin conditia propriei
mele eliberari ce pune stap�nire pe imaginatie. Dupa care am intrat �n
meditatie, �ndata caldura interioara a �nceput sa ma invadeze. Apoi a
trecut un an.
Am avut atunci dorinta sa merg sa recunosc tinutul si sa iau aer. M-ampregatit sa
ies. Dar mi-am amintit legam�ntul de odinioara si mi-am
adresat mie �nsumi loviturile de bici ale acestui c�nt:
O, incarcane a lui Marpa Port-Sceptru. Binecuv�nteaza cersetorul, pentruca el sa-si
sav�rseasca retragerea �n pustie. Milarepa, o, superbulc, nu aidec�t propriile tale
sfaturi. Si nu ai pe nimeni care sa-ti vorbeasca
prieteneste. Priveste. Valea dorintelor este o vale desarta. Alunga-tim�hnirea.
Obiectul dorintelor tale e nalucire. Nu-ti distrage spiritul, nu-1distrage, ci
ram�i unde esti. Daca �l distragi, �ti vei aminti toate chinurile.
Nu-1 clatina, nu-1 clatina, si �ntareste-ti spiritul. Daca sovai, meditatia tava fi
luata de v�nt. Nu pleca, nu pleca; ci ncsocoteste-ti patul de odihna.
Daca pleci, piciorul ti se va poticni de o piatra. Nu adormi, nu adormi;
cimediteaza. Daca adormi, cele cinci otravuri ale coruptiei te vor coplesi.
Biciuindu-ma astfel, am meditat fara sa mai deosebesc ziua de noapte.
Cresteam �n sfintenie si astfel trecura �nca trei ani."
Cu multi ani mai t�rziu si Ia capatul unui drum lung, iata testamentul sau,
pe care 1-a c�ntat �nainte de a muri:
�Salut talmaciului Marpa.Sa ma binecuv�nteze ca sa evit controversa.
Medit�nd bl�ndetea si mila.Am uitat deosebirea dintre mine si ceilalti.
Medit�nd lama al meu pe culmea sufletului meu,Am uitat de aceia care
comanda prin influenta.
Medit�nd Ydamul meu �n acelasi timp.Am uitat lumea grosolana a
simturilor.
Medit�nd formulele traditiei orale,Am uitat cartile de dialectica.
Pastr�nd stiinta celui de r�nd,Am uitat iluziile ignorantei.
Medit�nd alcatuirea celor Trei Corpuri �n Sine,Am uitat sa visez la speranta
si la teama.
Medit�nd viata aceasta si lumea de dincolo,Am uitat spaima nasterii si a
mortii.
Gust�nd bucuriile singuratatii.Am uitat parerea fratilor si prietenilor mei.
Compun�nd versuri pentru descendenta.Am uitat sa iau parte la polemicile
de doctrina.
Medit�nd ceea ce nu are nici �nceput, nici negatie, nici loc.Am neglijat
toate formele de conventii.
Examin�nd corpul nirvanic al aparentelor,Am omis sa meditez creatiile
spiritului.
Dispretuind fara prefacatorie discursul.Am uitat folosinta ipocriziei.
Aleg�nd corpul si limbajul celor umili.Am uitat dispretul si aroganta
personajelor importante.
Fac�nd din corpul meu propria mea manastire.Am uitat manastirea
orasului.
Adopt�nd spiritul fara litera.Am uitat sa disec cuvintele."
Fiindca nu putem intra aici �n subtilitatile si profunzimile budismului tantric
tibetan, se cuvine sa precizam �nca o data importanta maestrului �n
aceasta Cale. si ne vom margini sa precizam unele indicatii practice utile
pentru �ntelegerea spiritului de meditatie. Indicatii ce merg �n directia
efortului facut de unii lama exilati pentru a adapta mesajul lor catre
Occident, precum Sogyal Rinpochc care, vorbindu-ne despre anumite
efecte ale meditatiei tibetane, a spus:

�Inima nu se poate schimba dec�t prin sentimentul intens al

precaritatii conditiei noastre. Nu este vorba aici de a adopta o
experienta �tibeuma�, ci de a o realiza pe a ta proprie. Dupa
noaptea �ntunecata vin zorile. Atunci c�nd totul se topeste si
devine ireal, trebuie numai sa accepti si sa lasi lucrurile �n voialor.
Toate problemele noastre vin din dorinta de a apuca; meditatiaeste mijlocul de a ne
dezv�ta de tendintele de a voi sa prindem.
Las�ndu-ne �n voia lucrurilor, o fireasca senzatie de spatiu urca �nnoi; asta
�nseamna meditatia. A lasa din m�na, a vrea sa apucisunt doua atitudini ale
mentalului; acest mental care, atunci c�nd
�l uitam, este �n chip at�t de stralucit, �n chip at�t de savant
artificial si �nselator. Meditatia este calca simplitatii, a
deschiderii, a justetei, pe care o �nt�lneste mentalul. Ea se
serveste de mental ca sa domoleasca mentalul.
Baza practicarii meditatiei este relaxarea. In primul r�nd este
important sa ne instalam confortabil, pentru ca g�ndurile si
sentimentele sa se linisteasca. Nu trebuie sa ajungi nicaieri, nutrebuie sa
�ndeplinesti nimic, asa ca lasa-te �n voia lucrurilor.
Uita orice idee primita, uita chiar ca esti pe cale de a medita.
Ram�i nemiscat si respira cum se nimereste, �n chip firesc.
C�t despre mental, nu e vorba sa-t� suprimi g�ndurile ori sa Ieretii, ci
dimpotriva, sa le lasi sa treaca, fara a te lasa pe tinedistras ori sedus de ele.
Nu �ncerca sa le influentezi. Daca esti pecale de a visa ori a te g�ndi... ei bine,
viseaza, g�ndeste-te. pur sisimplu. Daca nu adaugi altele noi, g�ndurile vor trece
de la sine."

Regulile meditatiei

Sa ajungi la tranchilitatea corpului si a spiritului, �n tacere si

singuratate, acesta este scopul primordial al discipolului1 care se

conformeaza mai �nt�i regulilor unui mare maestru al traditiei

tibetane, Tilopa:

.
sa nu g�ndesti;

.
sa nu analizezi;

.
sa nu reflectezi;

.
sa-ti pastrezi spiritul �n starea lui fireasca.
Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceastarealizare.
Respectiva concentrare unica este �mpartita, �n general, �n douatipuri de practici:
acelea care nu implica respiratia ritmata si acelea care oimplica.

1. Concentrarea cu respiratie libera

Pentru aceasta prima etapa a practicarii concentratiei, maestriirecomanda �n
general sa se foloseasca un obiect simplu, o

pietricica, flacara unei lum�nari , extremitatea rosiatica a unui

betisor de tam�ie care arde sau orice alt obiect de mici

dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne �n mediul din jur.

Dupa ce �i adreseaza o rugaciune maestrului sau si �i implora
afluxul de haruri, discipolul �si concentreaza spiritul asupra

obiectului si �si fixeaza g�ndirea, �mpiedic�nd-o sa vagabondeze.

Nu se identifica cu obiectul ei, adopt�nd postura corecta, �l priveste si

lasadeoparte orice activitate fizica si mentala. C�nd spiritul este agitat denavala
g�ndurilor, se recomanda sa practice meditatia �ntr-un Ioc �nchis,
sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva, spiritul este indolent, atunci e maibine sa
mediteze �n aer liber, pe un loc ridicat de pe care sa poata vedeadeparte ca sa
stimuleze energia.

Dupa ce a experimentat cu succes aceasta prima metoda de concentrare,

discipolul abordeaza tripla contemplatie a corpului, a cuv�ntului si a
spiritului lui Buddha, simbolizate de o imagine a lui Buddha, de o mantra si
un punct luminos.

2. Concentrarea cu respiratie ritmata

Aceste tehnici au o importanta capitala fiindca deschid poartastap�nirii perfecte a
respiratiei, care doar ea �i �ngaduie ascetului
sa atinga cele mai �nalte stari extatice. Stap�nirea suflului se dezvolta�n paralel
cu stap�nirea g�ndirii, fiindca exista o legatura profunda �ntrecele doua functii.
Oricine �si poate da seama; este de ajuns sa schimbiritmul respirator, pentru a
schimba si regiunea mentala. Reprezinta una
dintre tehnicile practicate �n cursul meditatiei pentru a alungaformarea g�ndurilor
si a amintirilor care �mpiedica concentrarea.

Dupa ce si-a aranjat postura, meditantul se concentreaza asuprainspiratiei si

expiratiei suflului, ritm�ndu-le. Miscarea se poate
efectua �n doi timpi: inspiratie-expiratie, sau �n patru timpi:
inspiratie-respiratie-expiratie-vid.
Metoda cea mai simpla consta �n a numara ritmic, las�ndu-te
absorbit cu totul de ritm. Trebuie de asemenea sa urmaresti aerul
�n calatoria lui prin corp. Fiece miscare sa fie lenta si
imperceptibila.

Practic�nd aceste tehnici, discipolul capata constiinta si totodata stap�nirea

corpului si a spiritului. El se pregateste pentru practicarea
concentrarii asa cum o definea Tilopa.

3.Concentrarea fara obiect

Cele trei metode care urmeaza �ti permit sa stap�nesti fluxul

g�ndirii automate si sa te desprinzi de ea pentru a cunoaste
extazul.

1. Sa tai radacina g�ndirii

Inainte de toate, se cuvine sa ai constiinta ritmului g�ndirii ce nestrabate �ntr-o
infinita succesiune de elanuri si ne �mpiedica sarealizam vacuitatea fundamentala a
propriului nostru spirit. O
data ce constiinta aceasta e clara, trebuie, �nca de la �nceputulmeditatiei, sa
�ntrerupi orice g�nd, imediat ce a dat navala.

Metoda se numeste �metoda de taiere a radacinii".

2. Sa nu reactionezi la g�nduri
Metoda aceasta nu �ncearca sa suprime obiectul, ci pur si simplusa te faca
indiferent si neutru la derularea g�ndirii. Meditantul nualimenteaza g�ndurile ce
se produc In el, le lasa cu indiferenta sacurga, de parca ar fi vorba de lucruri
straine lui �nsusi. Fara sa
faca efortul de a le opri, meditantul se disociaza de fluxul lorcontinuu si nu le
mai acorda nici o atentie.

3. Sa ajungi la starea fireasca a spiritului

Aceasta metoda este a echilibrului perfect, care �i �ngaduie
spiritului sa-si regaseasca starea nemurdarita. Meditantul nu
trebuie nici sa-si �ncordeze, nici sa-si relaxeze spiritul, �n starea
aceasta care evita orice extrema, deci oboseala, �ncordarea si
relaxarea, meditantul �si pastreaza spiritul desprins de idei,�n
perfecta contemplatie. Atitudinea lui fata de viziunile ce se
produc atunci este aceeasi, si nu se fixeaza asupra lor, nu
�ncearca sa le dea deoparte, ram�ne pur si simplu �n starea de
concentrare, fara sa se ataseze �n nici un fel de fenomenele ce se
produc.

Iata acum regulile traditionale privind meditatia, asa cum le preda

Sanctitatea sa al XlV-lea Dalai-Lama.

Cele cinci obstacole

1. Lenea care te descurajeaza de practicarea meditatiei.

2. Uitarea obiectului meditatiei prin slabiciunea memoriei.
3. Delasarea. Desi nu uiti obiectul, spiritul e dominat de delasaresi �mprastiere.
4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patruleaobstacol este
cazul meditantului care stie ca mentalul sau este
dominat de delasare si �mprastiere, dar nu face nici un efort
pentru a dezvolta factorii opusi si a suprima obstacolul.
5. Se �nt�mpla uneori ca, dupa ce ai facut efortul necesar pentru
combaterea obstacolului si ai izbutit sa produci factorii opusi, sacontinui efortul
atunci c�nd nu mai e nevoie.
C�ta vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate, nupoti concentrarea. Pentru a
antrena mentalul si a-i
�ngadui sa-si atinga scopul se folosesc cele opt dharme
care se opun obstacolelor si le neutralizeaza. Cele opt
dharme sunt:

.
Credinta

.
Hotar�rea -se �mpotriveste lenei mentale

.
Energia

.
Vointa

.
Amintirea obiectului � se �mpotriveste uitarii.

.
Inteligenta vigilenta � se �mpotriveste delasarii si

�mprastierii

.
Reactia imediata de cum apare distragerea.

.
Destinderea si ecriianimitavea.

Cele noua etape ale meditatiei

1. In primul stadiu, mentalul �nceteaza sa mai fie afectat de

obiectele exterioare. Se stabileste asupra obiectului meditatiei.
2. Curentul fortei mentale se �ngradeste si se regularizeaza.
Mentalul este constr�ns sa revina asupra obiectului, se fixeaza,
dar pentru scurt timp.
3. Dob�ndeste capacitatea de a readuce mentalul asupra
obiectului �ndata ce intervine o distragere.
4. Mentalul se dezvolta si �n acelasi timp se limiteaza exact laforma obiectului,
5. Mentalul constata rezultatele proaste ale distragerilor si alepasiunilor. El �si
da scama de avantajele concentrarii si se
disciplineaza.
6. Mentalul se linisteste. Sentimentele opuse concentrarii se
atenueaza. Mentalul manifesta �nca atractie pentru obiectele
simturilor, dar c�nd se iveste o dificultate meditantul este capabilsa o
depaseasca!
7. Pacificarea si purificarea subtile ale mentalului.
8. Fluxul mentalului curge �n mod regulat, din ce �n ce mai denssi unificat, catre
obiect.
Cele sase forte

1. Sa asculti �nvatatura unui maestru. Sa citesti textele despremetoda de urmat

pentru a fixa mentalul. Astfel se dezvolta primaforta.
2. Forta unui g�nd repetat stabileste mentalul asupra caii de
concentrare.
3. Forta amintirii aduce �napoi mentalul distras si �l fixeaza dinnou asupra
obiectului meditatiei.
4. Inteligenta vigilenta �ngaduie sa se vada prostul rezultat al
pasiunilor si excelentele roade ale meditatiei. Aceasta suscita
bucuria de a medita.
5. Puritatea energiei prezerva de pasiuni mentalul.
6. �Forta obisnuintei" este relatia fireasca si completa dintremental si
concentrare. Efortul atentiei mentalului a devenit inutil.
Cele patru activitati mentale

l. Intensitatea si convergenta. Prin intermediul acestei

activitati,mentalul patrunde �n obiect.
2. Concentrarea discontinua.Aceasta activitate readuce mentalul
asuprii obiectului.
3. Concentrarea regulata gratie efortului.
4. Concentrarea spontana. Mentalul ram�ne fixat asupra
obiectului, tarat fara nici un efort.
Cele zece etape succesive ale concentrarii

Dupa cum am spus, prima forta rezulta din audierea cuvintelor unui
maestru, ea orienteaza mentalul spre studiul concentrarii; �mpiedica
mentalul sa se �ndeparteze si �l readuce asupra obiectului, �ndata ce
mentalul �ncepe sa se stabileasca asupra obiectului, ajungi la prima etapa.

1. Mentalul nu ram�ne mult timp asupra obiectului. G�ndurile

navalesc si se revarsa ca apa unei cascade. Pare ca un adevarat val deg�nduri
t�sneste pe neasteptate. In realitate, totdeauna a fost vorba
despre asa ceva, dar acest val de g�nduri nu aparuse niciodata �n
constiinta, fiindca p�na acum privirea nu se �ntorsese spre �nauntru. Acum,
folosind memoria si inteligenta vigilenta, mentalul se �ntoarce si-s� aruncaprofund
privirea �n el �nsusi, de aceea apar toate aceste g�nduri.
Experienta este comparabila cu aceea a unui om distrat, �necat �ntr-o
multime si care, deodata, capata constiinta a tot ceea ce �l �nconjoara.
Mentalul �ncepe sa priveasca, sa cunoasca si sa claseze diversitatea deg�nduri pe
care le arbilreaza. Descoperirea aceasta nu e o greseala, ci oexperienta fireasca.

Pe �ntreaga durata a respectivei etape se foloseste cea de-a douaforta, reflectia,

pentru a readuce si a restabili fara �ncetare
mentalul asupra obiectului meditatiei. Atunci c�nd mentalul este
mentinut astfel un timp, se ajunge la a doua etapa.

2. G�ndurile care apar din c�nd �n c�nd pricinuiesc un

deranjament, dar �ncetul cu �ncetul dispar si �ncepatorul �si
realizeaza pentru prima oara oprirea g�ndurilor. Aici apar doua
greseli: delasarea si �mprastierca. Cu toata hotar�rea trebuie sa
readuci mentalul si sa-I fixezi din nou asupra obiectului, Imediat ce aireusit,
obtii prima activitate mentala; intensitatea si converienta. Totusi
mentalul continua sa se lase distras, asa �nc�t trebuie sa reintri �n posesialui si
sa-l fixezi din nou asupra obiectului; folosesti pentru asta cea de-a
treia forta, amintirea, si abordezi astfel a treia etapa.
3.In cursul acestei a treia etape, mentalul �nca �nt�mpina delasarea
si�mprastierea. Uneori, energia �i lipseste si el se descurajeaza foarte multde a
treia forta, memoria, �l obligi sa se �ntoarca la obuviu.
Cea de a treia forta �ngaduie si delimitarea exacta a c�mpuluimentalului c�nd el
cauta sa se rataceasca asupra altor obiecte.

Accezi la a patra etapa.

4.In timpul concentrarii, g�ndurile si pasiunile apar �n mod

repetat,fiindca meditantul nu cunoaste �nca prostul rezultat
produs de aceste perturbari; el ignora p�na si roadele pure aleconcentrarii.
Inteligenta vigilenta, care este cea de a patra forta,
�i permite medilantului sa remarce aceste greseli, sa le
recunoasca si sa le �nlature. Daca de fiece data c�nd se mai ridica un
g�nd �l �ntrerupem imediat, mentalul se stabileste, �n sf�rsit, cu fermitateasupra
obiectului sau. Ajungi la a cincea etapa.

5. Uneori mentalul �ncearca un sentiment de insatisfactie cu

privire la concentrare, iar acest sentiment declanseaza
�mprastierea, dar oblig�nd mentalul sa treaca de respectivul
obstacol ajungem la a sasea etapa.
6. Acum greselile si pasiunile au disparut, dar trebuie sa ram�i lap�nda, fiindca
ele pot reaparea, Daca se manifesta vreo gresealasau vreo pasiune, apare pentru
meditant prilejul de a-si evaluaforta trezirii constiintei pe care inteligenta
vigilenta a suscitat-o�n el; oricare ar fi pasiunea ce se manifesta, cupiditate sau

desfr�u, gratie trezirii constiintei va putea sa se debaraseze derespectiva pasiune

si totodata energia lui devine destul de
sustinuta. Aceasta e clipa ajungerii la a saptea etapa.
7. De la a doua si p�na la a saptea etapa, desi a obtinut cel putin �ntr-oanumita
masura concentrarea iar mentalul �i este stabilit asupra
proiectului sau, meditantul nu se afla la adapost de delasare si de
�mpr�stiere. Chiar dupa lungi intervale, aceste distrageri se pot �nca
produce si pot �ntrerupe meditatia. Concentrarea se reinstaleaza cu
ajutorul celei de a treia forte, amintirea. Forta �n cauza se aplica
de la a treia si p�na la a saptea etapa.
A treia si a patra forta, inteligenta vigilenta, neutralizeaza
�mprastierea. Cea de a cincea forta, energia mentala,
neutralizeaza delasarea. O data cele doua obstacole suprimate,
concentrarea devine aidoma unui curent regulat ne�ntrerupt si se
ajunge la a opta etapa.

8. �n cursul acestei a opta etape, trebuie totdeauna sa-ti continuiefortul, cu

grija si perseverenta, ceea ce va permite distrugereadefinitiva a delasarii si
�mprastierii, care nu mai pot �ntrerupe
meditatia. Acum concentrarea nu mai este supusa nici unei perturbari siobtii cea de
a treia activitate mentala, concentrarea regulata; totusi efortuleste �nca necesar
si va ram�ne astfel p�na la aparitia celei de a saseaforte, puterea obisnuintei,
�ncep�nd din acest moment, c�nd putereaobisnuintei a intrat �n joc, obiectul
meditatiei este foarte limpede, mentalulse concentreaza fara efort, el ram�ne
stabil fara a mai fi nevoie sa utilizezi
amintirea si nici inteligenta vigilenta. Ai ajuns la a noua etapa.
9. Mentalul ram�ne atunci �ntr-o stare de egalitate stabila fara afi comparabila cu
starea de spirit a cuiva care, hotar�nd sa reciteun text religios pe care �l
cunoaste bine, �si �ncepe recitarea dar lamijlocul textului intervine ceva ce �i
distrage spiritul. Totusi, prinputerea obisnuitei, recitarea continua de la sine,
fara greseala,
nici �ntrerupere.
10. La fel se �nt�mpla atunci c�nd mentalul este ferm fixat asupra
obiectului meditatiei; el ram�ne imobil, fara a fi accesat nu folosesti
amintirea nici inteligenta vigilenta; satnadhi-ul continua de la sine prinpropria
lui forta si poate continua timp foarte �ndelungat � este cea de apatra activitate
mentala: concentrarea spontana.
Aceasta ultima etapa deschide adevaratele porti ale misticii tibetane sipoarta
meditatia spre vacuitate si Universul infinit care ea le cuprinde.
Guru-ul Chogyam Trungpa, care preda �n Statele Unite ne aminteste ca nu
trebuie sa presupui �ca exista vreo doctrina secreta... �n tot ceea ce serefera la
�nvatatura nu exista nimic ascuns; ea e totdeauna deschisa, �n
realitate este chiar p�na �ntr-at�ta deschisa, simpla, obisnuita �nc�t,
oricare ar fi caracterul personal al unui individ,el e continut �n ea...
prinlucrurile simple si directe, prin lucrurile obisnuite din conduita si
cientalitatea lui, ajunge oricine la realizarea starii de trezire".
Calea Diamantului: Vajrayana

Dar aceasta asertiune privind �nesecretul" doctrinelor tibetane trebuie

modulata �n privinta practicilor tantrice ale Vujrayanei (CaleaDiamantului),
fiindca fara supravegherea unui adevarat maestru ele sunt�n miscare energii
necontrolabile. Nu vom spune deci aici dec�t c�teva
cuvinte despre asta. Termenul vajra ar reprezenta o substanta at�t detare, �nc�t
nimic n-ar putea-o iiiia; discipolul care a ajuns la o realizare pecare nimic nu o
poate afecta si a devenit o fiinta de vajra si a realizat un
corp de vajra. Toti Buddha si Hndhisattva sunt numiti Vajra-Dhamas,
Detinatori ai Vajrei.
Totdeauna este necesara o initiere si ea se practica �n toate scolilee
tibetane de fiece data c�nd un lama trebuie sa le comunice Discipolilor lui

o �nima irhnica si sa-i faca sa acceada la un nou nivel de constiinta le

vorbeste de patru initieri majore:
�1. Transmiterea Puterii Vasului, care purifica trupul de
obstacolele karmice si de obstructiile canalelor psihice,
autorizeaza vizualizarea zeitatilor si, asemeni celorlalte trei
niveluri, duce la anumite rezultate ce nu pot fi dezvaluite.

2. Transmiterea secreta a Puterii, care purifica cuv�ntul, permitecirculatia

suflului vital (cf. Chi sau Ki din chineza), creste puterilecuv�ntului astfel �nc�t
mantrete pot fi folosite eficient si duce laanumite alte rezultate.
3.Transmiterea Puterii Divinei Cunoasteri, care purifica spiritul,
permite practici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) si ducela anumite alte
rezultate.
4. Transmiterea Puterii Ultime, care duce la recunoasterea
esentei veritabile a spiritului; de acum �nainte, simbolurile pot fitranscense iar
identitatea dintre subiect si obiect resimtita prinexperienta directa. Ea
autorizeaza practicarea de Ati-yoga si arerezultate mistice profunde."
Primele trei desfac nodurile relativitatii, �n timp ce a
patra tine de domeniul metafizicii absolute.

�Putem considera ca fiecare initiere aduce patru tipuri de

beneficii:

1. purificarea �ntunecimilor;
2. conferirea puterii;
3. permiterea accesului la un corpus de �nvatatura si de practica;
4. autorizarea data adeptului de a se adresa �n particular
anumitor zeitati ale mandatei.
Riturile de initiere prezinta unice diferente minore �n conformitatecu ramurile
Vajrayanei; zeitatile personific�nd fortele Universuluipot avea forme si nume
diferite, dar toti initiatii au constiintaidentitatii lor reale."
Ce este �nsa mandatai -Mandala

Fiecare adept primeste de la guru-ul sau o divinitate tutelara; o initiere

�idezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupra
carora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat�ntr-o
mandala, pictata pe o tanka sau rulou de p�nza. Tankax tibetane
sunt celebre prin bogatia iconografiei lor care dezvaluie proiectiaomeneasca a
nenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati
pasnice sau iritate si toate clasele de Buddha. O data cu mandata,
maestrul transmite si un text sacru, suport de meditatie, mantra
corespunz�nd divinitatii, si care va trebui sa fie repetata (numar�ndu-secu
ajutorul unui sirag de 108bile,si marere (gesturi simbolice ale m�inilor)
utile; printr-o lunga contemplare a figurilor, formelor si culorilor mandalei,
discipolul se va putea topi �n arhetipul care �i va fi fost astfel ales. Procesul
vizualizarii acestei structuri, asa cum ne este descris de Daniel Odicre,
care a fost initiat de marele �ntelept Khempo Kalo Rinpoche este
urmatorul:
Orice creare da mandala de catre meditare �ncepe cu realizarea vidului.
Vidul este matricea mandalei, si �n el se �ntoarce meditantul atunci c�nd
opereaza �n sine disolutia oricarei imagini. Structurile mandalei si
divinitatile ce locuiesc �n ea nu au deci existenta proprie. Iesite din vid, ele
se �ntorc �ntotdeauna acolo.

Procesul crearii si al iluminarii mandalei. care culmineaza �n clara

lumina, este descris �n meditatia consacrata lui Chenrezig.

Mandata este locul privilegiat, axa universului mental si fizic unde discipolul
realizeaza vidul. Cre�nd iconografia proprie fiecarei mandale,
medilantul experimenteaza vacuitatea oricarei creatii si devine la r�ndu-icreator
al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucruse datoreaza
faptului ca structura ei este o dubla frontiera. Ea �l izoleazape discipol de orice
intruziune si �l purifica prin foc de orice legatura culumea fenomenelor.

Structura unei mandale

Pornind din afara catre centru, mandata este construita dupa cum
urmeaza:

1. Primul cerc simbolizeaza flacarile a cinci culori

diferite. Aceasta bariera de foc interzice patrunderea neinitiatului
�nauntrul mandalei, �nsa arde si toate impuritatile, toate formatiunile
mentale si fizice ale celui care �nainteaza spre inima mandalei unde �si
auresedinta divinitatile.

2. Al doilea cerc simbolizeaza, prin prezenta vajrei,

instrumentul ritual care alcatuieste, alaturi de clopot,
universul iluminarii, centura de diamant si-i da
discipolului puterea iluminatoare care �l va puteaconduce la vacuitate atunci c�nd
va fi patruns �n inima siva fi devenit o divinitate el �nsusi.
3. Al treilea cerc, propriu mandalei reprezent�nd divinitatile
m�niate, este acela al celor opt cimitire care simbolizeaza celeopt forme de
constiinta: mirosul, vazul, pipaitul, auzul, gustul,
inteligenta, constiinta individuala, alotstiinta. Trec�nd de al treilea
cerc, meditantul abandoneaza toate perceptiile, �n general orice constiintalegata
de lumea fenomenelor.

4. Al patrulea cerc, acela al coroanei de lotus, simbolizeaza iinuuninii

dezvoltare a tuturor fortelor iluminatorii ce �ngaduie realizarea vucuililii,
El simbolizeaza puritatea absoluta a constiintei. O data cele patrubariere
depasite, discipolul ajunge �n prezenta mandalei propriuzise,
care pluteste �n mijlocul unui spatiu pur.

5. Palatul unde �si au resedinta divinitatile este simbolizat de

constructia rectangulara, patrata, cu patru porti pazite de patrudragoni. In jurul
peretilor figureaza adesea reprezentari ale celor optsemne benefice care garanteaza
succesul spiritului ce patrunde �n inimaedificiului.
6. Inima propriu-zisa a mandalei unde apare divinitatea tutelara adiscipolului
aleasa de catre guru �n cursul initierii. �n Tibet, o
asemenea forma de meditatie este cunoscuta sub numele de �Eliberare
prin vaz."
Conform teoriilor lui C.G. Jung, am putea considera mandala drept o
reprezentare a psihismului �n totalitatea lui, unific�nd �n desenul si
coloritul lui fortele ascendente si contrare, creatoare si distrugatoare
alepersonalitatii.
Se mai spune ca trupul omenesc contine o mandala, estechiar asa ceva: �O fiinta
necorporala este ascunsa �n
corp; acela care are constiinta prezentei ei este eliberat"
(Doha de Saraha).

Corpul este �suportul fizic al fulguratiei divine" (Tucci), receptaculul

fortelor cosmice particulare ce-l locuiesc. Viata psihica si fizica a
individului o reflecta pe aceea a Universului. In timpul meditatiei,
mandalaexterioara se transfera la mandata interioara a corpului si aici si-ar
gasicorespondente, mai ales la nivelul chakrelor Tantrei.
De altfel tibetanii asaza pe primul plan chakrele superioare pornind de lap�ntec si
nu insista asupra lui Kundalini. Lotusul de foc al buricului esteconsiderat, ca si
�n tantrismul hindus, drept locul fazei cruciale a
transformarii energiilor. Cinci Buddha senini, uniti cu partenera lor
�ntelepciunea, sunt agregai al forma tiikir impulsive si vor fii
reprezentatiocup�nd c�mpul de energie al inimii; sunt cei cinci Jinas (Cuceritori)
� ei
simbolizeaza �ntelegerea emotiilor noastre aberante. Astfel, m�nia este oemotie
puternica, Vajrapani, care personifica Energia puternica ce trebuiesa o consumam �n
practicarea meditatiei; �n starea de m�nie, energiaaceasta este deturnata de la
scopul sau, rasucita.
Cele cinci otravuri: ignoranta, m�nia, orgoliul, pasiuneasi r�vnirea �si gasesc
deci contrariile �n: cunoastere,
energia pozitiva, simplitate, seninatate si compasiune.
Cele cinci otravuri: ignoranta, m�nia, orgoliul, pasiuneasi r�vnirea �si gasesc
deci contrariile �n: cunoastere,
energia pozitiva, simplitate, seninatate si compasiune.
Pe parcursul lucrului cu mandata, discipolul trece prin diferite etape:

o
vizualizarea zeitatilor �n afara lui �nsusi;
o
vizualizarea zeitatilor ca fiind identice lui �nsusi;
o
recunoasterea puterii arhetipale a imaginilor, care se ridica din
nedualitate;

o
realizarea unicei realitati �nnascute;
o
intrarea �n Sunyata, Vacuitatea care sub�ntinde toate formele;
o
�ntoarcerea la compasiunea universala.
Exista si alte grade, care sunt roadele (Ati-yoga) aceste practici ram�nmisterioase
neinitiatilor.
Conform calugarului T. Y. Dokan, �gratie cxercitiilor psihofiziologice
alesistemului Yoga tantric, initiatul va ajunge la o constiinta experimentala
atuturor potentialitati -lor corpului sau propriu, se va percepe pe sine �nsusica
fiind constituit din cinci Seminte suprapuse sau �ntrepatrunz�ndu-se,
fecund�ndu-se unele pe altele, de o concentrare si o intensitate si �n
acelasi timp de o subtilitate cresc�nd p�na �n punctul central al fiintei,
care este vid, adica neconditionat. Aceste seminte sau kosas sunt
urmatoarele, dinspre afara spre �nauntru: anna-maya-kosa, ceamai din afara si
materialmente cea mai densa, alcatuita din vsara
prana-maya-koaa, corpul hranit prin suflu (prana); mano-mayakosa,
corp g�nditor si alcatuit din g�ndire; �n sf�rsit vijnana-mayakosa,
�nvelisul cel mai dinauntru si cel mai subtil, singurul pe care�l trezeste si �l
face constient meditatia, ce �i permite sa le
iradieze, sa le purifice si sa le �nsufleteasca pe toate celelalte; eldevine atunci
Corpul supremei beatitudini cosmice, al constiinteiuniversale; ananda-maya-kosa,
care nu este cu adevarat cunoscutdec�t c�nd atingem cele mai �nalte culmi ale
meditatiei si nu ealtul dec�t Sambfwxa-kaya, Corpul de Extaz al budismului."

Venerabilul lama Kunzang Dorjc ne spune ca �Sambhoga-kaya acoperadistanta care

desparte numeroasele stari aparent contradictorii, diferiteleniveluri de constiinta
si formele de existenta, ultimul si cel conventional.
Este un punct absolut unic, care uneste dar nu desparte. El exprima o
legatura esentiala, fara ca pentru asta sa diferentieze si nici sa
individualizeze lucrurile sau sa pretinda ca exista diferente de eliminat.
Sambhoga-kaya nu este un mediu subtil unde toate entitatile ar fi �n
suspensie. Sunt mai degraba entitatile �nsele, care se ofera si se dezvaluiepe
deplin unei fiinte constiente de caracterul lor comun, acela de Sunya".
Sunyata -este o sfidare aruncata dorintei permanente a fiintei de a
conceptualiza, a clasa, a discrimina. Ea �i refuza scuza ca e pierduta �ntr-unsomn
de fascinatie sau de constiinta limitata. Ea �i anuleaza fiintei orice
baza a pasiunilor sale cele mai constr�ngatoare si a temerilor sale celemai
poruncitoare. Ego-ul omului intra �n alerta �n fata unui adversar at�tde nemilos si
declara ca nu e vorba dec�t de o legitima �teama de vid".
Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva, cu �un vid", Sunyata nueste nimic.
Nimic care sa aiba proprietati precise, care sa poata fi posedat,
sa se �nteleaga ori sa se realizeze. Si cea mai mare imprudenta a ei estesa-i spuna
fiintei ca nici aceasta din urma nu e nimic. Totusi doctrina
Sunyatei nu trebuie considerata ca o insulta adresata fiintei sau o
sinistratendinta de a o �mputina, pe ea sau lumea ei. Rezulta din
respectivadoctrina ca fiinta, spiritul sau si obiectele carora ea le acorda atentie
sunttot at�tea expresii ale unui c�mp de posibilitati de o bogatie nemarginita.
Sa afirmi ca anumite lucruri exista sau ca poseda un Sine unic si
independent sau o esenta care fac din ele exclusiv ceea ce se pretinde ca
sunt �nseamna doar sa te lansezi �ntr-un proces de selectie ori de
stipulare.
Prin opozitie cu acest demers este posibil sa specifici un nivel de
constiintafoarte exact ce trebuie atins, ca si lumea careia fiinta trebuie sa-i
simti
natura si �ntinderea. O data ce fiinta a realizat aceasta lucrare, si lumea
aparenta devine pentru ca �realitatea ultima" si nu mai exista
potentialitati ascunse sau �nca nerealizate. Daca nu, lumea nu este altcevadec�t un
infern �n mijlocul Paradisului.
Din nefericire, nici o explicatie nu poate face ca asa ceva sa se simta, �nsaarta
tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovedeste.
Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-si reduca lumea la un ansamblu deelemente
solide sau fragile. Sumbhoga-kaya, miscare corecta, e perfectfluida, Sunyata incita
fiinta sa aleaga libertatea mai cur�nd dec�t sa cada�nlr-o capcana.
Daca toate frontierele si distantele sunt Sunya, rezulta pentru fiinta caUnitatea
se afla la �ndem�na ei si ca nu mai trebuie sa accepte o
despartire ce-i este impusa. Gratie actiunii ei pline de compasiune,
Sambhoga-kuya reconforteaza fiinta izolata �ntr-�nsa, dezvaluindu-i
unitatea Universului. Sunyata neaga nevoia de a face, de a realiza sauexistenta
unei fiinte independente care actioneaza �n interesul ei. Fara aface si nici a
schimba indiferent ce, lumina lui $atnbh(ga-kaya reveleazaca ultimul si obisnuitul
sunt doar una.
Dar ce mult drum de strabatut pentru a ajunge la o viziune clara!
�La fel cum de pe suprafata unei mari limpezi Se av�nta deodata un peste,
Tot asa din Vidul absolut si din Claritate, Iese p�nza Iluziei miraculoase.
Sa ai puterea de �ntelegere, asta �nseamna Nirvana;
Si ca sa ajunga la aceasta putere de �ntelegere,Discipolul a luptat."

De meditat

Astfel trebuie sa �naintati, cu un mers foarte �ncet si impasibil, dar care

secontinua pas cu pas, demn, cum �nainteaza �n elefant �n jungla. (ChogyamTrungpa)
Un om bogat care �si foloseste bogatiile fara a fi legat de ele, care ram�nedeparte
de pasiuni, acest om este cu adevarat demn sa posede bogatii sirenume. Dar un
calugar care nu are dec�t robe, facute din c�rpe cusuteuna de alta, daca acest
calugar se ataseaza de robele lui este impur, siBuddha nu-i va acorda nici o
�ngaduinta.(Al XW-lea Dalai-Lama)
C�nd spiritul este lasat �n conditia sa primordiala nemodificata. Stiinta
straluceste. C�nd aceasta conditie este mentinuta, comparabila �n calmulei cu apa
egala a unui r�u pasnic, Stiinta este atinsa �n plenitudinea ei.
(Milarepa)
Cararea este unica pentru toti, mijlocul de atingere a scopului se schimbacu
fiecare pelerin.
Nu-ti lasa simturile sa faca din tine un teren de joc. Ti-ai acordat oare fiintala
diapazonul marii suferinte a omenirii, o, candidat la lumina?(Tezaur
Pretios)

Cel care merge �ncet va ajunge repede. (Milarepa)

Cea mai mare greseala de evitat este ignoranta.
Pentru a domina acest dusman este necesara �ntelepciunea.
Cea mai buna metoda pentru a o dob�ndi ram�ne efortul fara
slabiciune. (Tezaur Pretios)

Pentru o inteligenta mica, meditatia cea mai buna este concentrarea

totala a spiritului asupra unui obiect unic.
Pentru o inteligenta obisnuita, cea mai buna meditatie este o concentrare
a spiritului sustinuta de unul dintre cele doua concepte dualiste (al
fenomenului si al numelui, al constiintei si al spiritului). (Perceptele
�nvatatorilor)
Trebuie sa �ntelegem ca, la fel ca �n cazul unui om ranit �n mod periculosde o
sageata, nu trebuie sa pierdem nici o clipa din timpul care trece.
�nteleptul care poseda memoria perfecta, s�rguinta, discernam�ntul si
puterea de �ntelegere, prin mijlocirea �ntelepciunii lor �si elibereaza spiritulde
orice greseala.(Udanavurgu).

Practica Zen

Din India, budismul a trecut �n China, o data cu Bodhidharma, �n secolul al

Vl-lea d.H. Acest patriarh, obosit de degenerescenta scolastica a budismului
din India, a venit �n Ceylon sa gaseasca un pam�nt nou unde sa-siaseze sam�nta,
floarea �ntelepciunii. Mesajul sau:

�O transmitere speciala, �n afara Scripturilor;

Nici o dependenta �n privinta cuvintelor si a literelor;
Sa prinzi direct spiritul omului;
Sa-ti contempli propria natura si sa realizezi starea lui Buddha."

Bodhidharma a petrecut mai multi ani �n China unde, gratie exemplului si

fortei lui, budismul s-a dezvoltat si a devenit Chan. Acest mare maestru
considera drept esential sa adopti postura lui Buddha ca baza a meditatiei.
Analele mentioneaza ca a petrecut noua ani �n meditatie ne�ntrerupta,
p�na ce spiritul sa-i devina ca un �zid drept". Raspunsul sau catre
discipolul si viitorul succesor Huei-ko (Eka �n japoneza) este
celebru:
�-Va rog, maestre, sa-mi linistiti spiritul.
-Adu-mi aici spiritul dumitale, �l voi linisti. Eka a ezitat si a spus:
-L-am cautat timp de ani �n sir si nu-1 pot gasi, nici prinde.
-lata-1 deci linistit, i-a replicat maestrul."
Inainte sa moara, Bodhidharma a dorit sa se �ntoarca �n tara lui si
si-a convocat discipolii apropiati pentru a Ie pune la �ncercare o
ultima oara puterea de �ntelegere si a le transmite �nvatatura.

�-Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adevarul este mai presus de

afirmare si de negare, fiindca acesta este modul �n care el se
misca. Dharma i-a raspuns:
-Mi-ai luat pielea!
Atunci calugarita Tsung-t'shish a spus:
-Dupa �ntelegerea mea, este ca Ananda contempl�nd regiunea lui
Buddha din Aksobhya; acea viziune care se produce o data si nu
se reproduce niciodata,
Dharma i-a raspuns:
-Mi-ai luat carnea.
Atunci a venit si Tao-iu sa-si spuna parerea:
-Vide sunt cele patru elemente si neexistente cele cinci agregate.
Dupa parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde
ca real.
Dharma i-a raspuns:
-Mi-a luat oasele.
�n cele din urma Huei-ko (Eka), �nclin�ndu-se cu respect �n fata
maestrului sau, a ramas pe scaun si nu a spus nimic. Atunci
Dharma i s-a adresat:
-Dumneata �mi iei maduva."
Acest adevarat spirit al trezirii, bazat pe tacere si postura, va fi
dus de catre Maestrul Dogen, �n secolul al XH-lea d.H.,�n Japonia,
unde a devenit Zen.
�Ce este Zen?
-Un bat pentra excremente."

Acest koan cu formulare grosolana a ramas multa vreme o enigma pentrumine. Oare ce
putea avea el �n comun cu subtilul traseu al gradinilor Zen,
cu delicatetea ceremoniei ceaiului, cu miscarea caligrafiilor si cu sumi-e,
demnitatea posturii, eleganta gesturilor si a manierelor: ma �ntrebam,
cunosc�nd Zen-ul doar din carti.

Dupa c�teva luni de practicare a meditatiei sez�nd, zazen. am

�nteles: odinioara, pentru a se curata, la toaleta, oamenii foloseauun betisor
plat, neexist�nd h�rtia igienica. Si prin postura zazense curata impuritatile din
spiritul si din corpul nostru. Zen-ul este�ntr-adevar un bat pentru excremente.

C�nd stai asezat, in postura, imaginile-g�n�uri se ridica precum baloanele,

apar la suprafata constiintei. Daca te concentrezi asupra posturii,
asupraexpiratiei,�ncet-�ncet aceste forme dispar, problemele sunt aduse la
expresia lor cea mai simpla, ajungi la un mare calm, murdariile vietiinoastre apar
si se duc, ca si c�nd ne-am scalda �ntr-o apa vie care spala siduce cu ea
murdariile. Te regasesti, le descoperi, �nveti si vezi reactiilepuerile ale Ego-
ului si spectacolul pe care �l joci �n viata, li-l joci si celorlalti,
devii mai profund, mai limpede, mai curat. O armonie se creeaza �n tine.
Esti singur si totodata cu ceilalti. Poate redevii, �n primul r�nd, pur si
simplu omenesc?

Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: �Esentialul este

sa revii la conditia normala a fiintei."

Cea mai mare parte a oamenilor traiesc �n ceea ce Zen numeste �Grotademonului de pe
muntele negru"; de fapt, �nsusi creierul lor eaceastagrota �n care se zbat �n
mijlocul contradictiilor sperante, visuri, viziuni,
iluzii...
Infernul nu sunt ceilalti, dupa expresia lui Sartre, ci suntem mai �nt�i noi�nsine.
Totusi Maestrul Dogen spune: �Caverna demonului de pe Muntelenegru poate fi si o
perla stralucitoare." Cum? Schimb�ndu-ti constiinta,
pacific�ndu-ti spiritul, �ntrerup�nd karma rea, discrimin�nd si
transcend�nd discriminarea.

Doctrina Zen nu vrea sa desparta fiintele omenesti de social, ci

dimpotriva; dar tinde sa le epureze comportamentul, sa le
dezvolte calitatile pozitive, sa canalizeze si sa sublimeze
tendintele negative ale fiintei. In aceasta simpla postura �ncare Buddha a �nteles
mersul Cosmosului consta totul.
Asezat cu fata spre tine �nsuti. Universul se descopera �n
corp. Cosmosul si �ntreaga lui realitate �si capata
�ntelesul.

Zazen ram�ne, fara contestatie posibila, cea mai �nalta tehnica de meditatie,
�n care simplitatea se �mbina cu imensitatea. �O perla stralucitoare;
exprima realitatea fara a o numi realmente; este numele Universului.
Contine trecutul inepuizabil, existent �n timp si ajung�nd p�na �n prezent"
(Dogen).
Toata experienta lumii.
O �ntelepciune infinita.
Printul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras �ntr-o zi �n
munti, abandon�ndu-si sotia, fiii, rangul si bogatiile. Si toate acestea cu un
singur scop, �pur si simplu ca sa descopere ceea ce era �n ad�ncul lui
�nsusi, fiindca p�na atunci nu se cunoscuse cu adevarat" (Kodo Sawaki).
Dar este inutil sa te retrasi �n munti. Postura zazen este �n ca �nsasi
muntele.

Zazen: meditatia asezat

Asaza-te �n mijlocul zafu-ului (perna rotunda). Cu picioarele�ncrucisate �n lotus

sau semilotus. Apasa-ti puternic genunchii lapam�nt.
Dupa expresia �ndreptatita a lui Jacques Brosse, �postura excludeimpostura�
Cambreaza-ti coloana vertebrala la nivelul celei de-a cincea
lombare.
Spatele drept, ceafa dreapta, barbia �n piept.
Nasul la verticala buricului.
M�na st�nga �n m�na dreapta, cu palmele spre cer, lipite de
abdomen, cu degetele mari ating�ndu-se la v�rf si tinute
orizontal. Daca fac �vale", te linistesti, daca fac �munte", te
�nflacarezi.
Umerii cad �n mod firesc.
V�rful limbii �n cerul gurii.
Ochii pe jumatate �nchisi, �ndreptati (nu fixati) la un metru
distanta.
Respiratia trebuie sa fie calma, fara zgomot, expiratia c�t mai
�ndelungata cu putinta, puternic �mpinsa dedesubtul buricului, �n
zona Hara Oceanul de Energie (Kikai Tanden), centrul de
gravitatie al fiintei omenesti. Inspiratia se face firesc.
Concentrare totala asupra posturii, respiratiei.
Nu alimenta, nici nu goni g�ndurile, imaginile, formatiunile
mentale � lasa-le sa treaca precum norii pe cer; g�ndeste fara sag�ndesti, dincolo
de orice g�nd, hishiryo, Oglinda vida a
spiritului; din liniste se ridica spiritul nemuritor.
Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postura:
,,�n timpul zazen-ului:
Pune energie �n postura ta, altfel ea este ca berea trezita, dintr-o sticla
deschisa �n ajun...
Sa fii ca un general calare �n fata armatei sale...
Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru si nu ca aceea a
unui porc adormit...

Daca postura ta este corecta, ea �ti influenteaza nervii autonomisi creierul

profund. Creierul extern devine calm si linistit. Intuitiadevine puternica.
Prin zzzen si numai prin zazen muschii si tendoanele ( �n tensiunecorecta, �ti
influenteaza parasimpaticul si ortosimpaticul. Functiilelor sunt opuse si
complementare, si daca tensiunea ta e buna eaechilibreaza cele doua forte.
Bratele sa fie usor departate de corp. Trebuie sa ai o �ncordare �nm�ini si �n
special �n degete. Degetele mari trebuie sa se atinga sisa fie orizontale � fara
munte si fara vale..."

Inainte de a te aseza �n postura, trebuie sa executi

gassho sa saluti cu m�inile �mpreunate; �nainte sa iesidin ea, la fel. Un gest de
concentrare si de respect.
Kin hin: mersul
Postura st�nd �n picioare.

Coloana vertebrala dreapta, barbia �n piept, ceafa �ncordata,

privirea �ndreptata �nainte.
Degetul mare st�ng str�ns �n pumnul st�ng asezat perpendicularpe plexul solar.
M�na dreapta �nvaluie pumnul st�ng, antebratele sunt �ntinse laorizontala.
Pe timpul expiratiei, se apasa puternic m�inile una de alta si
ambele pe plex.
La sf�rsitul expiratiei, relaxezi corpul si �naintezi cu o jumatate detalpa, cu
piciorul drept, inspir�nd. Asezi energic piciorul acesta pepam�nt cu radacina
degetelor, �ncord�nd genunchiul, si re�ncepiexpiratia pe nas, apas�nd �n abdomen,
str�ng�nd m�inile una �nalta si �n plex.
Mersul acesta se bazeaza pe zazen si trebuie sa se execute �nacelasi spirit ca si
el.
Daca posturile si respiratia sunt corecte, spiritul �si regaseste
conditia naturala, aici si acum, prezent �n corp: �Sa regasesti
acordul dintre suflu si clipa prezenta: totul devine just"
(Deshimaru). Si �n tacere iese la iveala realitatea fiintei noastre.

Cele doua posturi reprezinta fundamentul practicarii Zen-ului. Ele

dezvoltadiferentieri, intuitie si Ki, energie;

�Ce este Ki-ul? Nu e numai vitalitate, �n acceptia comuna a

termenului, nici energie �n sens strict; este activitatea care �n
ultima instanta devine spirituala.

Ki se caracterizeaza prin miscare, concentrare si stimulent. Atuncic�nd cele trei

calitati sunt reunite, fiinta devine creativa. Ki vrea
mereu sa t�sneasca, sa propulseze, sa puna �n miscare. Este
actiunea spiritului �nsusi. Se manifesta �n acelasi timp ca fortainterioara si ca
putere de reactie la stimulii exteriori. El
conditioneaza adaptarea la mediu prin dob�ndirea de obisnuinte.
Occidentalilor nu le place deloc ceea ce se repeta, c�nd de fapt tocmairepetitia
mobilizeaza inconstientul profund. C�nd Ki-ul nostru e
puternic, viata ne este lunga, intensa, energica. Ne putem
dezvolta AV-ul prin practicarea zazen-ului � sa abandonezi Egoul,
sa te abandonezi �nseamna sa gasesti veritabila forta a
Universului.
In zilele noastre, civilizatia face sa descreasca energia pe care oposeda orice
corp, propun�nd un mod de viata artificial, alimentechimice si chiar mijloace de
deplasare ce nu mai solicita nici unefort. Exista aici un foarte mare pericol,
fiindca toate aceste
artificii �mpiedica evolutia omului si �l fac sa regreseze de la
activitate la pasivitate.
Adevaratul ajutor spiritual �nseamna sa le dai energie altora. pareceva dificil ca
un singur om sa le-o poata de tuturor celorlalti. De
fapt, Cosmosul �ntreg este plin de aceasta forta, si proprianoastra viata nu e
decat un val �n viata cosmica nemarginita. O
miscare de viata. Spiritul este schimbator, creeaza el �nsusi
timpul si spatiul. Spiritul nostru in principiu, el ne face existentasa evolueze
spre vesnic si nemarginit. Fiindca omenirea nu se
poate satisface cu placerile pam�ntesti, ea vrea sa-si
�ndeplineasca functia cosmica", ne spune Maestrul Deshimaru.

Rabdarea si anduranta, respiratia si postura corecte aduc marea compasiune

si veritabila �ntelepciune.
�Este un pustnic batr�n cu parul alb. Sihastria lui se afla �ntr-o vale
ad�nca. El iese, se duce la piata din orasel. Si se amesteca �ndeaproape
�nmultime."

Practicarea zazen-ului si a spiritului doctrinei Zen nu te despartedeloc de lume;

dimpotriva. Fiindca meditatia te face sa �ntelegi ca
Universul este un corp, ca totul este condus de legeainterdependentei si ca
atitudinea corecta �n plan social consta �na-i ajuta pe ceilalti, a le �ntelege
fiinta, a abandona ochelarii decal care te silesc sa te �nv�rtesti pe loc �n
suferinta si caut�nd ofericire iluzorie. Adevarata fericire, adevarata libertate
sunt
constiinta vremelniciei, respectul, �ntelegerea vietii si a ta �nsuti.
Sa te trezesti din vis pentru a trai aici si acum.
Fiece zi este o noua zi; zazen-ul �ti permite sa capeti cu acuitateconstiinta
acestui fapt; este deci inutil sa te legi prea mult deevenimente, de fenomene.
Ele sunt aici, vin si trec.
Eu sunt �n postura, acelasi, si niciodata acelasi.
Ma vad traind, ma simt exist�nd.

Zazen dezvolta simtul gestului potrivit, al concentrarii asupra fiecarei

miscari, concentrare ce devine �ncetul cu �ncetul fireasca precum zborulunei pasari
pe cer.
Nu am �nt�lnit niciodata vreo persoana care sa fi �ncercat postura Zen �ntrun
dojo, timp de o ora, si sa nu fi pastrat despre ea o impresie de neuitat.
Sa te gasesti astfel, �n fata ta �nsuti, ce cufundare, ce aventura! Ea �isperie pe
multi. Fiindca tu �nsuti esti, poate, inamicul cel mai dificil de�nfruntat, de
privit �n fata, de dezvaluit.
Efecte psihofiziologice ale Zazen-ului

Circulatia cerebrala este �n mod notabil ameliorata. Cortexul se odihneste,

si fluxul constient al g�ndurilor este oprit, �n timp ce se aflueaza sprestraturile
profunde. Mai bine irigate, acestea sunt dintr-un semi somn, siactivitatea lor da o
impresie de confort seninatate, de calm, apropiata desomnul ad�nc, dar �n plina
stare de veghe. Sistemul nervos este destins,
creierul �primitiv" �n plina activilate. Esti receptiv si atent �n cel mai
�naltgrad, prin fiecare dintre celulele corpului. G�ndesti cu corpul, inconstient,
orice dualitate, orice contradictie fiind depasite, fara a uzita de energie.
Popoarele asa-zis primitive au pastrat un creier profund foarte activ.
Dezvolt�nd tipul nostru de civilizatie, ne-am educat, ascutit, dezvoltat
intelectul si am pierdut forta, intuitia, �ntelepciunea legate de nucleul
intern al creierului. Tocmai de aceea doctrina Zen este un tezaur
inestimabil pentru omul de azi, cel putin pentru acela ce are ochi pentru a
vedea si urechi pentru a auzi. Prin practicarea regulata a
Zazen-ului ti se da sansa de a deveni un om nou,
�ntorc�ndu-se la originea vietii. Poate accede la conditianormala a corpului si a
spiritului (care sunt una) lu�nd �nposesie existenta la radacina ei.

Koan-urile si Satori-ul

Zen-ul Kinztii acorda �n cele din urma prioritate �ntelegerii prin intelect
maidegraba dec�t �ntelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicareazazen-
ului si preconizata de ramura Sinto. Maestrii Rinzai le dau adeseadiscipolilor lor
kvim-un, scurte formule ce devin puncte focale ale concentrarii
�n timpul meditatiei si a caror dezlegare ar aduce Trezirea,
Satori-ul. S-a glosat mult cu privire la aceasta poveste a Saiori-ului, carear fi
iluminarea ultima, pragul, valul ce se sf�sie, pacea ce vine cu de Iasine putere,
�ntelegerea totala, revelatia. Aceste notiuni nu sunt false, ciincomplete. Nu
exista Salari (si exista Satori). Fiece zi care treceeste diferita, imprevizibila;
viata rezerva fara �ncetare multiple�nvataminte, �n conformitate cu situatiile,
evenimentele si
reactiile noastre la acestea. Atunci, bine�nteles, trebuie ca aspirantulCaii sa
cunoasca �ntr-o buna zi ceva diferit de �nchisoarea lui mentala si sa
se trezeasca la o alta forma de realitate dec�t aceea refleclata de cusca
lui: Satori. Dar dupa aceea, toate �nvataturile, toate starile de �ntelegere
pe care viata le aduce cu ea vor fi si ele Satori. De mici sau mari
dimensiuni, cu toate ca notiunea de mic si mare nu functioneaza deloc la
respectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: �Fiecare zazen este
.SYzfrvi" Pentru maestrul Rinzai. koan-ul este un suport al
meditatiei discipolului asupra lui �nsusi, o fixare
mentala. Si numeroase povesti Tennarea despre formidabilele palme silovituri de
baston care potopeau raspunsurile polilor aflati �n cautarea
disperata a dezlegarii koan-ilor lor. Dai timp, mai mult sau mai putin�ndelungat,
de meditatie si o lumina a adevarului se arata �ntr-o zi �nspiritul discipolului,
si acesta realizeaza o stare unde contrariile sunt
rezolvate si conciliate si unde �i apare sensul cautarii sale. Maestrii Solodau si
ei zcoon-uri, dar nu forteaza reflectarea asupra lor; ei arunca pur sisimplu �n
spirit o sam�nta ce se dezvolta �n chip firesc, fara efort. In timp
ce la Rinzai exista reflectie, munca mentala, chiar si numai pentru a
epuiza mentalul. Astazi, �n Occident, noi suntem prea mult bransati
la intelect si nu �ndeajuns la corp si posibilitatile lui; zazen-ul
mushokolu (fara scop, nici spirit al profitului) pare mai necesardec�t acela unde
se face scrima cu o notiune. Dar fiecaruia
drumul lui.

lata o multime de koan-uri istorice

Suei Lao, aranj�ndu-si glicinele, l-a �ntrebat pe maestrul sau Ma

zi: �Ce �nseamna venirea p�na aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi
raspunse: �Vino putin mai aproape si am sa-ti spun." C�nd Suei
Lao se apropie, maestrul �i trase o lovitura de picior care �l tr�nti
la pam�nt. Dar aceasta cadere �i deschise brusc mintea la o stare
de Saiori, fiindca se ridica r�z�nd vesel, ca si c�nd s-ar fi produs
absolut pe neasteptate un eveniment foarte mult dorit. Maestrul
�ntreba: �Care este �ntelesul a toate astea?' Lao striga:
�Nenumarate, desigur, sunt adevarurile propovaduite de Buddha,
si pe toate, chiar asa cum sunt ele la izvorul lor, le percep acum �n
v�rful unui fir de par."

Corpul este copacul lui Bodhi, Sufletul este ca o oglinda

stralucitoare; Vegheaza sa-1 pastrezi mereu curat Si nu lasa
praful sa-i �ntunece stralucirea.
Bodhi nu este precum copacul, Oglinda stralucitoare nu luceste
nicaieri; Cum oare la �nceput nu exista nimic Unde s-ar putea
aduna praful'?
�Ce-i asta?" te �ntreaba Jun Hin; la aceasta �ntrebare ram�i
stupefiat. Dar daca raspunzi �ndata: �E acest lucru", nu poti evita
sa fii �ngropat de viu.

Maestrul Tao-ul si cu Kien-juan ies �mpreuna ca sa viziteze familia

unui mort si sa-i aduca un ultim omagiu raposatului. Kien-juan,
lovind �n peretele sicriului, spune: �Viu? Sau mort?"
Tao-ul raspunde: �Viu? Nu va spun. Mort? Nu va spun."

Maestrul Unmon spuse: �Nu va �ntreb nimic despre cele

cincisprezeze zile trecute. Dar ce se poate spune despre cele
cincisprezeze zile viitoare? Spuneti-mi ceva despre asta." Nici un
calugar neraspunz�nd, ci spuse; �Fiecare e o zi buna."

Un calugar �l �ntreba pe Maestrul Kegon: �Cum revine la lumea de

r�nd un iluminat?" Kegon �i replica:
�Florile si frunzele cazute nu se mai �ntorc niciodata la vechile
crengi".
Care �ti era chipul �nainte de nasterea parintilor tai?

Dupa conferinta tinuta dimineata. Maestrul Yakusan fu abordat de

un calugar care spuse: �Am o problema. Puteti sa mi-o rezolvati?"
�O voi rezolva diseara", raspunse el. In seara aceea, c�nd toti
calugarii erau reuniti, Yakusan striga: �Calugarule care de
dimineata mi-a spus ca are o problema, ridica-te imediat!" Acesta
se ridica si �nainta anevoie. �Priviti, calugari, spuse cu asprime
Yakusan. Baiatul acesta are o problema. Ar fi putut ram�ne
�ntreaga zi cu capul sub apa?" Se ridica, �l tr�nti pe calugar si iesi.

Intr-o zi, c�nd Hyakujo �l vizita pe Maestrul Baso, un stol de g�ste

salbatice trecu pe deasupra lor.
-Ce-i asta? �ntreba Baso.
-Un stol de g�ste salbatice, maestre.
-Unde se duc?
-Incotro vad, maestre.
Atunci Baso prinse pe neasteptate nasul lui Hyakujo si-1 rasuci.
Hyakujo urla de durere. Baso spuse:
-Spui ca merg �ncotro vad, dar ele au fost totdeauna acolo, de la
origine. Hyakujo avu Satori-ul.

Spiritul trecutului nu poate fi prins, spiritul prezentului nici at�t,

nici spiritul viitorului, C�nd man�nci, cu care spirit o faci?

Doi calugari vorbeau despre un drapel. Unul spuse: �Drapelul se

misca."
Celalalt spuse: �V�ntul se misca."
Cel de-al saselea patriarh, Eno (Huei Neng),ascult�ndu-i,zise:
�Spiritul vostru se misca."

Likudo �i spuse Maestrului Nansen:

�La mine acasa am o piatra pe care o poti ridica sau culca. O
consider drept un Buddha. Pot s-o fac?" Nansen raspunse: �Da,
poti." Likudo insista: �Pot cu adevarat?" Nansen raspunse: �Nu,
nu poti."
Calca este ca o oglinda. Nu se misca ea �nsasi, dar reflecteaza tot
ce se petrece.
Cele doua palme lovite una de alta produc un sunet. Care este
sunetul unei palme?
Ochii orizontali, nasul vertical.
Magarul priveste putul, putul priveste magarul. Sa nu fuga.
Pinii nu au culoare nici veche, nici moderna.
Nu anxios aici si acum. Nu anxios toata viata.
La spirit liber, mediu �nconjurator liber.
Multele discutii �n contradictoriu dizolva p�na si aurul.

Un calugar �l �ntreba pe Mu Cheu: �Cum sa ma eliberez de nevoia

de a m�nca �n toate zilele si de a ma �mbraca"? Maestrul

raspunse: �Ne �mbracam, m�ncam". �Nu �nteleg", raspunse

calugarul. �Daca nu �ntelegi, relua maestrul �mbraca-ti hainele siman�nca-ti
hrana."

Tuei dadu zece precepte asupra telului de a considerakoan-ul:

1. Nu calcula conform imaginatiei tale.

2. Nu-ti lasa atentia distrasa atunci c�nd maestrul �si ridica
spr�ncenele sau clipeste.

3. Nu �ncerca sa scoti un �nteles din felul cum e formulat

4. Nu �ncerca sa faci o demonstratie asupra cuvintelor.
5. Nu crede ca �ntelesul koan-ului trebuie sa fie gasit acolo undeacesta e propus
ca obiect al g�ndirii.
6. Nu lua Zen-ul ca pe o stare de simpla pasivitate,
7. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui �este" si �nu
este".
8. Nu interpreta koan-ul ca desemn�nd vidul absolut.
9. Nu rationaliza asupra koan-lui
10. Nu-ti lasa spiritul �n atitudinea de a astepta sa apara Satori.
De fapt, nu conteaza dec�t �sa te desprinzi"; corpul, spiritul si koan-ul
fiindmaturate �n acelasi timp de v�ntul Trezirii.

Intr-o zi, maestrul Zen Pao Zhe �si facea v�nt cu eventaiul. Un
calugar se apropie de el si facu urmatoarea remarca:
�Natura aerului exista peste tot si v�ntul sufla �n tot locul.
De ce folositi un eventai, maestre? De ce creati v�nt?"
Maestrul raspunse:
�Tu singur stii ca natura aerului exista peste tot. Totusi ignori de
ce v�ntul sufla �n tot locul!"
Atunci calugarul �ntreba:
�Ceea ce vrea sa spuna: nu exista nici un loc unde v�ntul nu
sufla?'
Maestrul continua sa-si faca v�nt, �n tacere. Discipolul se �nclina
ad�nc.

Spiritul artelor martiale

Cine nu a auzit vorbindu-se de karate, de judo si de performanteleincredibile

imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele martiale japonezesunt la moda, Iar �n
dojo-uri, locurile unde ele sunt predate, se vad din ce�n ce mai multe femei
interes�ndu-se de aceste sporturi cunoscute caviolente si virile. Din grija de a
sti sa se apere �ntr-o lume agresiva? Da,
desigur, dar mai �nt�i din nevoia de a se deda unor exercitii de stap�nire aSinelui
si a situatiei din exterior.
Artele martiale grupeaza arte absolut diferite, precum judo (Calea bl�ndetii),
karate (Ana m�inilor goale), kendo (Calea sabiei), kyitdo (Tragereacu arcul),
aikido (Calea armoniei cu energia universala), nafinatado (Calealancii)... Toate
aceste mijloace de lupta fac parte din judo, Calea
Razboinicului, Calea Samuraiului, unde nu este vorba doar de a concura si
a sti sa te bati, ci si de a gasi �n tine pacea, echilibrul si libertatea.

Calea Samuraiului este bazata pe un cod �n sapte puncte:

atitudine corecta, vitejie, bunavointa fata de omenire,
comportament corect, sinceritate totala, simt al onoarei si al
cuv�ntului, loialitate.

Si razboinicul traditional c�nta:

�Nu am talent, fac din spiritul prompt talentul meu, nu am dusman, fac dinlipsa de
raspundere dusmanul meu..."
Do, Calea, este �n primul r�nd o metoda pentru �ntelegerea naturii propriului
tau spirit si a Eu-lui tau. Iar secretul artelor martiale tine de oformula: Ryu Gi,
�A �nvata sa calauzesti spiritul". Notiune pe care se
�ntemeiaza toate aceste tehnici corporale, spiritul (a nu se confunda cug�ndirea),
este acela care hotaraste �n ultima instanta soarta luptei.

O poveste traditionala japoneza ne va ajuta mai bine sa�ntelegem:

Un samurai a venit sa-1 vada pe marele maestru MiyamotoMusachi si sa-i ceara sa-l
�nvete adevarata Cale a sabiei. Acesta
din urma a acceptat. Devenit discipolul sau, samuraiul �si
petrecea timpul, la porunca maestrului, car�nd si taind lemne simerg�nd la un izvor
�ndepartat ca sa aduca apa. Si asta �n fiecarezi, vreme de o luna, doua luni, un
an, trei ani. �n zilele noastre,
oricare discipol ar fi fugit dupa numai c�teva zile. c�teva ore
chiar. Samuraiul �nsa continua sa �ndeplineasca poruncile si. defapt, �si antrena
corpul. La capatul celor trei ani n-a mai rezistattotusi, si i-a spus maestrului:
�Dar ce fel de antrenament ma
faceti sa ma supun aici? Nu m-am mai atins de sabie de c�nd amvenit, �mi petrec
timpul taind lemne c�t e ziua de lunga si
aduc�nd apa. C�nd ma initiati?" �Bine, bine, raspunse maestrul.
Am sa te �nvat tehnica, daca asta vrei." II puse sa intre �n dojo si�n fiecare zi,
de dimineata p�na seara, �i poruncea sa mearga pemarginea satami-ului si sa faca,
pas cu pas, fara a calca alaturi,
�nconjurul salii.
Maestrul �l �nvata astfel concentrarea asupra mersului. Sa se
concentreze asupra actului, sa-1 execute perfect. Fiindca detaliiletehnicii,
trucurile, pasele sunt de fapt secundare �n raport cu
concentrarea. Daca esti suficient de concentrat, un gest, unul
singur este de ajuns.
Asadar discipolul a mers astfel un an �ntreg de-a lungul marginiisatami-ului. La
capatul acestui interval de timp, i-a spusmaestrului: �Sunt samurai, am practicat
mult scrima si am �nt�lnitsi alti maestri �n kendo. Nici unul nu m-a �nvatat asa
cum o faceti
dumneavoastra, �nvatati-ma, �n sf�rsit, va rog, adevarata Cale asabiei." �Bine, a
spus maestrul, urmeaza-ma."
Il duse departe �n munti, unde se afla un trunchi de lemn aruncat
peste o prapastie de o ad�ncime nemaivazuta, �nfricosatoare.
�Iata, a spus maestrul, trebuie sa treci pe aceasta
punte.Samuraiul discipol nu mai �ntelegea nimic si, �n fata
prapastiei, ezita, nestiind ce sa faca. Deodata cei doi au auzit in
spatele lor; �toc-toc-toc", zgomotul bastonului unui orb. Fara a
lua �n seama prezenta lor, orbul a trecut pe l�nga ei si a traversatfara ezitare
prapastia, lovind mereu podetul cu batul lui. �Ah, si-aspus samuraiul, �ncep sa
�nteleg. Daca orbul traverseaza astfel,
trebuie sa o fac si eu". Si �n clipa aceea maestrul i-a zis: �Timp deun an �ntreg
ai mers pe marginea satami-ului -ului, care e mai
�ngust dec�t acest trunchi de copac; asa ca poti sa treci". El a
�nteles si a strabatut puntea c�t ai clipi.
Iata, antrenamentul era complet: acela al corpului vreme de treiani; acela al
concentrarii asupra unei tehnici (mersul) vreme deun an si acela al spiritului �n
fata prapastiei, �n fata mortii.

Aceasta ucenicie a corpului si a constiintei, a �ncordarii potrivitesi a

vigilentei, a reactiei oportune si a adevaratei concentrari sedovedeste, evident, o
arma extraordinara pentru a-ti asuma viatacotidiana. Fiindca un alt secret al
artelor martiale consta �n a sti
sa eviti lupta, sau mai degraba sa �nvingi fara lupta. Este ceva
posibil printr-un antrenament care dezvolta �n acelasi timp
puterea corpului si cunoasterea de sine �nsusi.

O alta poveste traditionala explica acesi lucru �ntr-un felminunat:

Un rege dorea sa aiba un cocos de lupta foarte puternic si �i ceruunuia dintre

supusii lui sa-i �nvete unul. La �nceput, acesta �l
�nvata pe cocos tehnica luptei. Dupa zece zile, regele �ntreba:
�Putem organiza lupti cu acest cocos?" Dar instructorul zise: �Nu!
Nu! Nu! E puternic, dar forta lui e goala, el vrea mereu sa se bata;
este excitat, si forta �i este efemera."
Dupa alte zece zile, regele �l �ntreba pe instructori �Ei bine. acumputem organiza
lupta? ,,Nu! Nu! Nu �nca. �nca este patimas, vreamereu sa se bata. C�nd aude glasul
unui alt cocos, chiar din satulvecin, se �nfurie si vrea sa se bata"
Dupa �nca zece zile de antrenament, regele �ntreba din nou:
�Acum este posibil?" Educatorul raspunse: �Acum nu se mai
pasioneaza, daca aude sau vede vreun alt cocos, ram�ne calm.
Postura �i e corecta, dar �ncordarea mare. Nu se mai �nfurie.
Energia si forta lui nu se manifesta la suprafata."
�Avtunci convenim asupra unei lupte?" �ntreba regele. Educatorulraspunse�Poate".
Fura adusi numerosi cocosi de lupta si se
organiza un turnir. Dar cocosii de lupta nu se puteau apropia decocosul cu pricina.
Fugeau, �nspaim�ntati! Asa ca nu mai fu
nevoit sa lupte. Cocosul de lupta devenise un cocos de lemn.
Depasise antrenamentul de wasa. Avea o puternica energie
launtrica, nemanifestata �n afara. Puterea se afla acum �n el, si
ceilalti nu puteau dec�t sa se �ncline �n fata sigurantei lui linistitesi a
adevaratei lui forte ascunse.

Si nu se gaseste �n fiece clipa lupta �n Sine, �n fata ta?

Sa stii sa te concentrezi �nseamna sa-ti pui pe deplin A7-ul, energia vitala,
numai �ntr-o singura actiune, �n fiecare gest, acum si aici. Un aforism Zente
�nvata: �Calea e sub picioarele tale." Ceea ce vrea sa spuna ca �nrealitatea
�nsasi, �ntr-o totala adecvare la realitate, la realitatea noastra, se
gaseste drumul nostru adevarat, �n aceasta privinta, artele martiale,
prinantrenamentul lor fata de gesturile potrivite, fata de respiratia corecta,
fata de justa atitudine a spiritului se dovedesc o terapie eficienta a fiintei,
foarte utila �n zilele noastre. Cum sa te mai miri ca �n Japonia se ziceca spiritul
Zen-ului si cel al Budo-ului au aceeasi savoare: celedoua Cai reconciliaza
meditatia si actiunea, eficienta si
�ntelepciunea; ele te ajuta sa te cunosti pe tine �nsuti, ceea ce,
dupa cum au spus-o multi �ntelepti, permite cunoasterea celorlaltisi a Universului.
Sa regretam doar ca �n Franta prea multe dojo (locuriunde se practica Drumul) nu
vad dec�t aspectul sportiv al actelor martiale;
aici �ti defulezi agresivitatea, devii mai puternic deci �ti poti umfla umerii
siEgo-ul, Dar unde se gaseste constiinta dreapta, si abandonarea Ego-ului,
siTrezirea?

C�ntarea sutrelor

Viata �ntr-un templu sau �ntr-un dojo Zen este ritmata prin diferite sunete,
fiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, toba, lemn, metal. C�ntareasutrelor
ocupa si ea un loc important; astfel, dupa primul zazen al
diminetii, maestrul sau unul dintre discipoli organizeaza o ceremonie �ntimpul
careia este c�ntata Sulra �ntelepciunii Infinite, rezumat a! textuluisacru
fundamental la budistii tibetani si Zen: Prajnaparamiia, �ntelepciuneaperfecta.
Orele sunt marcate prin tot at�tea lovituri �ntr-o toba mare, apoi un
ciocanel lovind unul peste altul de lemn anunta sf�rsitul zajen-ului labucatarie,
iar acestuia �i raspunde sunetul metalului indic�nd ca miculdejun este gata. Se
c�nta atunci Sutra Kesei. Apoi o lovitura de gongmarcheaza sf�rsitul meditatiei.
Discipolii saluta (gassho), se ridica pentruprosternari atunci c�nd sunt calugari,
iar laicii se �ntorc la pernele lor siceremonia �ncepe: este intonata Maka Hannyu
Haramita Shingyo, c�ntata�n chineza arhaica, ritmata de clopotei, gongul
mare,mokuhio (instrumentspecial, un soi de clopot din lemn. care da un sunet surd)
si uneori o toba
mare. Sutra �ntelepciunii Infinite este nu numai un text de o mare
profunzime metafizica; ea e considerata �n acelasi timp o mantra
puternica, mai cu seama �n ultimele versuri: -Gvtei, Gya tei -Hora Gya tei Hara
so Gya tei. Sa mergem, sa mergem, sa mergem �mpreuna dincolo dedincolo....
�n Occident, noii discipoli o c�nta mai �nt�i ca antrenament al suflului,
alexpiratiei prelungite. Apoi �si dau seama de virtutile ei psihosomatice si
debinefacerile c�ntarii �n comun dupa ora de meditatie tacuta1Vom reproduce mai jos
�n �ntregime aceasta sutra, �n original si �n
traducere (vezi p. 194):
... Maka hannya haramita shingyo.Kan ji iai bo satsu . gyo jin han nya Haramita
ji . sho ken go on kai ku . do i ssai ku yaku . sha ri shi. shikifu i ku .
kufit i shtki, shiki soko ze" ku . ku soku te shiki .ju so gyo shiki, yaku bitnyo
ia . sha ri shi. ie sho hokuso .fu sho fu metsu .fukufujo .fit so fu gen.ieko kuchu
.mu shiki mu ju so gyo shiki.Mu gen ni bi ie shin i. mu shiki shoku mi soku ho . mu
gen kai nai shi mu i shiki kai . mu mu myo yaku mu mumyo jin . nai shi mu ro shi
yaku mu ro schi jin . mu ku shu metsu do . mu
chi yaku mu toku . mu sho toku ko . bo dai sat ta . ^ han nya iuirami tako . shin
muke'i get muke'i ge� ko . mu u kufu . on ri issai ten do mu so.Kugyo ne han . s�n
ie sho butsu . a hannya yaramita ko . toku a nokuta ras�n myaku s�n bodaiko chi.
han nya ha ra mita . z^ dai jin shu . ie dai myoshu . zemu jo shu . ie mu to do shu
. no jo issa'f ku , shin jitsu ju . ko kosetsu han nya ha ra mi ta shu . soku setsu
shu watsu. Gya tei gya tei. hara gya tei , hara so gya tei . boji so wa ka .
Esenta Sutrei �ntelepciunii Infinite care permite ajungerea dincolo
Bodhisattva al Adevaratei Libertati, prin practicarea profunda a Marii
�ntelepciuni, �ntelege ca trupul si cele cinci skande (senzatie, perceptie,
g�ndire, activitate, constiinta) nu sunt dec�t vacuitate, Ku, si prin
aceasta�ntelegere �i ajuta pe toti aceia care sufera.
O, Sariputra, fenomenele nu sunt diferite de Ku, Ku nu este diferit defenomene.
Fenomenele devin Ku, Ku devine fenomen (forma este vidul,
vidul este forma...), cele cinci skande sunt fenomene de asemenea.

O, Sariputra, �ntreaga existenta are caracterul lui Ku, el nu arenici nastere, nici
�ncepatura, nici puritate, nici murdarie, nici
crestere, nici descrestere.
De aceea, �n Ku nu exista nici forma, nici akande, nici ochi, nici
urechi, nici nas, nici limba, nici corp, nici constiinta; nu exista niciculori,
nici sunete, nici miros, nici gust, nici pipait, nici obiect alg�ndirii; nu exista
nici stiinta, nici ignoranta, nici iluzie, nici
�ncetarea iluziei; nici declin, nici moarte, nici sf�rsitul declinului si
al mortii, nu exista nici origine a suferintei, nici �ncetare a
suferintei; nu exista cunoastere, nici c�stig, nici nec�stig.
Pentru Bodhisattva, gratie acestei �ntelepciuni care duce dincolo,
nu exista nici frica, nici temere. Orice iluzie si atasament sunt
�ndepartate si el poate �ntelege sf�rsitul ultim al vietii, Nirvana.

Toti Buddha din trecut, din prezent si din viitor potajunge la �ntelegerea acestei
�ntelepciuni Supreme care
te elibereaza de suferinta, Satori-ul, prin aceasta
incantatie (mantra) incomparabila si fara seaman,
autentica; ea suprima orice suferinta si �ti permite sagasesti Realitatea,
adevaratul Ku: GYA TEI. GYA TEI,
HARA GYA TEI HARA SO GYA TEI BO Jl SO WA KA
(�Sa mergem, sa mergem, sa mergem �mpreuna dincolode dincolo, pe tarmul Satori-
vlui").

San Do Kai: Uniunea dintre esente si fenomene

Maestrul, �nsotit sau nu de catre unul dintre discipolii sai, c�nta uneori �ntimpul
zazen-ului alte suire, printre care si San Do Kai, extraordinarul text
ce rezuma filosofia vie a budismului Zen: Uniunea dintre esente si
fenomene
Spiritul Marelui Maestru al Indiei s-a transmis cu fidelitate de la rasarit la
apus.
Exista deosebiri �n personalitatea omeneasca. Unele sunt inteligente,
altele mai putin.
Pe Cale nu exista nici Maestru al Nordului, nici Maestru al Sudului. Izvorul
Caii Spirituale este limpede si pur, numai afluentii lui sunt noroiosi. Sa telegi
de fenomene este pricina a iluziilor, dar sa te legi de Adevar nu esteSatori.
Fiindca sunt interdependente, fenomenele se �ntrepatrund. Percepute desimturi, par
fara legatura �ntre ele. Daca nu ar fi asa, nu ar exista
posibilitatea sa se scape de diferentiere. Fiecare forma se deosebeste
princaracteristicile ei. Placerea si suferinta par despartite, �n �ntuneric, nu
exista nici sus nici jos, la lumina se deosebeste ce e pur si ce e murdar.

Cele patru elemente ale corpului se �ntorc cu de la ele putere Iaizvorul lor, cum
se �ntoarce copilul la mama lui. Focul arde, aerulse misca, apa uda, pam�ntul
sustine.
Pentru ochi exista forma, pentru urechi exista sunetul, pentru nasmirosurile,
pentru limba gustul. Pentru fenomene e ceva ca
frunzele unui copac: ele sunt iesite din aceeasi radacina.
�nceputul si sf�rsitul au aceeasi origine.

Nobil sau de r�nd; cum doresti!

Intunericul exista �n lumina, nu-i vezi dec�t partea �ntunecata. Lumina
exista �n �ntuneric, nu-i vezi dec�t partea luminoasa. Lumina si �ntunericulpar
opuse, ele depind una de altul la fel cum un pas �nainte depinde de unpas �napoi.
Fiecare existenta are utilitatea ei, foloseste-o oricare i-ar fi pozitia.
Fenomen si Esenta se �mbuca perfect. Acest adevar este ca o lance oprind

o sageata �n plin zbor.

Cuv�ntul primit trebuie �nteles la izvorul lui. Nu-ti construi propriile tale
categorii.
Picioarele tale merg pe Cale. �ntelege-o daca vrei sa te realizezi, �naint�nd,
�n clipa �nsasi nu exista nici apropiat, nici departat. Exista despartire, ca un
munte de un r�u, daca ai iluzii.
CU UMILINTA �I SPUN CELUI CARE CAUTA DRUMUL SA NU IROSEASCA
CLIPA DE FATA. (Bodhidharma.)

Alte texte fundamentale

Shin Jin Mei, poemul credintei �n zazen

l. Adevarata Cale, esenta Caii, nu este dificila, dar nu trebuie sa

nu iubim sau sa alegem.
2. Daca nu ur�m nici nu iubim, ea [Calea] apare limpede, distinct,
precum intrarea unei pesteri pe pov�rnisul muntelui.
3. Daca se creeaza o diferenta de marimea unui atom, �ndata o
distanta infinita desparte cerul si pam�ntul.
4. Ca sa realizam trezirea aici si acum, trebuie sa fim eliberati de
ideea de just si de fals.
5. C�nd just si fals pornesc batalia, spiritul este bolnav.
6. Daca nu cunoastem profunzimea originii, constiinta ni se
epuizeaza.
7. Adevarata Cale este precum Cosmosul infinit, nimic nu-i
lipseste, nimic nu e lipsit de importanta.
8. Dependenti de c�stig sau de pierdere, noi nu suntem liberi.
9. Sa nu alergam dupa fenomene, sa nu �nt�rziem asupra vidului.
10. Daca spiritul ne ram�ne calm, linistit, �n conditia lui originara,
se estompeaza �n chip firesc, spontan, ca �n somn.
Extrase din Fukanzazenji

Calea este �n mod fundamental perfecta. Ea patrunde totul. Cum ar puteadepinde de

practica si de realizare? Vehiculul Dharmei este liber si degajatde orice legatura,
�n ce fel efortul concentrat al omului este necesar? �ntradevar
Marele Corp se afla mult dincolo de pulberea lumii. Cine ar puteacrede ca exista
vreun mijloc de a-l sterge de praf? Nu este niciodatadistinct de oricare, mereu
exact acolo unde suntem noi. La ce bun sa
mergem aici pentru a-l practica?
Totusi, daca exista vreun sant, oric�t de �ngust, Calea ram�ne la fel de�ndepartata
ca si cerul fata de pam�nt. Daca manifestam chiar si cea
mai mica preferinta sau cea mai mica antipatie, spiritul se pierde�n confuzie,
�nchipuiti-va o persoana care se flateaza ca �ntelege si�si face iluzii asupra
propriei Treziri; �ntrevaz�nd �ntelepciunea cepatrunde toate lucrurile, �nt�lneste
Calea si �si limpezeste sufletulsi face sa apara dorinta de a escalada el �nsusi
cerul. Acesta a�ntreprins explorarea initiala si limitata a zonelor de granita,
darea e �nca insuficienta pe Calea vitala a emanciparii absolute.

Am nevoie sa vorbesc de Buddha, care se afla �n posesia cunostintei

�nnascute? Simtim �nca influenta celor sase ani pe care i-a petrecut, asezat�n
pozitia de lotus, �ntr-o nemiscare totala. Si Bodhidharma, transmitereaPecetii p�na
�n zilele noastre, pastreaza amintirea celor noua ani ai lui demeditatie �n fata
unui zid. Fiindca asa se �nt�mpla cu sfintii de odinioara,
cum pot oamenii de azi sa se dispenseze de negocierea Caii?

Trebuie, �n consecinta, sa abandonati o practica bazata pe�ntelegerea intelectuala,

alerg�nd dupa cuvinte si tin�ndu-va delitera. Trebuie sa �nvatati �ntoarcerea cu o
suta optzeci de grade,
care calauzeste lumina voastra spre interior, pentru a va scoatedin �ntuneric
adevarata natura. Corpul si sufletul va vor dispareade la sine si va aparea fata
voastra originara.
Pentru zazen se cuvine o camera silentioasa. M�ncati si beti cu
sobrietate. Respingeti orice angajament si abandonati orice
afacere. Nu va g�nditi: �Acest lucru e bun, celalalt e rau." Nu luatipartea nici
lui pentru, nici lui �mpotriva. Opriti miscarile spirituluiconstient. Nu apreciati
g�nduri si perspective. Nn simtiti nici o
dorinta de a deveni un Buddha. [..-l
In plus, deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget, o
flamura, un ac, un ciocan de lemn, �ndeplinirea realizarii gratie unei
aparator de muste, unui pumn, unui baston, unui strigat, toate acestea nupot fi
prinse �n �ntregime de g�ndirea dualista a omului, �ntr-adevar, ele nupot fi nici
cunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranaturale. Toateacestea sunt
dincolo de ceea ce omul aude si vede � nu este oare vorba
de un principiu anterior cunostintelor si perceptiilor?
Asta fiind spus, are prea putina importanta daca esti inteligent sau nu. Nu
exista deosebire �ntre prost si omul avizat. C�nd �ti concentrezi efortul cu
un singur spirit, si asta �n tine �nsuti, �nseamna ca negociezi Calea �n
acelasi fel practic�nd zazen-ul. De ce sa abandonezi scaunul care-ti este
rezervat �n casa, pentru a rataci pe pam�nturile prafuite ale altor regate?
Un singur pas gresit, si te �ndepartezi de drumul trasat absolut drept �n
fata ta.
Ai avut sansa unica de a capata forma omeneasca.Nu-ti pierde timpul.
Adu-ti contributia la opera esentiala a Caii lui Buddha. Cine s-ar bucura �n
van de flacara iesita din silex? Forma si substanta sunt ca roua pe iarba,
destinul aidoma unei licariri disparute �n aceeasi clipa.

Trei poeme din Shodoka, C�ntecul Sutori-ului imediat, comentatede Maestrul

Deshimaru

Sa te retragi �n muntii ad�nci, sa traiesti �ntr-o mica sihastrie, asezat subun

mare pin, calm si linistit,
sa practici zazen-ul, pasnic si fericit �n salasul calugarului-pustnic, viatasimpla
si senina, veritabila frumusete.
Muntii ad�nci nu sunt numai un peisaj, ei exista �n spiritul nostru, ca simica
sihastrie. Nu este nevoie sa fugi din marele oras pentru a te retrage�n acesti
munti, �n poem, cuv�ntul �sihastrie" �nseamna exact: �Loc de
unde nu poti auzi zgomotul vacilor."
Muntele, loc privilegiat al singuratatii si calmului: zazen este muntele
ad�nc, tacerea si singuratatea, numai cu tine �nsuti. Poti sa-i minti pe
ceilalti, dar aici nu te poti minti pe tine �nsuti.

Maestrul Daichi a spus: �Dacrt cu adevarat Mttshin, Neg�ndit, acesta estemuntele

ad�nc." Astfel �nc�t acesti munti se afla pretutindeni: �n spiritul
nostru.
Sa faci zazen �n de munti �nalti si de vai ad�nci, sez�nd sub un pin mare,
l�nga salasul unui caiugar-ermit: o viziune care devine mai mult dec�t unpeisaj, ca
trebuie sa traiasca �n spiritul nostru, astfel vom putea sa neasezam acolo �ntreaga
existenta.
Spiritul nostru trebuie sa fie ca acesti munti, mereu mai �nalt si mai ad�nc�n el
�nsusi. Fara radacini. Zazen-ul este educarea fara radacini, dincolo de
radacini si de personalitate.

Viata aceasta simpla si pasnica simbolizeaza totodata conditiilespiritului. Oamenii

sunt cel mai adesea ca niste gaini care
ciugulesc fara �ncetare, niciodata linistite, niciodata pasnice.
Spiritul le e plin de contradictii pe care nu le pot rezolva si carecresc zi de zi.
Viata sociala ne face spiritul complicat si trebuie sacautam veritabila simplitate,
sinceritate, puternica si pasnica.
Daca �ntrebam: �De ce m�ncati, de ce beti?" ni se raspunde:
�Pentru ca vreau sa man�nc, pentru ca vreau sa beau." Traim caniste animale. Dar la
urma �n acest fel viata cosmica nu �nseamna
adevarata abandonare a Ego-ului, adevarata libertate. Animaleletraiesc asa pentru
ca sunt animale, dar oamenii ar trebui sa-si�nteleaga motivatia.
Pentru asta nu slujeste la nimic sa alergam �n toate partile caniste nebuni, ca sa
sf�rsim �n disperare.
Trebuie sa ne regasim peisajul de calm si liniste, un loc al
frumusetii simple, �n noi, �n viata noastra. Sa traim �ntr-o
speranta simpla, aici si acum. Aici si acum sa ne hotar�m viata;
astfel si moartea devine simpla si lipsita de spaima. Aceasta este
adevarata religie, �n chineza si �n japoneza, cuv�ntul �religie"
�nseamna: ��nvatatura de la izvor, de la origine".
Adevarul originar al vietii omului. Prin zazen, cream fara �ncetare
aceasta veritabila simplitate, izvorul t�sneste mereu.

Sa nu caut adevarul, sa nu �ntrerup iluziile. Fiindca �nteleg limpede ca

aceste doua elemente sunt ,fara forma.
Gasim aceeasi fraza la �nceputul c�ntului Shodoka, �n primul poem. Vremmereu sa
gasim adevarul, sa ne debarasam de iluzii. Cele mai multe dintrereligii ne �nvata
asta. Uneori, debutantii �n zazen �mi spun: �Nu reusesc sa�ntrerup iluziile si sa
gasesc Satari-ul" Dar cei doi termeni sunt identici,
iluzia sj adevarul sunt una, acelasi cerc.

Exista persoane inteligente, care au memorie buna, dar sunt

incapabile sa creeze, sa manifeste o individualitate proprie. Ele
nu pot sa aprofundeze. Receptive la �ntelepciunea celorlalti, se
lasa influentate de discursul fiecaruia ca si c�nd le-ar lipsiinteligenta. Nu sunt
�n stare sa-si creeze propria �ntelepciune sicontinua sa caute mereu �n dreapta si-
n st�nga. Trebuie sa
�ntelegem ca e inutil sa mergem sa cautam aiurea. Adevarul esteaici, aici si acum,
�n noi �nsine.

Daca nu, vom ram�ne ca niste copii doritori de o ciocolata si care, atuncic�nd vad
o papusa �n bratele altui copil, vor papusa aceea..., apoi o
bomboana..., apoi altceva, schimb�ndu-se �ntr-una. Societatea noastra deconsum
declanseaza aceeasi miscare: vrem o casa frumoasa, o masina
frumoasa, o femeie frumoasa... Apoi, schimbarea necontenita.
In Sutra Lotusului se scrie: �Adevarul este foarte aproape, adevarata
comoara este foarte aproape, nu e nici complicata, nici departe..Darsuntem
incapabili s-o vedem." Dumnezeu cel adevarat, autenticul Buddhaexista �n spiritul
nostru, dar �I cautam foarte departe. Vrem sa definim
Satori-ul, facem categorii si �n cele din urma cadem �n Naraka, infern. Dece esuam
�n Naraka? Fiindca ne imaginam o lume utopica si �ndepartata camirajul din desert
al unui �nsetat. Ne apropiem, si acolo nu mai existanimic, doar v�nt si nisip:
acesta este infernul. Si extazul se dovedeste
asemanator starii acesteia. Vrem sa scapam de acolo unde suntem, nuvrem sa ram�nem
aici si acum. Dar c�nd ne-am schimbat, regretam ceeace aveam mai �nainte si acel
lucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut,
�ntotdeauna cautarea creeaza o foarte mare suferinta. Adevarata pace,
linistea spiritului lipsesc din dorinta aceasta, dorinta de schimbare..., de
ac�stiga din ce �n ce mai mult, �n dragoste, �n afaceri..,, de a obtine Satoriul.

Evident, banii sunt necesari, practici. Dar a te elibera de ei, �n�nsusi ad�ncul
spiritului tau, aduce adevarata pace. Adevarul nu e

o categorie. Cu cat vrem mai mult sa-1 facem sa intre �ntr-o

categorie, cu at�t el se �ndeparteaza.
Sunt prosti si copilarosi cei ce creeaza o falsa realitate �n pumnul lor golsau �n
v�rful degetelor lor.
De meditat

Ce e prostia?

Faptul de a nu putea schimba din proprie vointa niste fenomene, nici a te

adapta la schimbarile lor.
Trebuie sa �ntelegem. Sa gasim adevarul etern, sa-l asimilam, sa-1 digeram.
Maniera de a-l gasi nu e nici una singura, nici simpla.

Prostia: sa nu vezi dec�t o latura a lucrurilor, asemeni unui cal

care merge cu ochelarii lui.
Prostia: sa nu poti sa creezi si nici sa fii proaspat ca un izvor �n
lumea infinitului.
Sa poti crea fata de mobilitatea fenomenelor dovedeste intuitie,
libertate adevarata, �ntelepciune, �ntelepciune creatoare.

Secretul ultim ai artelor martiale, care nu se limiteaza Ia o tehnica a luptei.

Adevarata practicare a Zen-ului te face sa traiesti o viata creatoare �n
lumea infinitului, a absolutului,
Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea o vedere larga si �ntinsa asupra
lucrurilor, nici o �ntelegere ad�nca a viitorului. Ei nu vad dec�t o mica
parte. Astfel �nc�t �nteleg numai la nivelul causului palmelor sau la v�rful
degetelor.
Putem admira oglindirea lunii pe apele r�ului, dar nu o putem prinde cu
m�na.
O femeie frumoasa �n pielea ei este ca un iepure jupuit.
Viata noastra, dupa expresia chineza si japoneza, este ca un razboi �ntre
liliputani sau ca o lupta pe coltii unui sarpe.
Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toate
acestea sunt ca un pumn gol.

Un razboinic numit Nobushige a venit �n vizita la Hakuin, celebru

maestru Zen, si �-a pus �ntrebarea: �Exista cu adevarat un paradis
si un infern?'
�Cine esti dumneata?" s-a interesat Hakuin.
�Un samurai."
�Dumneata, un samurai! a exclamat Hakuin. Si a �nceput sa-1
insulte violent: Nimeni nu te-ar vrea ca pazitor, ai �nfatisarea unui
cersetor paduchios..."
Nobushige s-a �nfuriat at�t de rau, �nc�t a �nceput s�-si scoata
sabia, �n vreme ce Hakuin continua si mai si:
�A, va sa zica ai o sabie, dar pe semne ca esti prea prost ca sa
reusesti sa-mi tai capul."
Atunci Nobushige si-a fluturat arma. Iar Hakuin a remarcat:
�lata ca se deschid portile infernului."
La aceste cuvinte, samuraiul a �nteles si s-a �nclinat.
�Si iata ca se deschid portile Paradisului", a spus Hakuin.

C�nd ce este drept si ce este piezis se �nt�lnesc si se �ncruciseaza (capicioarele

�n pozitia Lotus), Exista ceva minunat, �ntrebare si raspuns
amestecate. (Hokyo Zan Mai)
Fii atent la comportarea corpului tau! Postura ta, spiritul si corpultau sunt una.
Daca postura este corecta, si spiritul tau devine
drept. Daca postura este nemiscata, si spiritul devine nemiscat.
Daca postura e linistita, si spiritul devine linistit. Postura,
atitudinea, comportamentul influenteaza spiritul. (Taisen
Deshimaru)
Demonii si �ngerii au aceeasi origine. Copacii, florile, r�urile si
muntii de asemenea. Sf�ntul este lipsit de Ego, clar �n acelasi
timp nu si de personalitate. Cerul si pam�ntul sunt una si infinite,
nimeni nu exista �n afara lui �nsusi si Eul nu exista �n afara
celorlalte. (Kodo Sawaki)

Secretul Caii sabiei si al artelor martiale este sa nu scoti sabia din teaca;
nu trebuie sa scoti sabia, fiindca daca vrei sa ucizi pe cineva va trebui samori
din asta. �n acel moment, ceilalti se sperie si fug sau nu se apropie detine. Deci
nu mai este nevoie sa �nvingi. (Taisen Deshimaru)

Relatia cu realul

Omul poarta misterul viefii, care poarta misterul lumii. (Edgar

Morin)

In cele din urma, corpurile omenesti actualmente �n viata pot fi considerate

drept capatul de sus al unei spirale genetice ale carei celule mor sise nasc, de
sute de mii de ani, conform functionarii biologice a oricaruiorganism.
Omenirea ca un singur corp! Un concept care te poate face sa visezi ori saz�mbesti,
dar nu e mai putin adevarat ca supravietuirea speciei depinde side aceasta
constientizare.
Vorbind despre puterea �n germene din creier, I. J. Wallce spune: �Interfatape care
se dezvolta Eul este pregatita de trei miliarde de ani de evolutie,
care au ameliorat �n mod constant conexiunea. Sub raport filogenetic,
principiul realitatii, care vizeaza conectarea la lume, este mostenitorul
acestei munci uriase. Enormitatea radacinii arata ca a face din ea un
simplu slujbas al principiului placerii este cam prea putin. De altfel,
cresterea Eului care este identica ameliorarii conexiunii la real, se opunedirect
actiunii impulsiei spre moarte."
Se stie ca toate psihozele si nevrozele, din ce �n ce mai numeroase, indica

o desprindere de real si o �ncarcerare �n universul fantasmelor. Chiar si

pentru copilul mic conexiunea la realitate ram�ne cea mai buna arma�mpotriva
angoasei si obsesiei. Iar aceasta legatura cu realul implica o
legatura cu trupul, traita �ntr-o prezenta constanta, �n reintegrareapermanenta �n
sine �nsusi, �ntr-o �ntoarcere la radacinile fiintei si ale vietii.
A desface nodurile corpului

In zilele noastre, sectele si grupusculele misuna, apostolii si alti

profetiinspirati se ridica fimur�ndu-si mesajul care este MESAJUL si fac, cu
maimult sau mai putin succes, credinciosi, adepti si misionari. Fenomenul nueste
nou si apare ciclic �n istorie. Iar religia �n papuci s-a rasp�ndit puternicdin
vremea c�nd Romain Rolland �i descoperea pe �nteleptii din India, c�nd
Lanza del Vasto �si facea, pe jos, �pelerinajul la izvoare", c�nd Daumal
siKatherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff, care �si
�ntemeia �nvatatura pe faptul ca �Trezirea unui om �ncepe din clipac�nd el �si da
seama ca nu merge nicaieri si nu stie �ncotro samearga". Din acele timpuri, �noua
gnoza" (Morin) vehiculata de revistaPlanete, apoi de fenomenul hippie, drumul
halucinat spre Katmandu si
spre alte locuri, voga charterelor si a convertirii Beatles-ilor si a altor
grupuri de muzica pop {Santana, Mahavishnu, Terry Riley...) la �nvataturamaestrilor
orientali au rasp�ndit o veritabila moda care acum a devenit unfapt de civilizatie.
Avem de ales �ntre sectele spirituale, penticostali, Copiii Domnului,
credinciosi ai lui Krishna, fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristosi de tara,
adepti ai lui Sokka Gakai, martori ai lui Iehova sau ai lui Moon, grupuriceltice
ori scientiste � lista se poate �ntinde pe pagini �ntregi. Unele daunastere
escrocheriilor, dar toate vorbesc de speranta: �Pentru a te implicamai mult,
trebuie sa cunosti renuntarea. Oamenii nu stiu ce �nseamna
asta... Survine un punct unde, dupa ce ai vrut asa ceva, nu-ti mai pasa demarea
Eliberare si �ntelegi ca aici si acum trebuie sa fii disponibil" (Jean-
Francois, Krishna). �Putem simti aceasta energie pe care ne �ntemeiem,
care ne face sa traim, tine �n miscare atomii Universului..." (Agnes,
discipola a guru-ului Maharaj Ji). Ele propun un sistem al omului:
cosmologie, rituri de trecere, simbolism, initiere, meditatie filosofica, undealfa,
comunitate...; este ceea ce vin sa caute adeptii lor.
P�na la urma, sectele cristalizeaza atentia asupra unei forme de credintareligioasa
care �si poate avea eficienta ei, �nsa defectul lor major e ca nuse pot adresa
tuturor. Portile templelor stau deschise si, �ntr-un limbaj defiece data diferit,
ne asteapta aceleasi raspunsuri: sa �mbratisam o religie

� solutiile propuse trec prin aceasta prisma. Vechiul adagiu spune ca princredinta
poti misca muntii din loc, si este adevarat. Sunt sigur ca astfelputem gasi
�nceputul unei salvari sau al unei deschideri interioare, darp�na unde? Si sunt
convins ca frenezia si complexitatea civilizatiei noastrepresupun mijloace
elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiintei omenesti�far�mitate" si a-i
�ngadui sa-si regaseasca adevarata natura, care cu
siguranta ca nu se limiteaza la imaginea ei trimisa �napoi de catre
societate.
Exista deci o cautare a adevaratelor tehnici de Trezire. Si �mi vin �n minte
doua convorbiri, una cu filosoful Henri Lefebvre, alta cu antropologul
Francis Huxley.
H. Lefebvre,�n timpul unei �ntrevederi la el acasa, �mi spunea: �Ceea ce �ireprosez
lumii contemporane este faptul ca se �nversuneaza asupracorpului, pentru a-1
reduce, pentru a-l suprima, pentru a face din el doar oimagine...; nu e vorba numai
de societatea spectacolului, ci de societateaunde corpul e dezintegrat, unde
revolta corpului risca sa puna sub semnul�ntrebarii ansamblul societatii si poate
trecerea pragului..." Si continua cuprivire la acea �Poarta a viitorului" pe care
omenirea trebuie sa o gaseascasi sa treaca prin ea, daca nu vrea sa moara. �Unii
cred �n moartea
corpului. Dupa moartea lui Dumnezeu, dupa moartea omului, dupamoartea istoriei,
dupa moartea artei, vom avea moartea corpului. Trebuiesa cadem de acord ca nu ar fi
deloc vesel..." Ca un ecou, �i raspunde voceagrava a lui Francis Huxley care, dupa
ani de munca asupra nebuniei, a
tribunalelor samanice (asa-zis primitive), a halucinogenelor si a tehnicilorarhaice
de extaz, ajunsese la ideea esentiala, care se �nt�lneste cu
propunerea noastra: �Am gasit ca localizarea tensiunilor musculare
conduce la noduri care paralizeaza viziunea fiintelor si ca manipulareacorpurilor,
daca este �nsotita de concentrarea necesara si senzatia a ceeace este blocat, poate
duce la eliberarea tensiunilor... Cautarea intelectualaeste prea simpla, fiindca
implica o neparticipare la experiente pe care�ncercam sa le �ncercuim prin limbaj;
e ceva foarte nesanatos, �i revinefiecaruia sa gaseasca �n corpul sau caile ce-i
�ngaduie sa ajunga la
realitate."

Sa �nveti sa-ti desfaci nodurile corpului tau.

�Noi cu totii participam la creatie; noi cu totii suntem regi, poeti,

muzicieni; nu trebuie dec�t sa ne deschidem, ca niste lotusi,
pentru a descoperi ceea ce se afla �n noi", scrie undeva HenryMiller. Dar �n alta
parte, tot el aminteste acest adagiu hindus:
�Daca Dumnezeu voia sa se ascunda, 1-ar fi ales ca ascunzatoare
pe om."

In aceasta ambiguitate se gaseste realitatea; fiinta omeneasca poarta �nea binele

si raul, cele �doua fete ale aceleiasi medalii", spune doctrinaZen. Cum sa �mpaci
aceste contrarii, sa le transmuti �n energie creatoare,
evolutiva, iata numitorul comun al tuturor tehnicilor de meditatie, scopul aceea ce
Gurdjic numea �lucrarea". Lucrare �n tine �nsuti: sa te trezesti, sate cunosti. Sa-
ti descoperi Eul.
�Luati bine seama la asta, spune Gurdjieff �n legatura cu cele de mai sus:
fiecare om are un repertoriu definit de roluri, pe care le joaca �n
�mprejurarile obisnuite. Are c�te un rol pentru fiece soi de �mprejurare �ncare se
gaseste �n mod obisnuit; dar puneti-1 �n situatii doar putin diferite;
va fi incapabil sa descopere rolul �n concordanta cu ele pentru o scurtaclipa, va
deveni el �nsusi. Studiul rolurilor pe care le joaca fiecare este oparte
indispensabila a cunoasterii de sine."
Lucrare asupra corpului: �Anumite teorii, spune unul dintre noi, afirma catrebuie
sa dezvolti latura morala si spirituala a naturii tale si ca, daca obtiirezultate
�n aceasta directie, nu vei �nt�mpina obstacole din partea
corpului. Este cu putinta asa ceva sau nu?"
�Si da, si nu, raspunde Gurdjieff. Totul rezida �n �daca�. Daca un om
ajunge la perfectiunea naturii morale si spirituale fara piedici din
parteacorpului, corpul nu se va opune nici la �mplinirile ulterioare, �nsa, din
nefericire, asa ceva nu se �nt�mpla niciodata, deoarece corpul intervineprin
automatismul sau, prin atasamentul fata de obisnuinte si �nainte detoate prin
proasta lui functionare. Dezvoltarea naturii morale si spiritualefara opozitie din
partea corpului e teoretic posibila, dar numai �n cazul uneifunctionari ideale a
corpului. Si cine este �n masura sa spuna ca trupul luifunctioneaza �n mod ideal?"
Numai concentrarea asupra unei practicii
corporale corecte poate epura portile perceptiei.

Un discipol �l �ntreaba pe un maestru batr�n:

-Ce este Calea (Tao)?
-Spiritul de fiece zi, raspunde maestrul. C�nd mi-e foame,
man�nc; c�nd sunt obosit, dorm.
Surprins, discipolul a �ntrebat iarasi:
-Dar nu asa ceva face fiecare?
-Nu; majoritatea fiintelor nu sunt niciodata prezente �n ceea ce
fac. Omul cu adevarat �mplinit se recunoaste prin aceea ca nu are
spiritul �mpartit.

O data s� numai o data �n cursul existentei sale planetare Terra s-a

putut�nvesm�nta �n Viata. Tot astfel o data si numai o data Viata a fost capabilasa
decida Reflectia. Un singur anotimp pentru G�ndire, ca si un singur
anotimp pentru Viata. Din acel moment, Omul ajunge sa fie sageataCopacului, sa nu
uitam asta. �ntr-�nsul, ca atare, fara nimic altceva, sunt
concentrate de acum sperantele de viitor ale Noosferei, adica ale
biogenezei, adica �n cele din urma ale Cosmogenezei. (Teilhard de
Chardin)
Si don Juan acest mistic din pustie, la Castaneda: �Lucrurile nu sunt realedec�t
c�nd �nvatam sa le acceptam realitatea." Ego-ul fiintei omenesti �sipetrece timpul
complic�nd lucrurile. Noua ne revine sa stim cum sa ne
�ntoarcem la simplitate. Aici, �n aici-acum.

P�na Ia urma orice adevarata tehnica de meditatie

�ncearca sa aduca �n noi o tacere, sa reduca la tacere

sporovaiala interioara, pentru ca, absolut simplu, sa sedeschida �n aceeasi clipa
portile acestui infinit: realul.

Incheind cartea de fata, rod al unei anumite experiente, al unei cautari decirca
doisprezece ani si oglinda a �nvataturii autentice din partea fiintelorpe care le
putem numi, pe buna dreptate, �ntelepti sau treziti, am impresiaca am spus putine
lucruri. Este dificil sa exprimi �n cuvinte complexitateaunei realitati unde fizica
si metafizica se amesteca. Sa spunem totusi ca �nacest domeniu al meditatiei
experienta trebuie sa se dovedeasca noua,
�ntotdeauna noua, drumul nu se termina niciodata, nu trebuie sa stagnezisi nici sa
te �mpotmolesti; descoperirea de sine, cufundarea �n Eul caretraieste Universul si
este trait de cel din urma, constiinta a ceea ce
creeaza si a ceea ce este creat nu cunoaste margini, cu exceptia acelorape care i
le aplicam noi.
Drumurile, desi diverse, sunt toate respectabile. Dar nu trebuie sa ne
pierdem timpul suscit�nd noi iluzii; iata motivul pentru care, personal, amhotar�t,
�nca de acum sase ani, sa urmez calea abrupta a Zen-ului, aceacale despre care
Jacques Masui spunea, pe drept, ca �este mostenitoarea,
�n egala masura, a Indiei si a Chinei, a sistemului Yoga budist si a lui Tao,
ca sintetizeaza".
Aceasta �filosofie a crizei", care trimite la radacinile fiintei si ale vietii si
ilumineaza existenta revel�nd-o, se dovedeste actuala mai mult dec�t
oric�nd. Cale de mijloc, ea ne �ngaduie sa cuprindem vesnicele contradictiiale
horei fenomenelor si situatiilor traite de fiintele omenesti, arat�ndu-le
vesnica interdependenta si totodata vacuitatea, indic�nd fara �ncetare
atitudinea de adoptat, �ntregul echilibru, constiinta, compasiunea,
libertatea, energia, bunul-simt si concentrarea asupra lui aici si acum.
�ntemeiat pe postura esentiala a lui Buddha, �n care simplitatea, rigoareasi calmul
se aliaza cu tacerea, Zen-ul mi se pare din ce �n ce mai mult ononreligie ce
�nglobeaza orice religie, Cale dreapta a Trezirii.
In aceste vremuri de confuzie este, �mr-adevar, si mai necesar sa vezi
limpede. (Cheminments, Fayard.)