ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU GESTIUNEA VÂNZĂRILOR DINTR-O

SOCIETATE COMERCIALĂ

Conf. univ. dr. Felician Alecu

Student Gheorghe Andreea-Florentina

București 2020
Cuprins

CAPITOLUL I.....................................................................................................................................5

Importanța domeniului informatic în economie................................................................................5

1.1 Domeniul economic..................................................................................................................5

1.2 Gestiunea unei societăți comerciale prin aplicații informatice.............................................7

CAPITOLUL II...................................................................................................................................9

Studiul și analiza sistemului existent..................................................................................................9

2.1 Istoria companiei............................................................................................................................9

2.2 Prezentarea companiei..................................................................................................................9

2.3 Locul în sfera economică.............................................................................................................10

CAPITOLUL III................................................................................................................................11

Proiectarea aplicației.........................................................................................................................11

3.1 Proiectarea bazei de date.............................................................................................................11

3.2 Crearea tabelelor.........................................................................................................................12

3.3 Vizualizarea și realizarea relațiilor între tabele........................................................................17

3.4 Crearea interogărilor...................................................................................................................18

3.4.1 Crearea interogării ”Clienți repartizare pe orașul de resedință”.........................................18

3.4.2 Crearea interogării ”Facturi sortate pe data specifică”.........................................................19

3.4.3 Creare interogărilor de tip update, ”Valoare/Preț Vânzare”................................................21

3.4.4 Crearea interogării, ”Căutare produs în funcție de furnizor și produse vândute în funcție de
denumirea acestora”..........................................................................................................................23

3.5 Crearea formularelor..................................................................................................................24

3.6 Crearea rapoartelor.....................................................................................................................26

Capitolul IV........................................................................................................................................28

Proiectarea interfeței grafice.............................................................................................................28

Concluzii.............................................................................................................................................35

2
Bibliografie.........................................................................................................................................36

3
Introducere

Odată cu extinderea domeniilor de aplicare a calculatoarelor a crescut și numărul utilizatorilor ce

doreau să aibă acces facil la mijloacele de prelucrare și stocare a unor informaţii comune.

Creşterea cererii a dus la o dezvoltare fără precedent a aplicațiilor de gestiune, automatizarea

fiind într-o continuă modificare și îmbunătățire pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor.

Această dezvoltare face ca timpul necesar pentru desfășurarea activității să scadă semnificativ
permițând un volum mai mare de comenzi cu un număr mai mic de angajați.

Proiectarea, implementarea şi mentenanţa aplicației trebuie să se potrivească foarte bine cu

cerințele companiei pentru care este concepută. Activitatea acesteia fiind foarte importantă
pentru proiectarea aplicației, de aceea este nevoie de performanțe ridicate, minimalizarea riscului
de întâmpinare a dificultăților, un grad ridicat de securitate și o gamă largă de funcționalități puse
la dispoziţia utilizatorilor pentru a obţine rezultatul dorit.

Tema acestei lucrări de licenţă o constituie necesitatea societății de a avea o evidență cât mai
clară și de a gestiona cât mai ușor vânzările realizate de compania studiată într-un anumit
interval de timp, astfel prin această aplicație societatea va putea avea o profitabilitate mai mare
permițându-i să-și gestioneze vânzările din fiecare zi prin rapoartele generate.

Consider că o aplicație care să gestioneze întreaga activitate a unei societăți este absolut necesară
pentru toată echipa deoarce în lumea digitalizată în care trăim munca ne este ușurată și timpul
minimizat având la dispoziție aplicații care stochează cu ajutorul bazelor de date toată activitatea
companiei.

4
CAPITOLUL I

Importanța domeniului informatic în economie

1.1 Domeniul economic

Domeniul economic a apărut încă din antichitate, el având un rol esențial în viața omului fiind o
componentă organică a mediului creat de acesta, care probabil nu ar fi existat dacă natura i-ar fi
oferit omului toate lucrurile de care are nevoie, omenirea fiind nevoită să-și producă toate
bunurile necesare, de aici venind și ideea de economie. Tocmai din acest concept au apărut și
societățile comerciale care oferă oamenilor posibilitatea de producere a bunurilor și serviciilor.
Pentru realizarea de bunuri si servicii, societățile comerciale își desfășoară activitatea în diferite
domenii oferind astfel forță de muncă oamenilor si putere de cumpărare a bunurilor si serviciilor
necesare supraviețuirii.

Așadar economia poate fi definită ca o luptă permanentă a oamneilor pentru a-și produce acele
bunuri pe care nu le pot obține gratuit, ea fiind transformată în funcție de capacitatea oamenilor
de a se autoguverna inteligent pentru realizarea de bunuri și servicii care să le ușureze munca, de
aceea omul se adaptează la condițiile mediului în care trăiește.

Deoarece resursele de care oamenii au nevoie sunt limitate a fost nevoie de o știință care să-i
ajute pe oameni să le gospodărească, acesta a fost momentul în care a fost înființată economia
politică.

Orice societate comercială, indiferent de domeniul în care își desfăoară activitatea are la bază și
gândirea economică care constituie baza formării acesteia, deoarce toate resursele de care
beneficiază sau toate lucrurile pe care le produce sunt limitate.

Omul în gândirea sa atunci când dorește să înființeze o societate trebuie să ia în considerare

resursele limitate de care dispune pentru obținerea de profit și buna desfășurare a activităților din
cadrul domeniului său de activitate.

Economia există în viața fiecărui om și ar trebui studiată indiferent de domeniul de activitate

deoarece prin dezvoltarea unei gândiri economice învățăm să ne gestionăm în mod eficient
nevoile nelimitate cu resursele limitate de care beneficiem prin stabilirea de priorități.

5
Obiectul de activitate al unei unități economice este realizat de ansamblul de elemente
interdependente, desemnat de noțiunea de sistem economic, gestiunea tuturor informațiilor din
cadrul lui fiind asigurată de sistemul informațional folosind toate metodele și procedeele de care
dispune.

Pentru ca o societate comercială să îndeplinească condițiile de desfășurare a activității sale în

domeniul unde activează, trebuie să poată oferi clienților cele mai bune servicii prin atingerea
performanței economice punând astfel societatea deasupra concurenților săi prin rezultatele
superioare obținute.

Pentru a atinge performanțele economice, o societate comercială modernă trebuie să stabilească

de la început o strategie referitoare la structura, cantitatea și calitatea producției ce urmează a fi o
obținută, procesele tehnologice ce urmează a fi folosite și principale necesități pentru o bună
funcționare, cu o precizare exactă a nivelurilor acestora în bugetul de cheltuieli și venituri.

Orice societate modernă pentru a rezista în economia de piață unde toți agenții economici
acționează ca un sistem dinamic în permanentă mișcare este necesar să se adapteze tuturor
schimbărilor oferind produse și servicii de calitate superioară care să o clasifice pe o poziție
superioară în sectorul de activitate din care face parte.

Orice societate comercială, fie ea cât de mică, are nevoie de un sistem informatic pentru o
gestionare cât mai ușoară a resurselor necesare și ținerea unei evidențe a tuturor serviciilor
oferite.

Una din principalele resurse care stă la baza funcționării corecte a unei societăți comerciale este
gestiunea bazelor de date realizată cu ajutorul programelor dedicate, numite sisteme de gestiune
a bazelor de date.

De asemenea, toate societățile comerciale ar trebui să aibă la bază un sistem informatic care să
asigure gestionarea bazelor de date astfel încât să se ofere o funcționare corectă și eficientă în
cadrul ei ajutând la ținerea evidenței resurselor utilizate.

6
Sistemul economic se află într-o strânsă legătură cu cel informatic deoarece cu ajutorul
programelor existente munca economiștilor este ușurată.

Informatica este o știință în continuă dezvoltare adaptându-se la cerințele și nevoile oamenilor,

prin crearea de programe informatice munca omului a fost ușurată, astfel toate datele unei
societăți putând fi acum gestionate cu ușurință din fața unui calculator mult mai bine decât erau
cu ani în urmă când economiștii țineau evidența pe hârtie , această metodă fiind și foarte riscantă
deoarece cu trecerea timpuli hârtia se deteriora sau se puteau pierde diverse documente.

Dezvoltarea diverselor programe și aplicații ușurează munca oamenilor, aceștia fiind nevoiți să
se adapteze noilor condiții de lucru, dar nu numai munca oamneilor este ușurată astfel, ci și
desfășurarea activității societății respective.

De asemenea, sistemul informatic este definit și ca un ansamblu de mijloace și metode care

asigură prin ultilizarea tehnicii de calcul preluarea datelor, transformarea lor în informație,
prelucrarea sistematică a acesteia.

Indiferent care este domeniul de activitate al unei societăți comerciale, de la o simplă

întreprindere cu puține resurse, pâna la marile firme, bazele de date oferă un suport esențial
pentru sistemele informatice ușurând munca omului, ele constituie structuri ale informației,
accesibile cu ajutorul calculatorului și aplicațiilor pentru gestiunea bazelor de date, oferind
totodată avantajul stocării unui volum mare de date care poate fi cu ușurință accesat și gestionat
de mai mulți utilizatori la un moment dat.

1.2 Gestiunea unei societăți comerciale prin aplicații informatice

Încă de la dezvoltarea unei afaceri, oricât de mică ar fi ea, este necesară o analiză foarte
amănunțită a tuturor posibilităților pentru ca aceasta să aibă o evoluție pozitivă și o bună
desfășurare a tuturor activităților, de aceea este important ca toate reusursele utilizate să fie
optime, pornind de la echipa de lucru, până la toate produsele care intră in derularea activității
firmei respective, iar toți acești factori care contribuie la componența companiei trebuiesc

7
gestionați cu o mare acuratețe, acest lucru putând fi realizat cu cele mai mici eforturi prin
utilizarea unor aplicații de gesiune a bazelor de date.

Cu siguranță, aproape fiecare afacere utilizează prin intermediul calculatoarelor diverse aplicații
pentru gestionarea resurselor și îndeplinirea sarcinilor zilnice, pornind de la contactul cu clienții
la care au acces mai rapid prin bazele de date pâna la generarea rapoartelor si evidențirea
activității mai ușor decât cu metoda tradițională de stocare a infotmației pe hârtie care oricum cu
trecerea timpului se deteriorează devenind inaccesibilă în orice moment al timpului, informația
stocată in aplicații putând fi la îndemâna utilizatorilor oricând.

Contabilitatea este de asemenea un domeniu de activitate existent în orice societatea comercială

și în care informatica prin gestiunea bazelor de date a făcut munca foarte multor oameni mai
ușoară contribuind astfel la economisirea timpului, care în prezent este cea mai mare problemă a
omenirii, dar și în evitarea unui risc ridicat pentru eroarea umană. Software-ul contabil permite
companiilor să își introducă datele financiare și să vadă instantaneu câștigurile și pierderile.
Toate rapoartele fiscale necesare sunt disponibile în momentul în care datele sunt introduse.
Utilizarea calculatoarelor pentru facturare, gestionarea cheltuielilor și calcularea salariilor este
vitală pentru asigurarea cât mai exactă a datelor financiare.

Dacă cu mulți ani în urmă depozitarea datelor se făcea în arhive iar accesul la informații nu era la
dispoziția noastră în orice moment de timp, acum totul s-a simplificat putând avea acces oricând
la orice informație dorim prin utilizarea aplicațiilor care gestionează toate datele din societate,
ele fiind stocate la nivel central pentru acces ușor de la mai multe computere sau stocate local
pentru utilizare individuală. Depozitarea computerizată economisește spațiu și oferă o strategie
de organizare mult mai eficientă.

Tehnologia informației este un partener esențial în gestionarea unei afaceri, indiferent de

domeniul de activitate al acesteia, chiar dacă aveți nevoie de computere pentru stocare, transfer,
recuperare sau transmitere de informații, vă puteți administra afacerea cu o mai mare acuratețe și
eficiență, cu ajutorul tehnologiei informației și a aplicațiilor pe calculator.

8
CAPITOLUL II

Studiul și analiza sistemului existent

2.1 Istoria companiei

În ultimii ani, partea de retail în mediul online a cunoscut o creştere semnificativă, inimaginabilă
acum 30 de ani. Dacă invenţiile offline au guvernat evoluţia lumii mai bine de 2000 de ani,
apariţia online-ului a revoluționat comerțul și industria de retail a ultimelor decenii într-un ritm
care părea greu de imaginat în 1965 când prima reţea de calculatoare interconectate era Defence
Advanced Projects Agency (A.R.P.A net.) aflată în subordinea Ministerului Apărării SUA.

Din acel moment comunicarea prin interconectare a cunoscut o dezvoltare fulminantă devenind
un adevărat mod de viaţă business, evoluţia s-a extins la nivel global. Astfel cererea de site-uri
pentru companii precum și realizarea reţelelor de socializare și-a pus amprenta asupra
conceptului de retail în mediul online susținând dezvoltarea continuă pentru satisfacerea
cerinţelor din ce în ce mai ridicate ale clienţilor .

Compania analizată în continuare a ajuns în punctul în care necesită schimbarea completă a

sistemului informatic prin implementarea unei aplicații care să ajute la gestiunea tuturor
resurselor oferindu-le utilizatorilor cele mai ușoare tehnici de utilizare.

2.2 Prezentarea companiei

Societatea, “SC Family Business SRL”, este o afacere de familie înființată în anul 2010 în
conformitate cu dispozițiile legii 31/1990, având capital integral privat și un unic proprietar,
sediul fiind stabilit în București, Sector.6, Str. Capelei, Nr.3 avea ca obiectiv impunerea pe piața
de retail de la acea vreme cu servicii cum ar fi: magazine virtuale, site-uri de prezentare, site-uri
personalizate.

În prezent, compania se ocupă cu comerțul online, astfel are încheiate contracte cu diferiți
furnizori de la care cumpară produse de îmbracăminte de cea mai bună calitate pentru a le vinde

9
în mediul online pe piața din Romania, de aici provenind si necesitatea dezvoltării unei aplicații
de gestiune a bazei de date pentru a putea fi urmărită cu ușurință profitabilitatea ei, dar și pentru
a putea onora cu ușurință toate comenzile pe care aceasta le are în fiecare zi.

Încă de la început s-au stabilit criteriile pe care se bazează funcționalitatea companiei și anume
seriozitate, încredere, promptitudine, criterii care au ajutat compania să se impună pe piață în
segmentul dorit.

SC Familiy Business SRL a fost înființată ca răspuns la cererea tot de mai mare de comerț online
oferindu-le clienților săi produse de cea mai înaltă calitate prin contractele pe care le are
încheiate cu furnizorii de la care achiziționează produse de îmbrăcăminte destinate tutor
segmnetelor de vârstă.

2.3 Locul în sfera economică

Compania, ocupă în prezent un loc foarte important în sfera economică din care face parte fiind
lider de piață în România prin numărul difersificat de produse pe care îl oferă cliențolor, dar și
prin seriozitatea cu care aceștia sunt tratați.

Publicul țintă al companiei îl reprezintă segmentul de tineri ei fiind mult mai familiarizați cu
mediul online, însă oferă produse pentru toate categoriile de vărstă menținându-și astfel cele mai
înalte standare pe piață.

De asemenea, compania se diferențiază de celelalte companii din domeniul său de activitate, prin
prețurile raportate la calitatea produselor pe care le oferă deoarece sunt accesibile tuturor
categoriile de oameni, dar și prin serviciile și seriozitatea de care dă dovadă în fața clienților sau
potențialilor săi clienți.

10
CAPITOLUL III

Proiectarea aplicației

3.1 Proiectarea bazei de date

Pentru proiectarea aplicației și a bazei de date am utilizat, Microsoft Access, componentă a
pachetului Microsoft Office care este un sistem de gestionare a bazelor de date combinând
motorul Microsoft Database cu o interfață grafică de utilizator și instrumente de dezvoltare
software.

Microsoft Access permite stocarea datelor într-un format propriu pe baza motorului de baze de
date Access JET, însă prin funcționalitățile complexe pe care le deține poate importa date sau se
poate conecta direct la datele înregistrate în alte aplicații și baze de date.

Precum și alte aplicații, Microsoft Access este suportat de Visual Basic pentru aplicații (VBA),
un limbaj de programare bazat pe obiecte care poate face referire la o varietate de obiecte,
inclusive DAO-ul (Data Access Objects), Activex Data Objects și multe alte componente
Activex.

În același timp, Microsoft Access, exercită multe din cerinţele de tip client-server ale sistemelor
de baze de date fiind și unul din principalele avantaje ale acestuia deoarece prin această
perspectivă crește viteza de lucru și minimizează traficul de rețea, asigurând lucrul în parametrii
optimi atât pentru client cât și pentru server.
Cu toate complexităţii pe care le oferă, putem spune despre Microsoft Access, că este un sistem
care poate fi utilizat cu ușurință și de cei care nu au cunoștințe de programare, oferind o
multitudine de programe de tip Wizard, aplicaţii similare care controlează operații obișnuite cum
ar fi crearea și editarea tabelelor, interogări, formulare sau rapoarte.
Prin structura de baze de date pe care o are, Microsfoft Acces, oferă posibilitatea de a combina
într-un singur fișier de tipul .accdb toate obiectele cu care acesta lucrează și anume, interogări,
tabele, formulare, rapoarte, comenzi macro, dar și codul Visual Basic.
Caracteristicile care definesc un sistem de gestiune al unei baze de date Microsoft Access poate
fi sintetizat prin următoarele:
1. Oferă posibilitatea de a crea o bază de date care să poată fi folosită de unul sau mai
mulți utilizatori într-un mod partajat ;

11
 2. Atât interfaţa QBE (Query By Example), cât și limbajul SQL (Standard Query
Language) permit ca interogarea bazei de date să se poată realiza în mod grafic;
3. Programarea în limbajul VBA sau prin macrocomenzi permit automatizarea unor
activităţi sau acţiuni ;
4. Permiterea importului și exportului de date către alte SGBD-uri relaţionale sau alte
aplicaţii ale pachetului Microsoft Office ;
5. Prin interfaţa de tip utilizator GUI (Graphical User Interface) sunt respectate principiile
de utilizare specifice tuturor aplicațiilor din pachetul Microsoft Office și oferă
utilizatorilor un mediu de lucru familiar la care se pot adapta cu ușurință fără a avea
cunoștințe în programare ;
6. Asistenţă în vedera dezvoltării aplicațiilor şi utilizării bazei de date;
7. Existenţa unui meniu de tip Help şi a facilităţilor acestuia;
8. Prezența componentelor Wizard care sunt folositoare tuturor utilizatorilor în
dezvoltarea de aplicaţii;
9. Tabelele bazei de date permit prelucrarea a sute de mii de înregistrări.

3.2 Crearea tabelelor

Tabele de care aplicația are nevoie pentru o mai bună gestiune a societății,”SC Family Business
SRL”, cuprinde date referitoare la: clienți, furnizori, aprovizionare și vânzări putând avea astfel o
evidență mai clară a tuturor clienților pe care compania îi are, dar și a furnizorilor cu care aceasta
colaborează. În tabela aprovizionare stochează datele produselor care sunt în stocul companiei,
iar în tabela vânzări reține toate vânzările efectuate de către aceasta putând avea astfel control
asupra tuturor datelor de intrare/ieșire din companie prin realizarea de rapoarte zilnice.

Tabelela clienți reține următoarele date referitoare la clienții companiei:

- IDClient, de timp number fiind cheia primară a tabelei

- Numele clientului- de tip short text, required: yes; allow zero length: no
- Adresă client - short text, required: yes; allow zero length: no
- Orașul - short text, required: yes; allow zero length: no
- Numărul de telefon- number, required: no
- Adresa de email- short text, required: yes; allow zero length: no

12
În figura 1 se pot observa proprietățile tabelei clienți, iar în figura 2 înregistrările din tabelă.

Figura 1 (tabela clienți - proprietăți)

Figura 2, clienții companie

Tabela furnizori, reține datele cu privire la furnizorii cu care compania colaborează:

- IDFurnizor - number, cheia primară a tabelei;

- Denumire Furnizor – short text, required: yes; allow zero length: no;
- Adresă furnizor – short text, required: yes; allow zero length: no;
- Oraș – short text, required: yes; allow zero length: no;
- Telefon – number, required:no:
- Adresă email – short text, required: yes; allow zero length: no;

13
În figura 3 sunt reprezentate proprietățile tabelei furnizori, iar în figura 4 înregistrările acesteia.

Figura 3 (tabela furnizori -proprietăți)

Figura 4 – furnizorii companiei

În tabela aprovizionare sunt înregistrate facturile de intrare ale companiei și reține următoarele
date:

- NR factura, de tip number reprezintă facturile de intrare ale companiei și este cheia
primară a tebelei;
- Data factură – de tip date/time, reprezintă data la care factura a fost înregistrată;
- Denumirea furnizorului - short text, required :yes, allow zero length:no, reprezintă
denumirea furnizorului de la care au fost achiziționate produsele;

14
 - Denumire produs – short text, required: yes, reprezintă denumirea produsului
achiziționat;
- Preț – currency(lei), required:yes, allow zero length:no, reprezintă prețul de achiziție al
produselor;
- Cantitatea - number, required:yes, allow zero length:no
- Valoarea - currency(lei), required:no, reprezintă valoarea totală înregistrată pe factură;

În figura 5 sunt reprezentate proprietățile tabelei aprovizionare, iar în figura 6 datele de intrare
ale acesteia la un moment dat.

Figura 5 (tabela aprovizionare -proprietăți)

15
 Figura 6 – produsele din stocul companiei la un moment dat

Tabela vânzări stochează date referitoare la vânzările companiei și are următoarele câmpuri:

- Cod factură, de tip numer reprezintă facturile de ieșire ale companiei și este cheia primară
a tebelei;
- Data factură - de tip date/time, reprezintă data la care factura a fost emisă;
- Nume client – text, required:yes, allow zero length:no, reține numele clientului pentru
care a fost emisă facture;
- Produs - short text, required: yes, reprezintă denumirea produsului vândut;
- Preț – currency(lei), required:yes, allow zero length:no, reprezintă prețul de vânzare al
produselor;
- Cantitatea - number, required:yes, allow zero length:no, numărul de produse comandate
de client;
- Total - currency(lei), required:no, reprezintă valoarea totală de plată;

În figura 7 sunt evidențiate proprietățile tabele vânzări, iar în figura 8 datele înregistrate în
această tabelă.

16
 Figura 7 (tabela vânzări – proprietăți)

Figura 8 vânzările companiei la un moment dat

3.3 Vizualizarea și realizarea relațiilor între tabele

Vizualizarea sau conecția dintre tabele se face apelând funcția ”Relatiopnship” din meniul
”Tools” observând cu o linie conecția între câmpurile tabelelor precum este evidențiat in Figura
9.

17
Realizarea relațiilor între tabele este necesară pentru stabilirea unei conexiuni între datele
acestora, minimizarea datelor redundante, obținerea datelor din mai multe tabele simultan, de
asemenea sunt utile si pentru menținerea bazei de date într-o formă de normalizare care face
parte din regula relațională a bazei de date.

Așa cum este descris și în figuta 9 relația între tabele este următoarea:

- Tabela aprovizionare este în relație cu tabela furnizori prin câmpul comun

”Denumire Furnizor”, astfel că un produs poate fi achiziționat de la unul sau mai
mulți furnizori, iar cu tabela vânzări prin câmpul ”Denumire Produs”, un produs
putând fi pe una sau mai multe facturi.
- Tabela clienți este în relație cu tabela vânzări prin câmpul comun ”Nume client”,
astfel că un client poate avea una sau mai mult facturi.

Figura 9 -relația între tabele

18
3.4 Crearea interogărilor

3.4.1 Crearea interogării ”Clienți repartizare pe orașul de resedință”

Încă de la începutul înființării societății s-a constat o crștere majoră în rândul comezilor
provenite de la clienți din orașul București, de aceea managerul a luat decizia să ofere ca și
beneficiu transportul gratuit tuturor acestor comenzi.

În urma acestei constatări a fost necesară întocmirea unor rapoarte separate pentru clienții din
București, permițându-se însă și interogări pentru alte orașe ca pe viitor să se poată aplica această
ofertă și altor clienți în funcție de numărul comenzilor din orașele lor.

Listele au fost create cu ajutorul funcției ”Queries” din baza de date astfel: se selectează cu click
butonul ”Queries” → ”Queries Design View”, se deschide fereastra cu cele patru tabele existente
în baza de date, se selectează tabela dorită și anume tabela ”Clienti”, se selectează butonul add
urmând să se deschidă fereastra ”Show table”.

După selectarea tuturor câmpurilor din tabela ”Clienti”, sub câmpul ”Oraș” se va selecta criteriul
după care se dorește să se realizeze interogare fiind scris între paranteze pătrate [Introduceți
orașul], aceasta se va valida prin accesarea butonului ”Run” sau simbolului ”!”, interogarea este
salvată cu denumirea ”Căutare clienți în funcție de oraș”.

În momenrul în care se dorește interogarea clienților dintr-un anumit oraș se deschide fereastra
care poate fi vizlualizată în figura 10, rezultatul interogării este prezentat în figura 11.

Aceeași interogare a fost creată și pentru tabela ”Furnizori” pentru a se verifica cu ușurință
orașele din care fac parte furnizorii cu care compania colaborează cel mai mult.

Figura 10 – Introduceți orașul

19
 Figura 11 – Căutare clienți în funcție de oraș

3.4.2 Crearea interogării ”Facturi sortate pe data specifică”

Această interogare are ca scop vizualizarea vânzărilor dintr-o anumită zi sau pentru intervalul de
timp pe care utilizatorul îl selectează, dar și aprovizionările efectuate într-un anumit interval de
timp sau pentru o singură zi pentru a putea ține o evidență cât mai clară a ieșirilor/intrărilor în
companie.

Interogarea vânzărilor/aprovizionărilor effectuate într-un anumit interval de timp.

Se selectează din fereastra, ”Queries”, opțiunea ”create new query in design view”, se selectează
tabela ”Vanzari”, respectiv tabela ”Aprovizionare” și toate câmpurile acestora, iar acolo unde se
dorește să se facă interogarea și anume, sub câmpul ”Data” va apărea scrisă sintaxa ”Between
[Datăieșire1] And [Datăieșire2]” , unde ”Datăieșire1” reprezintă data de la care se dorește să se
efectueze interogarea, iar , ”Datăieșire2” data până la care se va afișa interogarea.

În figura 12 sunt prezentate ferestrele care se deschid în momentul în care se apelează acest
querie, iar în figura 13 rezultatul interogării.

Figura 12 – introducere date

20
 Figura 13 – Vânzările dintr-un interval de timp

Pentru interogarea vânzărilor/aprovizionărilor dintr-o zi se apelează același queri cu mențiunea

că se va introduce criteriul sub câmpul data între paranteze drepte astfel: ”[Introduceti data]”.

3.4.3 Creare interogărilor de tip update, ”Valoare/Preț Vânzare”

Interogarea ”Valoare” a fost realizată cu scopul de a calcula valoarea totală a facturii pentru
fiecare client în parte, respectiv valoarea facturii de la fiecare furnizor prin înmultirea prețului cu
cantitatea vândută sau achiziționată de către companie.

Din fereastra ”Queries” este accesată opțiunea ”create new query in design view” selectând la
”query type → update query” și tabele pentru care se dorește actualizarea datelor și anume
tabela ”Vanzări” unde se va actualiza câmpul ”Total”, respectiv tabela ”Aprovizionare” în care
se actualizează câmpul ”Valoare”.

Câmpurile vor fi actualizate cu produsul dintre preț și canitate selectând în celula pentru update
”[APROVIZIONARE].[CANTITATE]*[APROVIZIONARE].[PRET]”,respectiv ”[VANZARI].
[CANTITATEA]*[VANZARI].[PRET]” după cum se poate observa și în figura 14.

21
 Figura 14 – Valoare totală factură vânzare/aprovizionare

Interogarea ”Pret Vanzare” a fost realizată cu scopul de calculare al prețului de vânzare al

fiecărui produs în parte majorând prețul de achiziție cu un procent de 19% reprezentând adaosul
companiei.

Interogarea este tot una de tip update cum a fost realizată și în cazul calculării valorii totale
pentru fiecare factură de ieșire/intrare însă doar pentru tabela ”Vânzări” unde este actualizat
prețul de vânzare al produselor cu adaosul companiei, dar ne folosim și de tabela ”Arovizionare”
deoarece adaosul este adăugat la prețul de achiziție al aproduselor prin aplicarea următoarei
formule: ” [APROVIZIONARE].[PRET]+[APROVIZIONARE].[PRET]*0.19”.

În figura 15 se poate observa legătura dintre cele două tabele prin câmpul comun ”Denumire
produs”, dar si cum a fost creat queri-ul.

22
 Figura 15 – Calcularea prețului de vânzare

3.4.4 Crearea interogării, ”Căutare produs în funcție de furnizor și produse vândute în

funcție de denumirea acestora”

Crearea acestor interogări au ca scop evidențierea furnizorilor de la care se achiziționează cele

mai multe produse putându-se astfel realiza o mai bună colaborare cu aceștia, respectiv care au
fost cele mai vândute produse, compania putând astfel să asigure în permanență stocul celor mai
căutate produse.

Listele au fost create cu ajutorul selectând din baza de date funcția, ”Queries”, prin click pe
butonul ”Queries” → ”Queries Design View”, se deschide fereastra cu cele patru tabele existente
în baza de date, se selectează tabela dorită și anume tabela ”Aprovizionare”, respectiv tabela
”Vanzari”, se selectează butonul add urmând să se deschidă fereastra ”Show table”.

23
După selectarea tuturor câmpurilor din tabela ”Aprovizionare”, respectiv ”Vanzare”, sub câmpul
”Denumire furnizor”, respectiv ”Denumire produs”, se va selecta criteriul după care se dorește să
fie realizată interogarea scriindu-se textul dorit:”[Introduceti denumirea furnizorului]” sau ”
[Introduceti denumirea produsului]”, ainterogarea se va valida prin click pe butonul ”Run” sau
simbolul ”!”, se salvează interogările.

În figura 16 sunt reprezentate ferestrele care se deschid la rularea queri-ului, iar în figura 17
rezultatul acestora.

Figura 16 – interogarea tabelelor vanzări și aprovizionare

Figura 17 – rezultatul interogărilor

3.5 Crearea formularelor

Formularele sunt obiecte ce permit introducerea, extragerea, ștergerea și afișarea datelor dintr-o
bază de date, având ca funcții gruparea datelor dintr-o bază de date, introducerea, printarea lor
precum și realizarea unei interfețe de tip aplicație.

24
Pentru crearea unui formular se selectează din fereastra ”Create” → ”Form wizard”, se
selectează tabela pentru care se dorește crearea formularului împreuna cu câmpurile acesteia, în
cadrul aplicației realizată pentru societatea ”Sc Family Business Srl”, s-au creat formulare pentru
tabele ”Clienti”, ”Furnizori”, ”Vânzări” , ”Aprovizionare”, permițând înregistrarea datelor în
baza de date.

Formularele conțin butoate care permit adăugarea/ștergerea datelor , navigarea de la o

înregistrare la alta, dar și un buton care permite revenirea la meniul anterior după cum se poate
observa în Figura 18.

Figura 18 – înregistrare clienți

25
Descrierea butoanelor din formulare este prezentată după cum urmează:

- buton care permite navigarea la prima înregistrare din baza de date

- buton care permite navigarea la înregistrarea anterioară din baza de date

- buton care permite navigarea la înregistrarea următoare din baza de date

- buton care permite navigarea la ultima înregistrare din baza de date

- buton care permite adăugarea unei noi înregistrări în baza de date

- buton care permite ștergere unei înregistrări din baza de date

- buton care permite revenirea la meniul anterior

3.6 Crearea rapoartelor

Rapoartele oferă o modalitate de a vizualiza, formata și rezuma informațiile din baza de date
Microsoft Access, prin extragerea lor din tabele și interogări, precum și informații care sunt
stocate cu designul rapotului cum ar fi etichete, titluri și grafică.

Crearea unui raport se face accesând din meniul principat butonul ”Create” → ”Raports
Wizzard”, se selectează tabela sau interogarea pentru care se dorește crearea unui raport
împreună cu câmpurile care vor fi afișate în raport și se alege modul se afișare al acestuia.

Pentru societatea analizată au fost create rapoarte bazate atât pe extragerea datelor din tabele, cât
și rapoarte bazate pe interogări astfel cum se poate observa în figura 19 un raport privind toți
clienții companiei bazat pe tabela ”Clienti”, iar în figura 20 un raport privind vânzările dintr-o
perioadă dată, bazat pe interogarea ”Vanzari dintr-o anumita perioada”.

26
 Figura 19 – clienții companiei

Figura 20 – Vânzările dintr-o anumită perioadă

27
Capitolul IV

Proiectarea interfeței grafice

Interfața grafică a bazei de date a fost proiectată pentru a facilita accesul oricărui utilizator fără a
fi necesar să cunoască SGBD-ul Access, dar și pentru un acces rapid la date.

Un formular în Access este un obiect de bază de date care se poate utiliza pentru crearea
interfeței de utilizator pentru o aplicație de baze de date facilizând vizualizarea sau obținerea
obiectelor dorite.

Aplicația se deschide prin intermediul formularului ”Meniul principal” care conține cinci
butoane: ”Clienti”, ”Furnizori”, ”Vanzari” ,”Aprovizionare” și ”Iesire aplicatie” după cum se
poate observa în figura 21.

Figura 21 – Meniul principal

28
Prin accesarea butonului ”Clienti” se deschide formularul ”Clienti” care este evidențiat în figura
22 și conține următoarele butoane:

- buton care prin accesare deschide formularul

”Adaugare clienti” permițând astfel înregistrarea de noi date în baza de date

- buton care prin accesare deschide raportul ”Clienti”

afișând toți clienții companiei

- buton care prin accesarare deschide interogarea

”Cautare clienti in functie de oras” afișând astfel doar clienții dintr-un anumit oraș

- buton care prin accesare închide formularul ”Clienti”

și se revine la meniul principal al aplicației

Figura 22 – Clienții comaniei

29
Prin accesarea butonului ”Furnizori” se deschide formularul ”Furnizori” care este evidențiat în
figura 23 și conține următoarele butoane:

- buton care prin accesare deschide formularul

”Adaugare furnizori” permițând astfel înregistrarea de noi date în baza de date

- buton care prin accesare deschide raportul ”Furnizori”

afișând toți furnizori cu care compania colaborează

- buton care prin accesarare deschide interogarea

”Cautare furnizori in functie de oras” afișând astfel doar furnizorii dintr-un
anumit oraș

- buton care prin accesare închide formularul

”Furnizori” și se revine la meniul principal al aplicației

Figura 23 – Furnizorii companiei

30
Prin accesarea butonului ”Vanzari” se deschide formularul ”Vanzari” care este evidențiat în
figura 24 și conține următoarele butoane:

- buton care prin accesare deschide formularul

”Adaugare vazari” permițând astfel înregistrarea de noi date în baza de date

- buton care prin accesare deschide raportul

”Vanzari” afișând toate vânzările înregistrare de companie

- buton care prin accesare deschide interogarea

”Vanzari dintr-o anumita perioada” afișând cu ajutorul raporului ”Vanzarile dintr-
o anumita perioada” doar vânzările înregistrate de companie în perioada
menționată

- buton care prin accesare deschide interogarea

”Vanzari pe zi” afișând cu ajutorul raporului ”Vanzari pe zi” doar vânzările
înregistrate de companie în ziua pentru care s-a solicitat interogarea

- buton care prin accesare deschide interogarea

”Cautare produse vandute” afișând cu ajutorul raporului ”Cautare produse
vandute” doar produsele pentru care a fost menționată denumire dorind astfel să
se țină o evidență mai ușoară a celor mai vândute produse ale companiei

- buton care prin accesare închide formularul ”Vanzari”

și se revine la meniul principal al aplicației

31
 Figura 24 – Vânzările companiei

Prin accesarea butonului ”Aprovizionare” se deschide formularul ”Aprovizionare” care este

evidențiat în figura 25 și conține următoarele butoane:

- buton care prin accesare deschide formularul

”Adaugare intrari” permițând astfel înregistrarea de noi date în baza de date

- buton care prin accesare deschide raportul

”Aprovizionare” afișând toate facturile de intrare ale companiei

32
- buton care prin accesare deschide interogarea
”Facturi intrare dintr-o anumita perioada” afișând cu ajutorul raporului ”Facturi
intrare dintr-o anumita perioada” doar facturile de intrare înregistrate de companie
în perioada menționată

- buton care prin accesare deschide interogarea

”Facturi intrare zilnic” afișând cu ajutorul raporului ”Facturi intrare zilnic” doar
facturile de intrare înregistrate de companie în ziua pentru care s-a solicitat
interogarea

- buton care prin accesare deschide interogarea

”Cautare facturi intrare dupa furnizor” afișând cu ajutorul raporului ”Cautare
facturi intrare dupa furnizor” doar produsele achiziționate de la furnizorul pentru
care a fost menționată denumire dorind astfel să se țină o evidență mai ușoară a
furnizorilor cu care compania colaborează cel mai des

- buton care prin accesare închide formularul

”Aprovizionare” și se revine la meniul principal al aplicației

33
 Figura 25 – Aprovizionarea companiei

Prin accesarea butonului ”Iesire aplicatie” este inchisa aplicația.

34
Concluzii

În urma realizării acestei lucrări de licență cu ajutorul programului Microsoft Access am constat
faptul că acesta este o opțiune avantajoasă pentru gestiunea datelor unei societăți comerciale și
implementarea unei interfețe grafice oferind funcționalități accesibile oricărui utilizator.

Odată cu evoluția ecomonică a societății analizate s-a constata că numărul mare de comenzi și
informații care au condus la dezovoltarea companiei nu mai pot fi controlate fără ajutorul unei
aplicații specializate de gestiune a bazei de date, de aici a pornit necesitatea unei aplicații
informatice ușor de utilizat de către responsabilul de vânzări care să înregistreze toate vânzările
și produsele pe care firma le achiziționează.

Prin realizarea acestei aplicații compania analizată a reușit să își maximizeze profitul de la o lună
la alta tot mai mult deoarece accesul la baza de date a clienților s-a putut face cu ușurință
minimizând astfel timpul de așteptare pentru fiecare client.

De asemenea o îmbunătățire s-a putut observa și în relația comercială cu furnizorii companiei

deoarece prin stocarea tuturor informațiilor într-o singură bază de date a fost facilitat accesul la
acestea urmărindu-se astfel furnizorii cu care societatea a colaborat cel mai mult.

Prin această lucrare de licență s-a dorit evidențierea importanței tehnologiilor informaționale în
economie și impactul pe care îl are utilizarea aplicațiilor informatice în sfera economică
minimizându-se timpul.

De asemenea în continuare se va urmări dezvoltarea aplicațiiei oferind noi funcționalizăți în

funcție de necesitățile utilizatorilor.

35
Bibliografie

[1] Petrion, M. Velicanu, 2000, “Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date”, București

[2] Romică Trandafir, Ion Mierlus - Mazilu, 2007, “Bazele Informaticii și Limbajele de
Programare 2: Baze de Date Relaționale”, București

[3] Editura Didactică și Pedagogică, F. Tomescu, Managementul Societăților Comerciale,

București

[4] EDP, Vintilă, G.,,1997, ”Gestiunea financiară a întreprinderii”

[5] Sedcom-Libris, Gherasim, T., Maxim E., ”Marketing mix”, editura, Iaşi

[6] Editura Economică, Niculescu, M., ”Diagnosti strategic”, Bucuresti, 1997

[7] Editura Stiințifică și Enciclopedică, 1988, Gh. Basanu, Gestiunea stocurilor, Bucuresti

[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access

[9] https://support.microsoft.com/en-us/office/introduction-to-reports-in-access-e0869f59-7536-
4d19-8e05-7158dcd3681c?ui=en-us&rs=en-us&ad=us

[10]https://support.office.com/ro-ro/article/ghid-pentru-rela%C8%9Biile-%C3%AEntre-tabele-
30446197-4fbe-457b-b992-2f6fb812b58f#bm3

[11] https://support.office.com/en-us/article/create-a-simple-select-query-de8b1c8d-14e9-4b25-
8e22-70888d54de59

[12] https://www.tutorialspoint.com/ms_access/

36