Ganea Andrei Vladut

Redactații un eseu în care să argumentați de ce mișcarea pașoptistă românească se încadrează în

revoluția europeană

Pașoptismul a fost ideologia participanților la Revoluția Română din 1848, expusă în

revista Dacia literară. Elemente importante erau caracterul național, militant, scopul
revoluționarilor fiind dobândirea libertății și afirmarea naționalității române.

Imediat după Revoluția de la 1848, Țările Române vor cunoaște câțiva ani de ocupație. Mai întâi,
între 1848 și 1851, Moldova și Țara Românească sunt ocupate atât de ruși, cât și de otomani.
Apoi, din vara anului 1853, în contextul izbucnirii războiului din Crimeea, ambele principate sunt
ocupate de ruși. Pe măsura retragerii armatei ruse, aceasta este înlocuită de forțele de ocupație

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a
procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale. Un factor deosebit de
important l-a constituit Revoluția Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra
întregii Europe. Deoarece Franța era un stat național unitar, revoluția de aici a avut un
predominant caracter social, pe când în celelalte țări a luat diferite forme, după necesitățile
locale. Astfel că, principiul libertăților cetățenești cerute de revoluționarii francezi a evoluat și s-a
transformat în libertăți naționale pentru popoarele supuse, iar peste revendicările sociale s-a
suprapus ideea de unitate națională

În Moldova, mișcarea revoluționară a avut un caracter pașnic, ea mai fiind denumită în epocă și
revolta poeților și s-a concretizat printr-o petiție în martie 1848 și printr-un program în august
1848. Petiția-proclamațiune cuprindea 35 de puncte și a fost redactată, de către Vasile
Alecsandri, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg
din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, în data de 27 martie

În Țara Românească, revoluția s-a bucurat de mai mult succes decât în Moldova, deoarece tinerii
revoluționari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au încercat traducerea ideilor în fapte. În
acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de seamă din acea vreme, precum și o
parte a administrației și armatei.