1.Definitia criminalisticii.

Cum a fost definita Criminalistica de catre fondatorul ei

a. ,,… un ansamblu de procedee aplicabile in cercetarea si studiul
crimei ,pentru a se ajunge la dovedirea ei
b. “ stiinta a starilor de fapt in procesul penal”
c. arta si tehnica investigatiilor penale

2. Obiectul criminalisticii.
Care din activitati nu fac parte din obiectul de studiu al criminalisticii
a. fundamentele criminalisticii –metode generale si particulate de
investigare criminalistica
b. criminalistica tehnico-stiintifica ;
c. criminalistica tactica

3 . Metodele criminalisticii.
Care din activitatile enumerate nu fac parte din metodele de cercetare ale
criminalisticii
a. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea incadrarii juridice a
faptelor penale
b. descoperirea , fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si
mijloacelor materiale de proba
c. Constatari tehnico-stiintifice si expertise

4.Principiile fundamentale ale criminalisticii.

Care din reguli nu constitue principii fundamentale ale criminalisticii
a. pricipiul legalitatii
b. principiul stabilitatii relative al caracteristicilor de identificare
c. principiul prejumtiei de nevinovatie

5.Repere istorice ale criminalisticii.

Cine a scris primul manual de criminalistica:
a. R.A.Reiss la Laussanne
b. Hans Gross la Graz
c. Edmond Locard la Lyon

6. Identificarea criminalistica.
Precizati scopul final al identificarii criminalistice
a. stabilirea neidentitatii
b. stabirirea identitatii si neidentitatii
c. stabilirea identitatii si a imprejurarilor comiterii faptei
7. Mijloace tehnico-criminalistice folosite in cercetarea la fata locului.
Care din materiale nu fac parte dim mijloacele tehnico-criminalistice
folosite in cercetarea la fata locului
a. trusele criminalistice universale
b. truse de auto-service
c. detectoare de metale ,cadrave ,etc

8 .Tehnici si metode de investigare in laboratoarele criminalistice.

Care din urmatoarele tehnici si metode nu fac parte din cele de
investigare in laboratoarele criminalistice
a. metodele de examinare microscopica
b. metodele de analiza spectrala
c. metodele de terapie biopshiologice

9. Fotografia judiciara operativa.

Care din procedee nu sunt fololosite in realizarea fotografiei judiciare la
fata locului
a. procedeul fotografierii artistice
b. procedeul fotografierii unitare
c. prcedeul fotografierii panoramice

10. Fotografia judiciara de examinare.

Care din categorii nu fac parte din fotografia judiciara de examinare
a. microfotografia si holografia
b. fotografia in radiatii bioenergetice
c. fotografia de examinare de radiatii invizibile

11.Notiunea de urma.
Prin conceptul de urma intelegem
a. schimbarile care pot intervenii in mediul inconjurator ,ca rezultat al
actiunii infractorilor
b. reprodecerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect
c. orice comportament uman ,ca urmare a stresului cotidian

12 .Clasificarea urmelor.
Care din criterii nu fac parte din cele de clasificare a urmelor criminalistice
a. dupa factorul creator
b. dupa factorul primitor
c. dupa factorul obiectiv

13. Desenele papilare.

Care din obiective nu fac parte din scopurile identificarii dactiloscopie
a. identificarea persoanei care le-a creeat la locul faptei
b. organizarea si desfasurarea testarii la poligraf
c. compararea impresiunilor digitale descoperite la mai multe locuri
pentru stabirirea autorului comun

14. Procedee de relevare a urmelor de maini latente.

Care din metodele enumerate nu fac parte din metodele chimice de
relevare a urmelor papilare
a. prin prafuire sau cu pulberi de constrast
b. prin aburire cu vapori de iod
c. prin tratare cu reactivi chimici (nitrat de argint,ninhidrina,etc

15.Cercetarea urmelor de picioare.

Cararea urmelor de picioare poate indica
a. numarul de persoane participante
b. nu indica defectele anatomice
c. directia de miscare,linia nersului ,lungimea si latimea pasului

16. Cercetarea urmelor de sange.

Care din procedee nu se folosesc la ridicarea urmelor de sange
a. razuire sau raclare impreuna cu o portiune din suport
b. absorbire cu pipeta sau cu hartie de filtru
c. taierea si ridicarea pamantului si a nisipului ce contin urme

17. Cercetarea firului de par.

Cum nu este recomandabil sa se preleveze firele de par de la persoanele
suspecte
a. prin pieptenare
b. prin smulgere
c. prin recoltarea firelor de par cazute in mod natural

18. Identificarea genetica.

Ce nu se recomanda la locul faptei in cazul prelevarii amprentei genetice
a. schimbarea manusilor de protectie dupa fiecare proba prelevata
b. refrigerarea-fotografierea si filmarea urmelor inainte de a fi atinse
c. refrigerarea-fotografierea si filmarea sangelui lichid,a
tesutulor,organelor sau oaselor

19. Cercetarea urmelor mijloacelor de transport.

Formarea urmelor mijloacelor de transport depinde de urmatorii factori
a. natura suprafetei pe care se ruleaza
b. modul de miscare a mijlocului de transport
c. tipul de bandaj sau sina cu care sunt prevazute rotile

20.Cercetarea urmelor de instrumente.

Care din urme nu fac parte din categoria urmelor instrumentelor de
spargere , avand in vedere mecanismul de formare
a. urmele de apasare ,de fortare,de frecare
b. urmele de contact magnetic
c. urmele de lovire ,de ardere ,de topire

21.Notiuni privind balistica judiciara.

Care componente nu fac parte din balistica judiciara
a. balisica interioara
b. balistica exterioara
c. balisica proiectilului

22.Categorii de arme si munitii.

Categoriile de arme si munitii care prezinta interes criminalistic,sunt
a. arme si munitii interzise
b. arme si munitii letale
c. arme si munitii de sport si agrement

23.Clasificarea armelor de foc dupa criteriul destinatiei construtiei.

Dupa criteriul destinatiei , armele de foc se clasifica
a. arme albe de aparare si paza
b. arme militare
c. arme de aparare si paza

24.Cercetarea urmelor principale ale impuscaturii.

Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale al
impuscarurii
a. urme de perforare
b. urme de afumare
c. urme de patrundere

25.Cercetarea urmelor secundare ale impuscaturii.

Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale
impuscaturii
a. urme de perforare
b. urme de afumare
c. rupturi provocate de gaze
 26.Stabilirea distantei si directiei de tragere.
Prin care din procedeele enumerate , nu se poate stabilii directia
din care s-a tras
a. vizare directa prin intermediul unui tub de hartie introdus prin ambele
orificii
b. introducerea unei tije in canalul orb si vizarea in prelungirea acestuia
c. unirea urmelor cu o sfoara

27.Identificarea armei dupa urmele formate pe glont.

Care din tehnici nu fac parte din cele de examinare a urmelor create
pe glont in scopul identificarii armei cu care s-a tras
a. examinarea la microscopul comparator
b. examinarea suprafetei glontului cu ochiul liber
c. rularea proiectilelor pe suprturi plastice

28. Identificarea armei dupa urmele formate pe tubul cartusului.

Care din tehnici nu fac parte din cele de examinare a urmelor create pe tubul cartusului in
scopul identificarii armei cu care s-a tras
a. examinarea tubului cu ochiul liber
b. cu ajutorul microscopului comparator
c. pe baza mulajelor

29.Stabilirea distantei de la care s-a tras.

Care sunt distantele care prezinta interes criminalistic in infractiunile
comise prin folosirea armelor de foc
a. impuscaturi de la distanta mare , cand nu mai raman pe tinta nici o
urma a impuscaturii
b. impuscatorii fara distanta(distanta “o”);
c. impuscaturi de la distanta(peste 5 m);

30.Elementele de constructie ale unei arme de foc.

Care elemente nu fac parte din contructia unei arme de foc:
a. patul armei
b. teava cu accesoriile ei
c. proiectilele

31.Notiuni generale privind cercetarea criminalistica a inscrisurilor si

documentelor: obiective, manipulare, refacere, reconstituire.
Care din scopuri nu reprezinta obiective principale in cercetarea
criminalistica a inscrisurilor
a. cercetarea tehnica a actelor scrise
b. cercetarea criminalistica a scrisului la calculator
c. cercetarea criminalistica a scrisului de mana si a semnaturii

32.Stabilirea autenticitatii inscrisurilor.

In stabilirea autenticitatii inscrisului nu se tine cont de
a. indeplinirea cerintelor legale privind forma si continutul actului scris
b. inexistenta elementelor de protectie si de securitate ,cand autenticitatea
depinde de acestea
c. actul sa fie in termen de valabilitate

33.Principalele masuri de securitate a inscrisurilor.

Care reguli nu fac parte din masurile de securitate privind prevenirea
falsificarii inscrisurilor
a. securizarea pasiva si activa a hartiei
b. imprimarea de securitate (linii,spirale,etc
c. conservarea inscrisurilor in conditii optime de arhivare

34.Stabilirea vechimii inscrisurilor.

La stabilirea vechimii unui inscris nu se iau in calcul
a. neconcordanta intre continutul textului si perioada in care se pretinde
ca a fost redactat
b. proprietatile hartiei
c. viteza de executie si presiunea de scriere

35.Cercetarea criminalistica a hartiei.

Care din elemente nu fac parte din caracteristicile hartiei
a. culoarea ,elasticitatea si rezistenta hartiei
b. transpareanta si filagranarea hartiei
c. raportul dintre grosimea si greutatea hartiei nu prezinta interes

36.Cercetarea criminalistica a cernelurilor se realizeaza in urmatoarele

etape
a. examinarea criminalistica de laborator
b. examinarea trasaturilor de creion
c. identificarea cernelurilor nu prezinta interes

37.Caracteristicile generale ale scrisului sunt

a. gradul de evolutie,forma,dimensiunea,viteza scrisului
b. fixitatea,constanta
c. individualitatea,imuabilitatea,inalterabilitatea

38.Caracteristicile particulare ale scrisului,sunt

a. directia randurilor,marginea textului,directia predominanta a miscarilor
b. viteza scrisului,numarul elementelor constructive,repartizarea presiuni
c. morfologia semnelor grafice,formarea elementelor constructive,directia
predominanta a miscarilor

39.Cercetarea falsului prin inlaturare-adaugare de text.

Falsul prin inlaturare de text se realizeaza prin
a. scriere deasupra,prin hasurare,transfer de litere si cuvinte
b. modificarea unor litere,transferul de cuvinte,litere si cifre
c. alterare pe cale mecanica,alterare prin acoperire,alterare pe cale
chimica

40. Cercetarea falsului prin imitare.

Falsul prin imitarea scrisului se realizeaza prin
a. metode tipografice:tipar inalt sau tipar adanc,copiere prin transparenta
b. imitare libera,copiere directa,copiere prin transparenta
c. imitare libera,razuire cu o lama ori alt instrument ascutit

41.Conceptul de “locul savarsirii infractiunii” (fata locului).

Care din situatii nu constitue locul savarsirii infractiunii(fata locului
a. caile de retragere a participantilor nu prezinta interes
b. locul propriu-zis al savarsirii infractiunii
c. locul in care sa afla insrtumentele folosite la savarsirea infractiunii sau
obiectele produs al infractiunii

42.Caracteristicile cercetarii la fata locului.

Care din trasaturile enumerate nu fac parte din caracteristicile la fata
locului
a. este o activitate initiala a cercetarii infractiunii
b. este obligatorie
c. cercetarea locului faptei sa se faca intr-un termen rezonabil fata de data
comiterii infractiunii

43.Importanta cercetarii la fata locului.

Care din aspecte nu sunt importante pentru cercetarea locului faptei
a. nu contribuie la stabilirea modului de operare folosit
b. este o activitate probatorie relevanta pentru aflarea adevarului
c. de regula este singura modalitate de obtinere a probelor in faza initiala

44.Cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fata locului.

 Care din date nu trebuie mentionate in procsul-verbal de cercetare la fata
locului:
a. data , ora, locul incheierii actului
b. obiectiile persoanelor participante si ora terminarii cercetarii ,nu
prezinta interes
c. descrierea amanuntita a locului faptei , a urmelor , a imprejurarilor
negative , a masurilor luate

45.Primele masuri luate la fata locului .

Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie nu trebuie sa ia una
din urmatoarele masuri
a. acordarea primului ajutor victimelor;
b. inlaturarea curiosilor
c. executarea fotografiei de detaliu

46.Pregatirea cercetarii la fata locului.

Care din activitati nu fac parte din pregatirea cercetarii la fata locului
a. deplasarea la fata locului in functie de mijloacele din dotare
b. dispunerea masurilor urgente
c. stabilirea datelor de prima sesizare despre infractiunea comisa

47.Reguli tactice generale pentru cercetarea la fata locului.

Care din urmatoarele reguli generale de cercetare la fata locului este falsa
a. cercetatea locului faptei se face numai intre orele 6-22
b. cercetarea locului faptei se face dupa un plan judicious si riguros
c. cercetarea locului faptei trebuie sa fie sistematica si complexa

48.Activitati desfasurate in faza statica a cercetarii la fata locului.

Ce activitati nu se executa in faza statica a cercetarii la fata locului
a. fotografierea in ansamblu a locului faptei
b. descoperirea , fixarea si ridicarea urmelor
c. marcarea campului de acces in campul infractiunii

49.Activitati desfasurate in faza dinamica a cercetarii la fata locului.

Ce activitati nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei
a. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiuni
b. examinarea minutioasa a cadavrului si obiectelor purtatoare de urme
c. delimitarea teritoriala a zonei cercetate
 50.Sarcinile cercetarii la fata locului.
Care din urmatoarele activitati nu reprezinta sarcini al cercetarii la fata
loculu
a. .elaborarea versiunilor privind fapta penala, nu prezinta interes
b. identificarea eventualilor martori
c. obtinerea datelor cu privire la modul de operare

51.Cauzele relativitatii marturiei.

Care din urmatoarele situatii nu constuie cauze ale relativitatii marturiei
a. imperfectiunea organelor de simt ale omului
b. pretentia organului judiciar ca depozitia martorului sa fie o reproducere
fidela a evenimentului asistat
c. intre data producerii evenimentului si data marturiei nu influenteaza
factorii de distorsiune

52.Fazele formarii marturiei.

Care din etape nu fac parte din procesul formarii marturiei
a. faza de prelucrare a informatiei
b. faza de stocare , care nu este influentata de calitatile memoriei si de
capacitatile intelectuale
c. faza de reactivare a informatiilor

53.Factorii de bruiaj ai receptiei senzoriale.

Care din urmatoarele actiuni (situatii) nu fac parte din factorii de
bruiaj ai receptiei senzoriale
a. fenomenul de iluzie nu prezinta interes
b. structuri si configuranti ai cortexului

54.Factorii de natura obiectiva in formarea marturiei.

Care sunt factorii de natura obiectiva care influenteaza marturie
a. disiminarea infatisarii(deghizarii).
b. vizibilitatea
c. durata perceptiei

55.Factorii de natura subiectiva in formarea marturiei,sunt

a. personalitatea si gradul de instruire ale martorilor;
b. calitatea organelor de simt si starilor de oboseala
c. starile afective si atentia nu prezinta interes

56.Reguli tactice aplicate in etapa relatarii libere a martorului.

 Care din reguli nu fac parte din cele specifice etapei relatarii libere a
martorului
a. ascultarea cu rabdare si calm , fara a fi intrerupt
b. manifestarea unor gesturi, reactii, expresii, ironii sunt premise
c. ajutarea cu tact a martorilor,fara ai sugestiona

57.Reguli tactice aplicate in etapa formularii de intrebari.

Care din reguli nu fac parte din etapa formularii de intrebari
a. depozitia martorului care contine denaturari ,nu necesita intrebari
lamuritoare
b. pentru inlaturarea denaturarilor sunt necesare intrebari de
completare ,de precizare,ajutatoare si de control
c. intrebarile trebuie sa fie clare,precise,concise si sa nu sugereze
raspunsu

58.Particularitatile asculatarii martorilor minori.

Care din activitati nu trebuie efectuate in cazul ascultarii martorilor
minori
a. declaratia se reda integral in forma scrisa
b. ascultarea minorului nu se face obligatoriu in prezenta procurorului
c. declaratia si casetele audio-video vor fi pastrate in conditii de maxima
siguranta

59. Particularitatile ascultarii persoanei vatamate.

Care din activitati nu fac parte din particularitatile ascultarii per soanei
vatamate
a. audierea pripru-zisa respecta aceleasi reguli ca la martori,fara
particularitati
b. privind factorii de distorsiune ai receptiei senzoriale (obiectivi si
subiectivi
c. privind stocarea si reactivarea memoriala (memorarea,reproducerea
,denaturarile , recunoasterea

60.Particularitatile ascultarii invinuitului-inculpatului.

Care din activitati nu fac parte din particularitatile ascultarii
invinuitului-inculpatului
a. privind prelucrarea si decodificarea informatiilor (aprecierea
dimensiunilor , a timpului , a miscarii
b. audierea pripru-zisa respecta aceleasi reguli ca la martori,fara
particularitati
c. privind stocarea si reactivarea memoriala (memorarea,reproducerea
,denaturarile , recunoasterea

61.Notiunea perchezitiei.
Care din definitii sunt valabile si complete , pentru conceptul
perchezitiei
a. este un act de criminalistica tactica prin care se ridica obiecte ce
prezinta interes in cauza
b. este un act procedural destinat cautarii corpurilor delicte in vederea
aflarii adevarului
c. este un act de urmarire penala si de criminalistica tactica destinat
cautarii si ridicarii corpurilor delicte ,cunoscute sau necunoscute
organului judiciar ,care pot servii la aflarea adevarului

62.Clasificarea perchezitiei.
Care din criteriile de clasificare nu sunt valabile pentru perchezitie
a. dupa temeiul legal( autorizatia organului judiciar, consintamantul scris,
etc)
b. numarul persoanelor la care se efectueaza nu prezinta interes
c. dupa persoanele participante(organe judiciare,specialisti,etc).

63.Obiectivele perchezitiei.
Care din scopurile urmatoare nu fac parte din obiectivele perchezitiei
a. stabilirea oportunitatii perchezitiei
b. determinarea naturii corpurilor delicte cautate
c. stabilirea posibilitatii de distrugere sau fragmentare ,nu prezinta interes

64.Pregatirea perchezitiei.
Care din activitatile enumerate nu fac parte din pregatirea perchezitiei
a. recunoasterea locului perchezitiei
b. cunoasterea persoanelor perchezitionate nu prezinta importanta
c. stabilirea momentului efectuarii perchezitiei

65.Reguli tactice generale ale perchezitiei.

Care din actiuni nu fac parte din regulile tactice generale ale perchezitiei
a. prezenta persoanei perchezitionate nu este obligatorie
b. perchezitia nu se face la intamplare,ci in baza unei pregatiri riguroase
c. consintamantul perchezitionatului se ia numai la sediul organului
judiciar

66.Reguli tactice speciale ale perchezitiei.

In care din situatii nu se aplica reguli tactice speciale in efectuarea
perchezitiei
a. perchezitiile destinate cautarii persoanelor si cadavrelor
b. perchezitia destinata cautarii drogurilor,armelor si explozivilor,a
scrierilor secrete ,obiectelor de arta
c. in cazul perchezitiilor repetate nu se aplica reguli tactice speciale

67.Primele masuri luate la locul perchezitiei.

Care din activitati nu fac parte din primele masuri luate la locul perchezitiei
a. persoanele existente la locul perchezitiei trebuie lasata in incaperile
unde-si desfasoara activitatea
b. inspectarea rapida a intregului loc perchezitionat;
c. organizarea perchezitiei propriu-zise

68.Regulile tactice ale confruntarii.

Care din actiunile urmatoare nu fac parte din regurile tactice ale confruntarii
a. studierea atenta a declaratiilor pentru determinrea contradictiilor
b. comfrum\ntarea incepe cu citirea declaratiilor anterioare si cu
intrebarea daca isi mentin declaratia
c. stabilirea persoanelor pentru confruntare

69.Regulile tactice generale ale reconstituirii.

Care din regulile enumerate nu sunt valabile pentru reconstituiri
a. se pot reconstitui scene ale infractiunilor sexuale sau folosirea armelor
de foc in savarsirea faptei
b. reconstituirea are la baza o organizare judicioasa(existenta unui plan);
c. se efectueaza in conditii cat mai apropiate de loc,timp si mod cu cele
ale faptei savarsite

70.Regulile tactice speciale ale reconstituirii.

Care din urmatoarele reguli nu fac parte din regurile speciale ale perchezitiei
a. nu se reconstituie fapte care pun in pericol siguranta statului,avutul
public,viata,sanatatea,onoarea,demnitatea
b. daca instrumental este vulnerant trebuie inlocuit cu imitatii(cutit,pistol
c. infractorul arestat trebuie tinut incatusat

71.Principalele probleme care trebuie clarificate prin investigarea

mortii violente
Care din obiective nu fac parte din principalele probleme care trebuie
clarificate prin investigarea mortii violente
a. stabilirea momentului sau scopului infractiunii nu prezinta interes
b. stabilirea cauziei si naturi mortii
c. identificarea locului savarsirii omorului

72.Modalitati de probare a infractiunii de omucidere.

Care din activitati nu fac parte din modalitatile de probare a infractiunii
de omucidere
a. efectuarea de perchezitii,reconstituri,comfruntari
b. efectuarea constatarilor,expertizelor este facultative
c. cercetarea la fata locului

73.Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului.

Care din actiuni nu reprezinta reguli generale metodologice aplicate in
investigarea omorului
a. stabilirea elementelor constitutive ale infractiunii
b. cercetarea sa fie in stricta conformitate cu legislatia in vigoare
c. asigurarea discontinuitatii urmaririi penale

74.Primele masuri luate de organul urmaririi penale in cercetarea

omorului.
Care din actiuni nu fac parte din primele masuri luate de organul
urmaririi penale in cercetarea omorului
a. stabilirea faptului daca victima mai este sau nu in viata
b. determinarea locului savarsirii faptei si fixarea tuturor imprejurarilor
c. identificarea martorilor si ascultarea lor nu impune urgenta

75.Activitatile desfasurate in faza statica a cercetarii la fata locului.

Care din activitati nu se desfasoara in faza statica a cercetarii la fata locului
a. constatarea mortii victimei si obtinerea datelor despre victima;
b. stabilirea modificarilor survenite si selectionarea martorilor oculari
c. examinarea generala a locului faptei

76.Activitatile desfasurate in faza dinamica a cercetarii la fata locului.

 Care din activitati nu se desfasoara in faza dinamica a cercetarii la fata
locului
a. imprejurarile negative nu trebuie clarificate in mod obligatoriu
b. examinarea cadavrelor
c. descoperirea ,fixarea si ridicarea urmelor

77.Activitatile desfasurate in etapa examinarii cadavrului.

Care din activitati nu trebuie efectuate cu ocazia examinarii cadavrului
a. .constatarea mortii victimei
b. examinarea propriu-zisa a cadavrului
c. stabilirea locului gasirii cadavrului si a pozitiei corpului in faza
dinamica

78.Clasificarea medico-legala a omorului.

Care sunt modalitatile de savarsire a omorului din punct de vedere
medico-legal
a. omorul prin otravire(intocxicatii
b. moarte patologica
c. omorul savarsit prin asfixii(spanzurare,strangulare ,inecare

79.Fazele procesului de instalare a mortii(tanatologic).

Care sunt etapele parcurse in instalarea mortii
a. agonia
b. moartea aparenta
c. moartea clinica,uneori poate sa lipseasca

80.Care sunt semnele cadaverice precoce

a. racirea cadavrului
b. cresterea gradului de umezire a cadavrului
c. lividitatile cadaverice

81.Principalele probleme care trebuie clarificate.

Care sunt activitatile ce nu fac parte din principalele probleme care
trebuie clarificate
a. determinarea concreta a bunurilor mobile furate
b. stabilirea conditiilor care au favorizat este facultativa
c. stabilirea exacta a locului si momentului savarsirii faptei
 82.Primele masuri luate in vederea investigarii furtului.
Care din activitati nu fac parte din primele masuri luate in vederea
investigarii furtului
a. constatarea infractiunii flagrante
b. cercetarea la fata locului
c. ascultarea persoanei vatamate nu este obligatorie

83.Moduri de operare folosite la savarsirea furtului din locuinte.

Care din moduri de operare nu se folosesc la savarsirea furtului din locuinte
a. folosirea pontoarcei,a ruptorului sau extractorului,nu prezinta interes
b. patrunderea in locuinte dupa un studiu prealabil (vanzarea de pont
c. patrunderea sub diferite pretexte ca: postas, telefonist, verficator gaze,

84. Care din moduri de operare nu se folosesc la furtul din buzunare,

posete, genti
a. trecerea portofelului furat din mana in mana la complici care dispar,nu
prezinta interes
b. prin crearea de busculade in locuri aglomerate
c. prin alegerea victimilor neatente ,obosite sau din randul
femeilor,batranilor

85.Care moduri de operare nu se folosesc la violarea sigiliilor de plumb

a. miscarea plumbului pe sfoara pentru largirea orificiilor
b. taierea sigiliului in plan lateral,inlocuirea sforii si lipirea cu plumb
topit
c. taierea sforii si inodarea acesteia dupa aplicarea unei stampile
contrafacute

86.Care din reguli nu sunt specifice cercetarii la fata locului a furtului

a. .acordarea unei atentii speciale obiectelor pierdute sau abandonate de
autor
b. microurmele rezultate prin savarsirea faptei, nu prezinta interes
c. se acorda o atentie marita urmelor olfactive,biologice

87.Particularitatile efectuarii perchezitiei.

Care din masuri nu sunt specifice efectuarii perchezitiei in cazul furtului
a. efectuarea imediata a perchezizitiei corporale a faptuitorului sau a
participantilor,cand infractiunea nu este flagranta
b. perchezitia domiciliara are ca scop acoperirea prejudiciului cauzat
c. investigatii la consignatie , in piete, in targuri sau la persoane ce se
ocupa cu comercializarea obiectelor furate
 88.Care din activitati nu sunt specifice efectuarii reconstituirii in cazul
furtului
a. .prin reconstituire se verifica declaratiile
invinuitilor,martorilor,victimelor
b. se verifica posibilitatile de savarsire a furtului de catre invinuit
c. in cazul martorilor nu se verifica posibilitatile de perceptie in conditiile
date

89.Care din obiective nu fac parte din problemele principale care

trebuie clarificate in cazul infractiunilor de delapidare
a. stabilirea cauzelor si conditiilor care au favorizat fapta,nu prezinta
interes
b. identificarea autorului si a participantilor
c. determinarea obiectului material al infractiunii

90.Care sunt actiunile care nu fac parte din primele masuri care
trebuie clarificate in cazul infractiunilor de delapidare
a. cunoasterea situatiei exacte ,reale a gestiunii
b. lipsurile sau plusurile din gestiune nu au importanta in cercetarea faptei
c. efectuarea de perchezitii si ridicarea de obiecte si inscrisuri

91.Care din procedee nu reprezinta moduri de operare in

infractiunile din domeniul afacerilor
a. prezentarea unui inscris victimei
b. folosirea unui nume fals
c. escroceriile prin inscenare in cazul asigurarilor,nu prezinta interes

92.Care din procedee nu fac parte din modurile de operare in fapte inrudite cu escrocheria
a. manipularea de date si informatii exacte
b. apelul la public in vederea acoperirii emisiunii de actiuni,obligatiuni
c. oferirea de informatii inexacte din prospectele financiare

93. Care din trasaturi nu fac parte din particularitatile

escrocheriei
a. incredintarea de fonduri,obiecte sub un nume sau calitate falsa
b. incredintarea de bani sau chitante folosind o manevra corecta
c. escrocul manifesta o moralitate foarte scazuta

94. Care din actiuni nu fac parte din directiile metodologice generale
ale investigatiei
a. cunoasterea cadrului normativ in domeniu
b. cunoasterea specificului activitatii economico-financiar
c. structura si organizrea administrative a societatilor,nu prezinta interes

95.Care din masuri nu fac parte din principalele aspecte ce se urmaresc

cu ocazia investigatiei penale
a. cunoasterea legislatiei in vigoare ce reglementeaza activitatea bancara
din Romania
b. cunoasterea tipurilor de sisteme bancare “subterane” intalnite in
crminalitatea financiar-bancara
c. cunoasterea impactului asupra evolutiei criminalitatii din domeniu,nu
are importanta

96. Care din procedee nu fac parte din tipurile de sisteme bancare
“subterane” folosite in criminalitatea financiar-bancara
a. membrii “familiei”cunosc toate legaturile din retea,secretul fiind astfel
asigurat
b. sistemul “hawalla
c. sistemul de comunicatie inchis si neoficial ,existent

97.Care din situatii nu reprezinta dificultati in administatrea probelor

a. ridicarea de obiecte si inscrisuri nu conduc la aflarea adevarului
b. existenta de raporturi speciale intre agentul economic in cauza si
persoane juridice care nu colaboreaza voluntar la administrarea
probelor
c. recurgerea la oameni de acoperire

98.Care din definitii nu fac parte din conceptul de “infractiuni din

domeniul afacerilor
a. criminalitatea in afaceri neinsotite de delicte bancare
b. escrocherii insotite de traffic de influenta sau de coruptia functionarilor
c. banditism al afacerilor

99.Care sunt faptele ce nu constitue infractiuni prevazute de legea nr.

31/1990 republicata
a. prezentarea cu rea credinta de date false privind rezultatele economice
b. refuzul de a prezenta expertilor documentele solicitate
c. folosirea cu buna credinta a bunurilor societatii in interes propriu
 100.Care din fapte nu fac parte din infractiunile prevazute de legea nr.
87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
a. refuzul de a prezenta organelor de control documente de evideta
contabila
b. evidentirea in actele contabile in intregime sau in parte a veniturilor
realizate
c. sustragerea de la plata obligatiilor fiscale prin nedeclararea veniturilor

101. Care din definitii nu fac parte din conceptul de drog (stupefiant
a. substantele care nu sunt supuse controlului prin Conventia Unica din
1961
b. substanta care fiind absorbita de organismul viu , ii modifica una sau
mai multe functii
c. stupefiantul care prin folosire abuzuva poate creea tulburari grave ale
activitatii mentale

102.Care din substante nu sunt prevazute de Legea 143/2000:

a. droguri de risc minim
b. droguri de mare risc (heroina,cocaine,opium,morfina,etc
c. droguri de risc (cannabis,diazepam,meprobamat,etc

103.Care categorii nu fac parte din drogurile prev.de Conventia ONU (1971):
a. antidepresive
b. halucinogene (marijuana)
c. stimulente (amphetamine

104.Care din substante nu fac parte din drogurile clasificate dupa

modul de actiune
a. psiholeptice (depressive
b. psihoanaleptice (stimulente
c. sedativele

105.Care din substante nu fac parte din clasificarea generala a drogurilor

a. substante psihotrope
b. substante psihologice
c. substante psihoactive

106. Care din substante nu fac parte din drogurile clasificate dupa
compozitia lor
a. substante sistetice
b. subsante naturale
c. substante sintetice cu efecte slabe sau puternice

107.Care din substante nu fac parte din drogurile clasificate dupa

natura lor
a. antistimulentele
b. sedativele
c. halucinogene

108.Care din modalitati nu sunt folosite pentru ascunderea cu ocazia ambalarii (disimularii)
drogurilor pentru traficare
a. nefolosirea curierilor si a sistemului postal
b. inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve
c. imbibarea tesuturilor cu stupefiant

109. Care din procedee nu se folosesc pentru ascunderea in trafic a drogurilor

a. locuri de ascundere in obiecte de imbracaminte
b. locuri de ascudere in mijloacele transport
c. nu se folosesc locuri de ascundere pe corp sau in corp

110.Care din modalitatinu se folosesc in depistarea traficantilor

a. metode tactice (investigatori acoperiti,livrare controlata
b. folosirea cainelui detector de droguri
c. nu se folosesc dispozitive cu raze X sau examinarea cu neutroni

111.Conceptele: criminalitate, crima organizata, mafia

Ce activitati nu fac parte din mafie
a. cele care prezinta un grad de pericol social mare
b. nu se desfasoara prin metode agresive
c. se dezvolta in concordanta cu structurile
statale,politice,economice,sociale

112.Care din criterii nu conduc la stabilirea nivelurilor de complexitate

ale crimei organizate
a. faptuitorii definiti prin caracteristicile individuale
b. elementele structurilor care pun in legatura persoanele
c. structurile de putere nu se subordoneaza mafiei

113. Care din insusiri nu sunt specifice organizatilor criminale

a. organizatiile mafiote au o structura si un mod de actiune specific;
b. operatiunile mafiei se exercita pe 3 niveluri: stabilirea in mediu,
 consolidarea in mediu, integrarea in societate
c. actiunile nu se desfasoara prin metode agresive

114.Care din insusirile activitatilor infractionale nu se regasesc in organizatiile de tip mafiot

a. stabilirea unitatii familiare
b. existenta liderului si a ierarhiei interne
c. specializarea membrilor pe activitati infractionale

115. Ce actiuni nu fac parte din directiile de combatere a crimei

organizate si antidrog
a. omorurile comise la comanda
b. filierele de migratie si traficul de finite umane, nu prezinta interes
c. actele de santaj,jafurile,rapirile

116.Ce categorii nu fac parte din organizatiile criminale in conceptia

Intepol
a. familiile mafiei
b. organizatiile profesionale
c. organizatii criminale entice,nu prezinta interes

117.Care din modalitati nu se folosesc la savarsirea infractiunilor

din domeniul crimei organizate:
a. traficul de droguri
b. spalarea de bani
c. falsul de moneda,nu prezinta importanta

118. Care din situatii nu fac parte din factorii generatori ai traficului
de persoane, prostitutie, proxenitism
a. nivelul velul de trai decent
b. somajul
c. factorii educationali

119. Care din actiuni nu fac parte din etapele investigarii infractiunilor
de tip mafiot
a. organizarea de filtre si razii ,nu prezinta interes
b. faza urmaririi penale
c. faza obtinerii de informatii

120.Care din actiuni nu se desfasoara cu ocazia flagrantului

a. realizarea flagrantului propriu-zis
b. efectuarea investigatiilor simple ,pentru stabilirea modurilor de operare
c. patrunderea in zona de actiune
 121.Care din procedee nu fac parte din modalitatile de savarsire ale coruptiei
a. coruptia activa
b. coruptia pasiva
c. coruptia care nu-si propune atragerea factorilor de decizie
politica,legislativa,executive sau a justitiei

122.Care din elemente nu contureaza coruptia

a. coruptia contribuie la scaderea saraciei
b. acapararea statului de catre structurile criminalitatii organizate
c. este alimentata de punctele slabe din administratie ,justitie,politica

123.Care din masuri de prevenire, descoperire, sanctionare nu sunt

instituite prin legea 78/2000
a. functionarii,demnitarii cu atributii de control trebuie sa-si declare
averea
b. infractiunile de coruptie prevazute in codul penal
c. infractiunile asimilate coruptiei ,nu prezinta importanta

124.Care din fapte nu fac parte din infractiunile ce formeaza

fenomenul coruptiei
a. categoriile de infractiuni de coruptie prevazute de codul penal
b. infractiunile de coruptie prevazute de codul penal
c. infractiunile de coruptie prevazute de codul civil si codul familiei

125.Care din activitati nu fac parte din problemele ce trebuie

clarificate de investigatia penala
a. stabilirea persoanelor care realizeaza,controleaza sau acorda asistenta
specializata
b. sesizarea organului judiciar,al P.N.A.,privind actele de coruptie
c. activitatea serviciilor si organelor specializate in culegerea si
prelucrarea informatiilor,nu prezinta interes

126.Care din actiuni nu constituie masuri speciale de investigare a

infractiunilor de coruptie
a. .punerea sub supraveghere a conturilor bancare
b. punerea sub supraveghere operative a suspectilor
c. neinterceptarea comunicatiilor acestora
 127.Ce actiuni nu fac parte din pregatirea in vederea constatarii
infractinii flagrante
a. verificarea sesizarilor privind actele de coruptie
b. alcatuirea echipei de prindere in flagrant
c. capcanele criminalistice ,nu se folosesc in asemenea situatii

128.Care din activitati nu fac parte din realizarea propriu-zisa a

infractiunii flagrante
a. conducatorul echipei cat si membrii nu trebuie sa-si decline identitatea
b. supravegherea locului unde va vi surprins faptuitorul
c. realizarea efectiva a flagrantului

129.Care actiuni nu fac parte din particularitatile ascultarii

invinuitului-inculpatului
a. in cazul luarii de mita , nu prezinta interes functia suspectului
b. pregatirea ascultarii in functie de natura faptelor de coruptie
c. pregatirea ascultarii invinuitului

130.Ce actiuni nu fac parte din particularitatile efectuarii

perchezitiei computerelor
a. organul judiciar nu trebuie asistat de un specialist in informatica
b. se deconecteaza toate caile de acces la distanta ale sistemului
c. se eticheteaza orice punct de legatura pe fiecare cablu

131.Care din notiuni nu fac parte din conceptul de criminalitate

informatica
a. faptele proprii domeniului cibernetic
b. actele infractionale clasice
c. razboiul informatic,nu are legatura cu criminalitatea informatica

132.Care situatii nu constituie factori care favorizeaza (genereaza)

criminalitate informatica
a. existenta internetului , nu favorizeaza evolutia criminalitatii
informaticii
b. cea de-a 3-a revolutie industriala-respectiv cea informatica-internet
c. evolutia tehnologiei informatiei

133.Care din fapte nu constituie infractiuni prevazute de legea nr. 365/2002 privind
comertul electroni
a. efectuarea de operatiuni financiare in mod accidental
b. folosirea instrumentelor de plata electronica
c. falsul in declaratii ,pentru emiterea sau folosirea instrumentelor
 134.Care din fapte nu constituie infractiuni prevazute de legea nr. 161/2003 privind
asigurarea transparentei mediului de afaceri:
a. infractiuni contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor
informatice
b. interceptarea unei transmisii de date informatice ,care este publica
c. infractiuni informatice

135.Care din fapte nu constotie infractiuni prevazute de noul Cod penal al Romaniei
a. accesul ilegal la un sistem informatic
b. falsul si frauda informatica
c. nealterarea integritatii datelor informaticii

136.Care din situatii nu reprezinta probleme de tehnica investigatiilor

infractiunilor din cyberspatiu
a. probleme de cautare efiente a persoanei suspecte
b. situatiile referitoare la cooperarea dintre specialistii investigatori
c. protejarea probelor electronice prin mijloace care sa nu asigure
integritatea lor

137.Care din grupele enumerate nu fac parte din categoriile in plan european a criminalitatii
cibernetice
a. frauda informatica si falsul in informatica
b. reproducerea autorizata a unei lucrari sau opera protejate intelectual
c. sabotajul informatic si accesul neautorizat

138.Care din procede nu fac parte din modurile de actiune in

atacurile informatice
a. atacul prin imitare
b. atacul la distanta
c. atacul prin hackeri

139. Care din definitii nu este valabila pentru conceptul de hacker

a. expert cu privire la un anumit program
b. persoana care programeaza cu entuziasm
c. persoana care poate face programe in mod lent

140.Care din probe reprezinta mijloace materiale de proba specifice

domeniului informatic
a. informatiile si instrumentele financiare folosite in comiterea faptei nu
 pot fi sechestrate ca instrumente ale crimei
b. urma electronica
c. informatia ca instrument al infractiunii