UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Programul de studii MANAGEMENT IFR
Anul I, anul universitar 2020-2021

ISTORIE ECONOMICĂ

ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR

ÎN VEDEREA PREGĂTIRII EXAMENULUI

BUCUREŞTI
2020
 PREGĂTIREA EXAMENULUI ŞI A TESTELOR DE EVALUARE PE
PARCURS SE FACE PE BAZA CURSULUI AFIŞAT PE PLATFORMA
BLACKBOARD

ADEVĂRAT/FALS

1. Institutiile pot fi clasificate in formate si informate.

2. Institutiile pot fi clasificate in formale si informale.

3. Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii.

4. Constrangerile informale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii.

5. Constrangerile informale sunt reprezentate de legi, decrete, hotarari de guvern, ordine ale
ministrilor consemnate in scris.

6. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea

este urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unor
spatii autarhice din punct de vedere institutional in Romania, precum si în toate celelalte zone
atrase în circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.

7. Cele doua mari procese de uniformizare institutionala specifice economiei europene în

mileniul al doilea au fost caracterizate in principal de raspandirea dreptului feudal si
intensificarea activitatilor comerciale si bancare din centrele urbane.

8. Cele doua mari procese de uniformizare institutionala specifice economiei europene în

mileniul al doilea au fost caracterizate in principal de raspandirea dreptului cutumiar si
intensificarea activitatilor comerciale si bancare din centrele rurale.

9. Formarea economiei de piata pe o anumita arie a Europei Occidentale a durat circa opt secole.

10. Formarea economiei de piata pe o anumita arie a Europei Occidentale a durat circa doua
secole.

11. O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea
este urmatoarea: interesele bancar-comercial-industriale occidentale au vizat crearea unui
spatiu compatibil din punct de vedere institutional în Romania, precum si în toate celelalte
zone atrase în circuitul valorilor materiale si spirituale occidentale.

12. Notiunea “costuri de tranzactie” cuprinde cheltuieli neincluse, in cea mai mare parte, in
costurile produsului sau serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei
(taxele notariale, “comisioanele” etc.).

13. Notiunea “costuri de tranzitie” cuprinde cheltuieli neincluse, in cea mai mare parte, in
costurile produsului sau serviciului final, suportate de una sau ambele parti ale tranzactiei
(taxele notariale, “comisioanele” etc.).
14. Unul dintre principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit slaba
configurare a organelor politice.

15. Unul dintre principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit lipsa de
uniformitate a legislatiei.

16. Unul dintre principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit caracterul
nesigur al vietii economice.

17. Unul dintre principalele obstacole ale modernizarii institutionale l-a constituit instabilitatea
politica si economica a organizarii statale.

18. Dispozitia, unul dintre atributele dreptului de proprietate, a devenit decisiv in epoca moderna
pentru definirea institutiei proprietatii.

19. Folosinta, unul dintre atributele dreptului de proprietate, a devenit decisiv in epoca moderna
pentru definirea institutiei proprietatii.

20. Posesia, unul dintre atributele dreptului de proprietate, a devenit decisiv in epoca moderna
pentru definirea institutiei proprietatii.

21. Uzufructul, unul dintre atributele dreptului de proprietate, a devenit decisiv in epoca moderna
pentru definirea institutiei proprietatii.

22. În anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori.

23. În anul 1916 populatia Romaniei era de aproape doua ori mai mare decat în anul 1860.

24. În domeniul finantelor publice, în perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai inalte
nivele afacerile ilegale si coruptia.

25. Prin intermediul finantelor publice, în perioada interbelica, statul a sustinut financiar anumite
ramuri ale economiei, favorizand astfel direct si indirect diferite interese particulare.

26. În perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale Romaniei au fost înlaturate afacerile
ilegale si coruptia, astfel ca, pana în anul 1938, anul cel mai bun din perioada interbelica, se
poate vorbi de o adevarata “asanare” a sistemului.

27. În perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei
economiei nationale.

28. În perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei
economiei nationale.

29. Balcanismul a favorizat armonizarea constrangerilor informale cu cele formale in procesul de

institutionalizare a economiei de piata in Romania pana in anul 1938.

30. La mijlocul secolului al XIX-lea ponderea populatiei ocupate in industria Romaniei era de
peste 35%.
31. Productia industriala pe locuitor in Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea era
de aproximativ 200 franci aur.

32. Cresterea animalelor a fost una din principalele ocupatii ale taranilor români pâna la initierea
procesului de transformare a României in economie de piata.

33. În România dreptul de vot universal, direct si secret este recunoscut femeilor în anul 1923.

34. Liberalismul economic si liberul schimb sunt inlocuite in doctrina economica romaneasca cu
interventionismul (asa-numitul „neoliberalism” interbelic) si protectionismul.

35. Expansiunea economiilor occidentale nu este dependenta de pietele economiilor agrare sau, în
general, ale economiilor furnizoare de materii prime.

36. În perioada 1860-1940 decalajele economice dintre tarile industrializate si cele agrare s-au
agravat.

37. În vederea asigurarii unei piete externe compatibile cu structura ofertei din tarile socialiste
pentru „lagarul socialist” a fost înfiintat, în anul 1969, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
(CAER).

38. Pentru a reusi, un plan de industrializare ar fi trebuit sa cuprinda un program mult mai larg de
renovare sociala, de ameliorare a conditiilor de igiena, ale învatamântului general si tehnic, a
reformelor agricole si a investitiilor în transporturi, în productia de energie, precum si în
celelalte servicii de utilitate publica.

39. Societatea Natiunilor, prin analizele efectuate pe termen mediu, 1870-1929, a cautat sa
identifice solutii pentru accelerarea dezvoltarii industriale a tarilor producatoare de bunuri de
baza.

40. Pentru intervalul 1945-1989 s-a estimat ca ritmul ridicat de crestere al tarilor agrare putea fi
asigurat pe “calea liberala”, folosita în perioada anterioara.

41. În România dreptul de vot universal, direct si secret este recunoscut femeilor în anul 1923.

42. Printre beneficiarii reformei agrare din anul 1945 s-au numarat si taranii cu pamant sub 5 ha.

43. Obiectivul reformei agrare dn 1945, eliminarea proprietatilor peste 50 ha, respectiv
„lichidarea mosierimii din punct de vedere economic” a fost atins.

44. Una dintre consecintele etatizarii din perioada 1945-1953 a fost cresterea posibilitatilor de
dezvoltare a Romaniei pe baza acumularilor interne particulare de capital.

45. Liberalismul economic si liberul schimb sunt inlocuite in doctrina economica romaneasca cu
interventionismul (asa-numitul „neoliberalism” interbelic) si protectionismul.

46. Dictatura de dezvoltare a însemnat concentrarea la nivel central, de la un plan cincinal la altul,
a unor fonduri din ce în ce mai mici pentru investitii.
 47. Veniturile reale ale populatiei s-au majorat de 6,4 ori, iar veniturile reale medii (pe locuitor)
de 4,5 ori în perioada 1950-1989.

48. La accelerarea inflatiei a cotribuit si expansiunea creditului prin crearea de bani de cont,
precum si accelerarea vitezei de circulatie a banilor.

49. Eroarea comisa în 1947 prin plafonarea sumelor de preschimbat nu a putut fi evitata nici în
anul 1952. Preschimbarea bancnotelor a fost efectuata diferentiat, sumele mai mici beneficiind
de conditii mai avantajoase.

50. Sistemul Monetar International de la Bretton Woods era bazat pe etalonul aur-devize,
lira-sterlina fiind principala moneda de rezerva internationala.

51. Impozitele si taxele de la populatie aveau în vedere impunerea progresiva pe venit diferentiata
în functie de natura activitatii economice si de marimea veniturilor realizate.

52. În perioada 1973-1989 creditul intern a crescut de aproape patruzeci de ori.

53. Impozitul pe cifra de afaceri a fost înlocuit ulterior cu impozitul pe circulatia marfurilor.

54. Printre obiectivele agriculturii socialiste se numara si diversificarea culturilor agricole.

55. Cresterea cea mai importanta în perioada 1938-1989 a fost cea a plantelor tehnice.

56. Numarul specialistilor agricoli a sporit de aproape 16 ori în perioada 1960-1989.

57. In 1989 in agricultura erau angajate 13 milioane de persoane care munceau in C.A.P.-uri
I.A.S.-uri S.M.A.-uri.

58. In socialism agricultura nu a fost centrul obiectivelor economice ale conducerilor de partid si
de stat, industria fiind considerata ramura cea mai putin importanta a economiei.

ALEGERE

1. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului dreptului

de proprietate in epoca moderna. Precizati care dintre atributele dreptului modern de
proprietate este decisiv:

a. dreptul de posesiune
b. dreptul de folosinta
c. dreptul de dispozitie
d. dreptul de uzufruct
2. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, în care fiecare
membru efectua tranzactii separate, încasand totalitatea beneficiilor si suportand singur
pierderile erau denumite:

a. în nume colectiv;
b. societati pe actiuni;
c. reglementate;
 d. commenda.

3. Societatile comerciale constand în asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau administrate de
functionari numiti sau alesi, investitia asociatilor concentrandu-se treptat sub forma unor parti
de capital transferabile care puteau trece din mana în mana, fara sa distorsioneze structura
financiara sau operatiunile societatii au primit denumirea de:

a. societati pe actiuni;
b. companii reglementate;
c. societati în nume colectiv;
d. commenda.
4. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau încheiate pe termen de trei sau sapte
ani, putand fi reînnoite, iar raspunderea devenea limitata la suma cu care contractantii au
contribuit se numeau:

a. în nume colectiv;
b. reglementate;
c. in comandita.
d. societati pe actiuni;
5. Adevaratele asociatii alcatuite dintr-un grup restrans de persoane care contribuiau cu sume de
bani pe termen de cativa ani, de cele mai multe ori pe cinci ani, în conditii clar prevazute
într-un contract au fost denumite:

a. în nume colectiv;
b. commenda;
c. societas maris;
d. vera societas.
6. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale
economiei de piata au fost urmatoarele:

1. slaba configurare a organelor politice;

2. conditiile proaste de munca ale taranimii;
3. insuficienta capacitatilor de productie;
4. lipsa de uniformitate a legislatiei;
5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

a. 1+2+3+4+5
b. 1+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2+4+5
7. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor moderne ale
economiei de piata au fost urmatoarele:

1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;

2. absenta unor tehnologii adecvate in secolele XII-XVI;
3. instabilitatea fortei de munca;
4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;
 5. conditiile proaste de munca ale minerilor;
6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

a. 1+3+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3
8. Adaptand dreptul roman la raporturile de tip capitalist, Codul civil francez din anul 1804
situeaza in centrul institutiilor de drept privat:
a. dreptul la libera initiativa
b. dreptul la munca
c. dreptul liberei circulatii a persoanelor
d. dreptul de proprietate burgheza

9. Masa monetara este alcatuita din:

1. disponibilitatile monetare propriu-zise (numerarul);
2. bunuri imobiliare;
3. disponibilitatile semimonetare (economisiri si diferite tipuri de depozite);
4. disponibilitatile de credit ale economiei.

a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+3
10. In sistemul etalon aur, prin “acoperirea emisiunii de moneda” se intelegea:

a. oferta de bunuri si servicii;

b. productia de bunuri industriale si agricole;
c. stocul de aur/argint si devize;
d. nevoile pietii.
11. Cambia este:
a. o actiune;
b. o obligatiune;
c. o ipoteca;
d. un titlu de credit

12. Scontarea este:

a. cumpararea de catre o banca a unor obligatiuni;
b. cumpararea de catre o banca a unor titluri de credit pe termen scurt;
c. cumpararea de catre o banca a unor titluri de credit pe termen lung;
d. anticiparea incasarii unor creante.

13. Rescontarea este:

a. aprovizionarea bancilor comerciale de catre Banca Centrala cu lichiditati pe baza
prezentarii de catre acestea a unui portofoliu de cambii;
b. acoperirea cu aur a unui portofoliu de cambii;
c. aprovizionarea Bancii Centrale cu lichiditati de catre bancile comerciale pe baza
prezentarii de catre acestea a unui portofoliu de cambii;
d. perceperea unui comision de catre bancile comerciale cu ocazia aprovizionarii cu
 lichiditati a Bancii Centrale.
14. Prima banca moderna este considerata a fi:
a. Banca Angliei
b. Federal Reserve System
c. Banca Amsterdamului
d. Rotschild Bank

15. O uncie de aur fin este egala cu:

a. 5,18 gr. aur fin
b. 0,29033 gr. aur fin
c. 31,1035 gr. aur fin
d. 12,4414 kg. aur fin

16. Sistemul etalon-aur (monometalist sau bimetalist) era definit prin:

1. circulatia monezilor de aur si/sau argint;
2. derularea tranzactiilor numai pe baza platilor in aur si/sau argint;
3. emisiunea de moneda fiduciara neacoperita in aur si/sau argint;
4. definirea monedei nationale prin paritati in aur si/sau argint;
5. efectuarea tranzactiilor exclusiv pe baza prezentarii unor titluri de credit acoperibile in aur
si/sau argint;
6. acoperirea emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date.

a. 3+5+6
b. 2+4+6
c. 1+3+5
d. 1+4+6
17. Prin titlul metalului pretios se intelege:
a. denumirea monedei nationale acoperite in aur
b. proportia aurului fin prezent in aliaj
c. ponderea monezilor de aur in totalul banilor aflati pe piata
d. rezerva de acoperire in aur a emisiunii de moneda fiduciara

18. Vreme de 141 de ani, între 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cat
cantarea/cantareste o uncie de aur fin:
a. 249,237 gr
b. 5,18 gr
c. 31,1035 gr
d. 0,3226 gr

19. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:

a. 0,1336 gr. aur fin
b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰
d. 3,226 gr. aur fin

20. Paritatea legala a leului în aur conform definitiei date de Legea de stabilizare monetara din
anul 1929 a fost:
a. 0,290 g aur fin
b. 4,3226 g aur fin
c. 5,18 g aur fin
 d. 0,009 g aur fin

21. În sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza
paritatilor teoretice, respectiv a continutului în aur fin, al diferitelor monede. Definitiile
principalelor monede erau:
a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g
aur fin;
b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g
aur fin
c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033
g aur fin
d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g
aur fin.
22. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost:
a. dreptul de vot universal, direct si secret
b. democratizarea societatii romanesti
c. libertatea de initiativa
d. separatia puterilor în stat

23. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o

importanta capitala au fost trei legi din anul 1864, deoarece ele au modificat modul de viata
al majoritatii populatiei tarii (taranimea):

A. Legea Rurala
B. Codul Civil
C. Legea consiliilor judetene
D. Legea instructiunii publice
E. Legea comunala
F. Legea de organizare a armatei

a. A+B+F
b. B+C+E
c. A+E+F
d. A+D+E
24. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere
echivalenta unei prabusiri. În totala opozitie cu aceasta evolutie, în istoria monedei nationale,
în perioada 1867-1914 (numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta
remarcabila. Declansarea inflatiei în perioada interbelica, avand ca efect imediat deprecierea
leului, s-a reflectat si în modificarea paritatilor monedei nationale fata de celelalte valute. Care
au fost noile paritati stabilite în perioada interbelica (1929):

a. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 39,82 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

b. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei
c. 1$ = 167,00 lei, 1£ = 714,00 lei, 1 franc elvetian = 22,00 lei
d. 1$ = 807,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 39,00 lei
25. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece: (Atentie
in alegerea afirmatiilor unilaterale, care nu presupun corelatii!)
 A. dobanzile la credite erau mari;
B. ratele dobanzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;
C. împrumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;
D. rata dobanzii la depozite era prea mica;
E. camataria era dominanta, avand un caracter net speculativ;
F. conditiile „creditului mic” erau descurajante pentru investitii, prin nivelul extrem de
ridicat al ratelor dobanzii;
G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

a. A+B+D+F
b. B+C+E+G
c. B+D+E+G+F
d. B+C+E+F+G
26. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei în ansamblul ei, respectiv puterea de
cumparare a monedei nationale în schimburile internationale. Dupa cum se stie, cursul de
schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o depreciere echivalenta unei prabusiri. În
totala opozitie cu aceasta evolutie, în istoria monedei nationale, în perioada 1867-1914
(numita si a “etalonului aur”) cursul leului a prezentat o constanta remarcabila.Precizati care
din urmatoarele paritati sunt corecte pana în anul 1914:

a. 1$ = 25,00 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 3,22 lei

b. 1$ = 4,86 lei, 1£ = 25,00 lei, 1 franc elvetian = 5,18 lei
c. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 40,00 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu
d. 1$ = 5,18 lei, 1£ = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu
27. În sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe baza
paritatilor teoretice, respectiv a continutului în aur fin, al diferitelor monede. Definitiile
principalelor monede erau:
a. 1 dolar = 6,702 g aur fin; 1 lira sterlina = 32,54 g aur fin; 1 franc francez = 3,226 g
aur fin;
b. 1 dolar = 5,18 g aur fin; 1 lira sterlina = 25,25 g aur fin; 1 franc francez = 1,504 g
aur fin
c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033
g aur fin
d. 1 dolar = 4,86 g aur fin; 1 lira sterlina = 22,54 g aur fin; 1 franc francez = 6,55 g
aur fin.
28. Rata dobanzii reprezinta pretul creditului. În conditiile vechiului sistem de credit, nivelul
extrem de ridicat al ratelor dobanzii (în Utilizati cazul creditului mic ele atingeau chiar
200%) era determinat de (alegeti varianta corecta din punctul de vedere al unei judecati
economice, iar nu etice. Atentie la formulari! In analiza economica rationamentele se bazeaza
pe corelatii cat mai cuprinzatoare, iar nu pe enunturi unilaterale.):

a. lacomia creditorilor camatari

b. cererea mare de credite
c. oferta mica de credite
d. insuficienta relativa a ofertei în raport cu cererea de credite
29. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:
 A. circulatia unor monede fara acoperire;
B. piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;
C. cresterea vitezei de circulatie;
D. lipsa unei monede nationale reale;
E. leul era moneda de cont;
F. banii erau considerati simple semne de valoare;
G. banii erau considerati o marfa între celelalte marfuri;
H. piata era dominata de ordine si echilibru monetar.

a. A+C++E
b. B+D+E+G
c. C+E+F+H
d. B+D+F+G
30. Functiile autoritatii monetare au ramas în esenta aceleasi de la data înfiintarii BNR si pana în
zilele noastre. Principalele atributii ale Bancii Nationale a Romaniei, potrivit Statutului la data
înfiintarii, erau:

A. acordarea de credite pe termen lung eventualilor investitori si populatiei;

B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a emisiunii
monetare si asigurare a convertibilitatii monedei nationale;
C. plasarea diferitelor efecte de comert pe piata valorilor mobiliare;
D. primirea de depozite la termen în vederea fructificarii;
E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine;
F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;
G. emisiunea de moneda metalica si bancnote acoperita cu metale pretioase în proportie de
100%;
H. stabilirea dobanzii oficiale;
I. derularea comertului cu metale pretioase si valute.

a. A+C+D+F+H
b. C+D+G+H+I
c. B+E+F+H+I
d. A+B+D+E+G
31. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive
pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a stimulat crearea retelei bancare a tarii;

2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor europene si
extraeuropene;
3. in conditiile insuficientei capitalului autohton, a urmarit importul de capital extern pentru
finantarea investitiilor in Romania;
4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;
5. a promovat o politica de credite fara garantii materiale, in vederea cresterii consumului de
bunuri de consum si servicii pe piata interna;
6. a contribuit, cu îndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii.

a. 1+3+4+6
b. 2+4+5+6
 c. 1+2+4+6
d. 1+2+3+6

32. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte decisive
pentru evolutia economica a Romaniei. Precizati care din urmatoarele variante sunt corecte:

1. a asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;

2. B.N.R. s-a situat pe pozitii autonome fata de stat, avand o politica proprie, fara interferente
cu politica promovata de partidele politice ajunse la putere;
3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al capitalului
national;
4. a contribuit substantial la formarea capitalului de împrumut stimuland astfel dezvoltarea
economica a tarii;
5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat între 4-6%;
6. a sprijinit productia agricola printr-o sustinuta politica de avantajare a producatorilor
agricoli (indeosebi mica proprietate taraneasca) prin intermediul ratelor mici ale dobanzii.

a. 1+2+3+5
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+3+4+6
33. În vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori în perioada
1860-1914, volumul impozitelor a crescut de:

a. aproximativ 6 ori
b. aproape 24 de ori
c. peste 15 ori
d. 30 de ori
34. Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea acoperirii
datoriilor statului a crescut în anul 1922 fata de 1914:

a. de la aproape 41% anul in 1914 la peste 70% în anul 1922

b. de la aproape 6% anul in 1914 la peste 56% în anul 1922
c. de la aproape 11% anul in 1914 la peste 95% în anul 1922
d. de la aproape 20% anul in 1914 la peste 80% în anul 1922
35. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost:
1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor
bugetare;
2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinand
reducerea cererii agravand starea de criza a economiei;
3. necesitatea cresterii cheltuielilor bugetare pentru achitarea salariilor functionarilor publici;
4. numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite
bugetare;
5. politica de ajutorare a taranimii in perioada 1929-1931, anii declansarii marii crize
economice.

a. 1+3+4
b. 1+2+4
 c. 2+3+5
d. 1+2+5

36. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:

a. 0,1336 gr. aur fin
b. 0,3226 gr. aur cu titlul de 900‰
c. 5,18 gr. aur cu titlul de 835‰
d. 3,226 gr. aur fin
37. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:
1. parcelarea proprietatii taranesti;
2. cointeresarea taranului improprietarit si cresterea veniturilor;
3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;
4. cresterea eficientei gospodariilor taranesti;
5. agricultura Romaniei devine o agricultura de inalta productivitate;
6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

a. 1+3+6
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4
d. 1+4+5+6
38. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea puterii de
cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. Comparativ cu nivelul din anul de
referinta 1929, indicele preturilor produselor industriale in anul 1934 a fost:

a. 120%
b. 12,4%
c. 82-83%
d. 44,1%
39. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea drastica a
veniturilor gospodariilor agricole. Comparativ cu anul de referinta 1929, in anul 1934 indicele
preturilor produselor agricole a ajuns la:

a. 122%
b. 12%
c. 87%
d. 44%
40. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;

2. creste productivitatea muncii pe mica exploatatie taraneasca;
3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scade numarul populatiei ocupate in industria romaneasca in perioada 1860-1914;
6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

a. 1+2+4+5
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 2+3+4+6
41. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. pana in anul 1914 creste productia industriei constructoare de masini in Romania;

2. activitatea industriala devine continua;
3. populatia agricola migreaza masiv in industria romaneasca pana in anul 1938;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;
6. dezvoltarea industriei siderurgice romanesti pana in anul 1914.
a. 1+2+4+5
b. 2+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+3+4
42. Cuprinsa în limitele spatiului economic german (austro-ungar), în perioada 1875-1885 Romania a fost
obligata sa aplice în schimburile comerciale externe o politica de liberschimb, reflectata de nivelul
taxelor vamale. În perioada aplicarii tarifului conventiei comerciale cu Austro-Ungaria nivelul taxelor
vamale a fost de:
a. 7-7,5%;
b. 10-20%;
c. 20-30%;
d. 30-50%.
43. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei externe constituie
una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Datoria externa pe locuitor s-a
modificat dupa cum urmeaza:

a. 95 de dolari în anul 1938 fata de 30 dolari de anul 1916;

b. 47 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916;
c. 22 de dolari în anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;
d. 10 de dolari în anul 1938 fata de 75 dolari de anul 1916.
44. În perioada 1860-1914 modernizarea Romaniei a necesitat un efort investitional exceptional, antrenand
importante împrumuturi externe. Mentionati care era suma totala (cu aproximatie) a datoriei externe,
restanta de plata în anul 1914 si care a fost – dintre toate sectoarele economico-sociale - domeniul cel
mai important în care a fost investita:

a. 5 miliarde lei aur; transporturi;

b. 700 milioane lei aur; industrie;
c. 2000 milioane lei aur; modernizarea agriculturii;
d. 2 miliarde lei aur; construirea infrastructurii.
45. Raportul de schimb in comertul exterior al Romaniei în perioada 1913-1938 a evoluat astfel: pentru o
tona de produse importate au fost exportate

a. 10,3 tone în 1913, respectiv 16,1 tone în anul 1938;

b. 25,7 tone în 1913, respectiv 30,0 tone în anul 1938;
c. 3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;
d. 22,5 tone în anul 1913, respectiv 5,2 tone în 1938.
46. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar în anul 1921 de
aproximativ 295000 km² (29,5 mil. ha). Precizati suprafata atribuita noilor proprietati taranesti în baza
Legii Rurale pana în anul 1889, respectiv în anul 1921 (sub forma loturilor individuale):

a. circa 1,7 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 2,5 mil. ha în anul 1921;
b. circa 2,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 6,3 mil. ha în anul 1921;
 c. circa 2,5 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha în anul 1921;
d. circa 1,1 mil. ha pana în anul 1889, respectiv 4,8 mil. ha în anul 1921.
47. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale preturilor produselor
industriale cumparate de agricultori, în perioada 1929-1934 se poate afirma ca puterea de cumparare a
taranilor:
a. s-a redus de doua ori;
b. a ramas constanta;
c. a crescut cu putin;
d. a crescut de aproximativ doua ori.
48. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si modificari ale preturilor.
Principala cauza a declansarii inflatiei interbelice (inceputa in timpul primului razboi mondial) a
constituit-o:
a. expansiunea masei monetare fara acoperire;
b. scaderea puterii de cumparare a monedelor nationale;
c. cresterea generalizata a preturilor în timpul primului razboi mondial;
d. consumul neproductiv exagerat de mare determinat de economia de razboi.
49. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:
a. politica liberului schimb;
b. politica „Porti deschise capitalului strain”;
c. politica protectionismului industrial si a încurajarii industriei nationale.
d. politica „Prin noi insine”
50. Prin „foarfeca preturilor” se întelege (atentie la formulari!):

a. scaderea preturilor agricole si cresterea celor industriale;

b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a doua categorii de preturi;
c. scaderea mai accentuata a preturilor agricole decat a celor industriale,
d. scaderea preturilor industriale si cresterea celor agricole;
51. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand,
nivelul de dezvoltare al industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul
de prelucrare în anul 1913 (trei grupe de produse):
a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;
b. produse primare – 64%; produse intermediare – 12%; produse finite – 24%;
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;
d. produse primare – 2%; produse intermediare – 28%; produse finite – 70%.
52. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum si, în primul rand,
nivelul de dezvoltare a industriei prelucratoare. Prezentati structura importului Romaniei dupa gradul
de prelucrare în anul 1938 (trei grupe de produse):
a. produse primare – 88%; produse intermediare – 6%; produse finite – 6%;
b. produse primare – 12,4%; produse intermediare – 24%; produse finite – 63,6%;
c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;
d. produse primare – 54%; produse intermediare – 34%; produse finite – 12%.
53. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbunatateasca.
Masura în care acest obiectiv a fost atins este reflectata si de capacitatea de plata (respectiv de
acumulare în scopul reinvestirii) a gospodariei taranesti. Scaderea acestei capacitati este reflectata de
cresterea datoriilor la banci. Precizati suma totala a datoriilor agricole intrata sub incidenta Legii de
conversiune a datoriilor agricole din anul 1934, respectiv care era suma datorata de gospodariile cu
proprietati pana în 10 hectare:
a. 52 milioane lei, respectiv 37 milioane lei;
b. 2000 milioane lei, respectiv 700 milioane lei;
 c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;
d. 10 miliarde lei, respectiv 2 miliarde lei.
54. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat urmatoarea evolutie:
a. a crescut în permanenta;
b. s-a diminuat în mod constant;
c. a sporit în perioada 1919-1931 si s-a diminuat în perioada 1932-1939;
d. a scazut în perioada 1919-1931, pentru ca, în urma crizei sa creasca în perioada
1932-1939.
55. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice
externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de
corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912:
a. datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decat Venitul national;
b. Venitul national era mai mare, putand acoperi datoria publica;
c. datoria publica era egala cu Venitul national, fiind deci acoperita;
d. nivelul datoriei publice externe pe locuitor era aproximativ egal cu nivelul Venitului
national pe locuitor.
56. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice
externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de
corelatie se poate stabili între datoria publica externa si Venitul national. În anul 1912 ponderea
anuitatii datoriei publice externe în Venitul national era:
a. 80% din Venitul national;
b. 67% din Venitul national;
c. 5% din Venitul national;
d. 22% din Venitul national
57. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul schimburilor economice
externe, un economist trebuie sa analizeze corelativ o serie de macroindicatori economici. O astfel de
corelatie se poate stabili între datoria publica externa si cheltuielile bugetului de stat. În anul 1912
ponderea anuitatii datoriei publice externe în cheltuielile bugetare era:
a. 80%;
b. 67%;
c. 5%;
d. 22%.
58. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1913 urmatoarele ponderi în total export:
a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.
59. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura comertului exterior.
Principalele trei grupe de marfuri exportate detineau în anul 1938 urmatoarele ponderi în total export:
a. produse agricole - 11,5%, petrol si derivate – 56,5%, lemn si derivate – 13,6%;
b. produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 4,7%;
c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si derivate – 11,4%;
d. produse agricole - 45,5%, petrol si derivate – 33,3%, lemn si derivate – 21,3%.
60. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:
1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite
dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
 4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. imprumuturile externe contractate in vederea echilibrarii deficitului cronic comercial extern;
6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.

a. 1+3+4+6
b. 2+3+4+5
c. 1+2+5+6
d. 3+4+5+6
61. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:
1. datoria publica externa a Romaniei, precum si investitiile si creditele particulare externe mostenite
dinaintea primului razboi mondial;
2. importurile masive de tehnologii in perioada imediat urmatoare primului razboi mondial;
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu Romania în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit Romaniei prin tratatele de pace;
5. datoria externa contractata în timpul razboiului mondial si ulterior pana în anul 1931;
6. importul privat de capital destinat refacerii infrastructurii.

a. 1+2+5+6
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 3+4+5+6
62. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe în perioada 1923-1939
se numara:
1. necontractarea de noi împrumuturi externe importante;
2. contributia valutara a fortei de munca romanesti angajate in strainatate;
3. achitarea unei parti însemnate din datoria externa;
4. intrari masive de capital extern în timpul crizei economice;
5. trecerea în mainile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior de firmele
externe;
6. acoperirea unei parti insemnate a datoriilor externe cu exporturile nete realizate in urma cresterii
considerabile a productiei agricole.

a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+5
63. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea datoriei externe
constituie una din trasaturile definitorii ale evolutiei economiei romanesti. Gradul de îndatorare a
unei tari se poate stabili si prin compararea datoriei externe pe locuitor (D.E.) cu venitul national pe
locuitor (V.N.). Stiind ca in anul 2014 Produsul Intern Brut pe locuitor era de circa 10000 de dolari, iar
datoria externa pe locuitor era de aproape 4000 de dolari, precizati care a fost evolutia celor doi
indicatori în anul 1938, comparativ cu perioada 1914-1916:

a. 1938: D.E. = 94 $; VN. = 125 $; 1914 = D.E. = 110 $; V.N. = 115 $;

b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;
c. 1938: D.E. = 90 $; VN. = 250 $; 1914 = D.E. = 150 $; V.N. = 160 $;
d. 1938: D.E. = 150 $; VN. = 500 $; 1914 = D.E. = 75 $; V.N. = 180 $.
64. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea exporturilor creste de aproape trei ori, iar
importurile cresc:
 a. de cca. 1,5 ori;
b. de peste trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.
65. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul
comertului exterior al Romaniei se majoreaza: valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar
exporturile cresc:

a. de cca. 1,5 ori;

b. de aproape trei ori;
c. de aproape doua ori;
d. de 32 de ori.
66. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în perioada socialista, exprimat în valori curente,
volumul comertului exterior al Romaniei a crescut de 40 de ori. În perioada 1886-1914, pe parcursul a
28 de ani, pe fondul cresterii economice generale pe plan international, volumul comertului exterior al
Romaniei a evoluat astfel:

a. valoarea importurilor creste de aproape 15 ori, iar exporturile cresc de aproape 20 de ori;
b. valoarea importurilor creste de aproape zece ori, iar exporturile cresc de aproape opt ori;
c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei ori;
d. valoarea importurilor creste de aproape trei ori, iar exporturile cresc de aproape sase ori.
67. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea potentialului
sau economic. Comparativ cu perioada 1886-1914, în perioada interbelica, sub impactul crizei
economice, importul si exportul au cunoscut urmatoarele evolutii:

1. în anul 1936, exportul se diminueaza cantitativ cu 50% fata de anul 1925;

2. în anul 1938, importul a sporit cantitativ cu 64% comparativ cu anul 1929;
3. exportul a sporit cantitativ în 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;
4. importul a crescut valoric în anul 1938 cu 50% fata de 1929;
5. importul s-a redus valoric în anul 1938 cu 36% fata de 1929;
6. în anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul 1929.

a. 1+2+4
b. 3+5+6
c. 2+3+6
d. 1+3+5
68. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.
69. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:

a. interventionista;
b. de liber schimb;
c. protectionista;
d. liberala.
70. Prin terms of trade se desemneaza:
 a. raportul de schimb valutar;
b. raportul de schimb in comertul international;
c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;
d. termenii relatiilor economice internationale.
71. In perioada 1928-1936, pentru a importa aceeasi cantitate de produse industriale, cantitatea de
materii prime exportata de catre tarile exportatoare de materii prime:
a. a scazut;
b. a crescut de patru ori;
c. în unele cazuri s-a dublat;
d. a ramas la acelasi nivel..
72. Prin terms of trade se desemneaza:

a. raportul de schimb valutar;

b. raportul de schimb in comertul international;
c. cursul de schimb al monedelor aur ale doua state;
d. termenii relatiilor economice internationale.
73. În perioada 1976-1980 ponderea fondului de acumulare în total venit national a fost de::

a. 17,2
b. 36,0
c. 72,0
d. 7,22
74. În preajma celui de-al doilea razboi mondial, Occidentul se afla într-o mare dilema:
a. sa „astepte” perfectionarea functionarii economiei de piata în tarile periferice;
b. sa urmareasca functionarea corespunzatoare a institutiilor economiei de piata;
c. sa asigure accelerarea radicala a cresterii economice in tarile agrare;
d. sa intervina pentru mentinerea sistemului monarhiei constitutionale.
a. a+b
b. a+c
c. b+d
d. c+d
75. In perioada 1928-1936, pentru a importa aceeasi cantitate de produse industriale, cantitatea de
materii prime exportata de catre tarile exportatoare de materii prime:
a. a scazut;
b. a crescut de patru ori;
c. în unele cazuri s-a dublat;
d. a ramas la acelasi nivel..

76. Tarile favorizate din punct de vedere al resurselor naturale isi majorasera importurile de
articole manufacturare din tarile puternic industrializate in perioada anterioara primului razboi
mondial concomitent cu:
a. impunerea unor politici comerciale restrictive;
b. reducerea nivelului importurilor de produse de baza;
c. diminuarea nivelului de trai al populatiei;
d. dezvoltarea industriei lor prelucratoare.

77. În perioada interbelica, în masura în care majorarea productiei industriale a tarilor aflate la
începutul industrializarii ar fi fost însotita de o crestere corespunzatoare a importurilor de
fabricate din tarile dezvoltate:
 a. ar fi adus prejudicii exportatorilor din tarile industrializate dezvoltate;
b. nu ar fi afectat în nici un fel raporturile economice;
c. nu ar fi adus prejudicii exportatorilor din tarile industrializate dezvoltate ;
d. ar fi fost nesemnificative sub raportul pretului de piata.
78. Solutia de industrializare accelerata a tarilor agrare se baza pe:
a. reducerea exportului de materii prime;
b. influenta capitalului strain;
c. pastrarea ramurilor traditionale în economie;
d. înfiintarea unor ramuri ale industriei prelucratoare în aceste tari.

79. Functia de presedinte al Republicii a fost institutionalizata:

a. imediat dupa adoptarea Constitutiei din 1948;
b. în perioada 1974-1989;
c. în perioada 1965-1989;
d. dupa abdicarea regelui Mihai.

80. Trecerea de la proprietatea particulara la cea cooperatista in agricultura s-a facut:

a. treptat, în perioada 1948-1989;
b. imediat, prin Constitutia din 1948;
c. abia în perioada lui Nicolae Ceausescu;
d. gradual din anul 1949 pâna în anul 1962.

81. Efectele economice ale reformei agrare din anul 1945 au constat în:
a. centralizarea proprietatii funciare;
b. dezbateri la nivelul Marii Adunari Nationale;
c. farâmitarea, (parcelarea, pulverizarea) exploatatiilor agricole;
d. cresterea productiei agricole.

82. „Modelul” centralizarii deciziei economice îl întâlnim în perioada interbelica în:

a. majoritatea statelor vecine României;
b. studiile economistilor români;
c. U.R.S.S. si Germania;
d. U.R.S.S. si Franta.

83. Cele trei orientari sau „linii directoare” ale dezvoltarii economiei socialiste au fost:
a. Electrificarea, industrializarea, colectivizarea;
b. Colectivizarea, industrializarea, urbanizarea;
c. Industria, comertul, agricultura;
d. Comertul, balanta de plati, industria.

84. Obiectivul declarat al socialismului a fost:

a. atingerea gradului de tara în curs de dezvoltare;
b. modernizarea societatii românesti;
c. cresterea nivelului de trai;
d. transformarea tarii din agrar-industriala în industrial-agrara.

85. Datele statistice recalculate dupa 1989 releva faptul ca la o crestere (exprimata în preturi
curente) a venitului national de circa 18 ori între 1950 si 1987, fondul de consum:
a. a crescut de numai opt ori;
b. a pastrat echilibrul;
c. a crescut de 20 de ori;
 d. nu exista date relevante.

86. Cursul dolarului ajunsese în 14 august 1947, înaintea promulgãrii legii pentru reforma
monetarã la:
a. 3,8 milioane lei pentru 1 dolar SUA;
b. 3,8 lei pentru 1 dolar SUA;
c. 38 lei pentru 1 dolar SUA;
d. 380 lei pentru un dolar SUA.

87. În termenii Legii nr. 287 din 15 august 1947, în afara semnelor banesti aflate in circulatie, prin
sintagma „lei vechi”, se întelegea:
a. lei deteriorati;
b. bonuri de tezaur, certificate de plata;
c. moneda nationala pâna în anul 1914;
d. moneda uzata.

88. Raportul invariabil de preschimbare în timpul reformei monetare din anul 1947 a fost:
a. dublu fata de piata;
b. 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
c. 2 lei vechi pentru 1 leu nou;
d. 20 000 lei vechi pentru 1 leu nou.

89. Autogestiunea economico-financiara reprezenta:

a. o solutie de compromis fiscal;
b. independenta economica a întreprinderilor;
c. cresterea responsabilitatii financiare la nivel de întreprindere si
administrativ-teritorial;
d. autogospodarire autarhica.

90. Procentul din bugetul de stat destinat finantarii economiei nationale a fost în anul 1989 de:
a. 18%;
b. 56%;
c. 24%;
d. 85%.

91. Cheltuielile pentru actiunile social-culturale în perioada 1950-1989:

a. s-au dublat;
b. s-au triplat;
c. au scazut;
d. au ramas la fel.

92. Diminuarea suprafetelor cultivate cu cereale este semnificativa, ponderea acestora în total
suprafata cultivata scazând pâna în anul 1989, de la 87% în anul 1938, la:
a. 50%;
b. 61%;
c. 3%;
d. 1%.

93. De o atentie deosebita s-a bucurat amenajarea sistemelor pentru irigatii, astfel încât la sfârsitul
deceniului 9 suprafata irigata reprezenta:
a. 13% din suprafata arabila;
b. 100% din suprafata arabila;
 c. 71% din suprafata arabila;
d. 31% din suprafata arabila.

94. Asociata unei tendinte din ce în ce mai pronuntate de deruralizare a societatii românesti,
migratia fortei de munca tinere de la sat la oras a generat procesul de:
a. imigrare;
b. demigrare;
c. de îmbatrânire a satelor;
d. urbanizare.

95. Dependenta de autoconsum în perioada socialista:

a. s-a redus semnificativ;
b. s-a accentuat;
c. a ramas la acelasi nivel ca în perioada interbelica;
d. s-a conservat datorita pastrarii traditiilor.

COMPLETARE

1. Teza necesitatii accelerarii dezvoltarii economice în tarile neindustrializate sau slab

industrializate apare în studiul Societatii Natiunilor din anul 1945 numit ________________
si comert exterior.

2. Industrializarea _________________ în tarile agrare, pe calea încurajarii de catre stat era

considerata una din cauzele deteriorarii relatiilor economice internationale în perioada
interbelica.

3. Piete cu un urias potential de consum fusesera prea putin sau mai deloc atrase în circuitul
pietei ______________ pâna în deceniul 4 al secolului XX.

4. Efectele unei industrializari ___________ în cascada ar fi fost în avantajul tarilor

industrializate dupa al doilea razboi mondial.

5. Asigurarea supravietuirii industriilor artificiale s-ar fi putut face prin crearea unor organisme
internationale de genul GATT (OMC), care sa “_____________” interesele tarilor
participante la comertul international.

6. Electrificarea, colectivizarea agriculturii, realizarea unor mari sisteme de irigatii, canalizari,

urbanizarea în tarile nou industrializate urmau a se realiza pe baza planurilor nationale
__________.

7. Prin Constitutia din anul 1948 Marea Adunare Nationala este constituita în putere
____________.

8. Prin Constitutia anul din 1948 puterea ____________ apartine Consiliului de Ministri.

9. Prin Constitutia din anul 1948 puterea ____________ apartine Tribunalului suprem,
tribunalelor judetene, judecatoriilor, tribunalelor militare.

10. La 13 aprilie 1948, noul for legislativ, cu atributii de ___________, Marea Adunare Nationala
a votat Constitutia Republicii Populare Române.
11. Prin concentrarea puterilor Consiliului de Stat în mâinile unei singure persoane, presedintele
României, separatia puterilor în stat este practic suspendata, în perioada 1975-1989 România
devenind o ____________ prezidentiala socialista.

12. România devine Republica Socialista prin Constitutia din anul ______.

13. Societatea Nationala de Credit Industrial a fost transformata la 1 septembrie 1948 în

_________ de Credit pentru Investitii.

14. Sub imperiul dictaturii de dezvoltare specifice socialismului, caracterului artificial i s-a
adaugat si cel de _________ a industrializarii.

15. Repartizarea planificata a venitului national în fond de __________ si fond de __________ a

constituit calea de realizare a fondurilor necesare investitiilor.

16. Deprecierea externa a leului în perioada inflatiei s-a agravat, cu mult mai mult decât o arata
„cursul oficial”, întrucât piata valutara a leului era ________ de pietele internationale.

17. Prin reforma monetara din anul 1947 acoperirea monetara în aur si devize era în raport de
25% din totalul angajamentelor la vedere, astfel convertibilitatea în aur a leului devine strict
_________.

18. Principiul care a guvernat emisiunea monetara în socialism a fost cel al nevoilor de _____ ale
economiei pe baza planificarii economice, acoperirea în aur si convertibilitatea fiind
abandonate.

19. La Conferinta monetara si financiara internationala de la Bretton Woods – New Hampshire

(1-22 iulie 1945) - la care au participat 45 de state – au fost puse bazele noului Sistem
___________ International (SMI).

20. La baza reorganizarii finantelor publice a stat principiul unitatii bugetare, conform caruia
bugetul de stat cuprindea: bugetul republican, bugetul asigurarilor sociale si bugetele
________.

21. În anul 1977 s-a desfiintat impozitul individual pe retributie si s-a înlocuit cu impozitul pe
__________ total de salarii.

22. Caracterul agriculturii antebelice, dominate de cultura cerealelor era de _____________.

23. În anul 1969 a fost înfiintata _____________ de Stiinte Agricole si Silvice, care a devenit
principala institutie coordonatoare a activitatilor de cercetare din agricultura.

24. Erodarea, epuizarea, sterilizarea si distrugerea ireversibila a unor soluri si ecosisteme, au facut
loc „actiunii”, manifestarii legii _______________ descrescânde în agricultura.

25. Cresterea exagerata a sarcinilor prevazute în planurile cincinale din deceniul 9 a generat
reactia de ______________ a raportarilor anuale.