NU

CREDE
TOT
CEEA
CE
GÂNDEȘTI
 Distorsiuni cognitive

Termenul de distorsiune cognitivă se folosește pentru a

descrie moduri de gândire și credințe iraționale care
distorsionează modul cum o persoană percepe realitatea,
de obicei în moduri negative. Distorsiunile cognitive sunt
comune, dar dacă nu ești obișnuit, îți poate fi dificil să le
identifici.

Multe dintre aceste procese de distorsionare ale realității

se produc la nivel inconștient. Sunt obiceiuri pe care nu
realizam că le avem și nici nu conștientizăm că e în
puterea noastră să le schimbăm. Mulți oameni devin adulți
crezând că lucrurile sunt pur și simplu așa.

Distorsiunile cognitive ne pot afecta în mod serios viața și

relațiile cu ceilalți, întreținând stări depresive și anxietate.
Dacă le lăsăm neadresate, aceste pattern-uri automate de
a gândi ne afectează gândirea logică și interferează în
capacitatea noastră de a lua decizii.

Este foarte util pentru sănătatea noastră mentală și

emoționala să avem uneltele de a recunoaște distorsiunile
cognitive și de a încerca să ne rescriem modul de a gândi
și acționa.
 Găndirea în alb si negru
Acest tip de gândire dihotomic ne face să vedem totul din
jurul nostru în termeni de fie bun sau rău, corect sau
incorect, totul său nimic. Gândirea în alb și negru nu
reușește să recunoască că există aproape mereu și nuanțe
de gri între alb și negru. Atunci când vede doar două
posibilități sau fațete, o persoană ignoră alte posibilități
rezonabile.

Personalizarea
Când gândește așa, un individ tinde să ia lucrurile foarte
personal. Această persoană crede că acțiuni ale altor
persoane sunt un rezultat direct al comportamentului său.
O astfel de gândire o determină pe persoana în cauză să se
învinovățească pentru circumstanțe externe care sunt de
fapt în afara controlului sau responsabilității sale.

Gândirea catastrofică
Acest tip de gândire face să ni se pară că orice întâmplare
neplăcută poate avea cel mai rău deznodământ cu
putință. O persoană cu acest tip de gândire poate să pice
un examen și să se gândească că a pierdut deja întregul
curs. O astfel de persoană poate să nici să nu fi susținut
examenul și să creadă că îl va pică. Acest tip de gândire ne
face să asumăm cel mai negru scenariu cu putință.
 Afirmatii de tip "trebuie"
Gândurile care includ “trebuie”, “este neapărat”, “ar trebui”
au de cele mai multe ori legătură cu o distorsiune
cognitivă.

De exemplu: “Ar fi trebuit să ajung la întâlnire mai

devreme.” sau “Trebuie să slăbesc ca să fiu mai atractivă.”
Acest tip de gândire poate să includă sentimente de vină și
rușine. Afirmațiile trebuie sunt de asemenea comune
atunci când ne referim la alte persoane din viețile noastre.

Aceste gânduri arată cam așa:

“Trebuia să mă sune mai devreme.” sau “Ar trebui să îmi
mulțumească pentru tot ajutorul pe care i l-am dat.” Astfel
de gânduri duc către frustrare, furie, resentimente atunci
când ceilalți sfârșesc prin a nu îndeplini așteptări nerealiste
sau necomunicate. Oricât de tare ne-am dori uneori, nu
putem să controlăm comportamentul altei persoane, așa
încât a ne gândi ce ar trebui să facă ceilalți nu este un
demers sănătos.

Citirea gândurilor
Persoana care practică inconștient acest tip de distorsiune
cognitivă crede că poate ști ceea ce o altă persoană
gândește sau simte, în ciuda faptului că nu are nicio
confirmare că presupoziția sa este adevărată.
 Amplificarea si minimalizarea
Aceasta distorsiune cognitivă face ca lucrurile să devină
exagerate și supra-proporționate sau sunt în mod nerealist
minimalizate.

De exemplu, ai de susținut o prezentare. Pentru că ai

emoții, inițial ai mici ezitări, dar apoi te recalibrezi și
reușești să vorbești foarte frumos și la sfârșit, lumea este
mulțumită. În loc să apreciezi felicitările, te plângi despre
felul cum ai
rstricat mare parte din prezentarea din cauza unei mici
bâlbâieli. Acest lucru înseamnă că amplifici părțile
negative și minimalizezi reușitele tale.

Supra-generalizarea
Când supra-generalizează, o persoană poate ajunge la
niște concluzii bazându-se pe doar unul sau două
evenimente, în ciuda faptului că realitatea este cu mult
mai complexă. Dacă un prieten nu reușește să ajungă la o
întâlnire, acest lucru nu înseamnă că nu va reuși niciodată
să se țină de cuvânt. Afirmațiile care supra-generalizează
includ cuvinte ca „mereu”, "niciodată”, „de fiecare dată”.
 Scontarea pozitivului
Aceasta este o formă extremă de distorsiune cognitivă și
se manifestă atunci când o persoană nu reușește să vadă și
aspectele pozitive ale unui eveniment ci doar pe cele
negative. Astfel de persoane nu pot să ia în considerare
complimentele sau încurajările pozitive din partea
celorlalți.

Filtrarea
Aceasta distorsiune cognitivă, similară scontării pozitivului,
se întâmplă atunci când persoana filtrează informațiile –
negative sau pozitive. De exemplu, dacă o astfel de
persoană primește comentarii pe marginea unui proiect la
care lucrează, se va concentra doar asupra unui singur
comentariu negativ și le va trece cu vederea pe celelalte.

Etichetarea
Această distorsiune care este o formă mai serioasă a supra-
generalizării se întâmplă atunci când o persoană
etichetează persoane sau evenimente în baza unei
experiențe singulare.
 Învinuirea
Acest tip de distorsiune cognitivă este opusul
personalizării. În loc să vadă totul ca pe vina sa, așa cum
este în cazul personalizării, persoana plasează vina pe
ceilalți sau altceva (mediu, educație, etc)

Argumentarea emotională
A crede că sentimentele pe care le avem sunt chiar
realitatea este o formă serioasă de distorsiune cognitivă.
Dacă un om care gândește așa se simte speriat, crede că
este în pericol real. Dacă acest om se cred prost, el crede
că este adevărat. Acest tip de a gândi se poate manifesta
ca gândire de tip obsesiv compulsiv.

A avea totdeauna dreptate

Acest mod de a gândi face ca o persoană să internalizeze

opiniile sale ca fapte și nu reușește să ia în considerare sau
gândurile, sentimentele și opiniile unei alte persoane.
Această distorsiune cognitivă poate face să fie foarte dificil
să ai relații sănătoase și pe termen lung.
 Bias-ul favorabil
O persoană care folosește această distorsiune cognitivă
atribuie toate evenimentele pozitive
sieși iar pe cele negative le consideră ca fiind în afara
controlului său.
Acest pattern de gândire face ca o persoană să fie
incapabilă să admită greșeli sau defecte pe care le are și să
trăiască într-o realitate distorsionată, unde își permită să
facă rau, fiindcă nu consideră că e vina sa.

Recompensa divină
În acest pattern de gândire, persoana crede că pentru
sacrificiile sale va avea o recompensă de ordin divin.
Oamenii cu acest tip de gândire au tendința de a pune
emoțiile, sentimentele și interesele lor de-o parte în
speranța că vor fi recompensați pentru lipsa lor de egoism,
dar pot deveni furioși și plini de resentimente dacă
recompensa nu apare..

Eroarea Schimbării
Aceasta distorsiune cognitivă ne face sa credem ca ceilalți
oameni ar trebui sa își schimbe comportamentul pentru
ca noi sa fim fericiți. Acest mod de a gândi este de obicei
considerat a fi egoist pentru ca presupune ca ceilalții sa se
acomodeze celor ce operează în baza acestei distorsiuni.
 Eroarea controlului
Cineva care vede lumea în acest fel are tendința de a se
învinovăți pentru evenimente care sunt în afara controlului
său, cum ar fi fericirea sau comportamentul altcuiva.

Prevestirea
Persoana cu acest tip de distorsiune cognitiva are tendința
de a proiecta viitorul si de cele mai multe ori își închipuie
mereu un deznodământ negativ.