Forme de gandire distorsionata

10 forme de gandire distorsionata

Autor: Burns, I. Holdevici

Burns:
-uneori gandurile negative sunt adevarate si realiste, situatie in care subiectul
trebuie sa invete sa accepte starile afective generate de acestea si sa faca fata in
mod adecvat situatiei (daca partenerul de viata se imbolnaveste grav, este normal
sa ne simtim ingrijorati si speriati).
-subiectul doritor de autoperfectionare trebuie sa faca distinctia intre gandurile
realiste si emotiile adecvate situatiei si cele distorsionate, autoperturbatoare.

Zece forme de gandire distorsionata:

1. Stilul de gandire "totul sau nimic"

-tendinta de a aprecia lucrurile in culori extreme: alb-negru. Daca un anumit lucru

nu a fost realizat perfect, acesta va fi considerat un esec. (o tanara care face cura
de slabire si mananca o lingurita de inghetata va zice ca ii este compromisa cura
si va ajunge sa manance toata cutia de inghetata).

2. Suprageneralizarea

-subiectul considera ca un eveniment negativ singular reprezinta un model care se

va repeta la nesfarsit, utilizand termeni ca "totdeauna", "niciodata". (tanarul parasit
de iubita va zice: "nu o sa imi mai gasesc niciodata o prietena").

3. Filtrarea mentala cu concentrare asupra negativului

-subiectul alege un singur eveniment negativ si se concentreaza atat de puternic

asupra acestuia incat intreaga realitate devine deformata si intunecata (un autor
care primeste o singura critica negativa asupra cartii sale va fi obsedat zile in sir
de acel comentariu).

4. Desconsiderarea pozitivului

-personana respinge toate experientele pozitive, afirmand ca acestea nu

conteaza. Daca acesta a realizat un lucru bun, va spune fie ca acel lucru nu este
suficient de bun, fie ca oricine altcineva ar fi procedat la fel.

1
5. Desprinderea unor concluzii pripite

-se refera la interpretarea negativa a unor situatii atunci cand nu exista suficiente
date care sa stea la baza concluziilor formulate.
-in aceasta categorie sunt incluse:
citirea gandurilor: subiectul conchide in mod arbitrar ca cineva ii este ostil, fara sa
verifice acest lucru.
Ghicirea viitorului: subiectul prezice faptul ca lucrurile vor lua o intorsatura
nefericita. (inainte de un examen subiectul isi va spune: cu siguranta voi pica acest
examen).

6. Amplificarea

-subiectul exagereaza importanta problemelor sau defectelor sale, minimalizandu-

si calitatile.

7. Judecata afectiva

-subiectul presupune ca starile sale negative reflecta realitatea (mi-e frica sa zbor
cu avionul, asta inseamna ca este foarte periculos sa calatoresti cu avionul; sau
ma simt inferir si asta inseamna ca nu este nimic bun de capul meu).

8. Imperativele categorice

-subiectul gandeste ca lucrurile trebuie neaparat sa corespunda dorintelor sau

experientelor sale (exemplu: o tanara gandeste: trebuie neaparat sa ma iubeasca
si sa se comporte asa cum doresc eu). Afirmatiile de tipul "trebuie neaparat",
referitoare la propria persoana genereaza culpabilitate si frustrare, in timp ce
acelasi tip de afirmatii cu privire la ceilalti sau la lumea inconjuratoare conduc la
suparare si frustratie. (e l nu ar fi trebuit sa fie atat de certaret si incapatanat).

9. Etichetarea

-reprezinta o alta forma a tipului de gandire "totul sau nimic". In loc sa-si spuna
"am facut o greseala" subiectul isi adauga o eticheta "sunt un ratat". Etichetarea
reprezinta o madalitate irationala de a gandi. Oamenii reprezinta fiinte reale, in
timp ce "ratatii, frustratii, nebunii" nu sunt altceva decat abstractiuni care
genereaza manie, anxietate, frustratie si imagine de sine scazuta. Daca cineva ne-
a facut o nedreptate ave tendinta de a-l cataloga ca fiind un om rau.

10. Personalizarea si blamarea

-personalizarea: apare atunci cand subiectul se simte repsonsabil pt o situatie pe

2
care nu o controleaza pe deplin. (o sotie maltratata de sot isi poate spune: "daca
as fi mai buna la pat, el nu m-ar mai bate". Sunt persoane care procedeaza exact
invers, blamandu-i pe ceilalti sau imprejurarile pt necazurile lor si ignorand modul
in care ei au contribuit la aparitia problemelor respective (casnicia mea merge atat
de prost deoarece sotul meu este total iresponsabil).
-blamarea altora nu da rezultate bune, pt ca persoana blamata se va simti
transformata in "tap ispasitor" si va avea tendinta de a arunca inapoi vina asupra
celui care a blamat-o.

7 stiluri de gndire distorsionat de care e bine s te debarasezi

Sursa: http://www.semneletimpului.ro/stiri/7-stiluri-de-gandire-distorsionata-de-care-e-bine-sa-te-d

Nu ne putem rezolva problemele avnd aceeai gndire care le-a provocat",

spune un citat atribuit lui Albert Einstein. n situaii tensionate, defectele de
gndire i pot transforma mintea din aliat, n inamic. Iat 7 dintre
distorsiunile gndirii, de care este bine s te fereti.

1. Filtrarea. Extragi doar detaliile negative dintr-o situaie i le agravezi, dnd, n

acelai timp, la o parte toate aspectele pozitive. Te legi de un singur detaliu, pentru
ca apoi tot evenimentul s aib exact culorile acelui detaliu. Cnd scoi din context
lucrurile negative, izolndu-le de toate experienele bune din jurul tu, le faci s
par mai mari i mai ngrozitoare dect sunt cu adevrat.

2. Gndirea polarizat. Marca distinctiv a acestei distorsiuni este insistena pe

alegerile dihotomice. Lucrurile sunt sau albe, sau negre, bune sau rele. Tinzi s
percepi totul ncadrat n dou extreme, lsnd foarte puin loc pentru variante de
mijloc. Cel mai mare pericol al gndirii polarizate este c impactul acesteia asupra
felului n care i judeci propria persoan. De exemplu, ai putea crede c trebuie s
fii perfect, pentru c altfel eti un ratat.

3. Generalizarea exagerat. Ajungi la o concluzie general, pe baza unui singur

incident sau a unei singure dovezi. Dac ceva ru s-a ntmplat o dat, te atepi
s se repete iar i iar. Folosirea cuvintelor ntotdeauna" i niciodat" este un
indicator al acestui tip de distorsiune, care poate conduce la un stil de via
restrictiv, pe msur ce te strduieti s evii eecurile.

3
4. Citirea minii. tii ce simt alii, sau de ce se poart ntr-un anume fel, chiar i
fr s i spun. n mod special, ai capacitatea de a ghici sentimentele celorlali
cu privire la tine. Citirea minii se bazeaz pe un proces numit proiecie". i
imaginezi c oamenii simt la fel ca tine i c reacioneaz n aceeai manier n
care reacionezi i tu. Prin urmare, nu eti atent i nu asculi suficient pentru a
observa c, de fapt, ceilali sunt diferii. Cititorii de mini" ajung cu rapiditate la
concluzii care sunt valabile n dreptul lor, fr s verifice dac sunt valabile i
pentru cealalt persoan.

5. Transformarea n catastrof. Te atepi la un dezastru. Observi sau auzi

despre o problem i ncepi s te ntrebi dar dac...". Dar dac mi se va ntmpla
i mie? Dac va lovi tragedia? Imaginaia catastrofic nu cunoate limite. Un
catalizator eficient al acestui stil de gndire este lipsa de nceredere n tine: nu
crezi c ai capacitatea de a te adapta la schimbare.

6. Personalizarea. Ai tendina s iei tot ce vine ca avnd legtur cu tine. De

exemplu, te gndeti c tot ce fac sau spun oamenii este, ntr-un fel o reacie la
ceva ce ai fcut sau ai spus tu. Te compari cu ceilali, ncercnd s vezi cine e mai
detept, mai frumos, etc. Presupunerea ta implicit este c n joc este valoarea ta.
Prin urmare te simi constant presat s i testezi valoarea personal, msurnd-o
prin comparaie cu alii. Dac iei n avantaj, ai un moment de uurare. Dac iei
n dezavantaj, te simi minimalizat. Eroarea de gndire este c interpretezi fiecare
experien, fiecare conversaie, fiecare privire ca un indiciu cu privire la valoarea
ta.

7. Gndirea emoional. Crezi c ceea ce simi trebuie s fie, automat, adevrat.

Dac te simi nerod sau plictisitor, nseamn neaprat c eti nerod i plictisitor.
Dac te simi vinovat, nseamn c ai fcut ceva ru. Problema cu gndirea
emoional este c emoiile interacioneaz i se coreleaz cu procesul gndirii.
Prin urmare, dac ai gnduri i convingeri distorsionate, sentimentele tale vor
reflecta aceste distorsiuni.

Toate aceste greeli de gndire, i nc alte 8 posibile, sunt descrise

pe paginaDepartamentului de Psihologie al Universitii Eastern din Washington
(SUA).