Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
13 - LP AntiTBC, Antimicotice, Antivir, Antiparaz
13 - LP AntiTBC, Antimicotice, Antivir, Antiparaz
Clasificare:
• antituberculoase esenţiale sau majore: Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida, Etambutolul,
Streptomicina;
• antituberculoase de rezervǎ sau minore: Etionamida, Acid aminosalicilic, Cicloserina,
Kanamicina, Amikacina, Ofloxacina, Ciprofloxacina, Levofloxacina, Moxifloxacina.
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței comercială administrare
(DCI)
Izoniazida Izoniazida oral cpr. 100 mg, 5-10 mg/kgc/zi, conform
regimului terapeutic administrat din
Programul naţional de control al tuberculozei.
Rifampicina Sinerdol, oral cps. 150 mg, 300 mg, 10-20 mg/kgc/zi,
Rifampicina administrat pe stomacul gol conform
regimului terapeutic administrat din
Programul naţional de control al tuberculozei.
Pirazinamida Pirazinamida oral cpr. 500 mg, 30-40 mg/kgc/zi, conform
regimului terapeutic administrat din
Programul naţional de control al tuberculozei.
Etambutol Etambutol oral cpr. 250 mg, 400 mg, 15-25 mg/kgc/zi, pe
stomacul gol, conform regimului terapeutic
administrat din Programul naţional de control
al tuberculozei.
Streptomicina Streptomicina i.m. flac. 1 g, 5 g, 1 g/zi, conform regimului
, Strevital terapeutic administrat din Programul naţional
de control al tuberculozei.
Etionamida Etionamida oral cpr. filmate 250 mg, 15-20 mg/kgc/zi
conform regimului terapeutic administrat din
Programul naţional de control al tuberculozei.
Acid para- Granupas oral plicuri 4 g cu granule gastro-rezistente; 10-12
aminosalicilic g/zi, conform regimului terapeutic administrat
din Programul naţional de controlal
tuberculozei.
Cicloserina Cicloserina oral cps. 250 mg, 250-500 mg de două ori/zi,
conform regimului terapeutic administrat din
Programul naţional de control al tuberculozei.
Principii de administrare:
1. Administrarea medicamentelor antituberculoase se face standardizat, conform unor
scheme, numite curent regimuri terapeutice prezentate de Programul Naţional Antituberculos ca
formule de tip algebric ce precizeazǎ: durata tratamentului exprimată în luni, asocierea de
medicamente administrate în funcție de severitatea bolii, ritmul de administrare a dozelor şi dozajul
corespunzător.
2. Tratamentul antituberculos trebuie sǎ fie strict supravegheat, administrarea fiecărei doze
efectuându-se sub observaţia directă a unui cadru sanitar şi consemnându-se în fişa de tratament a
bolnavului.
3. Medicația antituberculoasǎ se administreazǎ pe stomacul gol pentru majoritatea
preparatelor orale adică cu o oră înainte de masă sau la 2 ore după masa precedentǎ, de obicei micul
dejun.
4. Profilaxia tuberculozei active, la contacţi, se realizeazǎ prin administrarea de Izoniazidǎ,
300 mg/zi la adult şi 5-10 mg/kg/zi la copil sau doar Rifampicinǎ. Se recomandă efectuarea testului
cutanat la tuberculină pentru confirmarea sau infirmarea infecției cu bacil Koch.
5. Antituberculoasele de rezervǎ au eficacitate modestǎ, toleranţǎ redusǎ, sunt puţin
disponibile şi scumpe, fiind folosite în situaţii extreme, cum ar fi o contraindicație, un efect advers
sever sau o alergie la unul dintre antituberculoasele majore.
6. Asocierea uzuală dintre Izoniazidă și Rifampicină crește riscul hepatotoxicității, ambele
medicamente având un efect toxic hepatic.
7. Fiecare chimioterapic antituberculos major are anumite particularități:
- Izoniazida acționează atât pe germenii intracelulari cu multiplicare rapidă cât și pe cei
localizați extracelular.
- Rifampicina pătrunde în cazeumul tuberculos, fiind obligatorie în schema terapeutică a
tuberculozei cavitare.
- Etambutolul este activ numai pe germenii aflați în faza de multiplicare exponențială.
Traversează placenta, dar nu a fost asociat cu anomalii fetale; totuși se recomandă prudență la femeile
gravide.
- Pirazinamida este activă la pH acid de 5-5,5 asupra bacteriilor cu rată lentă de multiplicare
în macrofage sau asupra celor extracelulari prezenți în zonele de necroză cazeoasă. Realizează
concentrații eficace terapeutic în LCR.
- Streptomicina asigură concentrații active în lichidul pleural, dar pătrunde greu în LCR. Nu
este eficace împotriva germenilor localizați intracelular. Fiind un antibiotic aminoglicozidic, nu se
absoarbe dacă se administrează oral, calea de administrare fiind i.m.
Regimuri de tratament în TBC conform Programului Naţional Antituberculos:
Regim I
Se aplicǎ în formele contagioase de TBC pulmonar cu frotiu direct pozitiv, în toate formele
grave de TBC pulmonar cu leziuni parenchimatoase întinse, leziuni cavitare, tuberculoza miliară şi în
formele severe de TBC extrapulmonar, cum ar fi meningită TBC, localizări extinse uro-genitale,
peritonită.
Durata tratamentului: 6 -7 luni
2 luni: I + R + P + S 6/7 sau 7/7 (6, respectiv 7 zile/sǎptǎmânǎ). Dacă frotiul este în continuare
pozitiv, se mai continuă încă o lună cu aceeași schemă terapeutică.
4 luni: I + R 3/7
Regim II
Se aplicǎ în formele cu grad scăzut de contagiozitate, cu frotiu direct negativ şi formele uşoare
de TBC pulmonar cu leziuni bine delimitate, pleurezie TBC şi TBC extrapulmonar cu leziuni limitate
sau minime.
Durata tratamentului: 4 - 6 luni
2 luni: I + R + P 6/7 sau 7/7
2 – 4 luni (în funcție de evoluția clinică a bolnavului, dar și de ameliorarea aspectului
radiologic): I + R 3/7
Retratament
Se aplicǎ în caz de recǎderi sau eşecuri terapeutice ale chimioterpiei iniţiale.
Durata tratamentului: 8 luni
Primele 2 luni: I + R + P + S + E
Luna a 3 – a: I + R + P + E
Urmoarele 5 luni: I + R + E. Se pot adauga, în funcție de situație, antituberculoase minore,
dependent de particularitățile fiecărui bolnav.
Doze recomandate:
Pentru regim 6/7 sau 7/7 pentru regim 3/7
Izoniazida (I): 5 mg/kg 10 mg/kg;
Rifampicina (R): 10 mg/kg 10 mg/kg;
Pirazinamida (P): 30 mg/kg 40 mg/kg;
Streptomicina (S): 20 mg/kg 20 mg/kg
(doza se scade cu 25% în isuficienţa renalǎ şi la vârstnici);
Etambutol (E): 25 mg/kg 30 mg/kg
(doza se scade cu 25% în insuficienţa renalǎ şi la vârstnici).
Efecte adverse:
- Izoniazida: Hepatotoxicitate cu dezvoltarea unei hepatite, favorizată și de asocierea cu
rifampicină. Neurotoxicitate – nevrita periferică ce se poate preveni prin administrarea vitaminei B6
1 cp 250 mg/zi. Alte efecte: amețeli, ataxie, convulsii, tulburǎri mintale, reacţii alergice cutanate.
- Rifampicina: hepatotoxicitate cu dezvoltarea unei hepatite reversibile la oprirea
tratamentului. Coloreazǎ urina, lacrimile, lentilele de contact, în roşu-brun ceea ce faciliteazǎ
depistarea pacienţilor ce nu au luat tratamentul. Determină discomfort digestiv, uneori major. Poate
determina reacții de hipersensibilitate manifestate prin anemie hemolitică, astm, purpură tromboticǎ
trombocitopenicǎ, insuficienţă renalǎ acutǎ.
- Etambutol: hiperuricemie, discomfort digestiv. Un efect ce poate limita administrarea
etambutolului este nevrita optică retrobulbară cu discromatopsie pentru roșu și verde, îngustarea
câmpurilor vizuale, scotom central. Este obligator un control oftalmologic periodic și unul la
începutul tratamentului cu etambutol.
- Pirazinamida: hiperuricemie ce poate evolua cu artralgii și crize acute de gută. Este
hepatotoxică și se poate însoți de icter sau rar, de necroză hepatică ce poate evolua spre deces.
Provoacă congestia tegumentelor cu înțepături și senzaţie de cǎldurǎ după aproximativ 2 – 6 ore de la
administrare; această reacție adversă poate fi utilizată pentru urmărirea pacienților și depistarea celor
ce nu și-au luat tratamentul;
- Streptomicina: nefrotoxicitate, neurotoxicitate, ototoxicitate cu tulburări auditive și
vestibulare.
Contraindicații:
- sarcină și alăptare, cu excepția etambutolului; totuși, și în acest caz, se impune prudență;
- consumul băuturilor alcoolice în timpul tratamentului;
- gută (Pirazinamida, Etambutol), porfirie (Pirazinamida, Rifampicina);
- insuficiență renală (Streptomicina, Rifampicina), insuficiență hepatică (Rifampicina,
Etionamida, Pirazinamida);
- nevrită optică (Etambutol);
- diabet zaharat (Pirazinamida).
VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
Clasificare
1. În funcție de structura chimicǎ:
• azoli (derivaţi de imidazol şi triazol): Clotrimazol, Miconazol, Econazol, Ketoconazol, Fluconazol,
Itraconazol, Voriconazol, Posaconazol;
• alil amine: Terbinafin, Naftifin;
• alte structuri: Micafungin, Anidulafungin, Ciclopirox, Amfotericina B, Flucitozina, Nistatin;
2. În funcție delocul de acțiune:
• antimicotice exclusiv sistemice: Voriconazol, Itraconazol, Micafungin, Anidulafungin,
Posaconazol, Amfotericina B, Flucitozina;
• antimicotice exclusiv locale: Clotrimazol, Miconazol, Ketoconazol, Econazol, Naftifin, Ciclopirox;
• antimicotice locale și sistemice: Fluconazol, Terbinafin, Nistatin.
Utilizǎri terapeutice:
- sunt substanţe medicamentoase indicate în micoze superficiale, generate de Candida,
Dermatofites (Epidermophyton, Tricophyton, Microsporum) pentru tratamentul epidermomicozelor
(cu localizare în straturile superficiale ale pieli), onicomicozelor (la nivelul unghiilor), pilomicoze (la
nivelul parului și foliculului pilo-sebaceu) şi în micoze profunde determinate de Candida, Aspergillus,
Cryptococcus;
- antimicoticele de uz sistemic, ca de exemplu Micafungin, Voriconazol sunt utilizate în
infecţii micotice sistemice generalizate sau cu localizare la nivelul unor organe, în majoritatea
cazurilor apărute la persoanele cu imunodeficiențe: infecţii urinare, granuloame, meningite,
septicemii;
- în candidozele invazive se utilizează preferențial Posaconazolul și Fluconazolul;
- derivaţii imidazolici şi triazolici Clotrimazol, Miconazol şi Ketoconazol au spectru mai larg,
cuprinzând: dermatofiti, Candida, Apergillus, în timp ce Fluconazolul, Itraconazolul şi Econazolul
sunt activi mai ales pe Candida;
- în aspergiloză se recomandǎ Voriconazol, Posaconazol sau Micafungin în cazurile invazive
la care alte tratamente sunt ineficace sau nesuportate.
- în meningita criptococică se recomandă administrarea Fluconazolului inițial în perfuzie apoi
pe cale orală până la negativarea culturilor din LCR. Se mai poate administra Amfotericina B în
asociere cu Flucitozina, dar toxicitatea este semnificativă.
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Clotrimazol Clotrimazol; local unguent 10 mg/g; cps. vaginale 100 mg,
Canesten, 200 mg; sol cutanată 10 mg/g, spray
Canesten cutanat 10 mg/ml; pulbere cutanată 1%;
Gyn3; sol. cutanată 1%; 2-3 aplicații cutanate/zi;
Dermatin 1 cps. vaginal/zi, seara înainte de culcare
Metronidazol + Meclodin, local cps. vaginale 500 mg/200 mg, ovule 500
Clotrimazol Meclon, mg/100 mg; crema vaginala, sol vaginala
Zifex 200 mg/40 mg pt 1 g; 1 cps. vaginal sau
ovul/zi, seara înainte de culcare
Betametazona + Tresyl local unguent 0,643 mg + 1,54 mg + 10 mg/1
Gentamicina + g; 2 x1 aplicații/zi dimineața și seara
Clotrimazol
Miconazol Miconazol local cps. vaginale 200 mg, 400 mg , unguent
Slavia, 200 mg/g; 1 cps./zi seara înainte de
Gynozol 200, culcare
Gynozol 400
Metronidazol + Klion-D 100 local cps. vaginale 100 mg/100 mg; 1 cps./zi
Miconazol seara înainte de culcare
Econazol Econazol local ovule 150 mg; 1 ovul/zi seara înainte de
Rominko culcare
Ketoconazol Ketoconazol, local gel capilar 1g/20 g, unguent 20 mg/g; 1-2
Keto-TIS, aplicații/zi,
Nizoral
Fluconazol Fluconazol, oral, p.e.v. cps. 50 mg, 100 mg, 150 mg, 200 mg ;
Diflucan, susp. orală 10 mg/ml; sol perfuzabilă 2
Flucoric, mg/ml; 200-400 mg/zi
Flucovin,
Fungolon,
Mycosyst
Itraconazol Itraconazol, oral cps. 100 mg; 2x2 cps./zi
Micogal,
Omicral,
Orungal
Voriconazol Voriconazol, oral, p.e.v. cpr. filmate 50 mg, 200 mg, pulb. pt. sol.
Voramol, orală 40 mg/ml, pulb. pt. sol. perfuzabilă
Vfend, 200 mg; doza de încărcare 400 mg la 12
Vopregin ore în prima zi, urmată de o doză de
întreținere de 200 mg la 12 ore
Posaconazol Noxafil oral, p.e.v. - cpr. gastrorezistente 100 mg, susp. orală
40 mg/ml, flac. concentrat pt. sol.
perfuzabilă 300 mg
- infecții fungice sistemice: 4x200 mg/zi
- candidoza orofaringiană: doza de
încărcare – 200 mg o dată/zi; doza de
întreținere – 100 mg o dată/zi, 13 zile
Terbinafin Terbinafina, oral, local unguent, gel., sol. cutanată 10 mg/ml,
Fungisil MK, cpr. 250 mg; unguentul se aplică de 1-2
Terbisil, ori/zi; 1 cpr./zi
Lamisil,
Lamiter
Naftifin Naftifina, local unguent 10 mg/g, sol cutanată 10 mg/ml;
Exoderil 1 aplicație/zi
Micafungin Mycamine PEV flac. pulb. pt. sol. perfuzabilă 50 mg, 100
mg: 2 mg/kgc/zi
Anidulafungin Ecalta p.e.v. flac. pulbere concentrată pt. sol.
perfuzabilă 100 mg; doză unică de atac
de 200 mg urmată de o doză de
întreținere de 100 mg o dată/zi
Ciclopirox Ciclotan, local spray cutanat 10 mg/ml – 2x1 aplicații/zi,
Dafnegin, 2-4 săptămâni
Kitonail cremă vaginală 1% - 1 aplicație (5 ml)/zi,
max. 14 zile
ovule 100 mg – 100 mg/zi, 3-6 zile
lac unghii medicamentos 80 mg/g – o
aplicație în strat subțire, o dată/zi seara
înainte de culcare
Amfotericina B Amphotericin p.e.v. flac. 50 mg, 100 mg: 0,5-1,5 mg/kgc/zi
B, Fungizone
Flucitozina Ancotil, oral cps. 250 mg, 500 mg; 50-150 mg/kgc/zi
Ancobon la interval de 6 ore
Nistatin Nistatina oral, vaginal cpr. filmate 500.000 UI, ovule 100.000
UI; 2x3 cpr./zi, pe stomacul gol; 1-2
ovule, intravaginal, seara, înainte de
culcare, 14 zile
Principiide administrare:
1. Antifungicele sunt substanțe cu numeroase efecte adverse și potențial toxic crescut. Din
acest motiv, sunt necesare precauții precum și o urmărire atentă a bolnavului la începutul
tratamentului.
2. Echinocandinele (Micafungina și Anidulafungina) și Amfotericina B au efect fungicid și se
administrează exclusiv intravenos.
3. Medicamentele antifungice administrate local nu se absorb sau se absorb în cantități foarte
mici, asigură concentrații eficace locale, se concentrează în stratul cornos și sunt preferate în
tratamentul micozelor superficiale.
4. Antimicoticele locale pot fi utilizate și în afecțiunile fungice oculare, există forme
farmaceutice sub formă de soluții sau unguente oftalmice pentru tratamentul blefaritelor,
conjunctivitelor și keratitelor fungice (de exemplu picăturile oftalmice cu Fluconazol 0,3%).
Efecte adverse: cele mai severe reacții adverse sunt datorate tratamentului cu antimicotice de
uz sistemic: tulburǎri hematologice (anemie, trombocitopenie, leucopenie, agranulocitozǎ), tulburǎri
digestive (diaree, colici abdominale), hepatotoxicitate. Cele administrate local pot provoca iritații ale
mucoasei sau tegumentului adesea însoțite de o senzație de arsură.
VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
APLICAȚII PRACTICE
Clasificarea cea mai des folosită a medicamentelor antivirale este în funcţie de agentul
patogen al infecţiei virale împotriva căruia acționează:
1. Infecţii virale respiratorii (virusuri gripale și virusul sincițial respirator): Amantadina,
Rimantadina, Oseltamivir, Zanamivir (virusuri gripale), Ribavirina, Palivizumab (virusul sincițial
respirator).
2. Infecţii virale hepatice: Adefovir, Entecavir, Lamivudin, Telbivudin (împotriva VHB),
Boceprevir, Telaprevir, Simeprevir, Daclatasvir, Ledipasvir, Sofosbuvir (împotriva VHC),
Interferon α-2a sau Interferon α-2b (atat împotriva VHB cât și VHC).
3. Infecţii cu herpesvirusuri: Aciclovir, Ganciclovir, Valaciclovir, Valganciclovir, Docosanol,
Idoxuridina, Trifluridina, Brivudina.
4. Infecţia HIV:
- Compuși nucleozidici inhibitori de revers-transcriptază: Zidovudina, Stavudina, Didanozina,
Tenofovir, Lamivudina, Abacavir, Emtricitabina.
- Compuși non-nucleozidici inhibitori de revers-transcriptază: Nevirapin, Efavirenz, Etravirin.
- Inhibitori de protează virală: Ritonavir, Saquinavir, Indinavir, Atazanavir, Fosamprenavir,
Lopinavir.
- Inhibitori ai enzimei de fuziune sau de intrare a virionului în celula gazdă: Enfuvirtid,
Maraviroc.
- Inhibitori ai integrării provirusului în genomul celulei gazdă: Raltegravir.
Principii de administrare:
1. Tratamentul gripei cu medicamente antivirale trebuie început cel târziu la 24 - 48 ore de
la debutul simptomatologiei, orice intârziere diminuând semnificativ eficacitatea lor.
2. Amantadina și Rimantadina sunt active numai împotriva virusului gripal A. Această
acțiune selectivă se datorează efectului inhibitor asupra proteinei M2 împiedicând eliberarea
materialului viral în celula gazdă. Proteina M2 este prezentă numai la virusurile gripale de tip A.
3. Amantadina se mai folosește și ca antiparkinsonian deoarece favorizează eliberarea
dopaminei în fanta sinaptică a neuronilor dopaminergici din corpul striat.
4. Oseltamivir şi Zanamivir sunt active asupra ambelor tipuri de virusuri gripale A și B. Ele
impiedică eliberarea virionilor în celulele gazdă prin acțiunea inhibitorie asupra neuraminidazei,
enzimă prezentă în ambele tipuri de virusuri gripale. Administrarea Oseltamivirului și
Zanamivirului înainte de expunere previn infecţia, iar când se administreazǎ în primele 24-48 de
ore dupǎ instalarea infecţiei, au efecte modeste asupra intensitǎţii şi duratei simptomelor.
5. Oseltamivir este un promedicament care se administrează pe cale oralǎ, și este rapid
hidrolizat la nivel hepatic în forma activǎ carboxilată.
6. Zanamivirul este activ numai pe cale inhalatorie și este contraindicat copiilor mai mici
de 7 ani.
7. Ribavirina este activă împotriva mai multor virusuri: virusurile gripale A si B, virusul
sincițial respirator, virusurile paragripale, HIV, virusul hepatic C. În prezent este utilizat mai puțin,
îndeosebi atunci când alte antivirale nu pot fi administrate în special în hepatita cu virus C alături
de alte antivirale sau interferon (peginterferon) α-2a, sau în infecția cu virus sincițial respirator.
Actualmente profilaxia infecției cu virus sincițial respirator se face cu Palivizumab, un anticorp
monoclonal orientat împotriva unei glicoproteine de pe suprafața virusului.
8. Palivizumabul nu este eficient în cazul infecției deja instalate. În acest caz, se foloseste
Ribavirina. Nu se recomandă injectarea Palivizumabului în mușchiul gluteal datorită riscului de
lezare a nervului sciatic; se administrează preferențial pe partea antero-laterală a coapsei.
Efecte adverse:
- bronhospasm (Zanamivir, Ribavirina);
- tulburări digestive (Oseltamivir);
- anemie hemolitică (Ribavirina);
- efecte catecolaminergice cardiovasculare: tahicardie, aritmii, creșterea consumului de
oxigen; tulburări neuropsihice (Amantadina, mai puțin Rimantadina).
Contraindicații:
- sarcina (toate medicamentele antivirale) datorită efectului teratogen demonstrat, dar și
alaptarea;
- astm bronșic sau boli pulmonare obstructive (Zanamivir);
- insuficientă renală (Oseltamivir).
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Adefovir Hepsera oral cpr. 10 mg, 1 cpr./zi, cel puțin 6-12 luni
Entecavir Baraclude oral cpr. filmate 0,5 mg, 1 mg
Soluție orală 0,05 mg/ml; 0,5-1 mg/zi, o
dată pe zi e stomacul gol
Lamivudina Lamivudina, oral cpr. 100 mg, 150 mg, 300 mg
Epivir, Zeffix Soluție orală 5 mg/ml, 10 mg/ml; 100-
300 mg/zi în doză unică
Telbivudina Sebivo oral cpr. 600 mg,
soluție orală 20 mg/ml; 600 mg o dată pe
zi
Boceprevir Victrelis oral cps. 200 mg; 3x4 cps./zi
Telaprevir Incivo oral cps. filmate 375 mg; 2x3 cps./zi
împreună cu alimentele
Simeprevir Olysio oral cps. 150 mg; 1 cps./zi împreună cu
alimentele
Daclatasvir Daklinza oral cps. filmate 30 mg, 60 mg; 60 mg o
dată/zi
Ledipasvir Harvoni oral cps. filmate 90/400 (90 mg Ledipasvir +
Sofosbuvir 400 mg Sofosbuvir); 1 cps. o dată/zi
Interferon α-2b Intron A s.c. soluție injectabilă-pen: 3 mil UI/0,5 ml, 5
mil UI/0,5 ml, 10 mil UI/ml, 18 mil
UI/0,3 ml, 18 mil UI multidoza, 30 mil
UI multidoză;
pulbere inj. + solvent: 1 mil UI/ml, 3 mil
UI/ml, 5 mil UI/ml, 18 mil UI/ml;
în hepatita cu VHB: 5-10 mil UI/ml de 3
ori pe săptămână
în hepatita cu VHC: 3 mil UI/ml de 3 ori
pe săptămână
Viraferon s.c. soluție injectabilă-pen: 3 mil UI/0,5 ml,
18 mil UI/0,3 ml, 25 mil UI/2,5 ml, 18
mil UI multidoza;
pulbere inj. + solvent: 1 mil UI/ml, 3 mil
UI/ml, 10 mil UI/ml
în hepatită cu VHB: 5-10 mil UI/ml de 3
ori pe săptămână;
în hepatita cu VHC: 3 mil UI/ml de 3 ori
pe săptămână
Peginterferon α- Pegasys, s.c. sol. injectabilă în seringa preumplută 135
2a µg/0,5 ml; 180 µg/0,5 ml;
fiole 135 µg/ml, 180 µg/ml;
se administrează 135-180 µg o dată pe
săptămână
ViraferonPeg s.c. flac. pulbere + solvent 50 µg, 80 µg, 100
µg, 120 µg, 150 µg; se administrează 1,5
µg/kgc o dată pe săptămână
Peginterferon α- Pegintron s.c. pulbere + solvent 50 µg, 100 µg, 120 µg,
2b 150 µg
pulbere solvent în stilou preumplut 80
µg/0,5 ml
Se administrează 1,5 µg/kgc o dată pe
săptămână
Principii de administrare:
1. Abordarea terapeutică în hepatitele virale include un medicament administrat oral, cum ar fi
Adefovir, Entecavir, Lamivudin, Telbivudin pentru hepatita cu virus B sau Boceprevir, Telaprevir,
Simeprevir, Daclatasvir, Ledipasvir, Sofosbuvir pentru hepatita cu virus C, în combinație cu
Interferoni. Interferonii utilizați în acest scop sunt Interferonul α-2a și Interferonul α-2b disponibili în
prezent sub formă de molecule pegilate numite Peginterferon α-2a și Peginterferon α-2b. Pegilarea
constă în cuplarea unei molecule de interferon cu o moleculă de polietilenglicol, inertă
farmacodinamic. Această cuplare prezintă avantajul de a prelungi timpul de înjumătățire.
Peginterferonii se administrează o dată pe săptămână spre deosebire de compușii nepegilați ce se
injectează de 3 ori pe săptămână.
2. Monoterapiile, indiferent de agentul terapeutic utilizat, au eficacitate mult mai redusă
comparativ cu terapiile asociate (antivirale orale + interferoni).
3. În tratamentul hepatitei cronice tip C se poate opta și pentru Peginterferon-α-2a sau
Peginterferon-α-2b plus Ribavirin, în cazul în care alt antiviral este contraindicat sau inaccesibil. În
unele situații combinației Ribavirina - Peginterferon α I se poate adăuga și un al treilea medicament
antiviral cu acțiune antivirală directă asupra VHC (Boceprevir, Telaprevir, Simeprevir, Daclatasvir
sau combinația Ledipasvir + Sofosbuvir).
Efecte adverse:
- sindrom pseudogripal (Interferoni/Peginterferoni) ce poate răspunde eficient la tratamentul
cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau analgezice antipiretice;
- neurotoxicitate (Interferoni/Peginterferoni);
- hematotoxicitate (Interferoni/Peginterferoni, Lamivudina, Ribavirina);
- efecte mutagene și teratogene (toate antiviralele administrate oral);
- hepatotoxicitate (Encatevir, Lamivudina), nefrotoxicitate (Adefovir).
Contraindicații:
- sarcină și alăptare.
Principii de administrare:
1. Aciclovirul este eficient împotriva VHS dacă este administrat cât mai precoce; o dată ce
veziculele herpetice sunt formate, eficacitatea sa este nesemnificativă. Eficiența sa este mai bună
dacă se administrează oral, decât local, atât ca și aciclovir cât și ca promedicament (Valaciclovir).
Se poate utiliza și sub formă de unguent pentru aplicații locale cât și oral. În meningita herpetică
sau în situațiile cu evoluție severă se administrează intravenos. Administrarea orală la pacienții cu
Zona Zoster acută atenuează durerile, dar nu protejează împotriva nevralgiei postherpetice și nici
împotriva localizării în ganglionii spinali.
2. Ganciclovirul și valganciclovirul (promedicament ce se transformă în ganciclovir) se
utilizează doar în infecția cu VCM deoarece ganciclovirul este un preparat cu o toxicitate foarte
mare. Valganciclovirul se folosește îndeosebi în cazul infecției oculare cu VCM la pacienții cu
SIDA.
3. Docosanolul se aplică local sub formă de unguent la debutul simptomatologiei în cazul
infecției cu VHS dar nu este indicat la pacienții imunodeprimați sau la cei cu SIDA.
4. Idoxuridina și Trifluridina se aplică local în sacul conjunctival în keratita herpetică.
5. Brivudina se administrează în primele 72 de ore de la debutul manifestărilor cutanate sau
în maxim 48 de ore de la apariția veziculelor.
Efecte adverse:
- nefrotoxicitate (Aciclovir, Valaciclovir, Ganciclovir, Valganciclovir);
- neurotoxicitate (Aciclovir, Valaciclovir, Ganciclovir, Valganciclovir);
- hepatotoxicitate (Ganciclovir, Valganciclovir, Brivudina);
- mielosupresie (Ganciclovir, Valganciclovir);
- eozinofilie, limfocitoza, monocitoza (Brivudina).
Contraindicații:
- sarcină – toate antiviralele antiherpetice sunt mutagene și teratogene;
- insuficientă renală;
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Zidovudina Retrovir oral cps. 100 mg, sol. orală 10 mg/ml; 300 mg
la 12 ore
Lamivudina + Lamivudina/ oral cpr. filmate 150 mg/300 mg; 2x1 cp/zi
Zidovudina Zidovudina,
Combivir
Abacavir + Trizivir oral Cpr. filmate 300 mg/150 mg/300 mg;
Lamivudina + 2x1 cpr./zi
Zidovudina
Stavudina Zerit oral Cps. 30 mg, 40 mg; pulbere pentru sol
orală 200 mg; 2x40 mg/zi
Didanozina Videx oral cps. gastrorezistente 250 mg, 400 mg;
400 mg/zi pe stomacul gol
Tenofovir Tenofovir oral cpr. filmate 245 mg; 1 cpr./zi în timpul
disoproxil, mesei
Viread,
Virofob
Emtricitabina + Emtricitabina/ oral cpr. filmate 200 mg/245 mg; 1 cpr./zi
Tenofovir Tenofovir,
Truvada,
Dunotrisin
Descovy oral cpr. filmate 200 mg/245 mg, 200 mg/10
mg; 200 mg/25 mg; 1 cpr./zi
Efavirenz + Atripla oral cpr. filmate 600 mg/200 mg/245 mg; 1
Emtricitabina + cpr./zi
Tenofovir
Elvitegravir + Genvoya oral cpr. filmate 150 mg/150 mg/200 mg/10
Cobicistat + mg; 1 cpr./zi în timpul mesei
Emtricitabina +
Tenofovir
Abacavir Abacavir oral cpr. filmate 300 mg, sol. orală 20 mg/ml;
Sandoz, 1x600 mg/zi sau 2x300 mg/zi dimineața
Ziagen și seara
Abacavir + Abacavir/ oral cpr. filmate 600 mg/300 mg; 1 cpr./zi
Lamivudina Lamivudina
Teva, Kivexa,
Retrikil
Dolutegravir + Triumeq oral cpr. filmate 50 mg/600 mg/300 mg; 1
Abacavir + cpr./zi
Lamivudina
Nevirapin Nevirapina, oral cpr. cu eliberare prelungită 100 mg, 200
Viramune mg; 400 mg; 50 mg, suspensie orală 50
mg/ml; 1 cpr./zi
Efavirenz Efavirenz, oral cpr. filmate, cps. 50 mg, 100 mg, 200
Stocrin, mg, 300 mg, 600 mg; sol orala 30
Sustiva mg/mL; se administrează 600 mg/zi într-
o singură doză, pe stomacul gol, seara
înainte de culcare (pentru a evita reacțiile
adverse la nivelul sistemului nervos)
Etravirin Intelence oral cpr. 25 mg, 100 mg, 200 mg; 2x100
mg/zi, după masă
Ritonavir Novir, oral cps. moi, cpr. filmate 100 mg; sol. orală
Ritonavir 80 mg/ml; 1 cpr./zi în timpul mesei
Lopinavir + Kaletra, oral cps. moi, cpr. filmate 100 mg/25 mg,
Ritonavir Lopinavir/ 133,3 mg/33,3 mg, 200 mg/50 mg; sol.
Ritonavir orală 80 mg/ml+20 mg/ml; 2 x 1 cpr.zi
Saquinavir Invirase oral cpr. filmate 500 mg; 2 x 1 cpr./zi
Indinavir Crixivan oral cps. 100 mg, 200 mg, 333 mg, 400 mg;
800 mg o dată la 8 ore
Atazanavir Atazanavir, oral cps. 100 mg, 150 mg, 200 mg, 300 mg,
Reyataz pulbere pentru sol. orală 50 mg/1,5 g;
1x300 mg/zi
Atazanavir + Evotaz oral cpr. filmate 300 mg/150 mg; 1 cpr./zi în
Cobicistat timpul mesei
Fosamprenavir Telzir oral cpr. filmate 700 mg, susp. orală 70
mg/ml; 2 x 700 mg/zi
Enfuvirtid Fuzeon s.c. pulbere pentru sol. injectabilă + solvent
90 mg/ml; 2 x 90 mg/zi
Maraviroc Celsentri oral cpr. filmate 150 mg, 300 mg; 2x150
mg/zi
Raltegravir Isentress oral cpr. filmate 400 mg; 2x400 mg/zi
Principii de administrare:
1. Tratamentul instituit în cazul infecției cu HIV are ca scop încetinirea evoluției bolii prin efect
virustatic. Tratamentul nu va duce niciodată la vindecare și eradicare a bolii, ci va produce doar încetinirea
propagării infecției.
2. Terapia antiretrovirală nu se administrează sub formă de monoterapie ci numai ca și terapie
combinată purtând numele de HAART (highly active antiretroviral therapy = terapie antiretroviralǎ cu
activitate înaltă).
3. HAART constǎ dintr-o combinaţie de 3 sau mai multe medicamente antiretrovirale cu
mecanisme de acțiune diferite, ceea ce reduce semnificativ rata de instalare a rezistenţei; cea mai
rǎspânditǎ combinaţie prescrisǎ celor care încep tratamentul constǎ din două medicamente inhibitoare
nucleotidice ai reverstranscriptazei, un inhibitor non-nucleotidic ai reverstranscriptazei, un inhibitor
de proteazǎ și/sau inhibitori ai enzimei de fuziune sau de intrare a virionului în celula gazdă sau
inhibitori ai integrării provirusului în genomul celulei gazdă.
4. Începerea tratamentului se face în funcție de numărul limfocitelor CD4+ scade sub
400/mm3 sau dacă ARN HIV plasmatic crește peste 105 copii/ml. Dacă boala devine simptomatică,
în special în prezența infecțiilor oportuniste sau a simptomelor afectării SNC, se va administra
terapie antiretrovirală chiar dacă valorile LT CD4+ și a ARN HIV nu depășesc valorile menționate
mai sus.
5 Monitorizarea eficacității tratamentului se face prin determinări lunare a numărului LT
CD4+ și a numărului de copii ale ARN viral. Lipsa îmbunătățirii acestor parametri reprezintă
rezistența la tratament și impune înlocuirea medicamentelor antiretrovirale cu altele.
Contraindicații:
- insuficienta hepatică severă;
- asocierea cu alte medicamente ce cresc toxicitatea antiretroviralelor, consumul de alcool în
timpul tratamentului. De asemenea este contraindicată asocierea ceaiului de sunătoare sau a
produselor cu sunătoare (sunătoarea prezintă efect inductor enzimatic).
VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
Din această grupă de medicamente fac parte compuși cu eficiență orientată împotriva
paraziților omului, atât a celor intestinali cât și a celor tisulari. Clasificarea acestor substanțe se
face în funcție de tipul și clasa din care face parte parazitul respectiv.
Clasificare:
I. Antihelmintice:
• Cu acţiune pe nematode intestinale (oxiuri, ascarizi, trichinella) și tisulare (filaris, tenia solium,
trichinella), cestode (tenia saginata, himenolepis nana), trematode (schistosomide): Mebendazol,
Albendazol, Levamisol.
II. Antiprotozoare:
• Cu acţiune în amibiaza, trichomoniaza și giardiaza: Metronidazol, Tinidazol.
• Cu acţiune antimalarică: Proguanil, Atovaquona, Hidroxiclorochina.
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Mebendazol Permazole, oral susp. orală, 100 mg/5 ml, cpr. 100 mg:
Vermox - în trichocefalozǎ, ankilostomiazǎ şi
ascaridiozǎ: 2 x 100 mg/zi, 3 zile
- în oxiurozǎ: doza unică de 100 mg
Albedazol Albendazol, oral susp. orală, 400 mg/10 ml, cpr. 200 mg,
Duador, 400 mg:
Eskazole, - doză unică 400 mg ce se poate repeat
Vermigal, după 15 zile
Zentel - în infestări masive: 400 mg/zi, 2-3 zile
- boalahidatică: 800 mg/zi, 30 zile
Levamisol Levamisol, oral cpr. 150 mg, 50 mg: doză unică 150 mg;
Decaris dacă infecția persistă se mai poate
administra încă o doză de 150 mg.
Principii de administrare:
1. Tratamentul cu antihelmintice se instituie dupǎ stabilirea clarǎ a diagnosticului de boalǎ
parazitarǎ, de obicei prin examen coproparazitologic, care necesită repetarea de trei ori pentru a fi
concludent în cazul în care rezultatul este negativ.
2. În caz de constipație, în prezența infestării cu paraziti intestinali, se administrează un
purgativ salin pentru a grăbi eliminarea paraziților, a fragmentelor de paraziți și împiedicarea
absorbției compușilor toxici rezultați în urma morții paraziților.
3. Dupǎ efectuarea tratamentului, examenul coproparazitologic se repetǎ pentru a verifica
vindecarea.
4. Antihelminticele sunt medicamente contraindicate în sarcinǎ.
5. Mebendazolul este antihelmintic activ în oxiurozǎ, ascaridiozǎ, ankilostomiazǎ,
trichinelozǎ, trichocefalozǎ, trichuriazǎ. Poate fi folosit în caz de infestare multiplă.
6. Albendazolul este activ în oxiurozǎ, ankilostomiazǎ, ascaridiozǎ, tricocefalozǎ,
echinococozǎ şi lambliazǎ. Este medicamentul de primă alegere în cazul infestării cu oxiuri. De
asemenea, poate realiza vindecarea chisturilor hidatice pulmonare și hepatice, dar cele osoase sunt
rezistente.
7. Levamisolul este de elecţie în tratamentul ascaridiozei; este şi imunostimulant, fiind util
în poliartrita reumatoidǎ şi alte procese inflamatorii cronice.
Efecte adverse: manifestări digestive: anorexie, grețuri, vărsături.
Contraindicații:
- sarcina;
- copii mai mici de 2 ani (Mebendazol);
- ciroză hepatică (Albendazol).
2. Antiprotozoare cu acțiune în amibiază, trichomoniază și giardiază. Sunt
medicamente ce au de obicei acțiune împotriva unuia sau mai multor paraziți.
Utilizări terapeutice: parazitoze produse de speciile Entamoeba histolytica, Trichomonas
vaginalis, Giardia (lamblia) intestinalis.
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Metronidazol Metronidazol oral, p.e.v. cpr. 250 mg, sol. perfuzabilă 5 g/l: în
(combinatii prima zi 500 mg la interval de 6-8 ore,
Metronidazol + apoi 500 mg la interval de 12 ore
Clotrimazol sau Flagyl oral, local cpr. filmate 250 mg, ovule 500 mg:
Metronidazol + - oral: 1-2 cpr conform intervalului orar
Miconazol – vezi de mai sus
capitolul - intravaginal: 1 ovul/zi, seara înainte de
Antimicotice) culcare
Grinazole local pasta dentară 100 mg/g: în timpul
tratamentului stomatologic, în canalul
dentar infectat
Metrogene local burete dentar 4,5 mg: intralezional, în
timpul tratamentului stomatologic
Tinidazol Tinizol, oral cpr. filmate 500 mg:
Tiprogyn - în tricomoniazǎ, lambliazǎ, vaginite
nespecifice: dozǎ unicǎ de 4 cpr.
- în amoebiazǎ: 3 cpr./zi, într-o singurǎ
dozǎ zilnicǎ timp de 5 zile.
Principii de administrare:
1. În cazul infecției cu Trichomonas vaginalis, când transmiterea se poate face pe cale
sexuală, tratamentul trebuie făcut de ambii parteneri chiar dacă nu există manifestări clinice la
bărbat. În cazul bărbatului, parazitul se localizează la nivelul prostatei, infecția fiind adesea
asimptomatică.
2. Metronidazolul este principalul medicament administrat în dizenteria amebiană acută,
fiind activ atât asupra paraziților intestinali cât și a celor extraintestinali. Este ineficient la purtătorii
asimptomatici de amibe. Atât metronidazolul cât și Tinidazolul sunt utili în tratamentul giardiozei
dar și în cazurile de infecții cu anaerobi. Ambele medicamente pătrund bine la nivelul LCR, fiind
utilizați în tratamentul infecțiilor cu germeni anaerobi de la nivelul sistemului nervos.
3. Tinidazolul are un timp de înjumătățire mai lung decât Metronidazolul. Poate fi
administrat în scop profilactic înaintea intervențiilor chirurgicale în special a celor ce interesează
abdomenul.
Efecte adverse:
- tulburări digestive, cum ar fi: anorexie, greață, gust metalic. Acestea pot fi diminuate prin
administrarea medicamentelor în timpul meselor;
- în cazul administrării indelulgate pot aparea manifestări neurologice toxice;
- potențial teratogen ridicat;
- posibil efecte cancerigene (efecte confirmate doar la animalele de laborator);
- colorează urina în roșu-brun.
Contraindicații:
- sarcina și alăptarea;
- insuficiență hepatică;
- afecțiuni organice cerebrale;
- consumul de alcool în timpul tratamentului determină apariția reacțiilor de tip disulfiram;
- copii mai mici de 6 ani (Metronidazol) sau 12 ani (Tinidazol).
Farmacografie:
Denumirea Denumirea Calea de Forma farmaceutică, doze
substanței (DCI) comercială administrare
Atovaquona + Malarone oral cpr. 250 mg/100 mg:
Proguanil - profilactic: 1 cpr./zi
- terapeutic: 1x4 cpr./zi, 3 zile
Hidroxiclorochina Plaquenil oral cpr. filmate 200 mg
- profilactic: 1 cpr./săptămână
- terapeutic: în prima zi 800 mg următ la
interval de 6-8 ore de încă o doză de 400
mg, apoi 400 mg/zi încă 2 zile
Principii de administrare:
1. Medicamentele antimalarice, sunt eficace împotriva tuturor speciilor de Plasmodium, dar
în special în infecția cu Pl. Falciparum și Pl. vivax. Aceste ultime două specii sunt în prezent rezistente
la antimalaricele utilizate în trecut, cum ar fi Clorochina, Chinina, Pirimetamina.
2. Absorbția este îmbunatățită dacă administrarea se face în timpul meselor sau împreună cu
un pahar cu lapte. Se recomandă administrarea la aceeași ora din zi.
3. Administrarea profilactică în cazul combinației Atovaquona + Proguanil este de 1 cpr. pe
zi, se începe cu 1-2 zile înaintea călătoriei, durează toată perioada călătoriei și se continuă încă 7 zile
dupa întoarcerea acasă. Pentru Hidroxiclorochina profilaxia se face o dată/săptămână, în aceeași zi cu
2 săptămâni înaintea expunerii, în timpul expunerii și 8 săptămâni după părăsirea zonei endemice.
4. Hidroxiclorochina se mai utilizează în tratamentul poliartritei reumatoide, lupusului
eritematos sistemic și afecțiunile dermatologice prin expunere la soare.
Efecte adverse:
- manifestări cutanate;
- sindrom Stevens-Johnson (afectare severă a tegumentelor cu rash generalizat și apariția
de vezicule pe suprafețe mari, în special la nivelul feței, gurii, ochilor, nasului, organelor genitale;
este o reacție adversă ce pune în pericol viața bolnavului și reprezintă o urgentă);
- manifestări digestive: greață, vărsături, diaree;
- cefalee, insomnie, convulsii, halucinații;
- tuse;
- pancitopenie;
- hiponatremie;
- hepatotoxicitate.
Contraindicații:
- sarcina și alaptarea;
- insuficientă hepatică;
- pancitopenie;
- afecțiuni neurologice;
- copii sub 6 ani (hidroxiclorochina).
VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
APLICAȚII PRACTICE