Fizioterapie 24.11.

2020 CURS 1

Factorii de clima si factorii terapeutici naturali

INTRODUCERE: rep. arterarea intr o masura mai mica sau mai mare a capacitatii de performare a
activitatii vietii zilnice. Actul medical (toate terapiile ) are rolul de a readuce organismul uman la statusul
care sa ii permita desfasurarea activitatilor cotidiene intr-o mainiera cat mai obisnuita, cat mai naturala.
Activitatile de recuperare medicala se adreseaza tuturor categoriilor de patologie care afecteaza
organismul uman si se aplica:

- in scop terapeutic de combatere a deficitului existent si de readucere a statusului pac. la un niv. cat mai
apropiat de cel premergator bolii

- in scop profilactic la 3 nivele:

=> profilaxia primara de convenire a ? organismului in anumite situatii previzibile cele mai
cunoscute fiind sindroamele de dezadaptare, de deconditionare care se pot intalnii in sedentarism,
obezitate in scaderea cap. de adaptare la temp. extreme, etc.

=> profilaxia secundara - cuprinde toate activitatil de prevenire a unor recidive a bolii de baza.

=> profilaxia tertiara pe care o realiz. in cazul existentei unui deficit permanent ci combate
agravarea acestuia incercand mentinerea acestui deficit la un nivel cat mai acceptabil. Prin profilaxie
tertiara se previne efectul negativ al deficitului asupra altor sisteme si organe sau functii ale organismului
.

Pt realiz. acestor scopuri recuperarea medicala dispune de o serie de mijloace terapeutice :

1. fibrotermoterapie care consta in aplicarea de cald si/sau rece prin diverse mijloace (comprese,
afuziuni, spalari, dusuri, bai simple, bai cu bule de diverse gaze sau ingrediente medicinale)

2. alte mijloace de realizare a unor aplicatii terapeutice resprectiv argile, namoluri, factori naturali de
cura

3. electroterapie care foloseste o serie de stimuli electrici apopiati sau asemenatori celor care participa
la procesul de elaborare si transmitere a comenzilor si impulsurilor nervoase ce au ca rezultat final
miscarea sau au caracter analgetic endogen.

4. masajul clasic si cel pe care il cunoastem ca si tehnici complementare.

5. kinetoterapia care foloseste miscarea sub forma de metode si programe complexe standardizate pt.
combaterea deficitului existent. Miscarea mai este folosita in cazul knt ca terapie ocupationala, in
vederea reeeducari gestualitatii cotidiene. In cadrul activitatilor de terapie ocupatioanal sunt incluse
activitati de munca care fac obiectul ergoterapiei si activitatile asa numite de timp liber recreationale,
care includ la randul lor elemente din sporturi si jocuri sportive.
6. cura balneoclimatica care apeleaza la factorii naturali de cura: respectiv climatul, apele minerale
terapeutice pt cura interna sau externa - crenoterapie, namolurile, argilele cu efecte terapeutice
multiple nu doar recreationale.

7. recuperare medicala ( exista si alte pareri cu privire la tot ce se intampla in cadurul acitvitatilor de
recueprare. Scoala franceza rupe din aceste elemente si le incadeaza in conceptul de knt - activitatile de
knt prin miscare alaturi de masaj, toate formele de masaj, si o serie de terapii complementare asociate
lui si chiar elemente de electroterapie care pana la urma realizand prin elemente parafiziologice tot
miscare)

Factorii naturali de cura: clima - beneficiaza de o serie de factori generici:

a) radiatia solara

b) circulatia generala atmosferica - care este formata din fronturi atmosferice reci sau calde cei
entribarici care sunt de 2 tipuri cicloni si naticicloni si care genereaza de plasarea maselor de aer maxime
respectiv minime si respectiv suprafetele subiacente care in functie de anumite particularitati in special
de altitudine - genereaza climatul

Elementele climei Romaniei:

a) temeperatura medie anuala este de 14 grade Celsius in regiunea sudica si de -2 grade Celsius in zona
montana. In functie de anotimp iarna sunt 0 grade pe litoral si de -10 grade in zona montana, in timp ce
vara temp medie este de 23 grade in zona sudica si litorala si respectiv 8 grade Celsius in zona montana.

b) umezeala relativa este la nivelul litoralului si zonelor grade de 74 pana la 80% in timp ce la munte este
de 80-84%. In ceea ce priveste mediile anumale, vara este o umiditate relativa de 60% iar iarna valorile
medii sunt de 80-90%.

c) un alt element al climatului in Ro este vantul - curentii de aer avand circulatie predominant vestica.

d) precipitatiile atmosferice scad de la vest la est.

e) alte elemente: nebulozitatea, presiunea atmosferica, fenomenele hidroenergetice, ninsori, burnite,

lapovite, ploi cu gheata, grindina, fenomele orajoase (furtunile de praf, de zapada), si altele precum
chiciura, bruma, roua.

Date sau indici bioclimatici:

1. indicele de confort termic - este definit de relatie umezeala-vant. Este la momentul de maxima
incalzire a anului respectiv luna iulie ora 13 in scadere in campie datorita inconfortului prin incalzire, pe
litoral creste putin datorita brizei vantului care det. incofort prin racire, apoi creste prograsiv la altitudine
disparand la peste 1000m.

2. stresul bioclimatic - se resimte la nivel cutanat ca senzatie a pielii cu proces de termoreglare prin
actiunea temperaturii aerului si viteza vantului asupra tegumentului. La nivel pulmonar ca actiunea
tensiunii vaporilor de aer din aer asupra alveolei pulmonare si mucoasei cailor respiratorii si la nivel
global prin actiunea insumata a stresurilor cutanat si pulmonar.

Caracteristicele fizice ale aerului:

1. aeronizarea - continutul in ioni pozitivi si negativi a aerului respirat. Ionizarea medie este de 500-600
de ioni mici si mijlocii pe cm cub, predominand ionii pozitivi, aieronizarea creste cu altitudinea, cu
temperatura aerului si viteza vantului si scade invers proportional cu umezeala relativa. La nivel de litoral,
continutul in Ioni a aerului este de 600-700 de ioni/ cm cubi cu predominenta celor pozitivi in zone cu
radioactivitate naturala cum sunt baile Herculane ajungandu-se la un continut de 2000 de ioni/cm cubi
cu predominenta celor negativi.

2. compozitie chimica - aerul inspirat contine O in proportie de sub 21%, azot in proportie de aproximativ
78%, restul fiind reprezentat de CO2 0,03%, argon 1%, Hidrogen si Ozon in proportie de 0,01%, aerosoli
terapeutici naturali care sunt de 2 tipuri: marini care contin ioni si clorura de sodiu, respectiv salini care
contin clorura de sodiu

Aspecte de climato-terapie:

=> meteorosensibilitatea care rep. reactivitaea crescuta la schimbari meteorologice,

=> meteoroterapia care rep. tratamentul cu factori naturali in conditii locale fara deplasarea pacientilor
in alte regiuni

=> si respectiv climatoterapia care cuprinde tratamente cu factori naturali intr-o atmosfera diferita de
cea a activitatii zilnice.

Asociatii de factori - complexe de factori cu actiune termica asupra organismului - temperatura,

umezeala, viteza vatului, radiatia solara calorica, complex de factori cu actiune biologica imunologica si
fotoclinica???? respectiv radiatia luminoasa, violeta si ultravioleta, complex de factori balici respectiv
scadera presiunii atmosferice si a presiunii in paralel cu cea presiunii partiale a O prin cresterea
altitudinii.

Complex de factori electrici respectiv aeroionizarea naturala si aerosolii terapeutici respiratori.

Forme de climatoteraie mai praticate sunt: aeroterapia sau baile de aer, helioterapia sau baile de soare,
frecvent asociate cu talazoterapie (baile de valuri) si respectiv baile de namol (peloidoterapie) sau de
nisip (psamoterapie).

Curele de teren, exercitiu fizic in aer liber.

Tipul de clima? in Romania:

1. bioclima excitanta? de campie - se intalneste la altitudini mai mici sau egale cu 200 m pe litoral unde
altitudinea este de la 0 - 35m. Acest tip de bioclimat se intalneste la Amara, Lacul Sarat, Baile Felix,
Buziasi.

Indicatiile sunt de 2 tipuri:

1) - profilactice pt persoanele sanatoase predispuse la anumite tipuri de boli pe teren constitutional cu

deficinte organice si ? a ap. locomotor pe fond nervos hiporeactiv persoanelor cu meteorosensibilitate
crescuta cu teren alergic sau tulburari metabolice.

2) - curative: afectiuni ORL repetate, rahitism, osteoporoza, boli degenerative articulare (reumatisme)
suferinte articulare, secheme postraumatice ale ap. locom. sechele datorate leziunii de unitati motorii
periferice ginecopatii cronice inflamatorii, astm bronsic, bronsite, bronsii extazii in stadiu initial??, TCB
extrapulmonar stabilizat (localizat la nivel ganglionar sau osteoarticular).

Contraindicatii: afectiuni cardiovasculare avansate, af. respiratorii cu deficit functional important,

boli neurologice centrale si periferice asociate cu hiperreactivitate nervoasa, TBC pulmonar chiar daca s-
a stabilizat recent prin stabilizare integel? 2 aspecte: pe de o parte neprogresivitatea leziunilor
pulmonare si pe de alta parte negativarea scutei. Boli endocrine pe fond functional, fibromatoza uterina
cu ? timori benigne cu potential de manegnizare, boli reumatologice inflamatorii. In aceste statiuni se
recomanda aerohelioterapie +- optiuni cu ? si baile in lac.

psoriazis, dermatice ? hipertensiune de gradul I, si bolnavi hipermetabolici cu ?

Contraindicatii: toate cele descrise, statiunile litorale sunt recomandate pt. cura de apa si de aer
si pentru actiunile celorlalti factori naturali repectiv nisipul plajelor, namolul terapeutic apa marii si
valurile, respectiv talazoterapia.

Bioclima sedativ de crutare sau indiferenta, de deal si podis care este cuprinsa intre altitudinile
de la 200-300 la 600-800m acest tip de bioclimat este intalnit in Slanic Moldova, Prahova, Govora, Baile
Olanesti, Baile Herculane, Bazna, Sovata, Moneata, Ocna Sogata.
 Indicatii: pernaoele care nu suporta ariatii mari amole termice balice si de insorire, pt cure de
odihna si stari de convalescenta este indicat in boli reumatice inflamatorii de tipul reumatismului acut,
spondilitei, antilopoietice, boli cardiovasculare si repiratorii avansate si cu rezerve functionale scazute si
sindroamele postmenopauza. Forme terapeutice sau asocieri teraputice - climatoterapie + aerosoli
vegetali + aeroionizare negativa, terapia in salina.

Caracteristicile bioclimatuli din salina fiind temp. racoroase apropiate de anotimupurile

intermediare, temp fiind cuprinse intre 9-15 grade, umezeala relativ scazuta de 60% curenti de aer
practic inexistenti sau cu viteze de sub 0,1 m /secunda, ionizare modeata de 700 cm cubi cantitati
crescute de CO2 si hidrogen sulfurat, PH usor acid a aerului, prezenta de ioni de sodiu de C si magneziu
si lipsa aeropoluantilor. Toate acestea det. un disconfort termic slab de racire ameliorat prin
imbracaminte, un usor prescutanat hipoton, indice de stres pulmonar echilibrat.

Modalitati de tratament : 4 ore dimineta cu odihna pe paturi sau scaune, knt. generala si
respiratorie, jocuri recreative, plimbari alergaturi cu caracter moderat, antrenament la efort dozat,
psihoterapie.

Indicatii: astm bronsic la copii si adulti cu debut cat mai precoce si forma clinice usoare si medii,
bronsite cronice simple, alergii la nivelul cailor respiratorii superioare, dar in afara puseelor, hipetensiune
art. si insuficienta coronariana.

Contraidicatii: tuberculoza pulmonara, col? pulmonar cronic de compensat, insuficiente cardiace,

neoplasme pulmonare, reumatism inflamator cronic degenerativ in pusee acute, infectii, pacienti febrili,
starea de rau astmatic, etc.

Mofete - emanatii de dioxid de C - se intalnesc in localitati ca Baile Tusna, Borsec, Covasna, Buziasi,
Balvaniosi. In cazul mofetelor amenajate, microclimatul se caracterizeaza prin temp. de 12-22 grade C,
umiditate relativa de 50-80%, slaba radioactivitate, ionizare? de 2000 - 15.000 de ioni pe cm cub, dioxid
de C in cantitate mare 80-90%, iar tetodologia de tratament este urmatorul: bolnavii sunt plasati astfel
incat locul unde se stinge chibritul (unde CO2 depasete 12%) sa ajunga pana la jumatatatea corpului.
Absorbtia pe cale inhalatorie si cutanata va fi urmata de dizolvarea gazelor in plasma => ceea ca va
induce vasoldilatatia ? cu scaderea tensiunii arteriale minime si ??? de sange cutanat. In pararal creste
circulatia cerebrala, si functia de ejectie a ventriculului stang. Mofetele sunt indicate in profilaxia
secundara si recuperarea bolilor cardiovasculare, si de asemenea, in profilaxia anumitor boli respiratorii.
800 de m In statiuni ca Tuna, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei, Lacul Rosu, Cheia, Bustenie, Predeal, Paltinis,
Stana de Vale.

Indicatii: sunt de doua tipuri:

- profilactice - fiind recoman. in submenaj fizic si intelectual, verde covalescenta si bolnavi cu suficiente
rezurse cardio-respiratorii pentru adaptareala acest tip de climat, tulburari functionale neuro-vegetative
pe fond de hiperreactivitate sau persoane sanatoase dar care isi desfasoara activitatea in medii cu noxe
respiratorii.

- curative - sunt anemie secundara, astm bronsic alergic, raheobronsite cronice?, TBC pulmonar si
extrapulmonar, forme hiperreactive de neurastenie, hipertiroidia benigna, rahitism.

Contraindicatii: afectiuni cardio-respiratorii cronice cu rezerve functionale scazute, sarcina atunci cand
gravida provine dintr-o regiune geografica cu alt. joasa, varsta crescuta cu tulburari de ateroscleroza,
afectiuni cronice degenerative articulare cu meteorosensibilitate crescuta, convalescente dupa boli
cumsuntive?? de nutritie importanta.

Acest tip de bioclimat este indicat pt. aerohelioterapie.

Apele minerale naturale

Apele minerale terapeutice, lacurile si namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul

elementelor fizico-chimice ale climatului, formeaza obiectul de studiu al balneologiei. Elementele
balneologiei sunt:

- climatoterapia - studiata influenta factorilor fizici ai mediului extern asupra organismului uman si
elaboreaza metode si programe cu efect curatv si proficlactic. Balneoterapia se ocupa cu studierea
apelor minerale curative din punctul de vedere al originilor , al propritatilor fizico-chimice, al influentei
lor asupra organismului purtator de diverse afectiuni, si al modului lor de utilizare pe cale interna sau
externa.

- balneotehnica - elaboreaza instrumentale si utilajele tehnico-sanitare prin care se aplica factorii naturali
de cura asupra organismului.
- teloidoterapia - studiaza originea namolurilor medicinale, propietatile fizico-chimice si mecanismele de
actiune a acestora asupra organismului in diverse patologii.

Apele minerale trbebuie sa aiba o anumita origine, sa nu fie supuse unor modif. artificiale
exceptand adaugarea de CO2 si sa se deosebeasca de apa potabila prin felul si cantitatea componentelor,
prin proprietatil fizice si prin calitatile terapeutice certificate de o institutie stiitifica.

Definitii si criterii pentru apele minerale naturale:

Apa minerale naturala inseamna apa sanatoasa dpdv. biologic care provine dintr-o masa sau un
depozit de ape subterane si care iese la suprafata printr un izvor sau una sau mai multe iesiri naturale.
Apa minerala naturala se carac. prin continutul sau mineral de oligoelemente si dupa caz prin anumite
efecte. O alta carac. este puritatea sa intiala care este pastrata dat. originii sale subterane fiind astfel
protejata de orice risc de poluare.
Apele minerale terapeutice sunt ape care provin dintr-o sursa naturala care poate fi un izvor, un lac si
care indeplinesc cel putin una din urmat. conditii:

1. mineralizare sau cotinut de saruri minerale dizvolate peste 1 gram la litru

2. prezenta unor elemente chimice cu o actiune farmacologica cunoscuta in proportii minim necesare

3. continut de gaze dizolvate efecte biologice in concentratii bine stailite respectiv concentractie de CO2
dizolvat mai mare de 500 mlg la litru

concentratie de hidroxid, H sulfurat de 1 mlg la litru

4. temperaturi de peste 30 grade C independent de continutul mineral, temp care confera caracterisctica
de ape termale

5. existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera acestor ape minerale
proprietatea de medicament fiind interzisa orice modificare sau prelucrare prin adaugare sau extragere
de substante in afara de CO2.

Principalele criterii pe baza carora s-au defintit la inceput conceputul de apa minerala au fost
cele legate de compozitia chimica care este data de mineralele solubilizate de prezenta CO2 (dupa scoala
germana) respectiv de efectele terapeutice ale paeli (scoala franceza)?

Clasificari: exista mai multe cristerii de clasificare:

1. pe baza originii respectiv ape de profunzime, ape de suprafata si ape din panzleel subterane captive
numite din aceasta cauza si fosile.
2. viteza de circulatie - in fucntie de acest cristiu se recunsoc paa cu dinamica mare respectiv apele
dicarbonatate ? ape cu dinamica medie sau sulfatate, calcare, magneziene, si pele slab minerlaizate
3. cu dinamica redusa - apele sarate, iodurate, bromurate.

Caracteristici fizico-chimice:
1. mineralizarea peste un gram/l - trebuie sa contina saruri minerale dizolvate in greutate de peste 1g/l.
Prezenta elemntelor chimice cu actiune farmacologica dovedita cum ar fi : CO2, fierului bromului,
iodului, H sulfurat, argintului, fluorului, strontiului, lidiului, litiu. Prezenta de acizi salicili si absenta de
compus radioactiv. De asemenea este necesaar un continut in gaze dizolvate cu efect bioogic active in
concentratii stabile
2. temperatura - trb sa fie mai mare de 20 de grade indiferent de continutul mineral al apelor. In functie
de temp. deosebim ape hipotermale de la 20-31 de grade, ape termale de la 32-38 de grade, si ape
hipertermale peste 38 grade C.

3. continutul organic in apa potabila trebuie sa fie sub 2,5 - 3 mlg echivalent O pe cm cub.

In funcite de aceste carac. se impart apele minerale in doua mari grupe :

A) grupa A - cuprinde apele cu mineralizare mai mare de 1 g/l valorile medii fiind de 1-15 grame la litru.
Apele concentrate se carac. prin mineralizare de la 15-30 grme la litru. Apele foarte concentrate au o
mineralizare de la 35-100 grame la litru. Apele de mare concentratie care depasesc 150 grame la litru. In
ceea ce priveste temperatura acestor ape singura conditie este ca trbebuie sa depaseasca 20 grade C,
pot fi de toate celel 3 categorii (hipo/hipertermale, termale). In functie de presiunea cosmotica prin
comparatie cu solutia de ser fiziologic de clorura de sodiu apele pot fi hipotone, izotone si hipertone.

B) grupa B - se carac. prin mineralizare mai mica, sub 1 gram la litru si au efecte terapeutice dovedite

Crenoterapie - utilizarea pe cale interna a apelor minelale cu efect terapeutic spre deosebire de
hidroterapie care utilizaeaza apele minerale si neminarale in cure externe. Crenoterapia trb sa
indeplineasca cateva conditii:

- apa minerala trb bauta la izvor, uneori este indicatie de clinostatism atunci cand se urmareste evaluarea
stomacului fiind utilizata in hipotoniile si ptozele gastrice.
- se administra de obicei la temp. lor naturala dar trb. incalzita in formele spastice ale suferintelor fizice si
biliare si administrata rece in costipatia si ?

Dozelel prescrise:
=> calculam greutatea bolnavului in kg X10 = nr. de ml ca trb administrat in 24h.
=> 3,3 ml pe kg corp si pe doza indiferent de modul de calcul apa se imparte de obicei in 3 prize -
dimineata pe stomacul gol, inaintea mesei de pranz si inaintea mesei de cina si se bea cu inghitituri mici,
repetate in ritm de 2-3 inghitituri/minut. La inceputul curei se administraza cantitati mici, un sfert de
pahar sau o jumatate de pahar, apoi cantitatea creste progresiv si in functi de toleranta de aderenta
bolnavului. Se pot face variatii de adminsitrare in functie de calitatea apei si de scopul urmarit, de ex
apele cu continut alcalin pot fi administrate cu o ora si jumatate inaintea mesei pt inhibarea secretiei
gastrice sau pot fi administrate cu jumate de ora inainte pt. stimularea secretiei gastrice. In constipatia
atona si in atonia vezicii biliare se administraeaza ape clorurate sodice sau sulfatate magneziene in
concentratie de 15 grame la litru administrate intr-o doza dimineata pe stomacul gol. Aceleasi ape
administrate in scopul drenajului vezicii biliare vor fi recomandate intr-o doza cu 60-90 minute inainte de
masa pt. a stimula umplerea vezicii biliare cu bila urmata de o doza cu 30 de minute inaintea mesei pt
evacuarea vizicii biliare. in curele de diureta se recomanda administrarea de cantiati mari de ape
minerale.

Tipuri de ape minerale:

- apeologominerale - in care mineralizarea toatala este sub 1 gram/litru, nu cintn? (citim) elemenete
farmacologice active nici gaze teraputice in concentratiile minime admise si nu au efecte clinice
terapeutice dovedite.

- ape termale acratoterme sunt recomandate in 1 cura externa pt balneatie si hidrokntterapie in bazine si
cazi, datorita factorului termic au efecte antalgice sedative, antispastice, decontracturante,
vasodilatatoare, trofice si sunt recomandate in afectiunile ap. locomotor de tip reumatism degenerativ
inflamator aparticular sau in afectiuni posttraumatice. De asemenea in afectiuni neourologice perferice si
centrale si goinecologice. In cura interna au efecte diuretice si antispastice de tubul digestiv si caile
biliare - recomanate in afectiuni digestive si renourinare.
- apele reci sub 20 de grade poarta numele de acratopege. In cura interna sunt administrate pt efecte
diuretice in boli ale rinichuilor si caile urinare si boli metabolice. Se intalnesc ape de acest fel la
Calimanesti Inzvorul 7, Slanic Moldova Izvorul 400 de scari, Baile Olanesti Izvolarele 11 si 12.

- apele alcaline si alcalino-feroase sunt apele in care ionut dicarbonic este legat de ioni de So si potasiu.
In cura interna inhiba secretia gastrica la adminsitratrea cu o ora si jumatate inainte de masa si
stimuleaza secretia gastrica la administrare in timul mesei sau cu putin inaintea mesei.

Efectul este bifazic atunci cand sunt administrate dupa mese. Pe de o parte sunt ? pe de alta
parte poate stimula faza secretiei?

Alt efect este de fluidizare a secretiei de mucus stomacal accelerand astfel ?. De asemenea prin
aceeasi actiune permite distrubuirea acestui mucus secretor pt. suprafata mucoasa producand astfel
durerea gastrica. Mai au efect cureletic - adica de stimulare a evaluarii vezicii biliare, de alcalinizare a
urinii si influenteaza metabolismul hidroelectrolitic.

Indicatii:
- afectiuni digestive hepatobiliare,
- boli metabolice
- unele procese inflamatorii ale cailor urinare si litiare de urinare acitice/?? mortii ma sii.
Pt acestea se recomanda statiuneile: Slanic Moldova, Bodoc, Malnas, si Ciunget.

Apele alcalino-feroase contin pe langa CO2, ioni de Ca, Mg de obicei in asociere cu Clorura de
Sodiu ( sunt apele clurouro sodice cele, carbogazoase, cele cu H2S sunt apele sufuroase, cele care contin
S04 (ion sufat) sunt sulfatate, iar cele care contin fier sunt feroginoase. In cura interna ele au efecte
excitomotorii digestive, diuretice antiinflamatorii si antialergice. Realizeaza o reglare a tulburarilor
neovegetative si pot influenta efecte metalogice ? prin ionul de C. cura de diureaz in afectiunile renale,
stimularea secretiei gastrice in gastritele hipoactive? si in tulburarile metalogice fosfocalciu?

Administrare sub forma de inhalatii sunt indicate in afectiuni ORL, respectiv infectii ale cailor
repiratorii superioare, dar si in suferinte bronhopulmonare.

Irigatii vaginale - un alt tip de administrare fiind recomanate in afectiuni neurologice. ?

4. sub forma de comprese sau bai locale in afectiuni dermatologice pluriginoase (insotite de mancarime).
Aceste tipuri de gasesc la Slanic Moldova, Lipova, Vatra Donei, Boborteni.
 Apele sarate sau clorurosodice, pot fi in functie de concentractie, hopotone, usor hipertone.
Provin din izvoare minerale si contin si alte substante si gaze - Calimaesti, Caciulata, Slanic Moldova,
Olanesti, Herculane, Tusnad, Buzias, Covasna.

Efectele se manifesteaza astfel:

=> la nivelul mucoaselor producand hiperemie, intensificarea si fluidificarea secretiilor ca si efecte

sedative si antiinflamatorii

=> la nivelul tubului digestiv care det. cresterea secretiilor si a pertatismului ..... sunt recomanate in cura
interna in afectiuni gastroduodenale si intenstinale, manif. prin hipofuntie si/sau staza. Apele interns
hipertone provin din apa marilor cum sunt cele de Techirgiol si Eforie N, a lacurilor sarate - Amara, Lacul
Saract, Bazna, Ocna Sibiului, Balta Alba, Sovata, sau din ap. unor bazine subterane acestea avand si
contiut de substante sulfurate diodurate sau fiind termale - Ocna Mures, Ocnele Mari, Telega, Targogna,
Ocna Sugatag.

In cura externa sunt cumulate efectele termale cu efectele de descarcare a greutatii corpului si
forta hidrostatica (legea lui Arhimede) si cu efectele chimice ale clorurii de sodiu, inducandu-se:
=> hiperemie cutanata, exicitarea lu ma-sa (efetorilor cutanati), scaderea hiperexcitabilitatii nervoase in
tulburari neurologice, echilibrarea tulburarilor vegetative. Recomanarile merg catre afectinunile ap.
locomotor, reumatismale, degenerative, infalamatorii posttraumatice, neurologice centrale si perfierice,
ginecologice, circulatorii perferice atat sanvgvine cat si limfatice.
Apele iodurate pot fi mixte ( cele care au continut alcalin - cloruro sodice si sulfuroase) care sunt
hipotone si mixte. In cura interna creste concentratia de clor in sange si eliminarile urinare de iod.
Raman cantonate in perioade mai indelungate in tesutul tiroid, in tiroida si ficat, ca urmare infleunteaza
direct activitatea tidoidei si in indirect activitatea hipofizei asurapa renalelor si ? - recoamandate in
afcectiunile endocrine si metabolice - ateroscleroza si hiper? pana la guta. Aceste tipuri de ape se gasesc
la Caliamesti, Calciulata, Baile Oalnesti.
Apele iodurate sarate sau cloruros sodice hipertone (cu concentratie mare) sunt recomandate in
cura externa in inhalatii, irigatii, sau oulverizatii. Actiunea se realiz. prin resorbtia ? si mucoaselor si prin
efectul lor termial. Actiune - vasodilatatie, si diminuarea metabolisumului ? si lipidelor. Sunt
recomandate in afectiuni caraterale ale cailor respiratorii superoasre (CSR), in bronsite cronice, in
afectiuni circulatorii periferice pe fond aterosclerotic, in afectiuni neurologic periferice, in afectiuni
reumatice degenerative si aparticulare. Aceste ape se gasesc in statiuni ca: Baile Govora, Bazna, Icoana,
Praid, si Sarata Mondeoro.

15.12.2020

Namoluri terapeutice

Namolurile sau feloidele sunt substante formate in conditii naturale sub influenta proceselor
geologice si care in stare fiind? divizata si in amestec cu apa se folosesc in practica medicala sub forma de
bai sau proceduri locale. Prin asezarea geografica si structura geologica complexa s-au identificat in
Romania o multitudine de statiuni cu factori naturali de cura raspandite pe toata suprafata tarii.

Utilizarea namolurilor in terapie a inceput a doua jumate a secolului 19 la Techirghiol si Vatra

Dornei extinzandu-se in timp la alte statiuni balneoclimaterice de la Marea Neagra.

Namolurile sunt pamanturi, adica roci de consistenta pastoasa utilizate ca remedii terapeutice.
Tratamentul cu namol se mai numeste peloidoterapie. Ea trebuie folosita numai la indicatia si sub
controlul medicului. Dupa modul de formare, materiile organice si anorganice prezente in sedimente,
namolurile sunt de 3 tipuri:
=> sapropelic
=> de turba
=> si namoluri minerale

Gradul de mineralizare al solutiei de sol oscileaza de la 0,01 grame la litru (pentru namolurile
sapropelice si de turba) pana la 350 grame la litru pentru namolurile sulfuroase.

Intre namol si apele care il acopera, exista in permanetnta schimburi si un proces de difuziune
care mentine echilibrul intre aceste elemnete din punctul de vedere al ionilor de sare. Gazele din
namoluri se gasesc mai ales in stare solubila si sunt rezultatul proceselor bio-chimice prin care in solutia
de namol se acumuleza hidrogen sulfurat(H2S), dioxid de carbon (CO2), azot(N), oxigen(O) si metana.

1. Namolurile sapropelice - sunt de culoare neagra bogate in hidrosulfura de fier in stare

coloidala, au aspect plastic si unsuros, se gasesc pe fundul apelor sarate, iar originea lor este explicata
prin actiunea microorganismelor, asupra florei si faunei din bazinul acvatic respectiv la care se asociaza
substante minerale, anorganice care provin din sol. Flora este constituita din alge care traiesc doar in apa
sarata, iar fauna acvatica este reprezentata de anumite organisme mici de 10-12 mm de culoare rosie
numite artemia salina. Aceste organisme impreuna cu altege se descompun si formeaza in final namolul
sapropelic. Pot fi de: => limane si lacuri litorale cum sunt cele de la: Techirghiol si Agigea,
=> namoluri sapropelice de lacuri continentale: Amara, Fundata, Lacul Sarat
=> namoluri fosile: Ocna Sibiului si Sovata.

2. Namolurile de turba - se formeaza prin descompunerea resturilor vegetale, de pe fundul

lacurilor si mlastinilor sub actiunea microorganismelor. Au culoare bruna si sunt bogate in substante
bogate ce contine celuloza. In tara noastra se gasesc la Vatra Dornei, Borsec, etc.

3. Namolurile minerale - iau nastere prin sedimentarea sarurilor unor izvoare carbogazoase,
calnice, feruginoase, sau sulfuroase. Izvoare nesulfuroase se gasesc in statiunea Hangior Bai? (cauta pe
net) in timp ce izvoare sulfuroase se gasesc in statiunea Sacelu. Dpdv. fizico-chimic namolul este un
sistem eterogen (ceva mixt) si este alc. dintr-o faza lichida care contine apa si saruri minerale solubile in
apa, o faza solida ce contine substante minerale si organice si o faza gazoasa care contine hidrogen
sulfurat.

Echilibrul ionic al unui namol este exprimat prin PH-ul acestuia. In general namolurile sunt
alcaline avand PH-ul cuprins intre 9-10. Efectele terapeutice ale namolurilor rezulta din combinarea
proprietatilor fizice si chimice ale acestora.

Principalii indicatori de calitate ai unui namol sunt reprezentat de:

- proprietatile macroscopice in special culoare si consistenta.

- gradul de hidratare care depinde de concentratia in apa si in functie de care peloidele sunt de trei
tipuri: slab hidratate cu mai putin sub 37% apa, peloide hidratate cu un continut de apa de la 37-40% si
peloide puternic hidratate cu continut de la 40-70%.

- stadiul de evolutie peloidogenetic - corespunde gradului de descompunere al substantelor organice si

proportiei dintre principalele clase de substante organice respectiv carbohidrati, subtante proteice,
carbon organic, azot anorganic si un paramentru care se num. consum biologic de O. In functie de acest
ultim parametru, peloidlele sunt:

=> peloide sapropelice - evoluate genetic sau cu tentinde de mineralizare.

=> turbe cu diferite grade de descompunere a substantei organice: - turbe slab descompuse,
- turbe insuficient descompuse
- si turbe cu descompunere avansata.
 PROPRIETATILE FIZICE ALE NAMOLURILOR:

- hidropexia - este capacitatea de absorbtie si retinere a apei, cei care au hidropexie redusa pot fi utilizati
doar in impachetari, iar cei cu hidropexie medie si mare pot sfi utilizati si pentru baile cu namol.

- plasticitatea - respectiv proprietatea de a isi schimba forma sub actiunea unei forte externe. Acesta
depinde de substatele solide continute de peloizi.
=> namolurile minerale - au plasticitate mica
=> namolurile sapropelice - au plasticitate medie
=> turba - prezinta o plasticitate mare

- dispersia - ea depinde de dimensiunea granulelor de peloid. Cu cat dispensia este mai mare, adica
dimensiunea granulelelor este mai mica, cu atat valoarea teraputica a peloidului este mai mare.

- densitatea sau greutatea ?(nu stiu cui) - este det. de componentele namolului. Valoarea terapeutica
este invers proportionala cu densitatea namolului.

- termopexia - capacitatea namolului de a absorbii si retine caldura. In general peloidele au o mare

capacitate de retinere a caldurii ceea ce inseamna ca se racesc mai greu.

RPROPRIETATI CHIMICE

Apa din peloizi este cea mai importanta componenta si este direct proportionala cu cantitatea de
coloizi de substante minerale. Continutul in aceste substante minerale depind de structura rocii si a apei
din bazin. Cea mai mare cantitate de substante minerale o au namolurile minerale cu un continut de 50-
70%. Urmeaza apoi namolurile sapropelice cu 20-40%, si namolurile de turba care contin sub 20%
substante minerale.

PROPRIETATILE FARMACO-DINAMICE

Aceste proprietati sunt prezentate in buletinul de analiza fizico-chimica a namolului respectiv. La

aplicarea peloidelor la nivelul tegumentului se produc o serie de procese:
- receptia senzitiva a calitatilor namolului si transmiterea acestor informatii spre etajele superioare

- schimbul de energie si substante intre corpul omenesc si pelozi.

- indeplinirea comenzilor care urmaresc adaptarea organismului respectiv circulatia periferica de

termoreglare, comenzile secretorii (sudoratia).

- reactiile de protectie a tegumentului (cheratinogeneza, melanogeneza) formarea filmului hidrolipidic

care protejeaza tegumentul la suprafata.

- integrarea efectelor cutanate ale aplicatiei de namol in fiziologia generala a organismului respectiv
sinteza de vitamina D, termoreglare, imbunatatirea organismelror imune endocrine, vegetative ale
organismului, reglarea homeostaziei. Aplicarea namolului pe toata suprafata corpului declaseaza reactii
functionale locale si generale inhiband sau activand anumite sisteme enzimatice si verigi metabolice.

Cura balneara cu namol produce efecte favorabile care persista timp indelungat, datorita modificarii
capcacitatii de raspuns a organismului la diversi stimuli.

Actiunea peloizilor:

1. asurpra sist. cardio-vascular peloizii stimuleaza reactiile cardio-vasculare accentuand, stimuland fluxul
sangvin prin organisme centrale si periferice. Se produce o mobilizare a rezervelor sangvine din depozite
si antrenarea acestor rezerve in circualtia generala => fapt care va diminua procesele de tip inflamator
existente in diverse tesuturi.

2. peloizii sau efecte sedative sau excitante asupra SNC si SNV (sist. nervos central si vegetativ),
micsorand receptivitatea algoreceptori.

3. cura balneara cu namol det. cresterea capacitatii de aparare antimicrobiana prin cresterea puterii
sagocitare?(nu stiu daca este corect cuvantul) a leucocitelor.

4. peloidele actioneaza regland nivelul de imunoglobuline si crescand astfel imunitatea nespecifica.

5. modificarile enzomatice si metabolice care apar in glandele endocrine ?(cuvant lipsa) difera dupa
specificul secretor al glandei, dupa stadiul functional in care se gaseste glanda si nu in ultimul rand dupa
timpul de aplicare terapeutica.

In general toate glandele vor fi stimulate, iar la niv. activitatii enzimatice si de sinteza se
inregistreaza o crestere. In urma peloidoterapiei se observa stimularea activitatii axului hipotalamo,
hipofizosuprarenarian, iar nevelul plasmatic al betaendofinelor se optimizeaza. Mecanismul endocrin
este implicat si in producerea efectelor antiinflamatorii ale peloidelor si de asemenea prin echilibrarea
generala a balantelor endocrine. Aceste efecte sunt prezente nu doar in timpul curei, ele persistand si
dupa incheierea acesteia.
 Metode de aplicare a peloizilor:

1. onctiunea cu namol - este cea mai veche metoda care presupune aplicarea namolului pe pielea rece
dupa ce pacientul a fost incalzit 10-15 min. Aplicarea namolului se realiz. in strat subtire pe zone limitate
sau pe intregul corp. Ulterior pacientul se va expune la soare in pozitie verticala timp de 30-60 de min
pana cand namolul se usuca. Urmeaza o baie de 10-15 min in apa marii sau a lacului, insotita de miscare
apoi un dus scurt cu apa rece si odihna la pat de minim o ora. Mecanismele de termoreglare realizeaza o
stimulare neuroendocrina si a adaptarii organismului prin alternarea factorilor pretastanti cald-rece.

2. impachetarile cu namol - constau in incalzit la o temperatura de 30-47 grade C pe o regiune limitata

timp de 20-40 minute.

3. cataplasmele - sunt aplicatii cu namol la dif temp. pe dif. locurile ale corpului

4. baile cu namol - se realizeaza in bai incalzite, in care se adauga 10-12 kg de namol, crescand progresiv
concentratia acestuia pana la 10-25%. Amestecul se poate incalzii pana la 44 grade C. In cazul pacientilor
cu af. cardio-vasculare temp. nu trebuie sa depaseasca 37 grade C, iar in cazul celor cu afectiuni artculare
de tip inflamator temperatura va fi sub 36 grade C. Durata bailor este de 20-40 de minute. Baia trebuie
sa fie urmata de un dus la 37-38 grade C si odihna de minim o ora. O cura completa este formata din 12
pana la 15 bai zilnice.

5. aplicatiile ginecologice - se realizeaza sub forma de tampoane vaginale cu namol la 39-140 de grade
timp de doua ore cu indicatii vaginale cu namol in apa lacului si incalzit la 37 de grade.

6. masajul cu namol - terapia cu namol este contraidicata daca pacientul sufera de astm bronsic, diabet ,
ulcer gastroduodenal, orice forma de cancer, sau hepatita daca are afectiuni renale sau cardio-vasculare.

Indicatiile peloidoterapiei: => pentru sistemul locomotor:

AFECTIUNILE sunt: Reumatisme inflamatorii

- reuamatisme degenerative cu localizari diverse - reumatisme aparticulare (periartrita scapulo-

respectiv lcoalizare vertebrala, spondiloze, humerala)
discopatii simple lombara cronic sau localizare
- sechele posttraumatice
periferica, respectiv coxartroze, gonartroze

=> pentru sistemul nervos - atat afectari ale sistemului nervos central cat si ale celui periferic.
La niv. Tegumentului afectiunile pentru care ? - Reumatisme inflamatorii
periazis

- eczeme cronice - afectiuni inflamatorii cronice (endometrioza)

sterilitate secundara
- urticarii cronice
- afectiuni din sfera ORL, de cai repiratorii
- aparatul genital superioare

- sechele posttuberculoase (tuberculoza

- aparatul respirator
pulmonara si pleureziii de tip TBC)

- sistem endocrin

- hipotiroidie,

- obezitate,

- nanism hipofizar,

- rahitismla copii,

- si tot la copii hipotrofie ponderala

5.01.2021

Hidrotermoterapie

Termoreglarea rep. un complex de mecanisme prin care organismul isi mentine constante
valorile temperaturii centrale si realizeaza homeostazia termica. Termoreactia este proprietatea de a
sesiza senzatiile de rece-cald la excintanta caror temp. este mai mica sau mai mare decat temp. pielii.
Termoreactia poate fi de doua tipuri:

1. termoreactie chimica - consta in cresterea sau diminuarea de caldura proprie de catre oragnism. Este
declansata de cresterea temperaturii mediului ambiant sub 30 de grade, componenta a termoreactei
care poarta numele de termogeneza, respectiv de cresterea mediului ambiant de peste 30 de grade, in
care poarta numele de termoliza.

2. termoreactia fizica - rep. reglarea schimburilor calorice intre organism si mediul extern. Se realizeaza
cu elemente din fizica : iradiere (care contribuie cu 60 % la termoreactie), conductie directa (rep 3%),
convectie interna si externa (rep. 12%), si evaporare (se realizeaza prin expiratie insensibila, transpiratie,
si evaporare de la nivelul mucoasei respiratorii). Evaporarea este mijlocul principal de realizare a
homeostalgiei termice atunci cand temp. mediului extern este mai mare decat temp. corpului.
 Mecanismele de termoreactie solicita ap. cardio-vascualar si respirator. Solicitarea acestora este
direct proportionala cu valoarea excitantului termic (termoterapia este o modalitate de tratament care
utilizeaza caldura generata de diverse surse - apa, aer, curent electric).

Bazele fiziologice ale termoterapiei

A. zonele fiziologice ale termoreactiei organismului sunt:

a) zona periferica - (Z.P prescurtat) care contine :

=> tegumentul cu foliculi pilosi si glande sudoripare - care participa la termoliza prin evaporare. Teg. este
bogat in senzori tactili si termici.
=> tesutul adipos - care are o circulatie mai bogata decat cea necesara nutritiei.
=> extremitatile - cefalica si membrele

Functiile acestei zone periferice sunt:

=> functia de tampon - care permite ca un corp care produce caldura sa ramana la o temp. constanta
intr-un mediu cu temp. variabila. La niv. corpului respectiv exista o reactivitate in functie de temp.

=> mecanismele homeostatice - care au insa anumite limite dincolo de care nu mai sunt eficiente
aparand astfel:
* hipertermia - cresterea temp. centrale atunci cand temp. ambianta depaseste anumite limite si
situatia in care intervin mecanismele de termoliza.
* hipotermia - scaderea temp. centrale cand temp. ambianta scade sub anumite limite, in
aceasta situatie intervin mecanismele de termogeneza. Termogeneza se realizeaza initial fara tremur,
daca aceasta nu este eficienta intervin contractii puternice si sacadata ale mm. (muschilor) in scopulul
producerii de caldura.

b) este zona centrala homeoterma (Z.C.H) - contine toracele, abdomennul, pelvisul cu continutul lor. Nu
are o vascularizatie de termoreactie, avand doar circulatia functionala care nu reactioneaza in acelasi
mod cu zona periferica si prezinta modificari compensatorii ale circulatiei perficerice care reactioneaza in
functie de stimulul termo? aplicat in zona periferica. In aceasta situatie ??:
=> (sunt organele interne) este prima care intra in joc
=> circulatia pulmonara este a doua care intra in actiune
=> circulatia renala este in al treilea rand, intra in joc atunci cand precedentele nu fac fata solicitatilor
=> circulatia coronarina intervine daca sunt solicitati ale cordului
=> singura circulatie care este foarte stabila fiind circulatia cerebrala ( aceasta nu prez. variantii in functie
de temp).
 Functiile in termo? - temp. in aceste zone nu este egala fiind mai mare in zona de
termoproductie (ficat) uniformizarea temperaturii realizandu-se prin amestecul sangelui, sange care se
distribuie ulterior cu aceeasi temp. Zona centrala nu prezinta senzori, de aceea cantitatea de caldura
endotisulara se pierde cu greu, este remanenta. Temp. centrala este de 37 grade C. Ea este masurabila
prin temperatura sublinguala rectala sau timpanica. Temp. medie este de 34 grade C, in timp ce temp.
optima a mediului este de ? grade C.

Reactia corpului in hidrotermoterapie

a) coloratia tegumentului - este redata de sangele din vasele superficiale ale tegumentului si de tipul de
sange care circulata in aceasta zona.
1. tegumentul este palid => atunci cand plexurile venoase nu contin sange, situatie care apare in
vasoconstrictie produsa in contextul unor stari emotionale sau prin expunere la rece.
2. tegumentul este roz - rosu => cand vasele sunt pline de sange situatie care apare prin
expunere la cald, mecanismul fiind vasodilatatie sau prin aplicarea de rece a tegumentului incalzit in
prealabil. In aceasta situatie se produce vasoconstrictie pe vasele mai mari.
O alta situatie este expunere la rece asocitat cu mecanisme? baie la rece si ? cu prospop aspru, caz un
care se produce vasolidatatie prin histamina eliberata prin degradare.
O alta situatie ( nu stiu care este pentru ca am fost sa deschid curierului) - se intampla in afectiunile
cardiovaculare in care sangele nu este incarcat cu O suficient sau prin expunere la frig dupa
vasoconstrictie indelungata. In acest caz sangele se raceste in O si stagneaza in patul venos fara a exista
un aport de sange proastat oxigenat.

b) asorbtia?(nu stiu daca este cuvantul corect) reactiei in hidrotermoterapie - apar modificari de puls si
anume: creste cu 10-15 batai pe minut in cursul unei termoterapii generale. In situatia in care cresterile
de puls sunt pana la 120-140 de batai pe minut reactia orgnismului este constant favorabila. In cazul in
care pulsul devine neregulat, pulsul devine mai mare - reactia este constant nefavorabila.

- aprecierea coeficientului ? - puls-respiratie, impartim o frecveta de pana la 80 de batai pe minut la 16

respiratii pe minut si ajungem la o valoarea de 5 a coeficientului. Daca coeficientul obtinut in cazuri
indiviudale este sub 5, consideram ca organismul are o toleranta moderata la procedura respectiva.

- aprecierea senzatiei (subiective cred)? a pacientului => durere in extremitati la rece in timpul procedurii
- este considerata o reactie normala daca dispare la sf. procedurii. Daca persista dupa procedura si se
descrie senzatie de rece la extremitati, reactia este considerata anormala, iar tratamentul se intrerupe,
situatie in care pacientul descrie senzatie de arsura in perioada de revenire. In caz de aplicare de
proceduri fierbinti, trebuie suportate daca se aplica pe suprafete limitate. Daca insa apare durere in
extremitati ale pacientului cu vasculopatie periferica sau durere precordiara la pacientul cu cardiopatie
ischemica, tratamentul se va intrerupe. Semnele care apar sunt: tulburari de somn si de apetit. Acestea
rep. termenii de reglare cauzate de supradozarea factorului termic si trebuie diferentiate de reactia sau
criza balneara.
- aprecierea reactiei dermovarsculara (R.D.V) - in cazul in care aceasta reactie este buna apare
vasodilatatie cu sange de culoare roz pana la rosiatic. Tegumentul se incalzeste, se inroseste chiar la
aplicatii reci, senzatia placuta este descrisa de bolnavi, la presiunea tegumetului apare o pata alba care
dispare de la 2 - la 5 secunde. In cazul in care reactia RDV este negativa observam aspectul de piele de
gaina, tegumentul ?, senzatie de frig sau chiar frisoane. Se pot asocia unele semne generale: moleseala,
insomnii, cefalee. La presiunea tegumentului, pata alba dispare dupa 8-9 secunde.

Hidrotermoterapia propriu-zisa - rep. un complex de metode care foloseste apa in cura externa
si tehnici diverse bazate pe actiune seprata sau cumulata a excitantilor termici, mecanici si chimici. Apa
este utilizata in dif. stari de agregare (solida, lichida sau gazoasa) si la dif. temp. Excitantii chimici pot fi:
substante chimice inclusiv CO2 si hidrogen sulfurat (H2S) extrase din plante, etc. Factorul termica poate fi
rep. si de generatoare de caldura cu aer cald, radiatii infrarosii sau parafina a caror aplicare trebuie insa
legata de apa.

Metode de hidrotermoterapie - sunt foarte variate si pot fi aplicate cu succes in anumite

afectiuni:

- compresele - se aplica local, actiunea lor bazandu-se pe efectul excintant: cald, rece sau alternant. Cele
mai utilizate sunt compresele calde pt efectele lor antalgice, antispastice, miorelaxante, si hiperemiante.
Compresele reci sunt utilizate pt efectele : antitermic, antiinflamator, vasoconstrictor, sau antihemoragic.
O mentiune pt. un tip de compresa rece se numeste prisnita are rol stimulant si o temp de 18-24 de
grade, este acoperita de o compresa uscata de panza si trbebuie mentiunuta pe un interval de 2 pana la
6 ore.

Cataplasmele - se aplica local, actiunea lor fiind bazata pe efectul excitant termic mai frecvent
cald mai rar rece la care se adauga efectul unor substante organice sau anorganice. Ele pot fi umede sau
uscate. Efectul este antalgic, antispastic, decontracturant, resorbtiv. El depinde mult de substantele
utilzate pt. cataplasme: sare, musetel, namol s.a.m.d.

Termofoarele sau hidrofoarele - sunt dispozitive de obicei din cauciuc in care se introduce apa
la dif temp. si se aplica pe regiuni limitate. Efectul este similar celui produs de complexe, dar actiunea
excitantului terminc este mai indelungata.

Frictiunile - sunt proceduri in care pe langa factorul termic intervine si factorul mecanic. Ele sunt
partiale daca intereseaza extremitatile sau complexe cand se realizeaza la niveul intreguliu corp, mai
frecvent reci. Temp utilizata este rece cuprinsa intre 16-18 grade sau alternante intre 38-40 respectiv 16-
18. Produc reactie vasculata de tip vasodilatatie la rece, se aplica in scop profilactic pentru hranirea
organismului in cazul de surmenaj fizic si intelectual sedentarism, ortostatism prelungit sau dupa
inlaturarea aparatelor gipsate.

Spalarile - sunt proceduri la care actioneza in principal factorul termic. Actiunea factorului
mecanic respectiv prosop inmuiat in apa este mai redusa, dar ea exista si potenteaza (nu stiu care era
cuvantul corect) factorul termic, pot fi reci, calde, alternante intre 38-40 grade C si 18-22 grade C mai pot
fi partile sau comprese.

Afuziunile - rep o metoda de hidrotermoterapie care se bazeaza pe excitatia rece cu aplicare

partiala sau generala. De asemenea combina actiunea factorului termic cu cel mecanic (este de mai mica
importanta). Fuziunile consta in turnarea apei fara presiune asupra unor regiuni ale corpului cu un furtun
sau cu o stropitoare. Ele pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

1. temperatura - afuziuni reci 18-22 grade, calde 38-40 grade, si alternante se incepe cu apa calda se
termina cu rece.

2. modul de aplicare - partiale in special pe MI. Acestea se pot aplica normal si la domiciului

- complete cu bolnavul in ortostastim turnarea incepe pe partea post ascendent de

la calcai la omoplat, se trece orin zona interscapulara si se coboara pe parte opusa. Trece ulterior in fata
bolnavului si se toarna ? .

O alta varianta este afuziunea fulger care se realizaeaza ca si ce a completa dar este urmata de un dus cu
presiune de 1,5 atmosfere realizat de la 3-5 m distanta situatie in care factorul mecanic devine
predominant.

Mod de actiune - afuziune infuenteaza:

- reactivitatea vasculara in sensul adaptarii la contractiile termice.
- tonifiaza peretele venos
- favorizeaza circulatia de intoarcere.

Indicatii:
- stari de oboseala, insomnii, ortostatism prelungit, adaptare ? la factorii termici, varice in stadii
incipiente, tulburari de troficitate musculara sau dupa indepartarea aparatului gipsat.
? - sunt o metoda de ? care cumuleaza actiunea excitantului termic si mecanic la care se adauga uneori si
factorul chimic. Factorul termic este reprezentat de apa la dif. temp. Factorul mecanic este rep. de
imersia in apa suportata de parti ale corpului sau de corp in intregime la care se adauga frictiunile si
presiunea valurilor. Factorul chimic este rep. de diverse substante utilizate in baile medicinale. Se aplica
dupa dif. tehnici: baile se clasifica dupa temperatura, regiunea corporala pe care se aplica si
metodologia.

a) bai simple - pot fi generale sau partiale - cele generale constituie o procedura excitanta pt organism,
gradul de solicitare fiind dependent de instalarea excitantului termic si cantitatea de apa folosita la baie.
Baile generale pot fi realizate la temp. de diferente termice 34-35 grade pt a stimula eliminarea caldurii
metabolice. Indicatiile fiind rep. de reumatismul inflamator si afectiune vasculare periferice (cred).

temp de ? efectele sunt ? - are o durata de 15 minute si sunt calmante cand durata este intre 15-16
minute.

Baile generale reci se realiz. la temp de 18-20 de grade iar cele racoroase 20-23 de grade. Se pot aplica
sub diverse forme:
=> bai reci excitante cu durata de 30 sec pana la 1 min.
=> bai de imersiune reci care constau in 3-5 imersii de 3-10 secunde, bolnavul fiind asezat pe un cearceaf
cu care este cufundat in apa.
=> baia cu valuri cu o durata de 3-5 minute
=> baia pe jumatate si baia insotiata de periaj.

Baile calde se realiz. la 36-39 grade iar cele firbinti la 39-40 grade. Baile calde simple se realiz. la
36-37 grade cu durata de 15-30 de minute, baile calde kinetoterapeutice la aceeasi temp cu durata de
20-30 de minute si baile calde cu masaj se pot realiza intr-o baie cu temp de 36-39 grade C. Baile fiebinti
pot fi complete si in cauzul asta rep. asa numita piretoterapie (terapia prin caldura) sau simple pt efecte
excitante cu durata de 5-0 minute respectiv pentru efecte calmante cu durata de 1 minut.

Baile partiale pot fi de maini, picioare sau sezut.

Baile reci se realiz. la temp de 15-18 grade cu durata de 1-5 minute. Cele calde la temp de 38-40
de grade cu durata de 10-20 de minute, cele firbinti 40-45 de grade cu durata de 10-20 de minute.

Baile alternante - constau in baile calde la 40 de grade de ? minute alternand cu bai reci la 15
grade la 15 secunde - 30.

Baile ascendente hauffe - in care temp. apei creste cu cate un grad la 12 minute incepand la 36
grade pana la 40 sau chair 44 grade C. Durata este de 15-30 minute.

Forme partiale de baie partiala sunt: plimbatul prin vana sau apa unui rau la o adancime de ? cu durata
de 5 minute dimineata cu piciaorele goale sau calcatu prin apa rece sub 15 grade la un nivel de 10-15 cm,
prin care pac. se plimba cu picioarele goale cu o durata de 1-5 minute.
 Baile medicinale - se realiz. cu ingrediente chimice repectiv iod, sulf, sare, sapun cu plante
medicinale sau diverse substante organice, tarate de grau, amidon, flori de fan, mustar, menta, coaja de
stejar sau de castan. Se realiz. intr-o vana cu apa la 25-35 C in care se introduc substantele prescrise,
dupa care bolnavul sta 5-20 minute.

Bai cu bule de diverse gaze - CO2 sau O, care vor fi generate intr-o vana cu apa cu 20-35 C,
printr-un generator de bule, 25-30 minute, bulele de la firele de par de pe tegumente si realizeaza un
micromasaj local. In paralel se produce o vasodilatatie locala si un schimb termic intre zona centrala si
periferica. Rolul mecanisc este mic dar efectele sunt favorabile.

Baile speciale: pot fi bai de abur cu temp. de 55 C si durata de 1-15 minute se pot aplica complet
sau partial. Baile de aer cald- se realiz. la 60 - 70 de grade C cu o durata 1-20 min.

Baile de lumina: 50-55 de grade C cu durata de 10-15 minute. Pot fi complete sau partiale, pot fi
realiz. cu lumina alba sau cu lumina de dif. culori.

Baile de soare nisip sau namol - se realiz. la 50-55 grade durata 10-15 minute . Baile de soare au
duarat varaibila de la 3-5 minute, pot fi generale sau partiale. Baile de nisip au o temp. de 45-60 grade,
20-40 minute si respectiv baile de namol se pot realiz. la temp de confort termic, pot fi calde cu namol
de turba incalzit la o temp. de 47 grade maxim, sau functiunea? cu namol rece care produce hipertermie
prin caldura metabolica rezultata si caldura radianta.

12.01.2021

Dusuri

Dusurile sunt aplicatii cu apa la temp. variabila si sub presiune cu ajutorul unor dispozitive
speciale. Rep. o metoda de hidrotermotrapie in care factorul mecanic rep. de presiunea eliberata la dif.
intensitati se adauga celui termic. In cadrul dusurilor, temp. poate sa fie calda, rece, sau alternanta. Cei
doi parametrii respectiv factorul mecanic si termic au aprox. importanta egala. Mai sunt importante
forma jetului si directia de aplicare a acestuia.

Dusurile se clasifica dupa mai multi parametrii :

1. temperatura apei:
- dusuri reci la 18-20 grade aplicate 1 minute sau 1,5 minute cu caracter excitant
- calde - 28-40
- fierbinti 45 C in aplicatii cu durate sunt 5 minute au efect calmant iar in aplciatii de peste 5 minute au
efect excitant.
- dusurile alternante se realizeaza cu apa la 38-40 C 40' urmate de dus rece la 18-20 Ctimp de 10-15'.
Efectul acestora este tonifiant.

2. dupa forma jetului produs de dispozitivul de evacuare:

- dusuri rozeta cu efect calmant
- dusuri sita cu efect tonifiant
- dusuri sul cu efect excitant => daca ase aplica sub forma dusului alternant cu o presiune de 1,5-2
atmosfere si de la o distanta de 2-4 m cu 24 de alternante cald-rece. Acest tip particular de dus este
dusul scotian.

3. dupa directia de aplicare a jetului duruile pot fi:

- orizontale
- verticale cu variantele ascendent sau descendent de tip general sau local.

Dintre modalitatile tehnice speciale care accentueaza excitantul mecanic amintim:

- dus masaj => ce conta in efectuarea masajului cu jeturi de apa la 38-40 grade C. Sub aceste jeturi se
aplica manevrele de masaj care vor fi potentate in conditii de relaxare musculara si de analgezie produsa
de apa calda.

- dusul subacval => consta intr-un masaj sub apa efectuat cu ajutorul unui jet de apa la 36-37 de grade
Csi la o presiune de 1-6 atmosfere. Acest tip de dus asociaza efectul trofic al unui masaj puternic efectuat
in conditii de analgezie si relaxare musculara. El stimuleaza peristaldismul intestinal (contractiile
segmentare ale intstinului care se desf. intotdeauna in sensul de evacuare a intestinului subtire si gros) si
stimuleaza contractilitatea musculaturii peretelui venos.

Indicatii: dusurile alternante sunt recomandate in scop profilactic pentru hranirea organismului adica
adaptarea sa la factorii termici. In cazul dus-masaj. Indicatiile se refeta la afectiuni locomotorii post
traumatice, reumatismale, neurologice. In ceea ce priveste dusul subacval indicatiile sunt rep. de
afectiuni locomotorii, reumatismale, post-traumatice, neurologice, constipatia habitualasi varice
incipiente deoarece este favorizata circulatia de intoarcere

Contraindicatii: sunt rep. de fragilitate vasculatra si varice in stadiul avansat de evolutie care se pot fisura
sub actiunea apei.

Impachetarile

Sunt metode care constau in infasurarea unui seg al corpului sau al corpului in intregime, in
materiale diverse dupa anumite tehnici. Ele se bazeaza pe actiunea excitantului termic la care se adauga
factorul chimic daca se aplica diverse substante active.
Clasificarea impachetarilor:

a) impachetari umede 18-20 C, durata variabila pana la o ora si jumatate. In acest interval se succed mai
multe faze:
- faza de excitatie - care dureaza primele 15 minute
- ea este urmata de faza de calmare care este cuprinsa intre minute 15-50
- faza de hipertermie intre minute 50-90

In afara acestor impachetari mai exista impachetari:

- cu durata scurta de 10 minute
- durata medie de 40-50 minute
- durata lunga de la 50-90 minute
Impachetarile pot sa fie complete cand procedura se adreseaza intregului corp si materialul
utilizat nu este incalzit din exterior. In aceste impachetari se produce hipertermie in intervalul 50-90 de
minute prin acumularea caldurii metabolice.
Alteori sunt recomandate impachetarile partiale care pot fi de mai multe tipuri:
- pe 3 eferturi din corp
- pe jumatatea inferioara
- pe jumtatea superioara
- la nivelul trunchiului

Indicatii:
- impachetarile in scop sedativ sunt recomandate in insomnii si tulburari neurovegetative, in valea
ulceroasa (una dintre putinele proceduri care se pot aplica), in pluritul de origine psihogena sau in
isndromul postclima
- efect antitermic in starile febrile
- in hipotermii pentru generare de caldura

Contraindicatii:
- boli de piele
- decompensare sau risc de decompensare ale ap. cardiovacular si respirator
- hipertensiune arteriala
- varste inaintate

b) al doilea tip de impachetari sunt cele uscate sunt mai frecvent complete, au o durata de o ora si
jumatate
Au urmatoarele indicatii:
- in scop profilactic pentru hranirea organismului prin ameliorarea mecanismelor de adaptare la
conditiile variabile din mediul extern.
- in scop curativ in afectiuni cu metabolism scazut respectiv hipotiroidie si obezitati de origine endocrina.

Contraindicatii in situatii in care rezervele functionale ale ap. cardiovaculare si repirator in ( nu stiu
utimul cuvant care era)
- in stari de astenie fizica si psihica.
- in stari de convalescenta dipa afectiuni care au necesitat repaus prelungit la pat si in perioade de
remisie sau de convalescenta dupa afectiuni cu potential evolutiv important respectiv reumatism
inflamator.

c) o a treia forma este rep. de impachetarile cu parafina. Parafina se aplica la o temp de 40 de grade C,
iar spalarea se realizeaza cu apa la temp. de 22 de grade C. Acest tip de impachetare este o forma de
termoterapie lcoala prin trasfer de caldura in tesuturile subiacente avand efecte antalgice
decontracturante hiperemiante. Impachetarile cu parafina se pot aplica in diferite moduri:

=> prin ? pe regiuni intinse grosimea stratului de parafina aplicat fiind cuprinsa intre 0,5-1 cm. Durata
acestui tip de impachetare este de 30-60 minute
=> in masoane pt art mari- in bai de parafina pt extremitati
=> sub forma de fase parafinate pt articulatiile mici
=> sub forma de plagi? i de parafina pt regiuni relativ plane cum este regiunea sptelui. In acest caz
grosimea stratului de parafina este de 2-3 cm iar durata procedurii este de 20-40 minute.
Indicatii:
- afectiuni ale ap locomotor de natura reumtismalea, post traumatica, neurologice
- in pregatirea unui program de knt sau a unei sedinte de masaj in cadrul recuperarii functionale a
afectiunilor ap locomotor

Contraindicatii:
- nu se pplica pe zone cu sensibilitate sau tulburari de circulatie arteriala
- nu se aplica pe zone ale corpului care sunt sediul unor procese inflamatoriindiferent de natura acestora
si de structrile interesate
- nu se aplica pe zone cu tulburari circulatorii

Observatie: impacherile cu parafina se palcia numai pe piele sanatoasa iar incazul zonelor cu pilozitate
dezvoltata dupa epilare sau dupa ungerea cu diverse uleiuri a periei firoase (sa nu faca aferenta sau sa
produca dureri pac. in momentul inlaturarii acestei impachetari)
 Impachetarile cu namol - namolul se palcia intr- un strat cu grosime de 2-3 cm iar durata
procedurii este de la 20-40 de minute. Procedura combina factorul termic cu calitatile terapeutice
conferite de structura ci compozitia namolului.

Indicatii: afectiunea articulara de tip inflamator, afectihni ale ap locomotor de natura posttraumatica sau
neurologica, afectiuni gonecologice

Contraindicatiile:
- cuprind patologice manifestate prin nevralgii acute
- tulburari circulatorii de natura : arteriale si arterite
: tulburari venoase cronice de tip slevite sau trombostevite sau stari
dupa acest tip de afectiuni
- pacienti cu rezerve fucnt6ionale scazute cardiorespiratorii
- afectiuni ginecologice in satdoiul actut sau subacut si respectiv fibromtoza uterina

e) impachetari cu nisip sau asa numitele bai de nisip in care corpul este cufundat intr-o vana usctaa si
corpul este acoperit cu nisip cu o temp de 45-60 grade C. Durata acestei impachetari este de 20-40 de
minute.

Aplicatii speciale

Sunt rep. de aile cu vartej de apa intr-o vana cu apa la temp. variate cuprinse intre 18-39 grade C,
se realizeaza vartejul de apa prin mijloace rotatorii (undeva in bazin se pune o elice) sau prin duze prin
care se introduce aer sub presiune. Factorul terapeutic inacest caz este preponderent cel mecanic
obtinandu-se un masaj cu actiune tonica generala

Tratamentul cu nisip sau samoterapie este un alt tip de tratament. cea mai utilizata forma este
baia de nisip care ste o metoda de hidrotermoterapie uscata utilizata frecvent in statiunile de pe litoral.
este cea mi veche metoda de hidrotermoterapie. Ea combina actiunea excitamtului termic respectiv
helioterapia si caldura inmagazinata de nisip cu excitantul mecanic si intr-o oarecare masura chimic
reprezentati de granulele de nisip in contact cu tegumentul.

Modul de actiune consta in efectul termic => care declanseaza reactii de termoliza procedura este foarte
solicitanta pentru organism de aceea trebuie efectuata numai sub supraveghere medicala.

Indicatii:- reumatism degenerativi in faza decompensata, obezitate, hipotiroidie

Contraindicatii: - varsta inaintata, stari de nutritie si dezhidratare, convalescenta dupa af. febrile,
tulburari neurovegetative, hipertiroidie. In cazul persoanelor sanatoase psamoterapia asociata cu
talazoterapia respectiv baia in mare rep. o metoda de termoterapie constantanta utilizata in scop
profilactic si stimulant

Terapia cu factori constratanti sau cura Kneipp:

- bai in bazine cu apa termala in aer liber urmatae de dusuri reci
- mers lent prin apa calda la 38-40 de grade in bazine de mers urmate de imersie in apa rece la 18-20 de
grade realizand 4-5 alternante
- helioterapie urmata in ordine de functiuni cu namol rece, bai in lac (Teghirghiol) si masaj uscat
- sauna - rep. o metoda de hidrtotermoterapie constratanta cu aplciatie generala (se palcia pe tot corpul)
bazata pe actiunea excitantului contractant cald-rece si a celui mecanic. In plus sauna produce o satre de
relaxanta neuropsihica. este cons. o producra solicitanta pt organism dar este bine tolerata in ocnditii de
ntrenament. Se descriu 2 variante
=> philandeza clasica in care temp aerului ajunge la 70-80 sau chiar 100 grade C in conditii de
umiditate relativa de 60-80 la %. Temp. corpului creste lent pe parcurul procedurii cu un grd C la 10-2 d
eminute .

=> o alta varianta este sauna artificiala in care caldura este generata prin surse electrice.

Indicatii:
- in scop profilactic realizeaza calirea organismului prin antrenarea organismelor de adaptare la
schimbarile survenite de mediul extern
- in scop curativ se aplica in obezitate, guta sau predispozitii pt anumite af. dermatologice ins pecial de
natura onfectioasa ( acnee, furunculoza)

Contraindicatii:
- fragilitate vasculara la care se alatura containdicatiile hidritermoterapiei genrerale.

Aplicaitiile la rece

Aplicatia de factor termic rece poate fi simpla. acesta in genral nu se fol exceptand anumite
proceduri care rep. de fapt rcirea dupa aplciatii calde. Aceste fornme sunt:

- bai cu plante medicinale ( mustar , coaja de stejar, musetel , menta , flori de pin, maltz, amidon ) temp
la care se realizeaza este de 20-25 grade C si durata de 5 minute.
- bai cu bule de diverse gaze ins special CO2. Temp apei este de 30 de grade C, iar CO2 este absorbit intr-
o oreacre masur de tegumente determinant vasodilatatie periferica contragradien chiar daca presiunea
externa este mai mare decat represiunea din vas. Durata este de 20-30 de minute iar vasodilatatia de,. o
scaderea temp. corpului cu 0,4 -0,7 grade C.

- baile reci complete in cada, piscina sau bazin . Temp apei este de cel mult 15 grade mai mcia sua egal iar
durata bailor este scurta de 10-30 de secunde pana la 1 minut.