Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eseu Engleză
Eseu Engleză
In primul rând multe informații au ca target un public specializat, cum ar fi jurnaliștii care
scriu despre sănătate, iar conferințele de presă prezumă o comunicare mediată de jurnaliștii
specializați. Comunicarea directă a autorităților nu este întotdeauna la nivelul la care ar trebui
să fie, mai ales când sunt conferințe de presă și declarații fie prea tehnice de la specialisti, fie
prea vagi de la unii politicieni.
Având în vedere că o mare parte din români apelează la televizor pentru a se informa, sunt
probabil destul de mari șansele ca spotul TV despre Coronavirus să ajungă la un public larg.
Insă știm că uneori spoturile pot atrage atenția, dar nu sunt urmărite cu atenție și nu este clar
ce și cât vor reține oamenii și unde se vor duce apoi pentru informații, sau pe cine vor crede .
Chiar dacă este esențial ca publicul să audă ce au de comunicat autoritățile, acest lucru nu este
suficient. Ca să putem evalua și credibilitatea, și performanța autorităților în gestionarea
crizei, e nevoie să înțelegem lanțul instituțional și procedural, ceea ce nu e foarte simplu în
România.
Chiar și după îndelungi căutări și lecturi ale legislației și site-urilor diferitelor instituții care
sunt implicate cel mai vizibil în soluționarea situației create de Coronavirus în România, riști
să ai neclarități serioase legate de componența unor organisme cheie și felul cum sunt
împărțite responsabilitățile.
In concluzie, autoritățile din județ ar trebui să adapteze informațiile pentru fiecare categorie
de public și să asigure că fiecare cetățean este informat corect.