REGISTRELE STILISTICE

 Niveluri
stilistice de care dispun vorbitorii unei limbi pentru a-si modula mesajul in functie de
circumstante,din toate modalitatile de exprimare pe care le detin, vorbitorul le selecteaza pe
acelea care ii par adecvate la scopul comunicarii,la contextul in care are loc comunicarea
ex: fiul unei profesoare isi va saluta(va discuta)diferit mama -acasa-registru familiar
-la scoala

 Factori
care impun folosirea unor registre stilistice:

a) reperele spatio-temporale ale universului fictional(cand si unde se petrece actiunea unei piese de
teatru)
-registru arhaic
-registru regional
-registru popular
-registru cult
b) componentele psihosociale si tiparele comportamentale ale personajelor-in op.lit si ale locutorilor
-registru cult/pop
-registru argotic
-registru cu elemente de jargon
-registru colocvial/retoric
c) registrele discursive ele emitatorului
-registru oral
-registru scris

REGISTRUL POPULAR

-limbaj marcat de spontaneitate si de indici ai implicarii afective

ex. "Si Fat-Frumos odata ti-l insfaca pe zmeu..."

 niv.
fonetic -marci ale oralitatii-expresii onomatopeice,interjectii,vb imitative
ex. "Si pupaza zbarr!pe-o dugheana"
-accente afective ale enunturilor(tipare exclamative)
-variante fonetice familiare ,incorecte
ex. avucat
-rime si pasaje ritmate,aliteratii-
Creanga -proverbe,zicatori,portretul lui Gerila si al lui Ochila

 niv.
lexical - cuvinte si expresii idiomatice specifice univ. rustic(inclusiv regionalisme)
 ex. a-si baga in card cu...;a pune la suflet....;a da ortu popii...
-frecventa mare a diminutivelor
-abateri si greseli : pleonasm, tautologie

 niv.
morfo-sintactic - forme neliterare precum:
-forme gresite de pl : inghetati
-Ac cu prepoz in locul D : I-am dat lu' mama/mamei
-forme pronominale colocviale - alde(Muntenia)
-prezumtivul -Sa fi facut paine,nu-mi era foame.(Daca as fi facut...)
-superlativul popular - f. frumoasa - " o mandrete de ...
-fraza simplista,cu repetitii frecvente; ANACOLUT;

 niv.
stilistic -fig. de stil cu caracter traditional,stereotip
" ochisorii lui /Mura campului"
" par ca spicul graului..."
" obrajei ca doi bujori.

REGISTRUL CULT

-defineste,in general, operele literare culte,dar in mod evident--si stilul stiintific si administrativ -juridic
 niv.
fonetic - eufonie (lipsa oricarei stridente,cacofonii etc)
- in op. lit. -ritmuri si rime complexe

 niv.
lexical -diversitate si bogatie sinonimica( factor ce ajuta la evitarea unor repetitii su- paratoare)
ex. in critica literara Romanele lui Rebrenu impresioneaza prin constructia lor.Textele sunt riguros
echilibrate si structurate,astfel incat opera rebreniana pare un monument.

- preluarea de termeni din sfere specializate:neologisme,termeni tehnici,stiintifici, juridici

- valorificarea tuturor semnificatiilor unui cuvant

 niv.
morfo-sintactic - corectitudine la nivel morfologic
- fraza complexa,elaborata

 niv.
stilistic - predilectia pentru variatie stilistica
- originalitate
- tropi inovatori

REGISTRUL ORAL
ORALITATEA-apare pe doua straturi stilistice
 in lit.
populara- pt care este o trasatura esentiala,manifestata in toate fazele existentei acestor
creatii(creatie,conservare,receptare) si influentand structura acesteia( lungimea versurilor) a
episoadelor narative,felul unor structuri stereotipe ce le delimiteaza,facand atent receptorul- ex.
"Frunza verde...")etc
 strat
derivat- in stilul unor scriitori culti ce folosesc in mod intentionat aceste elemente?(Creanga)
- in structurile dialogate din dif. tipuri de texte(ex. op. literare epice si dramatice)
PARTICULARITATI
 niv.
fonetic - pronuntarea trunchiata a unor cuvinte( "poa' " ,"tre' ")
- frecventa interjectiilor
- elemente specifice adresarii directe si familiare
ex. - " Andrei,unde esti, mama?"/ " Zau!", " Ei!", " Hei!"

 niv.
lexical - frecventa folosire a unor sintagme /expresii colocviale
* - relevanta elementelor paraverbale si nonverbale in constituirea sensurilor
- zone de incidenta cu registrul pop si regional

 niv.
morfosintactic - incalcari ale normelor lb literare(forme de pl,de caz,etc.)
- frecventa-substantivelor in vocativ
-a verbelor la imperativ
- dezacordul,anacolutul
-topica afectiva

 niv.
stilistic -grad ridicat de stereotipie si conventionalitate in producerea fig. de stil
- elemente preluate din registrul stilistic pop.
* comunicare directa,preponderent colocviala,afectiva si spontana.

REGISTRUL STILISTIC SCRIS

-presupune o comunicare mediata ( E si R sunt la distanta,de aceea,mesajul e condus in alte conditii) vezi fisa
comunicare orala/scrisa
 niv.fonetic
a) este neutru in stilurile stiintific si administrativ
b ) in stilul beletristic si in cel publicistic apar elemente in plus:-importanta acordata
eufoniei,rimelor si pasajelor ritmate - importanta niv. grafematic( exploatarea
resurselor sugestive ale punerii textului in pagina: versul,caligramele,pictopoezia)

 niv.
lexical a) in stilurile stiintific si juridic- corectitudine,evitarea omonimiilor suparatoare,sinonimie
uneori totala,aparitia frecventa a monosemantismului
b ) in stilul beletristic- orientare deliberata a limbajului catre:polisemia maxima(esentiala
pentru fig. de stil), exploatarea unor caampuri semantice,termeni mai putin folositi in exprimarea curenta.

 niv.
morfosintactic a)respectarea formelor flexionare si a regulilor sintactice specifice limbii literare
b)* folosirea unor forme flexionare rare( vezi limbajul eminescian -" o prea
frumoasa...") ; polipton; perigmenon
c) fig stilistice bazate pe constructii sintactice
deosebite(recurenta,simetria,opozitia,repetitia,chiasmul)
d) structurarea textului literar astfel incat fiecare secventa sa participe la relevanta
intregului

 niv. stilistic a) neutru stilistic si

afectiv
b) cautarea originalitatii,legatura forma-fond

REGISTRUL FAMILIAR

Apare numai in stilul beletristic sau in cel publicistic( ex. interviuri); o categorie aparte o reprezinta jurnalul
literar si memoriile care sunt considerate texte de granita( asociind stilul beletristic si pe cel confesiv,dar aici
exista si o dimensiune non-fictionala a textului- referentul real,biografic)
ROL STILISTIC
-contribuie la portretizarea unor personaje dintr-un text literar
-contribuie la conturarea unei atmosfere,a unui mediu cultural sau socioprofesional
- in poezia postmodernista avem un prozaism deliberat, menit sa contureze banalitatea cotidiana
PARTICULARITATI
-valorizeaza varianta spontana, neelaborata a limbii vorbite
-apare- in mod corect- intre persoane cu statul social egal sau intre care exista un anumit grad de apropiere,
de intimitate( rude,colegi,prieteni)
* Folosit in afara acestor situatii, limbajul familiar denota fie senzatia de superioritate a emitatorului fata de
apropiere excesiva pe care receptorul s-ar putea sa nu o agreeze.
-predominant oral!
- in scris: corespondente intre rude si prieteni
in limbajul jurnalistic
-! preia deopotriva elemente specifice limbajului cult si elemente ce apartin altor registre
stilistice( popular,argotic),chiar lexic vulgar( ex. injuratura afectuoasa sau admirativa: "Esti dat dracului de
istet!")
- se foloseste de multe elem nonverbale(gesturi,mimica) si paraverbale(ton) si vocative
TRASATURI
1) Naturaletea- relaxarea-comunicarea nu se supune unor reguli atat de stricte precum in reg. cult
- apar elem. specifice unei zone sau unui mediu social
2)Informatia nu e intotdeauna exacta,determinari aproximative
 cuvinte cumulative( cu continut
vag-usor de folosit in f. multe contexte)
ex. Tutunul nu e un lucru bun.
Si-a pus toate lucrurile in geamantan
Ce lucruri ai sa-mi spui?
 Pronume si adverbe nehotarate:
ex. Stii cumva pe cineva care stie sa faca asa ceva
 aproximari cu ajutorul
numeralelor si substantivelor
ex. " vine de vreo doua-trei ori"
"cumpara o multime /droaie/sumedenie de pixuri..."
3)Niv. lexical-f. diversificat
 cuvinte la moda( sic,trendy)
 elem.
dialectate,argotice(verzisori,euroi,aia ,astialalti,alde)
 ticuri verbale
 diminut
 ive frec,chiar la numele proprii
ex." Da-ti seama, Naica,puisorule,ce simteam..."
 augmentative cu val
disfemistica(baboi,casoi,maturoi)
 expresii cliseizate:
"Buna","Noroc","Avansati","Cobori la prima ?"
4) Continua oscilare intre economie si abundenta de mijloace
-economie- scurtarea unor expresii
" stai la casa"(de bilete)
tre',poa',sunt fe-fe- bine
-abundenta-repetitie,tautologie
5) Folosirea frec a proverbelor,zicatorilor si a "zicerilor de duh"(structuri f frec. folosite
-gen:"Gogule,probleme...","Si marmota..."," Era ta-su ,ba!)"
6) Sintaxa simplificata-
- enunturi f fragmentate
-se fol. mai ales coordonarea(fraza e usor de urmarit) sau suboordonarea simpla
- topica si sintaxa afectiva( ordinea cuvintelor arata interesul emitatorului pt ele- cu ele incep fraza)
- inversiuni,elipse,digresiuni,completari
7*)! Inclinatia spre umor si satira,ironie si autoironie
- numeroase porecle
- contaminari lexicale (falimentara=alimentara, nepurcele=nepotele)
-calambururi
- stridente lexicale si gramaticale
"O ducem prost ca e multi destepti in tara."
Exemple in stilul jurnalistic
 "Salvarea taranilor de catre
ministru e o noua abureala..."
 "Primul -ministru s-a facut ca
ploua din motive lesne de inteles."
 "Afacerea Frunza sau cum sa-ti
dai cu stangu-n dreptu'."
 "In urma declaratiilor de
ieri,Comisia Centrala a Arbitrilor si-a dat foc la valiza"
 "Domnul V. nu prea le are cu
ecologia."
Exemple in stilul epistolar
"Draga Relu,
Am aici si poemele lui Blaga si antologia lui de texte populare.Zilele trecuta am recitit "Luceafarul".Nu are
pereche in toata literatura franceza!Micile poeme pe care mi le-ai trimis sunt f. frumoase.Ce limba avem!Nu
cunosc alta mai poetica!Din pacate,e intraductibila.Tradus,Eminescu devine aproape caraghios,oricum,teribil
de minor si de invechit!
Ti-am trimis acum doua saptamani niste carti!
Cu drag,
Lut
(Emil Cioran)

*REGISTRUL STILISTIC SOLEMN
- caracteristic unor specii literare clasice ( tragedia,oda,imnul) sau unor discursuri tinute de personalitati in
situatii solemne
Particularitati:
- tonalitate grava,ceremonioasa
-categoria estetica dominanta: sublimul
-lexic elevat,figuri retorice
-este menit sa emotioneze puternic receptorul,prin evocarea sobra a unor idei inaltatoare,a unor evenimente
sau personalitati impunatoare

*REGISTRUL STILISTIC RETORIC

- isi are originea in arta antica a retoricii( arta de a elabora un discurs persuasiv)
Particularitati:
-tonalitati exaltate(atentie la punctuatie!)
-mare frecventa a fig. de stil,mai ales din sfera fig. retorice(interogatia retorica,invocatia
retorica,enumeratia,gradatia,antiteze,metafore indraznete,hiperbola)
!-sintaxa studiata-simetrii si opozitii
!- textul e impartit in unitati f. bine delimitate("supramarcate")-fraza,secventa poetica
- in op. lit. poate crea o tonalitate patetica,exprimand exaltarea persj. locutor,tensiunea paroxistica a unor
conflicte,intensitatea trairilor interioare
!- supralicitate,aceste elem. creeaza efectul contrar(efecte comice sau parodice)- vezi declaratia lui
Venturiano.

REGISTRUL STILISTIC ARGOTIC

-poate sa apara in stilul publicistic uneori(interviuri luate unor personaje din anumite medii sociale)
-este specific textelor beletristice care considera ca argoul poate fi o sursa de imbogatire a limbajului artistic
Particularitati:
 niv. lexical- atribuie unor termeni
deja cunoscuti alte sensuri(ex. "lovitura"-spargere)
- fol. cuv. din limba rromani-un limbaj codificat(uneori receptorul trebuie initiat)
 niv. fonetic- abateri de la normele
lb. literare
 niv. morfosintactic-apar forme
incorecte de sg /pl,gen ale unor subst sau forme flexionare gresite ale unor verbe
 -sintaxa simplificata-enunturi scurte,predomina coordonarea sau subordonarea
simpla
*Expresivitatea-fol.,metaforei,a metonimiei,a eufonismului

REGISTRUL STILISTIC CE FOL.JARGONUL

-mai rar intalnit,mai ales in textele literare
- in mod traditional,jargonul dorea limitarea comunicarii,a accesibilitatii mesajului la un grup de oameni care se
considerau uniti prin cultura si/sau conditii sociale si, evident,superiori celorlalti(de care voiau sa se
deosebeasca)
-in lit.-functii:
-conturarea unui mediu
- caract. unui personaj(Alecsandri,Caragiale)
- dimens. ironica naratorului
ex. "Moftangioaica romana vorbeste romaneste avec les domestiques,incolo frantuzeste."
(Caragiale)
-trimite la o marca a omului modern- .... lui de miscare intr-un spatiu multicultural spargand limitele limbii
nationale si tinzand spre plurilingvism

REGISTRUL STILISTIC NEOLOGIC

- este asociat frecvent textelor culte stiintifice,uneori si in textele administrativ-juridice sau in operele literare
-presupune existenta unui emitator specializat si a unui public tinta cu nivel intelectual similar; deci
accesibilitatea nu este o calitate definitorie a textelor scrise in acest registru.
Particularitati:
 niv. fonetic si morfosintactic-
corectitudine pe toate planurile(respectarea normelor limbii literare)
 niv. lexical- frecventa mare a
termenilor neologici specializati in sfera stiintelor sau in domeniile tehnice
- aparitia frec. a subst. cu val. abstracta. atermenilor cu circulatie internationala si a elem. de
compunere savanta(prefixoide si sufixoide-ex: hiper-, macro-, /-bil, -fob, -fil
 niv stilistic:
-in textele stiintifice si juridice nu apare incarcatura afectiva sau stilistica
-in textele literare sau eseistice-contureaza un mediu intelectual
- poate diferentia planul naratorului de acela al pesonajelor
- efectul maxim se poate obtine prin realizarea unui contrast intre neologisme si
termeni pop.,colocviali sau elem. de jargon

* - e o subcategorie a registrului cult.

* REGISTRE STILISTICE SPECIALE

1) PARODIC
-imitarea unei opere din "genul inalt", in scopul compromiterii acesteia
-apare intertextualitatea(coprezenta unor frafmente din doua sau mai multe texte)
-expresivitatea-"de-construirea" textului initial prin introducerea unor pasaje ce produc efecte stilistice
neasteptate
ex. URMUZ-"Ismail este compus din ochi,favoriti si rochie si se gaseste astezi cu mare greutate inainte vreme
crestea in Gradina Botanica,iar mai tarziu gratie progresului stiintei moderne s-a reusit sa se fabrice unul si pe
cale chimica,prin syntheza."
2)IRONIC
-disimularea unei atitudini critice su aparenta laudativa
ironia apare in mai multe grade(ironie bonoma,dispret ,sarcasm)
Particulatitati!
-T.Vianu-" formularile ironice n-au alt mijloc de a se face recunoscute in afara de intonatiile cu care sunt
debitate."
-esenta ironiei este sa provoace tocmai trairile contrare acelora legate in mod obisnuit de cuvintele si expresiile
intrebuintate in mesaj.

CERINTE LA PROBA ORALA

1.Ce tip de text este ilustrat prin fragmentul dat?
2.Ce elemente importante de continut(idei,argumente,opinii)identifici in textul dat?
3.Consideri utile informatiile din textul dat?
4.Cui s-ar putea adresa textul de mai sus?
5.In ce tip de text(narativ,descriptiv, informativ, argumentativ)poti incadra acest fragment?Prezinta doua dintre
caracteristicile tipului de text identificat.
6.Care este ideea in jurul careia s-a constituit textul?
7.Marcile adresarii directe
8.Un posibil portret al autorului acestui text
9.Cine este emitatorul mesajului?Precizeaza perspectiva si intentiile autorului dintextul de mai sus.
10.Care este stilul functional utilizat in text?
11.Particularitatile registrului stilistic din text
12.Motivarea prezentei enumeratiilor intr-un paragraf...
13.Identifica in text fapte de limba specifice stilului adm-juridic(la alegere din nivelurile ortografic si de
punctuatie,morfosintactic,lexicosemantic,stilistic.)