Pentru evidenţierea şi determinarea cantitativă a procesului de fotosinteză se folosesc metode bazate pe stabilirea schimbului de gaze (absorbţia CO2 şi eliminarea O2) sau pe determinarea cantităţii de substanţă organică sintetizată într-un anumit interval de timp. Metodele moderne apreciază fotosinteza şi prin determinarea conţinutului de pigmenţi fotosintetici (asimilatori).
5.2.2. Metode bazate pe determinarea absorbţiei CO2 din aer
Metodele tradiţionale, chimice, determină CO2 absorbit în fotosinteză prin titrare (metode titrimetrice). Experienţă. Metoda eudiometrică L.A.Ivanov-N.L. Kossovici Principiu. Metoda consta în determinarea cantitatatii de CO2 absorbit de plantă în unitatea de timp, pe unitatea de suprafaţă foliară (cm3 CO2/h/dm2), într-un volum limitat de aer. Materiale necesare: două baloane de sticlă de aceeaşi capacitate prevăzute cu o pâlnie de titrare, soluţie de hidroxid de bariu N/20, soluţie de acid oxalic N/20, soluţie de fenolftaleină 1%. Modul de lucru. Se folosesc două baloane de sticlă identice, care se lasă deschise timp de 15 minute pentru uniformizarea volumului de aer din interior. Frunzele la care se determină intensitatea fotosintezei (de exemplu Pelargonium) se introduc într-un balon şi se atârnă de un cârlig aflat pe partea inferioară a dopului de cauciuc care astupă balonul. Pentru a evita deshidratarea limbului, se înfăşoară peţiolul cu vată umezită. Se astupă în acelaşi moment ambele baloane cu dopuri de cauciuc, unul conţinând materialul biologic, iar celălalt servind la stabilirea cantităţii iniţiale de CO2, ca martor. Balonul cu materialul biologic se expune la lumină intensă timp de 20 minute. Pentru a determina cantitatea de CO2 existentă în fiecare din cele două baloane, se toarnă prin pâlnia de titrare câte 10 ml soluţie de Ba (OH)2 N/20. Se agită apoi baloanele timp de 20 minute, pentru ca întreaga cantitate de CO2 să intre în reacţie cu Ba(OH)2 şi să formeze BaCO3, conform reacţiei: 1). Ba(OH)2 + CO2 BaCO3 + H2O Prin adăugarea a 2-3 picături de fenolftaleină ca indicator, soluţia din balon se colorează în roşu. Excesul de Ba(OH)2 este titrat cu soluţie de acid oxalic N/20 până la virarea (dispariţia) culorii, conform reacţiei: 2). Ba(OH)2 + (COOH)2 Ba(COO)2 + 2H2O Interpretarea. La titrarea Ba(OH)2 din balonul cu frunze se va consuma o cantitate mai mare de acid oxalic decât la balonul folosit ca martor, deoarece în primul caz, o parte din CO2 a fost absorbită de frunze în procesul de fotosinteză. Calculul cantităţii de CO2 absorbit în fotosinteză se face după următoarea formulă: (a-b) x F x E x 60 If = unde: SxT If = intensitatea fotosintezei în cm3 CO2/h/dm2 frunză; a = ml soluţie acid oxalic N/20 folosiţi la titrarea probei cu plantă; b = ml soluţie acid oxalic N/20 folosiţi la titrarea probei control; F = factorul soluţiei de acid oxalic; E = echivalentul de CO2 care corespunde la 1 ml soluţie acid oxalic N/20; S = suprafaţa frunzei (dm2); T = durata experienţei (minute). În stabilirea valorii E se are în vedere că la o moleculă - gram de Ba(OH)2 corespunde o moleculă-gram de CO2 (reacţia 1), iar la o moleculă gram de Ba(OH)2 corespunde o moleculă gram de acid oxalic (reacţia 2). Rezultă deci că o moleculă-gram de acid folosită la titrare corespunde cu o moleculă-gram de CO2, care ocupă un volum de 22,41 cm3 şi are o greutatea de 44 grame. Deoarece la titrare se foloseşte o soluţie de acid oxalic N/20, cantitatea de CO2 care corespunde la 1 litru acid oxalic este: 22,41 = 1,1205 cm3CO2 20 Rezultă că la 1 ml soluţie de acid oxalic N/20 corespunde o cantitate de 1,12 cm3 CO2. Durata experienţei: 60 minute.