Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Artefacte egiptene din circa 4400-3100 î.Hr.: (în sensul acelor de ceasornic din stânga sus) o figurină
badariană de fildeș, un vas naqada, o figurină a zeiței Bat, o paletă cosemtică, un cuțit de cremene, și un vas
de diorit
Perioada predinastică a avut început în aproximativ 6000 î.Hr. și s-a terminat la începutul Perioadei
Dinastice Timpurii, în aproximativ 3100 î.Hr.. Pe lângă domesticirea animalelor și cultura cerealelor,
își face apariția și ceramica. Săpăturile arheologice au pus în evidență culturile numite Badari (5000
î.Hr - 3800 î.Hr.), Naqada (care ia sfârșit prin 3100 î.Hr.). Se remarcă existența în număr mare a
obiectelor funerare. Acestea erau dispuse alături de cel decedat pentru a-i servi în viața de dincolo.
În cadrul ceramicii, culorile folosite mai des sunt roșul, negrul și predomină scenele din viața
cotidiană alături de motive animale. De asemenea, s-au descoperit palete votive, gravate cu scene
de vânătoare sau de război. În ceea ce privește bijuteriile, existau coliere cu perle confecționate
din cupru sau din piatră. Pentru înfrumusețare, femeile foloseau fardul de ochi, dovada fiind trusele
pentru colorarea pleoapelor și cutiile pentru combinarea acestor culori. Sunt prezente și sculpturile și
figurinele din fildeș sau din argilă. Cultura naqada a realizat artefacte (majoritatea figurine sau
pieptăne) din fildeș de hipopotam. Pieptănele naqadane sunt deobicei împodobite cu figurine
zoomorfe. Arta culturii naqada este asemănătoare cu cea antică din Yemen.
Bol; 4400-3800 î.Hr.; ceramică; înălțime: 12 cm, diametru maxim: 34,5 cm; Muzeul
Metropolitan de Artă
Șirag cu mărgele; 4400-3800 î.Hr.; mărgelele sunt făcute din os, serpentin și scoici; lungime:
15 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
Bol; 3700-3500 î.Hr.; ceramică pictată; înălțime: 15,6 cm, diametru: 19,7 cm; Muzeul
Metropolitan de Artă
Naqada II[modificare | modificare sursă]
Mânerul preistoric egiptean de fildeș al Cuțitului Gebel el-Arak (spatele), din Abydos (Egipt), în Luvru
Rege mesopotamian în poziția de maestru al animalelor pe Cuțitul Gebel el-Arak. Această operă de artă arată
atât influența Mesopotamiei asupra Egiptului într-o perioadă timpurie, într-o vreme a relațiilor egipteano-
mesopotamiene, și statutul iconografiei mesopotamiene regale în timpul perioadei Uruk
Vas decorat cu bărci și copaci; 3650–3500 î.Hr.; ceramică pictată; înălțime: 16,2 cm, dimateru: 12,9
cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)
Cultura Gerzeană (Naqada II), din aproximativ 3500-3200 î.Hr., e numită după situl Gerzeh. A fost
următoarea etapă în dezvoltarea culturală egipteană, iar în perioada asta s-au pus bazele Egiptului
Dinastic. Ceramica sa era pictată mai ales în roșu închis, cu animale, oameni, bărci sau simboluri
geometrice care par să provină de la animale.
În această perioadă, obiecte și forme de artă străine au intrat în Egipt, ceea ce indică contactul cu
câteva părți ale Asiei, în special cu Mesopotamia. Obiecte, cum ar fi mânerul Cuțitului Gebel el-Arak,
care are pe el reliefuri mesopotamiene, au fost găsite în Egipt[4], iar argintul care apare în această
perioadă putea să fie obținut doar din Asia Mică. De asemenea, era create obiecte egiptene care
imită clar formele mesopotamiene. Sigilii cilindrice au apărut în Egipt. Reliefurile egiptene pe paletele
cosmetice au erau sculptate în același stil ca cel al culturii contemporane mesopotamiană Uruk.
Traseul comerțului ăstuia e greu de determinat, dar contactul cu Canaanul nu precedă dinastica
timpurie, astfel încât se presupune că a avut de obicei pe apă. În perioada în care teoria populară a
cursei dinastice era populară, se teoretiza că marinarii din Uruk ocoleau Arabia, dar este mai
probabil un traseu mediteranean, posibil prin Byblos.
Faptul că atât de multe situri gerzeene sunt la gura unor ueduri care duc la Marea Roșie ar putea să
indice un anume nivel de comerț prin Marea Roșie (deși comerțul byblian ar fi putut să
traverseze Sinaiul și ajungând după aceea în Marea Roșie). În ciuda dovezilor de influență străină,
egiptologii sunt în general de acord cu faptul că Cultura Gerzeană era predominant indigenă
Egiptului.
Figurină feminină; circa 3600 î.Hr.; teracotă; 29,2 × 14 × 5,7 cm; de la Ma'mariya
(Egipt); Muzeul Brooklyn (New York City)
Amuletă în formă de cap de elefant; 3500-3300 î.Hr.; serpentin (partea verde) și os (ochii);
3,5 × 3,6 × 2,1 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
Cuțitul Gebel el-Arak; circa 3300-3200 î.Hr.; fildeș de elefant (mânerul) și cremene (lama);
lungime: 25,5 cm; cel mai probabil din Abydos (Egipt); Luvru
Vas cu torți; circa 3500–3050 î.Hr.; diorit; înălțime: 23 cm; Muzeul de Artă al Comitatului Los
Angeles (SUA)
Perioada Protodianstică (Naqada III)[modificare | modificare sursă]
Perioada Naqada III, de la aproximativ 3200 până la 3000 î.Hr., este considerată în general identică
cu perioada protodinastică, în timpul căreia Egiptul a fost unificat.
Naqada III este remarcabilă pentru faptul că a fost prima epocă cu hieroglife (deși acest lucru e
contestat), prima folosire regulată a serekh-urilor, prima irigare și aparița cimitirelor regale.[5] Arta
perioadei Naqada III era destul de sofisticată, exemplificată prin palete cosmetice. Ele erau folosite
în Egiptul predinastic pentru măcinarea și aplicarea ingredientelor pentru cosmeticele faciale sau
pentru cele de corp. Până în perioada protodinastică, paletele decorative par să-și fi pierdut funcția
asta, devenind comemorative, ornamentale și, eventual, ceremoniale. Multe dintre palete au fost
găsite la Hierakonpolis, un centru al puterii în Egiptul de Sus predinastic. După unificarea Egiptului,
paletele au încetat să mai fie incluse în morminte.
Cele două fețe ale Paletei cu Tauri; circa 3200–3000 î.Hr.; posibil șist; 25 cm; Luvru
Pieptănele Davis; circa 3200-3100 î.Hr.; fildeș; 5,5 × 3,9 × 0,5 cm; Muzeul Metropolitan de
Artă (New York City)
Paletă cu o bătălie; circa 3100 î.Hr.; piatră; lățime: 28,7 cm, grosime: 1 cm;
din Abydos (Egipt); British Museum (Londra)
Divinitate babuin care poartă numele de faraon Narmer la bază; circa 3100 î.Hr.; calcit;
înălțime: 52 cm; Muzeul Egiptean din Berlin (Germania)