Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 16 - Macrofotografia
Tema 16 - Macrofotografia
www.photocami.ro
Aparate de fotografiat reflex
A O1
Y
B F O F B1
O2 A1
Fig.380 x f f x1
a a1
a1 y
scara de marire : M = ------- = -------- ( 1 )
a Y
x1
din triunghiurile asemenea formate --------- = M ( 60 )
f
a1 = f + M. f = f ( 1 + M ) ( 62 )
www.photocami.ro
Tot din triunghiuri asemenea obtinem relatiile:
f f
-------- = M ( 63 ) si x = --------- ( 64 )
x M
f 1
atunci distanta la subiect va fi: a = f + x = f + ---- a = f ( 1 + ----- ) ( 65 )
M M
a1 - f f
----------- = M si ----------- = M iar egaland expresiile obtinem :
f a - f
a1 - f f
------------ = ---------- a.a1 – a.f - a1.f + f 2 = f 2
f a - f
a.f
din care rezulta : a1 = -------------- ( 66 )
a - f
Y f a1 - f
---------- = ----------- = ----------- din care rezulta :
y a -f f
y . f y ( a1 – f )
Y = ------------ ( 67 ) sau Y = ------------- ( 68 )
a - f f
Y ( a–f) Y. f
si y = ------------ ( 69 ) sau y = --------------- ( 70 )
f a1 - f
www.photocami.ro
16.3.0 Limitele constructive ale extensiei si marirea acesteia
cum insa a1 = f + x 1
si x1 , este limitat constructiv la f x1
anumita valoare, rezulta ca ma-
rirea M va fi limitata ( uzual pen- a a1
tru a inregistra subiectul la scara
1 : 10 ( vezi Fig.381 )
Fig.381
Dupa cum se vede in schita din Fig. 382 , in fata obiectivului, se montea-
za un menisc convergent ( proxar ), orientat cu suprafata concava spre obiectiv
si cat mai aproape de acesta.
Fig.382
f . fp
Distanta focala a sistemului se calculeaza : f 1 = -------------- ( 71 )
f + fp
in care f este distanta focala a obiectivului
iar fp este distanta focala a proxarului
www.photocami.ro
Sa analizam un exemplu :
Montam o lentila de 2 dioptrii (distanta focala fp = 100 / 2 = 50 cm) pe un
obiectiv cu distanta focala de 5cm care are din constructie distanta minima de
punere la punct de 0,5m
- care va fi noua distanta focala ?
- de la ce distanta minima se poate acum fotografia ?
- cum s-a modificat raportul de marire ?
f . fp 5 . 50
noua distanta focala va fi : f 1 = --------------- = -------------- = 45,5 cm
f + fp 5 + 50
f2 2500
a1 = f + x1 dar x1 = --------- = ---------- = 5mm
x 500
a1 = 50 + 5 = 55 mm
1 1 1
utilizand formula ( 3 ) ------ = ------- + ------- extragem relatia :
f a a1
a1 . f 55 . 45,5
a = ---------- ( 57 ) = --------------- = 263 mm ( fata de 500 mm anterior )
a1 - f 55 - 45,5
263 500
iar M = --------- = 5,3 fata de M = ---------- = 9 ( initial )
50 55
Fig.383
www.photocami.ro
Dupa cum se vede din schita, fiecarei pozitii a subiectului ii corespunde o
noua pozitie planului imagine. Reglajul continuu al extensiei ( in fapt al distantei
dintre obiectiv si planul imagine al aparatului de fotografiat ) permite o mai buna
cadrare a subiectului.
Se recomanda, ca obiectivul sa fie pus la punct pe pozitia pe care este cel
mai bine corectat ( de obicei pe infinit ) si vizarea sa se faca cu el deschis, deoa-
rece sistemele de prelungire a extensiei micsoreaza cantitatea de lumina care
trece prin obiectiv . Diafragmarea se va face inainte de efectuarea expunerii. La
obiectele foarte mici unde este necesara o extensie mare, obiectivul se va
inversa cu montura pentru aparat spre subiect.
Pozitia inelelor ( burdufului ) intre aparatul de fotografiat si obiectiv este
ilustrata in Fig. 384 ( a si b )
Fig. 384 a
Fig. 384 b
www.photocami.ro
16.3.3 Dispozitiv pentru reproducere si macrofotografie
5
8
1
a1 a1
4
2
a a
7
6
Y
Fig.385
Ansamblul este compus din:
1 aparatul de fotografiat
2 obiectivul aparatului de fotografiat
3 extensia suplimentara ( inele sau burduf )
4 mecanismul de reglare a extensiei pentru efectuarea claritatii
5 coloana suport a aparatului de fotografiat . Deplasarea in lungul
coloanei stabileste scara de redare a subiectului.
6 placa de baza
7 subiectul
8 vizor special ( unghiular sau / si cu lupa maritoare )
Y marimea subiectului y
y marimea imaginii formate M = ------------
Y
www.photocami.ro
Dupa cum se poate observa destul de usor, dispozitivul descris se poate
realiza din elementele unui aparat de marit
Πd2/4
S
s
Πd2 a1
Φ = B . S . -----------
4.a2
a
Fig.386
Π.d2
Φ1 = B . τ .s -----------
4 . a1 2
f x1
a1
Π .d 2
Φ1 = B . τ . s ------------------------
4 . f 2 ( M + 1 )2
Φ
Iluminarea subiectului este I = -------- , iar expunerea este E = I . t
s
www.photocami.ro
Luminozitatea obiectivului este :
τ.Π d 1
---------- . ------- = -------- ( 72 )
4 f2 k2
1 1
rezulta expunerea : E = B . t .-------- . ---------- ( 73 )
k2 ( M + 1 )2
Exemplu :
36 1 1
M = ---------- = 0,4 ----------- = ---------- = 0,51
90 ( M + 1 ) 2 ( 0,4 + 1 )2
www.photocami.ro
16.4.2 Probleme de iluminare la macrofotografiere
ND = k . d in care
ND - numarul director al blitzului
k - diafragma de lucru
d - distanta blitzului pana la subiect
Fata de formula prezentata mai sus , la macrofotografie, trebuie aplicata
si urmatoarea corectura :
k =( M + 1). k ( 74 )
ef
www.photocami.ro
datorita influentei pe care o are scara de redare a subiectului .
Expunerea va fi influentata de constructia obiectivului, respectiv de scara
de redare a pupilei, notiune care va fi explicata urmarindu-se schita din Fig.387
La obiectivele nesimetrice,
respectiv cele la care distantele E1 K E2
focale nu sunt egale fata de centrul
optic, apare o nepotrivire intre
diafragmele lor functie de sensul de
parcurgere a obiectivului de catre
fascicolul luminos .
Dupa cum se vede in schita
alaturata, piesele E1 si E2 de fixare
a elementelor optice, formeaza alaturi
de diafragma K , pupile de intrare si
de iesire. Marimea si pozitia celor doua Fig.387
pupile sunt diferite de la un sistem optic la altul , conditionate de valorile distan-
telor focale ale elementelor optice din fata si din spatele diafragmei si de pozitia
diafragmei fata de ele.
Astfel, daca elementul E 1 formeaza Φp1 - pupila de intrare
iar elementul E 2 formeaza Φp 2 - pupila de iesire
Φp1
atunci mp = ---------- reprezinta scara de redare pupilara
Φp2
In tabelul urmator, se dau cateva valori pentru scara de redare pupilara la
obiective nesimetrice cu diverse distante focale, pentru formatul de 35mm
ND . 100
din aceasta expresie obtinem d = ------------------------- ( cm ) distanta
k . mp ( M + 1 )
www.photocami.ro
16.4.4 Exemple de utilizare a blitzului la fotografierea obiectelor mici
Fig.388
L1
In Fig.389 , alaturata , pentru
a se putea contura subiectul, se
utilizeaza doua lampi de blitz .
Lampa 1, este racordata
la aparatul de fotografiat printr-un
cablu sincron, iar lampa 2 , este
echipata cu sincroflash si va fi
declansata la aprinderea lampii 1
L2
In Fig.390 este ilustrat
modul de iluminare al unei cavitati
pe care dorim s-o fotografiem .
Pe inelul frontal al obiectivului
s-a montat un reflector sub forma
de disc inelar care va reflecta lumina
data de blitzul situat lateral.
Declansarea blitzului este comandata
cu un cablu sincron conectat la
aparatul de fotografiat.
Fig.390
www.photocami.ro
16.4.5 Iluminarea prin transparenta si iluminarea prin reflexie
fond fond
a Fig. 391 b
Fig.392
www.photocami.ro
16.4.6 Fotografierea obiectelor, fara umbre aruncate
umbra fond de
prezentare
a Fig.393 b
Fig. 394
www.photocami.ro
Functie de complexitate, standul respectiv poate fi dotat cu suporti pen-
tru corpuri de iluminat, suporti pentru ecrane de difuzare a luminii, posibilitati de
articulare, de reglare pe inaltime, etc.
Sa analizam un exemplu :
Avem de reprezentat un obiect
de 48 x 72 mm si utilizam un obiectiv
cu f = 50 mm, diafragmat la valoarea 8
fotografiind de la 150 mm. ( Fig.395 ) x f f x1
Care va fi campul de claritate
rezultat ? a a1
f2 50 2
H = ----------= ------------ = 10417 mm Fig.395
50/8 k . u 8 .0,03
a = f . ( 1 + M ) = 50 ( 1 + 2 ) = 150 mm
Acest efect apare in cazul in care trei plane respectiv planul subiect,
planul imagine si planul optic central se intalnesc dupa aceeasi linie, atunci toate
punctele subiectului vor fi reprezentate clar in imagine.( Fig.396 )
plan imagine
www.photocami.ro
Pentru a obtine efectul, este necesar sa fotografiem cu aparat descen-
trabil, de studio, cu vizare pe geam mat, pe care se poate controla perfect
campul de claritate si incadrarea subiectului. In acest fel se obtine claritatea,
fara a diafragma obiectivul. Diafragmandu-l, campul de claritate va creste mult
mai mult .
M M M
a b c
Fig.397
P = P1 + P2
www.photocami.ro
c ) Diferenta dintre cele doua distante constituie campul total de claritate
necesar P , pentru care se va alege diafragma corespunzatoare
d) Punerea la punct se va face pe un reper M existent sau marcat
special , situat la o distanta de 1/3 P de punctul cel mai apropiat de aparatul de
fotografiat
De mentionat faptul ca se prefera focalizarea manuala.
16.6 Subiecte
www.photocami.ro
Tema va fi personificarea florii respective, ignorarea rolului ei pur decora-
tiv, prezentarea ei simbolica , idealizata .
Aceasta se face, prin izolare si marirea rolului compozitional al subiectului
principal, folosind regulile clasice de compozitie, prezentandu-l intr-un punct
forte al cadrului, in care se va produce si convergenta celorlalte linii din imagine .
Se va utiliza unghiul subiectiv de prezentare, cu ajutorul caruia sa se
poata exploata cat mai bine iluminarea si efectul de perspectiva, sa se puna in
valoare materialitatea florii respective, cu particularitatile ei structurale si
coloristice. Pentru personalizarea acestui subiect, el trebuie sa apara cat mai viu
si stralucitor.
Florile se vor pulveriza fin cu apa, inainte de fotografiere, care, pe de o
parte le revigoreaza, pe de alta parte formeaza pe trupul florii, o serie picaturi
care par izvorate din ea. In cazul lucrului in exterior, fotografierea se face imediat
dupa ploaie, sau se pulverizeaza apa pe flori.
Prin crearea acestui univers particular si specific, subiectul, floarea
prezentata, va fi desprinsa din universul celorlalte obiecte din jur si astfel ii vom
putea pune in valoare atributele proprii.
Lumina frontala scade saturatia si gradatia culorilor si elimina relieful asa
incat se va apela la o iluminare laterala, combinata cu lumina de contur ( contre-
jour ). In exterior se foloseste iluminarea pe care o ofera unui cer partial acoperit,
folosindu-se la nevoie si blitzul in regim fill-in.
Pentru a se obtine intreaga gradatie coloristica, in interior se foloseste
lumina difuza, indicata si pentru modulatia formelor acestui tip de subiect.
Tonurile, se obtin cu ajutorul panourilor reflectorizante.
Trebuie acordata o mare atentie fondului pe care se realizeaza astfel de
imagini. Un fond prea incarcat, sau cu detalii accentuate, abate atentia de la
subiectul propriu-zis, strica compozitia imaginii. Pentru a scoate in evidenta
gingasia florii si pastelul culorilor, este de preferat folosirea unui fond de culoare
inchisa. Acesta, va concentra atentia asupra subiectului, izolandu-l in universul
lui.
In cazul in care se fotografiaza in exterior, se recomanda inconjurarea
subiectului, florii, cu panouri pentru a se evita miscarea ei sub adierea vantului.
La iluminarea in interior, cu surse care degaja caldura puternica, viata
florii va fi afectata, recomandandu-se situarea acestor surse cat mai departe de
floare.
www.photocami.ro