Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
TIPUL LECTIEI: de însuşire de noi cunoştinţe
OBIECTIVE
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili
să rezume conţinutul povestirii studiate;
să explice titlul povestirii;
să identifice naratorul unei povestiri şi persoana la care se realizeaza naratiunea;
să identifice tema povestirii;
să explice principalele componente de structură ale unui text epic;
VALORI SI ATITUDINI
stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea
textelor.
interiorizarea noilor cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice.
RESURSE EDUCAŢIONALE
timp: 50 min.
capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a X-a A
text-suport: Negustor lipscan de Mihail Sadoveanu
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a), A. Costache, F. Ioniţă,
Ad. Săvoiu, Grup editorial Art, Bucureşti, 2005;
Literatura română (repere critice fundamentale), N. Cozma, G. Scoruş, ed. Aula,
Braşov, 2001;
De la Varlaam la Sadoveanu (studii despre limba şi stilul scriitorilor), Editura. de
Stat pentru Literatură şi Artă,Bucureşti, 1958;
Mihail Sadoveanu sau Utopia cărţii, N. Manolescu, Editura Institutului cultural
roman, Bucureşti, 2005;
Limba şi literatura română, (colecţia Didactica), Evelina Cîrciu, ed. Aual, Braşov,
2005;
2
(3’) ORGANIZAREA CLASEI: prezenţa elevilor, ţinuta, captarea atenţiei, etc.
(7’) REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR
Verificarea temei pentru acasă: Identificarea naratorilor şi a statutului social al
acestora în fiecare dintre cele 9 povestiri.
-ce tehnică utilizează Sadoveanu în cadrul volumului de - elevii vor lectura fragmentele indicate
povestriri? de profesor şi vor observa schimbarea
-tehnica literară numită poveste în poveste sau povestire punctului de vedere;
în ramă sau naraţiune în naraţiune ori ancadrament; în
cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate
de fiecare dată de către unul dintre oaspeţii ce poposeau
la han pentru odihnă şi petrecere;
3
-acţiune
-din perspectivă structurală asistăm la simplificarea -accentul pus pe întâmplări şi situaţii,
epicului, accentul fiind deviat de pe fabulă (diegeză) pe mai puţin pe personaje;
discursul narativ, pe ceremonial şi atmosferă, pe plăcerea - dimensiunea si amploarea subiectului
de a povesti şi strălucire verbală, dublate de atitudinea sunt reduse;
reflexivă, contemplativă a povestitorului de factură
apollinică.
-naraţiune şi perspectivă narativă; profesorul le atrage -sunt identificaţi cei doi naratori ai
atenţia elevilor că povestirea are un caracter interactiv povestirii şi sunt aduse ca argumente
deoarece ascultătorii intervin mereu în discursul fragmente din text;
negustorului; - o naraţiune puternic subiectivizată,
- acest cadru este creat de un narator abstract, cu o relatată frecvent de către un personaj-
prezenţă extrem de discretă în discurs, o voce auctorială, narator
care descrie sau narează la persoana a III-a. Această voce - nararea se realizează în relaţie cu un
distribuie rolurile povestitorilor care îşi rosteau povestea auditoriu a cărui atenţie trebuie stârnită şi
vieţii şi se retrăgeau apoi în spaţiul nedesluşit din care se menţinută de narator;
iviseră: Ioniţă comisul, narator-personaj, povesteşte o
hazlie întâmplare cu „iapa lui Vodă”; călugărul Gherman,
narator-martor, necreditabil, spune o poveste cu un
vestit tâlhar Haralambie; moş Leonte, narator-martor,
necreditabil, învăluind în mister multe detalii ale
naraţiunii, vorbeşte despre un balaur groaznic; căpitanul
Isac, narator-personaj, evocă o poveste nefericită de
dragoste din tinereţe, etc.
4
marcat de evenimente meteorologice care-l situează şi
mai puternic într-un orizont mitic.Timpul real al
întâmplărilor şi al poveştilor este nedeterminat. Mai
important este timpul mitic, accentuat de semne ciudate,
În plan narativ, timpul mitic pare să aibă o
corespondenţă şi în timpul real, istoric. Timpul mitic şi
timpul terestru, real se contopesc şi astfel se creează un
spaţiu narativ de mare fascinaţie, încât se declanşează
la Hanul Ancuţei „vremea petrecerilor şi a poveştilor”.
-personaje – sunt participanţi activi la actul de Aici, la han, se adună oameni cu
comunicare; autorul creează arhetipuri, oameni îndeletniciri diferite, cunoscându-se
nemuritori, statornici, care nu se lasa schimbaţi; el vrea întâmplător: răzeşul comis Ioniţă,
sa exprime permanenţa sufletului moldovenesc; călugărul Gherman, de la Durău,
căpitanul de mazili Neculai Isac de la
Bălăbeneşti, moş Leonte Zodierul, care
cunoaşte semnele vremii şi crugul lunii
şi al stelelor; un negustor ambulant, un
cioban, un cerşetor orb, un fântanar.
(3’) EVALUARE
(2’) Tema pentru acasă
Ex. 3, pag. 27 – Vinul, mâncarea şi focul din vatră capătă un rol esenţial în
crearea impresiei de tihnă, prezentă în rama povestirii. Stabileşte o legătură între toamna
aurie în care este plasat incipitul, bielşugul de viţă-de-vie, Hanul Ancuţei şi vremea
petrecerilor şi a poveştilor, într-o redactare de minim 10 rânduri.
5
Anexă
FIŞA DE LUCRU
Gherman
........................................................................................................................
moş Leonte
........................................................................................................................
Isac
........................................................................................................................
Ienache
........................................................................................................................
Costadin
........................................................................................................................
Dămian
........................................................................................................................
Orbul
........................................................................................................................
Zaharia.....................................................................
6. Demonstrează faptul că Hanul reprezintă un loc închis, da în acelaşi timp şi unul
deschis.