PROIECT DIDACTIC

DISCIPLINA: Limba si literatura română

PROFESOR: Ana Maria Iacob
CLASA: a X-a
SUBIECTUL
Mihail Sadoveanu, “Hanu Ancuţei”
(elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor)

1
TIPUL LECTIEI: de însuşire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE SPECIFICE: 2.1, 3.1

OBIECTIVE
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili
 să rezume conţinutul povestirii studiate;
 să explice titlul povestirii;
 să identifice naratorul unei povestiri şi persoana la care se realizeaza naratiunea;
 să identifice tema povestirii;
 să explice principalele componente de structură ale unui text epic;

VALORI SI ATITUDINI
 stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea
textelor.
 interiorizarea noilor cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice.

RESURSE EDUCAŢIONALE
 timp: 50 min.
 capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a X-a A
 text-suport: Negustor lipscan de Mihail Sadoveanu

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, analiza, problematizarea;

MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT: manualul, volumul de povestiri, fişe lucru;

FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală şi în perechi;

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
 Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a), A. Costache, F. Ioniţă,
Ad. Săvoiu, Grup editorial Art, Bucureşti, 2005;
 Literatura română (repere critice fundamentale), N. Cozma, G. Scoruş, ed. Aula,
Braşov, 2001;
 De la Varlaam la Sadoveanu (studii despre limba şi stilul scriitorilor), Editura. de
Stat pentru Literatură şi Artă,Bucureşti, 1958;
 Mihail Sadoveanu sau Utopia cărţii, N. Manolescu, Editura Institutului cultural
roman, Bucureşti, 2005;
 Limba şi literatura română, (colecţia Didactica), Evelina Cîrciu, ed. Aual, Braşov,
2005;

2
 (3’) ORGANIZAREA CLASEI: prezenţa elevilor, ţinuta, captarea atenţiei, etc.
(7’) REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR
Verificarea temei pentru acasă: Identificarea naratorilor şi a statutului social al
acestora în fiecare dintre cele 9 povestiri.

activitatea profesorului activitatea elevului

- în care dintre dimensiunile tematice
ale creaţiei sadoveniene se încadrează
volumul de povestiri Hanu Ancutei?
-care sunt povestirile din acest
volum?
-cum explicaţi titlul volumului?
-dimensiunea socială;
- Iapa lui Voda, Haralambie, Balaurul, Fântâna
dintre plopi, Cealalta Ancuţă, Judeţ al sărmanilor,
Negustor lipscan, Orb sărac, Istorisirea Zahariei
Fântânarul;
- Titlul volumului cuprinde un motiv specific
literaturii sadoveniene,hanul, simbol al traditiei si al
permanentei, strajuit de lumina ce-o radiaza hangita
cea plina de farmec.

(2’) CAPTAREA ATENŢIEI

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM INVĂŢAT

- dimensiuni tematice (istoria, -ce tehnică utilizează Sadoveanu (se notează la
natura, socialul) în cadrul volumului de povestriri? sfârşitul orei)
-cum explic titlul unei povestirii?
- repere cronologice semnificative în - care e construcţia subiectului şi a
evoluţia creaţiei sadoveniene; personajelor?
-publicarea volumului Hanu Ancuţei - care e naratorul şi perspectiva
şi prezenţa celor nouă povestiri; narativă?

(2’) ANUNŢAREA NOULUI TITLU

Elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor

(24’) TRANSMITEREA NOILOR CUNOŞTINŢE

activitatea profesorului activitatea elevului

-ce tehnică utilizează Sadoveanu în cadrul volumului de - elevii vor lectura fragmentele indicate
povestriri? de profesor şi vor observa schimbarea
-tehnica literară numită poveste în poveste sau povestire punctului de vedere;
în ramă sau naraţiune în naraţiune ori ancadrament; în
cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate
de fiecare dată de către unul dintre oaspeţii ce poposeau
la han pentru odihnă şi petrecere;

3
-acţiune
-din perspectivă structurală asistăm la simplificarea
epicului, accentul fiind deviat de pe fabulă (diegeză) pe
discursul narativ, pe ceremonial şi atmosferă, pe plăcerea
de a povesti şi strălucire verbală, dublate de atitudinea
reflexivă, contemplativă a povestitorului de factură
apollinică.
-naraţiune şi perspectivă narativă; profesorul le atrage
atenţia elevilor că povestirea are un caracter interactiv
deoarece ascultătorii intervin mereu în discursul
negustorului;
- acest cadru este creat de un narator abstract, cu o
prezenţă extrem de discretă în discurs, o voce auctorială,
care descrie sau narează la persoana a III-a. Această voce
distribuie rolurile povestitorilor care îşi rosteau povestea
vieţii şi se retrăgeau apoi în spaţiul nedesluşit din care se
iviseră: Ioniţă comisul, narator-personaj, povesteşte o
hazlie întâmplare cu „iapa lui Vodă”; călugărul Gherman,
narator-martor, necreditabil, spune o poveste cu un
vestit tâlhar Haralambie; moş Leonte, narator-martor,
necreditabil, învăluind în mister multe detalii ale
naraţiunii, vorbeşte despre un balaur groaznic; căpitanul
Isac, narator-personaj, evocă o poveste nefericită de
dragoste din tinereţe, etc.
-identificarea reperelor spaţio-temporale; Hanu
Ancuţei începe cu un memorabil exerciţiu textual de
proiecţie în mit a unei lumi reale, deschisă însă către
orizonturi atemporale.
-motivul hanului; acum, în hanul-cetate, motiv
fundamental al operei sadoveniene, devenit un
suprapersonaj prin valorile simbolice dobândite,
discursul narativ este preluat pe rând de personaje care
îşi asumă scenarii succesive. Hanul este mitic şi real,
cronotop, un punct de refugiu, de izolare, nu era han -
era cetate, cu nişte ziduri groase de ici până colo care
delimitează lumea realului de lumea imaginarului.
- spaţiul este fixat la răscruce de drumuri şi destine
(hanul), este un topos al povestirii, este martor şi simbol
al continuităţii.
- momentul din povestire este prezentat într-un timp
mitic, atunci cand tara era de un belsug nesfârsit, cu
toamne extrem de bogate. Este acel segment temporal
nedeterminat, situat in illo tempore, într-o îndepărtată
vreme, timpul fabulos al faptelor neobişnuite din poveşti,
-accentul pus pe întâmplări şi situaţii,
mai puţin pe personaje;
- dimensiunea si amploarea subiectului
sunt reduse;
-sunt identificaţi cei doi naratori ai
povestirii şi sunt aduse ca argumente
fragmente din text;
- o naraţiune puternic subiectivizată,
relatată frecvent de către un personaj-
narator
- nararea se realizează în relaţie cu un
auditoriu a cărui atenţie trebuie stârnită şi
menţinută de narator;
-hanul este situat pe malul Moldovei, în
preajma târgului Roman;
-rod în podgoriile din Tara-de-Jos, de nu
mai aveau vierii unde sa puie mustul...;
Actiunea se petrece pe la jumatatea
secolului XIX
- Povestirea se situează într-un plan al
trecutului, al nedeterminării temporale,
principala sa caracteristică fiind
evocarea.
- semne ciudate: „au căzut de Sântilie
ploi năpraznice”; apariţia unui „balaur
negru în nouri deasupra puhoaielor
Moldovei”.
- „împăratul Alb şi-a ridicat muscalii lui
împotriva limbilor păgâne”, împlinind
semnele zodiilor.
4
marcat de evenimente meteorologice care-l situează şi
mai puternic într-un orizont mitic.Timpul real al
întâmplărilor şi al poveştilor este nedeterminat. Mai
important este timpul mitic, accentuat de semne ciudate,
În plan narativ, timpul mitic pare să aibă o
corespondenţă şi în timpul real, istoric. Timpul mitic şi
timpul terestru, real se contopesc şi astfel se creează un
spaţiu narativ de mare fascinaţie, încât se declanşează
la Hanul Ancuţei „vremea petrecerilor şi a poveştilor”.
-personaje – sunt participanţi activi la actul de Aici, la han, se adună oameni cu
comunicare; autorul creează arhetipuri, oameni îndeletniciri diferite, cunoscându-se
nemuritori, statornici, care nu se lasa schimbaţi; el vrea întâmplător: răzeşul comis Ioniţă,
sa exprime permanenţa sufletului moldovenesc; călugărul Gherman, de la Durău,
căpitanul de mazili Neculai Isac de la
Bălăbeneşti, moş Leonte Zodierul, care
cunoaşte semnele vremii şi crugul lunii
şi al stelelor; un negustor ambulant, un
cioban, un cerşetor orb, un fântanar.

(7’) ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

- fişă de lucru

(3’) EVALUARE
(2’) Tema pentru acasă
Ex. 3, pag. 27 – Vinul, mâncarea şi focul din vatră capătă un rol esenţial în
crearea impresiei de tihnă, prezentă în rama povestirii. Stabileşte o legătură între toamna
aurie în care este plasat incipitul, bielşugul de viţă-de-vie, Hanul Ancuţei şi vremea
petrecerilor şi a poveştilor, într-o redactare de minim 10 rânduri.

5
Anexă

FIŞA DE LUCRU

1. Ritualul esenţial este:

 Al mâncării
 Al băuturii
 Al povestirii
2.În ritualul povestirii rolul esenţial îi revine:
 Memoriei
 Fabulaţiei
3.Timpul întâmplărilor în Hanu Ancuţei este:
 nedeterminat
 incert
 imaginar
4.Consideri că intenţia autorului este:
 să învăluiască timpul întâmplărilor în legendă, să le mitizeze, să le
idealizeze;
 să ne arate timpul exact al întâmplărilor;
5.Când nu-şi pierd vremea la Han, personajele au meserii agreabile:
 Ioniţă
........................................................................................................................

 Gherman
........................................................................................................................
 moş Leonte
........................................................................................................................
 Isac
........................................................................................................................
 Ienache
........................................................................................................................
 Costadin
........................................................................................................................
 Dămian
........................................................................................................................
 Orbul
........................................................................................................................
 Zaharia.....................................................................
6. Demonstrează faptul că Hanul reprezintă un loc închis, da în acelaşi timp şi unul
deschis.