Modernizarea economica si culturala a

Romaniei intre anii 1878-1914

Specializarea: Istorie
Anul: III
Student: Tamas Catalin Vasile
Ca sa putem discuta despre dezvoltarea economica si culturala a Romaniei si a spatilor
locuite de romani intre cele doua mari puncte de reper si anume: Congresul de la Berlin din
anul 1878 care a recunoscut independenta Romaniei ca si stat proclamata in anul antecedent
odata cu declararea de razboi asupra imperiului Otoman si celalalt punct important
reprezentat de anul 1914, an carcateristic izbucniri cele mai mari conflagratii pe care o
intalnise omenirea pana la aceasta data.

Aceste doua puncte mari de reper sunt considerate ca fiind pasi importantii in istoria
romanilor astfel ca obtinerea independentei romanilor din 1878 poate fii luata drept unul
dintre cele mai importnate evenimente ale istoriei romanesti din secolul al 19-lea pe langa
Unirea romanilor din spatiile extracarpatice din anul 1859 ,iar impreuna aceste doua date sunt
piesele mari care au angrenat spatiile romanestii in vederea unie viitoare dezvoltarii unitare si
oarecum independente si autonome dupa o lunga perioada de control si de dominatie din
partea factorilor exteriori si aici vorbim mai ales despre factorul Otoman care a cucerit si
ocupat de nenumarate ori aceste teritorii romanesti .Iar al doilea punct de reper si anume 1914
este important pentru Romania mai ales pentru Europa deoarece dupa terminarea acestui
Prim Razboi Mondial in anul 1918 si congresele de pace urmatoare acestuia fata europei se
va modifica intr-u totul fata de cum o stiam noi in anul de dinaintea izbucniri razboiului iar
aceste schimbari se vor vedea bineinteles si in spatile romanesti care in anul 1918 in urma
sacrificiului si participarii la acest razbi vor beneficia de o posibilitate de unire a tuturor
spatilor locuite de romani .Astfel ca putem crea o paralela intre anul 1878 in care sa obtinut
Independenta tanarului stat romanesc si anul 1914 care a anticipat viioarea unire si unificare a
tuturor spatilor romanesti si obtinerea independentei in acest spatiu general locuit de romani
si momentul istoric de formare si de inchegare a Romaniei Mari, astfel ca aceste puncte din
istoria romanilor au dus la Romania asa cum o stim noi in zilele noastre de la Romania
moderna la Romania contemporana .

Insa aceste dezvoltarii romanesti nu pot fii scoase din contextul istoric si ca sa vorbim despre
ele avem nevoie de niste ancore din trecutul primului eveniment major si anume cel al
obtineri independentei , astfel ca inaintea obtinerii independetei si ca urmare a a acesteia a
unei dezvoltarii teritoriale, economice si sciale trebuie sa luam in considerare decizile, cadrul
legislativ si hotarariile precedente, iar pentru a face acest lucru v-om incepe cu o analiza a
reformelor din timpului lui Alexandru Ioan Cuza, reforme care au inceput o modernizare a
spatiului romanesc .
Acesti pasi care au dus la dezvoltare au inceput cu o restructurare interna din toate punctele
de vedere astfel ca avem demersuri facute in Secularizarea averilor manastiresti, prin care
pamantul manastirilor intra sub oranduirea statului iar cu votarea acestei legi suprafete intinse
de pamant au intrat in folosinta statului roman care mai apoi au facut sens principal in
realizarea si implementarea reformei agrare, proiect de lege numit "legea rurala" care fusese
implementat si votat in anul 1862, acesta incuraja tarnaii si ii ajuta in vederea impropietariri
lor cu pamant dand startul la o noua era a agriculturii romanesti 1 ,pe langa aceste doua mari
cadre administrative si juridice au mai existat legea privind invatamantul public care a
restructurat si a imbunatatit scoliile din teritoriul romanesc si alte legi care au facilitat si au
facut ca economia,comertul si proaspetele industrii dezvoltate din mestesugarii sa i-a
amploare si sa duca la o modernizarea a proaspetei si tinere Romanii.

Dezvoltarea economica in perioada antecedenta obtinerii

independentei

Dupa aceste demersuri legislative de dupa Mica Unire realizate in timpul domniei lui Cuza
regasite in constitutia din 1866 a urmat o alta perioada de dezvoltare in preajma obtinerii
independentei Romaniei dar urmarind o continuitate fata de faptele antecedente si de
progresele tarii romanesti .Aceasta perioada urmatoare poate sa fie atribuita perioadei noi
politice din cadrul tarii care apare odata cu aducerea in tara a unui print strain si anume a lui
Carol I de Hohenzolem-Sigmaringen care a domnit in Romania din 1866 pana in anul 1914,
acesta a fost adus in Romania deoarece modalitatea instituiri unui prin strain pe tronul tarii ar
fii adus stabilitate sociala si politica in cadrul tarii, fata de acest fapt erau de carod si liberalii
si conservatorii din politica romaneasca. Astfe ca dupa insituirea s-a ca si domnitor Carol I a
avut un rol important in afacerile externe ale tarii dar si in organizarea si gestionarea
problemelor militare, pe langa aceste aspecte impactul sau in viata politica interna a tarii a
fost limitat la inceput deoarece acesta nu era familiarizat cu aceasta noua lume cu problemele
oamenilor si structura noi tarii la care tocami fusese adus drept carmuitor2.
1
Keith Hitchins, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1999, Partea III ,Pp 378-383

2
Ibidem Pp 384-385
Astfel ca odata cu aceasta schimbare de forma si de fond a teritorilor romanesti mai exact a
Moldovei si a Tarii Romanesti in tanarul stat si in noua conducere v-om intalnii si
numeroase modificari si reforme menite sa duca la imbunatatirea economiei si vietii sociale a
oamenilor si sa dea un impuls si un start hotarator in dezvoltarea tarii pas cu pas in paralel cu
alte state europene care in aceasta perioada erau cu mult in fata refiritor la organizare si
putere economica ,aici facem referire la statele din europa centrala si de vest in speciale
a caror dezvoltare economica a fost luata drept exemplu de catre instituitorii dezvoltarii in
Romania Moderna, insa aceste exemple de dezvoltare implementate in spatiile romanesti nu
le v-om observa numai in aceasta perioada iar cazurile lor nu sunt izolate, pe langa aceste
exemple vedem imprumutate si cadre legislative sau referinte monetare care isi gasesc locul
si in societatea romaneasca inapoiata din mai multe puncte de vedere Europei occidentale ale
acelui moment.

Dezvoltarea inceputa de catre Alexandru Ioan Cuza s-a facut pe unele baze legislative pe care
le regasim in Constitutia din 1866 care regelemta cadrul lor legislativ si juridic, la fel cum
aceea perioada de dezvoltare si de real progres sa bazat pe un act oficial si dezvoltarea
implementata odata cu venirea lui Carol I a avut aceleasi baze, astfel ca dezvoltarea
economica sub elegida acestui print strain este regasita intr-un cadru oficial care facea o
trecere dinspre feudalism spre modernitate astfel ca se va desfinta in mare parte proprietatea
feudala iar locul sau va fii luat de catre proprietatea privata prin aceste demers se poate vedea
clar in urma unei analize simple cum cetatenii statului romanesc aveau acum posibilitatea
legala de as-i creea afaceri proprii si personale pornind astfel o alta forma de economie, o
industrie fie ea de orice natura care provine din fostele ateliere mestesugaresti de proveninta
medievala, dar in cadrul acestei Romanii moderne aceste mici forme de industrie vor capata
amploare iar de la un mic atelier se va ajunge la o mica fabrica cu mai multii angajati si asa
mai departe facand astfel ca startul pentru o industrie moderna sa i-a avant iar revolutia
industriala antecedenta acestor ani sa se simta tot mai puternic in reala sa capacitate de
dezvoltare, de mecanizare si de inlocuire a muncii manuale a omaneilor cu munca masinilor
care puteau sa le faca treaba mai repede si mai bine ducand la ridicarea unei timide industrii
interne care va lua amploare si va ajunge sa si exporte cantitatii seminficative de produse spre
sfarsitul secolului 19-lea si inceputul secolului 20. Daca e sa analizam acest fapt putem
observa doar o lauda adusa acestor cadre legislative menite sa incurajeze economia interna a
tinerei Romanii.
In paralel cu aceste demersuri facute in economia industriala sau facut demersuri si in
restructurarea agriculturii inca din timpul domitorului Cuza cum am amintit si mai sus cu
referire la secularizarea averilor manastiresti si dupa acesta secularizare cu impropietarirea
taranilor cu pamantul romanesc, in cadrul legislativ care facea referire la aceatsa parte
regasim demersurile facute pentru ruperea propietatii inca de sorginte feudala prezenta in
acest spatiu si rezultat al acestor demersuri in cadrul agriculturii o sa vedem cum se va rupe
vechea dependenta a taranimi clacase fata de boierime iar vechea lege a lui Cuza va
impropietarii tarani cu pamant fapt ce va duce indirect si la alta cauza nu numai la lipsirea
bisericilor de pamantul tarii si la ajutorarea taranilor care de multe ori erau la limita
rezistentei lor si la cheremul boierilor, acest fapt va duce si la o restructurare a puterii in
teritoriul statului astfel ca influenta boierilor va scadea simtitor si va creste influenta statului
asupra taranilor care beneficiaza astfel de legislatia statului si nu de cea a boierilor.

Ca un rezultat al acestor fapte din perioada de dinainte de obtinerea independentei romanesti

vedem astfel cum in cadrul acestor demersuri economice exista demersurile politice de
intarire si de consolidare a statului romanesc prin aceste mijloace de ajutorare a maselor de
oamenii din clasele sociale existente in teritoriu, astfel ca prin acesti pasi facuti de ajutorare a
oamnilor statul roman si-a intarit coeziuniile interioare inca fragile existente de dupa unirea
din 1859, prin aceste demerusir se va ajunge la o intarire tot mai puternica a coeziunii, o
unificare economica militara, culturala si sociala care va facilita si obtinerea independentei
din 1878 si va ajuta la obtinerea unirii marii din 1918.

Pe de o parte putem analiza coeziunea insa pe de alta parte vedem cum aceste legi agrare au
lovit cu putere in boerimea romaneasca insa aceasta nu a disparut am putea spune ci a
imbracata o noua forma daca inainte de 1864 majoritatea pamantului era detinut de boieri la
inceputul secolului 20 acestia nu vor mai detine pamant si am putea spune clar ca legea
agrara a avut un succes senzational insa in realitate locul lor a fost luat de rendasii care sau
imbogatit din speculatiile si din arendele cu pamant .Acest lucru fiind posibil din cauza ca
legea agrarea avea si unele lipsuri mari de exemplu criteriile de acordare a suprafetelor de
pamant catre taranii au dus la primirea unor parcele foarte mici de pamant care nu puteau sa
asigure alimentatia si nivelul de trai unie famili astfel ca ajungeau foarte rapid sa fie vandute,
ba mai mult aceasta lege agrara la inceput parand perfect pentru situatia taranilor a dus pe o
perioada de 30-40 de ani la izbucnirea nenumaratelor rascoale taranesti.
Printre cele mai majore rascoale taranesti le amintim pe cea din 1888 si pe cea din 1907 fiind
cele mai majore din spatiul romanesc iar cea din urma fiind ultima de genul ei din Europa
acestea au izvorat din cauza situatiei sociale si economice a vietii taranului si mai bine spus
din cauza saraciei si a mizeriei in care era ducand la atacarea si razvratirea impotriva boierilor
si a adiministratiei, taranii atacand mosiile boieresti si ocupandu-le acestia au impartit loturile
boieresti ramase sau proprietatiile marilor arendasii continuandu-si drumul pana cand a fost
nevoie ca armata sa intervina impotriva lor, rascoalele reprezentand capatul rabdarilor acestor
oamenii ,aceste rascoale au dus la pierderea catorva mii de vietii omenesti din randul taranilor
si asa batuti de soarta si de situatia vremii3.

Paralel cu aceste situatii social –economice din teritoru si cu aceste tensiuni vedem si
evolutiile din arta si din literatura ca pe o oglindire a societatii, v-om analiza astfel
reprezentarile din arta vremi cu referire la tensiunile interne romanesti.Astfel ca aceste
perioade din istoria Romaniei moderne le gasim reprezentate in cultura si in arta societatii
contemporane sau urmatoare lor ,in pictura imortalizarea rascoalei de la 1907 a fost facuta de
catre Stefan Luchian in opera sa ce-a mai reprezentativa cu referire la acest subiect si anume:
’’La Impartirea Porumbului’’, pe langa acesta si Octavian Grigorescu reprezenta foarte bine
situatia taranilor din Romania cu toate criticile ce i se adusese ca nu reprezenta intr-u totul
viata lor, pe langa acesti doi pictori mai putem sa il numim si pe Octav Bancila care are o
serie de picturii reprezentaive pentru aceea perioada si multe dintre acestea au facut referire
directa la Rascoala Taranilor din 1907, printre aceste lucrarii le voi amintii pe: „Înainte de
1907″, „1907″, „Execuţia”, „Recunoaşterea”, „Pâinea noastră cea de toate zilele”,
„Povestea răscoalelor”, „La sfat”, „Cap de țăran bătrân”, „Sub escortă”, „Înmormântarea”,
„După răscoale” . etc. Multe dintre aceste lucrarii fiind insa cenzurate in contemporaneitatea
pictorului si a intamplarilor. Alt pictor care a importalizat pe panza aceasta perioada este
Abgar Baltazar acesta axandu-se in special pe portrete realizate taranilor participantii la
rascoala menite sa exprime cel mai bine si mai real situata taranimi si locul pe care acestia au

3
Keith Hitchins, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1999, Partea III ,Pp 400-404
ajunsa sa il ocupe intr-o lume a reformelor si a modificarilor legislative si de ordin politic sau
economic4.
Pe langa reprezentarile in arta vremii a situatiei taranimi si a situatiei economice a acesteia
regasim si multe reprezentarii in literatura vremii dar si in anii urmatorii, aceasta reprezentare
dintre situatie si efectele ei se regasesc in unul dintre cele mai emblematice romane ale vremii
si anume : „Rascoala” scrisa de Liviu Rebreanu . Astfel puteam vedea cum situatia sociala si
economica a tarii romanesti este reprezentyata in arta si in literatura vremii influentand astfel
dezvoltarea sa si determinand o dezvoltare paralele a celor doua a economiei si a culturii.

Am mentionat mai sus de tensiuniile create de lipsa de pamant si de cadrul legislativ care a
incercat sa ajute taranul roman si sa creeze o coeziune mai puternica a teritoriilor romanesti,
dincolo de aceasta expunere si aceasta analiza trebuie sa intelegem si faptul ca situatia
romanilor si situatia teritorial-administrativa nu era tocami usoara iar aceste tensiuni si
versarii de sange din interior au nenumarate cauze si tot atatea explicatii care ne pot face sa
intelegem mai bine si sa deducem mai bine faptele istoriei asa cum sunt ele fala a le denatura
structura si originea lor. Dincolo de toate aceste sacrificii venite din lumea agrara si aceste
tensiuni generale interne putem extrage si punctele pozitive ale acestei perioade care
preprezinta un pod de legatura dintre trecut spre lumea contemporana a caror haine le
imbracam si noi in zilele noastre, astfel ca toate acele sacrifici realizate de catre satramosii
nostrii nu au fost in van si pe langa sacrifiile mari putem observa si punctele pozitive ale
acestor pasi care au dus la transformarea unei agriculturii de subzistenta si facuta rudimentar
la o agricultura realizata tot mai mult mecanizat si mai eficient, o agricultura cu un caracter
economico-comercial, produsele agricole romanesti cu ajutorul caii ferate care se dezvoltase
contemporan cu agricultura au putut fii transportate catre Dunare.

Ce-a mai mare dezvoltare economica se realizase astfel in domeniul agriculturii care a
cunoscut astfel si ce-a mai rapida ascensiune mai ales in exportul de grane, astfel ca la
sfarsitul secolului al 19-lea exporturile de cereale reprezentau aproximativ 85% din totalul
exporturilor romanesti iar in al doilea deceniu din secolul 20 Romanai se afla printre
fruntasele lumii la categoria exporturilor de cereale clasanu-se pe locul 4 in lume la exportul
de grane si pe locul trei ca si export de porumb . In baza acestor situatii putem observa
suisurile si coborasurile suferite de agricultura si raportul sau economic in Romania moderna,
iar pe langa acest lucru putem vedea si sacrificile si tensiunile existente inn teritoriu romanesc
4
Adriana Botez Crainic, Arta romaneasca, moderna si contemporana, Editura SIGMA. București, 2000
prezente atata in politica si in situatia conducatorilor cat si in viata oamenilor de rand si cum
sa reflectate a in cultura si in arta contemporana acestor vremuri5.

Pe langa agricultura care isi avea baza legislativa in codul comercial mai avem si industria cu
ramurele ei care facand o paralele cu agricultura sa modernizat si ea dar foarte putin si
realizarile sale in aceasta perioada au fost minimale daca e sa ne raportam la agricultura insa
si aceasta dezvoltare avea un cadru legal care il intalnim implementat dupa obtinerea
independentei din 1878 deoarece dupa acest an statul roman aflat pana atunci sub protectorat
extern nu putea sa se dezvolte dupa bunul sau plac, dar odata cu iesirea de sub acest
protectorat cum am putut observa in agricultura cu suisurile si coborasurile ei, v-om intalnii
demersuri oficiale si in cazul industriei romane astfel ca avem o serie de legislatii care
incurajeaza dezvoltarea industriala a Romaniei si care intentionau sa duca economia
industriala la cote care sa afaca semnificativa acest lucru pentru dezvoltarea societatii
generale romanesti si pentru a concretiza prin fapte acest lucru determina legile care su
sprijinit industria,a ceste legi le regasim intre ani 1882-1887 care au reprezentat un
protectionism a Guvernului pentru incurajarea industriei in acest cadru intalnim spre exemplu
o multitudine de avantaje pentru orice strain sau romna care intemeia o societate comerciala
cu un capital de minim 50.000 si care opera zilnic cu un anumit numar de muncitori pe langa
aceaste clauze avem in vedere inca una mai speciala am putea spune si anume folosirea de
utilaje moderne, prin aceasta clauza putem deduce cum statul roman oferea avantaje in acest
caz precum ,scutirea de impozite sau vama la port, reducerea tarifelor pentru plata pe caile
ferate sau oferirea unor terenuri pentru ridicarea acestor societatii daca doua tremi din
muncitorii societatii erau romani.Aceste avantaje par poate exagerate pentru un astfel de caz
de ajutorare din partea statului insa statul avea nevoie de aceste societatii industriale deoarece
Romania moderna ducea o lipsa relativ mare de industrie si de muncitorii care sa i-a parte la
dezvoltarea industriala care putea aduce statului si societatii un capital continuu . Pe langa
acetse industrii care se dezvoltau timid cu ajutorul statului roman avem o industrie care sa
dezvoltat destul de rapid fata de celelalte si aici este vorba de industria petroliera romana care
era printre primele din lume al aceea perioada din cauza unor zacaminte mari de petrol pe
teritroiul Romaniei dar si din cauza unor legi de la sfarsitul secolului XX care au permis
investitia de capital strain in petrolul romanesc si astfel a dus la dezvoltarea lui si mai
rapida .Efectul acestor legi sa vazut in scurt timp in cadrul Romaniei moderne prin acest

5
Keith Hitchins, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1999, Partea III ,Pp 404-405
protectionism o sa vedem cum pana la inceputul secolului XX-lea numarul societatiilor
aproape ca se triplase fata de perioada de dinintea implemetarii acestor cadre legale6 .

In cazul agriculturii am analizat si impactul acesteia asupra artei contemporane ei din aceasta
perioada, insa in cazul industriei reprezentate prin arta, nu prea avem lucrarii reprezentative
sau scrieri literare si de aici putem vedea clar cum industria era o linie foarte firava a
economiei romanesti intre anii obtinerii independentei si pana la inceperea primului razboi
mondial.

O alta industrie din cadrul economiei acestei perioade este reprezentata de industria militara
insa contrar asteptarilor de dupa unificarea teritoriului si pana la obtinerea independetei tari
romanesti ,dezvoltarea industriei armamentului a fost chiar mai precara decat dezvoltarea
industriei mecanizate din alte domenii. Astfel ca aceatsa industrie intemeiata pe o lege din 29
iulie 1868, aceatsa lege prevedea existenta unei armate permanente cu rezervisti ei, paralel cu
acest serviciu militar avem si o dezvoltare tactica a armatei romane ca si tehnologii intalnim
tunurile Krupp si flota romana de pe Dunare cu canonierul ‚,Fulgerul’, salupa torpilatoare
,,Randunica’’ , si a unui iaht ‚’’Stefan cel Mare’’.Toate aceste arsenale si resurse militare au
ramas totusi de mici dimensiuni dar si-au dovedit eficienta in cadrul razvoiului ruso-romano-
turc din 1877-1878 cand Romania isi castiga si independenta . Insa dincolo de aceste
realizarii modernizarea militara a Romaniei sa facut lent si fara o strategie bine pusa la punct
interna sa ajuns la imprumutarea diferitelor strategii externe ca si in alte domenii astfel ca sau
construit sisteme de fortificatii ale Bucurestilor, altul pe linia Focsani, Namoloasa-Galati, a
capului de pod de la Barbosi toate aceste fortificatii find inspirate dupa model belgian ,dar
odata cu izbucnirea primului razboi mondial si invazia germana din Belgia si distrugerea
fortificatiilor belgiene sa vazut si ineficienta lor si din teritoriul romanesc astfel ca aceste
investiti in domeniul fortificatiilor au fost facute cam degeaba. Desi in cadrul razboiul de
independenta strategia si pregatirea armatelor romane au dat roade, iar mai apoi si in cadrul
razboielor balcanice insa adevaratul test sa dat cu ocazia primului razboi mondial cand sa
dovedit clar ca pregatirea militara romaneasca a fost deficitara si echipamentele inapoiate din
punc de vedere tehnic dand astfel o nota grava de esec cu toata stradania de dezvoltara a
acestora inca din vrema domnitorului Alexandru Ioan Cuza dar si a celor de dinaintea lui.7

6
Mihai e.Ionescu, Romania orientala 160 de ani 1848-2009, Editura Militara, Bucuresti,2009, Cap
Modernizarea Romaniei, Pp 49-50
7
Ibidem, P 51-52
Dincolo de dezvoltarea diferitelor tipuri de industrii si a agriculturii nu am putea sa nu
aducem aminte de dezvoltarea sistemelor de transporturi si de comunicatii care au facilitat
dezvoltarea industriala si economica, transportul marfurilor si a schimburilor comerciale atat
interne cat si cu exteriorul, acest domeniu de dezvoltare din epoca Romaniei moderne a
ramas unul dintre cele mai spectaculoase si mai rapide inceputurile acestui sistem isi are
bazele in ani 1860 cand sa construit prima cale ferata de la Cernavoda la Constanta de catre
compania britanica „Danube and Black Sea Railway Company” tot aceasta companie a
construit si o cale ferata de la Bucuresti la Giurgiu . pornind de la aceste legaturi importante
dar de o raspandire minuscula la mijlocul secolului al 19-lea se va ajunge la un avand major
care va duce la o retea sistematica de cai ferate romane care in anul 1914 se va intinde pe o
suprafata de 3548 km. In prima instanta dupa cum putem vedea dezvoltarea sistemului de cai
ferate sa facut prin intermediul unor firme straine insa acest fapt se va schimba in anul 1883
cand o sa avem o lege si de aceasta natura cum am intalnit in cazul restrucurarii industriei si
al agriculturii, aceasta lege se va numi Legea de exploatare a cailor ferate romane, prin
aceasta lege se trecea de la capitalul strain si de la administrarea acestui tip de trasport de
catre straini la o administrare a acestora de catre statul roman, dupa aceasta data pana in anul
1914 se va ajunge la un numar realtiv impresionant de utilaje feroviare astfel ca putem
numara 510 locomotive, 1461 de vagoane de calatori, 23 576 de vagoane de marfa tot acest
sistem feroviar a devenit monopol de stat in anul 1889. Pe acest sistem feroviar sa stimulat si
economia prezentata mai sus care intre ani 1880-1914 cantitatea de marfuri care se transporta
pe caile ferate se triplase, acest sistem feroviar a incurajat dezvoltarea industriei de carbune
dar si a industreiei in general 8. Pe langa acest sistem feroviar si sistemul de drumuri
„soseluite” a cunoscut o dezvoltare in aceasta perioada urcand din jumatatea a doua a
secolului 19-lea de la numarul de aproximativ 1000 km la un numar de 30000 de km la
izbucnirea primului razboi mondial. Putem observa cum aceasta perioada de dupa Unire si
dupa obtinerea independentei Romaniei a fost o perioada de reala dezvoltare in mai multe
privinte de la industrie la sistemul de drumuri 9.

Si comunicatiile au cunoscut o dezvoltare majora in aceasta perioada dupa ce apare in spatiul

romanesc telegraful si posta la mijlocul secolului 19-lea, in 1875 posta dezvoltandu-se mai
mult si diversificandu-si atributiile si capacitatiile astfel ca apar servicii de incasare a banilor

8
Keith Hitchins, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1999, Partea III ,P 405
9
Mihai e.Ionescu, Romania orientala 160 de ani 1848-2009, Editura Militara, Bucuresti,2009, Cap
Modernizarea Romaniei, Pp 48-48
in cadrul acesteia si mandatele postale .In anul 1877 anul izbucniri razboiului ruso-romano-
turc avem si primul telefoncare spre sfarsitul secolului se va dezvolta tot mai mult de la
cateva lini la aparitia lui va ajunge sa numere cateva mii de lini la inceputul secolului 20.
Sistemul de comnicatii a facilitatt dezvoltarea si administrarea teritoriala a Romaniei ducand
la evolutia acesteia impreuna cu trasporturile si cu economia prezenta in agricultura si
industrie.

Pe langa aceste sisteme oarecum interdependente unul de celalat mai avem un sistem care a
fost restructurat in aceasta perioada si care este prezent in toate celelalte si este vorba despre
sistemul monetar. Dupa obtinerea independentei Romaniei sub obladuirea lui Carol I, tara va
intalnii un real progres cum am amintit si mai sus iar printre aceste progrese il reamintim si
pe cel din cadrul sitemului monetar, astfel ca in anul 1880 se infinteaza Banca Nationala care
care avea dreptul sa emita o „hartie-moneda” iar prin intermediul acesteia se infintasera
diferite linii de credit, cum am vazut mai devreme ca societatea romaneasca pentru dezvoltare
a avut nevoie de capital intern sau extern o sa vedem acuma cum banca romaneasca a ajutat
la dezvoltarea economiei prin oferirea unor credite catre industriasi, sau arendasii sau oricine
avea nevoie de banii si indeplinea conditiile de acordare a acestor credite, moneda
romaneasca a ajuns si in circulatia internationala acelor vremuri si este drept de luat in
considerare acest aspect deoarece inainte de aceasta data in interiorul teritoriului romanesc nu
exista o oarecare moneda autohtona ci circulau mai multe monede straine ,banca nationala
nou creata a fost a 16 banca centrala din lume la aceea vreme pe langa aceast fapt sau facut
demerusir si pentru aparitia unei burse de valoroiar in 1882 au fost publicate cotațiile
bursiere ale primelor companii românesti tranzacționate la aceasta bursa de valori.10

Fara aceste demersuri de coeziune si de inradacinare a surselor si a capacitatiilor romanesti

interne statul roman nu ar fii rezistat situatiei zonale de continua presiune din partea marilor
puterii care il inconjurau, bineinteles nu se poate nega nici ajutorul venit din afara tarii care a
sprijinit si a incurajat unirea si pastrarea romanilor din teritoriile odata separate in teritorii
unificate care reprezentau oamenii avand aceleasi trsaturi, limba si stramosii. Aceste fapte si
demersuri erau reglementate in codul civil si codul comercial ,ambele de proveninta

10
Constantin C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la moartea regelui Carol I , Cap
Romania sub Carol I, P 468
exterioara dar care si-au gasit implementarea si in statul romanesc ducand cum am mentionat
mai sus la dezvoltarea societatii prin aceste coduri de legi sub conducerea lui Carol I .
In acest context de restructurare a scotietatii si a economiei tarii Romanestii avem si o
modificarea a culturii cum am mentionat si mai sus, modificarii ale culturii aparute precum
unele reflexi ale societatii romanesti, cum am putut observa incursiunile agricole in arta si in
literatura acelor vremuri . pe langa aceste aspecte ale culturii dupa obtinerea independentei
Romaniei avem si o dezvoltare a scolilor primare si secundare si de invatamant superior astfel
ca pe langa acestea si pe langa cele doua Universitatii aparute la Iasi si la Bucresti din timpul
lui Alexandru Ioan Cuza avem si aparitia unei facultatii de medicina si de teologie in cadrul
universitatii din Bucuresti, demn de mentionat este inca Academia de comert din Bucuresti
iar Societatea Academica Romana se va transforma in Academia Romana care av avea mai
apoi trei sectii : stintifica, literara si istorica, pe langa aceste demersuri se infinteaza
numeroase asociatii stiintifice si muzee, pe langa aceste demersuri administrative vor aparea
o multitudine de publicatii si de cartii din numeroase domenii si o circulatie fluenta a
diferitelor ziare si reviste11 .

La Iasi in anii de dinaintea obtinerii Independentei va lua noastere o societate literara numita
Junimea care va avea o influenta cruciala in dezvoltarea si directionarea unei literaturii
romanesti ale acelei vremi, aceasta societate era condusa de catre Titu Maiorescu, pe langa
acesta au mai contribuit la prestigiul acestei asociatii literare si bine cunoscutul A. D.
Xenopol aceasta societate va fii deosebit de importanta pentru aceea perioada si va cunoaste o
popularitate majora in spatiul romanesc din cauza principiilor pe care le promovau in
literatura dar si din pricina intelectualilor care au fost promovati de catre Junimea printre
acestii intelectuali de seama ii putem amintii Pe mIhai Eminesc, I. L. Caragiale, Ion Creanga,
toti acestia si multii altii au contribuit la aceasta societate literara si la publicatiile ei
saptamanale care se regasesc in Convorbiri Literare, revista culturala care inspre sfarsitul
secolului 19-lea avea parte de cea mai mare influenta in Romania acelor vremuri . I

n cadrul acestei organizatii culturale Titu Maiorescu a fost cel care a elaborat teoria formelor
fara fond prin care Titu Maiorescu descoperise o oarecare lipsa de fundament intre institutiile
si componenta sociala a societatii romanestii si membrii societatii sale. Pentru Titu Maiorescu
11
Ibidem 469
existau doar doua clase sociale in aceasta perioada Mosierii si Taranii acesta negand existenta
burgheziei .Prin aceasta teorie Titu Maiorescu facea o critica societatii romanestii care se
dezvoltase din prea multe imprumuturii iar astfel societatea contemporana lui era un real
mozaic de curente si moduri prezente in vestimentatie, obiceiuri, traditii si moduri de a se
comporta a omaneiilor ceea ce putem sa ne dam seama ca era oarecum deranjat si demn de
mila intr-o societate care se dezvolta si se ridica pe obiceiurile si pe trasaturile altora
imprumutand is copiind mode din mai multe domenii dar nu aducand nimic nou sa ceva
propriu persoanal din interiorul tarii lor12.

Pe langa acest curent promovat de catre Titu Maiorescu intalnim si asa numitul Semantorism
creat de membrii unui saptamanal numit Semanatorul care aveau o conceptie asemanatoare
cu cea a Junimistilor in legatura cu directia in care se indrepta societatea romaneasca,
sustinand si ei ca socuetatea romaneasca se indrepta pe o cale falsa si anume ceea a
capitalismului occidental si a liberalismului burghez iar ei sustineau ca acest fagas pe care o
luase societatea romaneasca acelor vremuri era total inadecvat daca este comparat cu
realitatea isotrica a romanilor, principalul membru si sustinator al Semnatorismului a fost
Nicolae Iorga care a fost un important isoric roman care a devenit director al publicatiei
Semanatorul din anul 1904 , in conceptiile sale in legatura cu acest demers al societatii si
neregulile sale fata de modul in care evolueaza societatea acesta consider ca schimbarea
societatii asa cum am numit-o si mai devreme in cadrul dezvoltariilor de diferite tipuri din
cadrul acesteia trebuia sa se faca treptat si evolutiv in concordanta cu mostenirile traditionale
ale statului sin in functie cu trasaturile membrilor sai, acesta considernad de asemenea ca un
popor trebuia sa se dezvolte prin propriile sale forte si propriile sale obiceiuri si nu trebuia sa
le abandoneze urmand modele de dezvoltare straine sau sa se angajeze in modele de
experienta sociale abstracte care nu sunt in concordanta in cazul nostru cu trasaturile statului
si a nationalitatii romanestii din aceste timpuri . Pe langa aceste aspecte Iorga mai considera
ca satul traditional romanesc era adevaratul pastrator al valorilor morale iar orasul romanesc
al secolului 19-lea era total gresit, pe langa aceste aspecte mai considera si faptul ca tot
procesul de progres economic pe care il amintisem mai devreme este unul artificial si ca a
fost impus poporului roman, care pana la acest fapt isi urmase o cale naturala a dezvoltarii
sale13. Putem astfel sa observam cum cultura nu mai reprezinta direct dezvoltarea societatii
iar cum dezvoltarea ei sau dorinta pe care i-au atribuit-o mandatarii ei este pe cale de a se

12
Keith Hitchins, Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica,Bucuresti,1999, Partea III ,Pp 390-391
13
Ibidem , Pp 391-392
indeplini in aceasta perioada a Romaniei Moderne, gandirea de mai sus a lui Nicolae Iorga o
intalnim si la conservatorii contemporanii lui care doreau acelasi model de dezvoltare a
societatii romanestii .

In aceasta contemporaneitate a Semnatorismului regasim si Poporanismul acestia urmau alte

curente de gandire dar aveau si unele idei de baza asemanatoare cu cele ale semantoristilor,
Reprezentatul gandiri acestora era asa numitul constantin Stere care se nascuse in Basarabia
se avea influnete profunde cultivate de catre populismul rus . Astfel ca acest curent numit
poporanismul erau doritorii reformelor si erau cei care doreau obtinirea acestor reforme in
speciale agrare in termene imediate. Acestia au infintat in anul 1906 o revista intitulata Viata
Romaneasca care a devenit in scurt timp una dintre principalele reviste culturale si piatra de
sustinere a ideilor promovate de poporanisti. Acest curent de gandire din prima jumatate a
secolului 20 era sustinut de catre liberali si dupa cum se poate observa acestia imbratisau si
ideiile liberale. Ca si pasi mari ai acestora acestia erau pe cale sa realizeze doua doleante
majore si anume reforma agrara si votul universal ambekle le putem numi dorintele liberale
in calea realizarii lro a stat doar izbucnirea primului razboi modial, dupa primul razboi
mondial acestia au iesit sub o alta forma de sub aripile acestuia sub forma taranismului si
mult mai puternici cu o noaua viziune cea a unui stat taranesc .Acestia erau convinsii ca
Romania se putea ridica numai pe o dezvoltare industriala si agricola, dezvoltare care
incepuse inca din a doua jumatate a secolului al 19-lea 14.

Pe langa aceste doua curente de gandire mai avem si scocialismul care apare inca din secolul
al 19-lea

14
Ibidem 392-394