Mini prelegere

3.3. ADEPȚII IMPLEMENTĂRII INOVAȚIILOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

DIN RM, CARACTERISTICI

Începând cu anul 1991 în Republica Moldova au demarat mai multe schimbări în

învățământul superior, unele mai reușite, altele mai puțin reușite. Schimbările promovate prin
intermediul unei suite de reglementări legislative au generat reacții diverse la nivelul principalilor
actori din sistemul de învățământ superior. În aceste condiții, studiul de față, derulat pe un eșantion
limitat, și-a propus să investigheze atitudinile și percepțiile managerilor și ale cadrelor didactice
universitare privind schimbările/inovațiile în calitate de instrumente și strategii de dezvoltare a
învățământului superior.
Studiul s-a realizat printr-un chestionar adresat cadrelor didactice și managerilor universitari,
dar și în baza unor interviuri cu subiecții respectivi.
Obiectul chestionării și dialogării cu respondenți a constituit „inovația deschisă și închisă‖
în plan generalizator și nu schimbările concrete, realizate sau care se realizează, actualmente, în
învățământul superior.
În urma analizei opiniilor cadrelor didactice și ale managerilor cu referire la problematica
implementării inovațiilor în cadrul universitar, am formulat unele concluzii și prevederi:
1. Toți respondenții conștientizează faptul că fără a implementa inovații, fără a promova
schimbările dezvoltarea învățământului superior în Republica Moldova este imposibilă.
2. În același timp, 65-70% din cadrele didactice nu sunt pregătiți pentru implementarea unor
inovații concrete (de exemplu: proiectarea Curriculumului universitar axat pe competențe;
implementarea strategiilor interactive de predare-învățare; reorientarea spre un învățământ centrat
pe student etc.), aducând următoarele argumente:
• nu văd deosebiri între curriculumul pe care îl aplică și curriculumul axat pe competențe;
• se propune un ritm prea rapid al schimbărilor;
• insuficient sunt sensibilizați profesorii privind implementarea inovațiilor;
• nivelul scăzut de motivație a cadrelor didactice pentru realizarea schimbărilor;
• impunerea schimbărilor prin reglementări centrale.
3. Este foarte specifică opinia managerilor universitari față de necesitatea implementării
inovațiilor:
• frica de a genera unele schimbări profunde în cadrul universităților din motivul că comunitatea
academică nu va accepta aceste schimbări (80%);
• neîncrederea în impactul pozitiv al schimbărilor produse (65%);
• predominant se acceptă acele schimbări, care vin de la structuri centrale;

1
• nu există un plan strategic la nivel național privind implementarea inovațiilor în cadrul
universitar;
• nu există resurse pentru a implementa inovațiile sistematice etc.
4. Cadrele didactice și managerii au constatat că în instituțiile de învățământ superior nu există
„bănci” de date privind inovațiile/taxonomia inovațiilor. Ele n-au putut să numească un număr de
inovații produse în cadrul instituției concrete. În același timp, au apreciat înalt calitatea studiilor
în universitățile europene, americane, accentuând latura financiară și managerială, fără a indica
cadrul inovativ al acestor universități.
5. Majoritatea cadrelor didactice și a managerilor apreciază mai înalt experiențele și inovațiile care
provin din exterior (inovații deschise) și mai puțin pe cele produse în cadrul instituției (inovații
închise).
6. Practic toți respondenții au remarcat faptul că rezultatele cercetărilor științifice obținute în cadrul
academic nu se implementează eficient în practică și că nu există mecanisme de transfer tehnologic
din exterior spre exterior.
7. Toți respondenții au remarcat necesitatea cooperării cu alte universități din țară și de peste
hotare, dar și cu reprezentanții pieței muncii, privind activitatea inovațională și transferul
tehnologic.
Concluzii generale
Paradigma propusă în acest articol presupune că universitățile trebuie să realizeze și pot
realiza idei/inovații care au apărut atât în interiorul lor, cât și în exterior.
Modernizarea sistemului de învățământ superior din Republica Moldova se realizează pe
fonul unor schimbări radicale socioeconomice, dar și pe fonul unei crize sistemice. Bazându-se pe
experiența mondială privind ieșirea din criză, Republica Moldova nu are alte opțiuni decât să
meargă pe calea inovării și schimbării, cale care va asigura racordarea la tendințele europene și
internaționale.
Sistemul de învățământ superior din Republica Moldova, având un potențial înalt și aflându-
se într-o concurență neloială, trebuie să asigure susținere intelectuală, umană și științifică
economiei inovaționale, contribuind astfel la constituirea societății bazate pe cunoaștere.

2
 Notă: Testul 3 și 4 ține de conținutul teoriei cercetate

Testul nr 3
Din enunțurile indicate mai jos încercuiți care sunt elementele care fac parte din structura
procesului inovativ
1. activități axate pe implementare ;
2. activitate de revedere a obiectelor existente
3. activități creative orientate la implementarea formelor de organizare a elevilor
4. acţiunea de a realiza instruirea elevilor şi a obține rezultat
5. activități desfășurate la nivel de grup școlar
6. activități de elaborarea ideii ;
7. activități de instituţionalizarea inovației.
8. activitate realizată conştient în sistemul de învăţământ
9. activități orientate spre realizarea finalităților
10. activitate realizată eficient

Testul nr. 4
Indicați care din posibilile variante indicate mai jos sunt caracteristici ale inovațiilor
deschise
1. producerea de invenții în colaborare cu instituțiile de învățământ superior din țară și de
peste hotare;
2. implementările inovațiilor sunt raportate la necesitățile academice și ale peții muncii;
3. stabilirea clară şi argumentată a implementării inovațiilor;
4. existenţa unuia sau a câtorva adepţi activi ai implementării inovațiilor în țară și peste
hotare;
5. realizarea inovațiilor proprii pe plan internațional și național;
6. producerea acţiunilor active în lansarea implementării inovaţiilor;
7. căutarea și fondarea unor bănci informaționale de inovații.
8. realizarea calitativă a implementer
9. ii inovațiilor.
10. integrarea ideilor, inovațiilor, cunoștințelor și producerea unor combinații mai complexe
de cunoștințe, dar și producerea de noi elemente;

3
 Notă: Testul 3 și 4 ține de conținutul miniprelegerii

Testul nr 3
Din enunțurile indicate mai jos subliniați care sunt elementele care fac parte din structura
procesului inovativ
11. activități axate pe implementare ;
12. activitate de revedere a obiectelor existente
13. activități creative orientate la implementarea formelor de organizare a elevilor
14. acţiunea de a realiza instruirea elevilor şi a obține rezultat
15. activități desfășurate la nivel de grup școlar
16. activități de elaborarea ideii ;
17. activități de instituţionalizarea inovației.
18. activitate realizată conştient în sistemul de învăţământ
19. activități orientate spre realizarea finalităților
20. activitate realizată eficient
Răspuns corect: 1 6 7
(celelalte sunt DIRECȚII de realizare a conceptului inovații deschise)

Testul nr. 4
Indicați care din posibilile variante indicate mai jos sunt caracteristici ale inovațiilor
deschise
1. producerea de invenții în colaborare cu instituțiile de învățământ superior din țară și de peste
hotare;
2. implementările inovațiilor sunt raportate la necesitățile academice și ale peții
muncii;
3. stabilirea clară şi argumentată a implementării inovațiilor;
4. existenţa unuia sau a câtorva adepţi activi ai implementării inovațiilor în țară și
peste hotare;
5. realizarea inovațiilor proprii pe plan internațional și național;
6. producerea acţiunilor active în lansarea implementării inovaţiilor;
7. căutarea și fondarea unor bănci informaționale de inovații.
8. realizarea calitativă a implementerii inovațiilor.
9. integrarea ideilor, inovațiilor, cunoștințelor și producerea unor combinații mai complexe de
cunoștințe, dar și producerea de noi elemente;

(ceilalți sunt factorii care predetermină succesul primei faze)

Răspuns corect: 1 5 7 9

_______________________________________________________________________

4
 TEST 1
Indicați care din caracteristicile indicate mai jos ale noului tip de profesionalism pedagogic sunt
solicitate pedagogului contemporan
1. Pedagogul contemporan, ca subiect al activităţii, nu este un executant
2. Pedagogul determină independent scopurile activităţii pedagogice,
3. Pedagogul colaborează cu colegii
4. Pedagogul elaborează strategia tehnologică pentru atingerea acestor scopuri;
5. Pedagogul poartă responsabilitate pentru finalitățile realizate.
6. Pedagogul cercetează experiența colegilor
7. Pedagogul este executant al indicațiilor managerului
8. Pedagogul depășește mediul instituționalizat, pentru a înțelege transformările ce au loc în
societate ca să poată prognoza dezvoltarea socială:
9. Pedagogul poate proiecta activitatea educațională, orientată spre atingerea rezultatelor şi
produselor profesioniste
10. Pedagogul realizează conținutul curriculei disciplinei
Răspuns corect: ___________________

TEST2
Din enunțurile indicate mai jos subliniați care sunt activitățile cadrului didactic orientate spre
acceptarea și implementarea inovației în procesul de învățământ
1. activitate de revedere a obiectelor existente
2. activități creative orientate la implementarea formelor de organizare a elevilor
3. acţiunea de a realiza instruirea elevilor şi a obține rezultat
4. activități desfășurate la nivel de grup școlar
5. activitate realizată conştient în sistemul de învăţământ
6. activități orientate spre realizarea finalităților
7. activitate realizată eficient

Răspuns corect:____________________________
Bibliografie:
1. Budean A.D., Pitariu H.D. Cultura organizaţională. Realităţi şi perspective. În:
Psihologie organizaţional-managerială: tendinţe actuale. Iaşi: Polirom, 2008, p.197-218.
2. Guţu Vl. (coord.), Bîrnaz N., Dandara O., Goraş-Postică V., Handrabura L., Muraru E.,
Paladi F., Şevciuc M., Velişco N. Cadrul de referinţă al curriculumului universitar.
Chişinău: CEP USM, 2015. 104 p.
3. BEIZEROU U. A. și al. Pedagogia inovativă. Suport didactic. Chișinău:Inst. de Formare
Continuă, INOVEST Parteneriat estic pentru Inovaţii Ped. in Educaţia Incluzivă, 2014