DAN BOTTA

CAZUL BLAGA

BUCURE$T1 1941

www.dacoromanica.ro
 DAN BOTTA

CAZUL BL AGA

BUCURE$T1/1941

www.dacoromanica.ro
 Se spun ca Philoctetes, fiul lui Pean, inso-
find in drumul ei spre Troia expedifin a-
cheiana, fu murat Ito picior de un parpe.
In van fura descantece, lustratii §i unsori.
Rana aceasta in care un zeu inchisese o aprigil
maledicciune rana aceasta crunta, putrezi.
Duhoarea ei se intindea pizza departe. .57 geme-
tele nefericitului Philoctetes, imprecatiile §i stri-
gittele sale, impiedicau plinirea sactificiilor, a li-
batillor §i a datinelor nacre.
Rtinta§i sub anperiul unei patirne atat de mari,
multi in,cepura a lea inganarile lui Philoctetes
drept formula pro fetice fi strieitele sale lugubre
drept imnuri venite dela zei.
Reiacirea aceasta era cu atilt mai gravit, cu cat
Acheii se aflau, pe atunci, in lupta pe viaca
fi pe moarte cu Troienii...
Spre a feri pe Achei de un pericol ca
zeii sa nu-§i intoarcii lap dela ei Illysse
lua cpsupra-§i o sarcina care nu-1 privea, dar pe
care o duse la cap& in numele interesului comun.
Infruntand ponosul §i insulta, lua cu sine, in insula
Lemnos, pe nefericitul Philoctetes pi, in timp ce
dormea, it parasi acolo, prada oribilei sale afecciuni.

www.dacoromanica.ro
0 EROARE: SPAT!UL MIORITIC

Vino acmu aicea, iscusitule In basne

Simioane ;i teaca minciunilor Misaile,
vino zic aicea ,ci to vita la Romdnii
;i locuitorii Volohiei, pre cari voi basal'
bolind li minciuna nasceind, ca pre bure
Iii faro samantei, de ieri de alaltdieri
ii faceti 1
DIMITRIE CANTEMIR

www.dacoromanica.ro
 Dupa ce, intr'un articol al sau, ma acope-
rise de injurii, domnul Lucian Blaga avea
eleganta de a ma invita la o desbatere asu-
pra avasteix, sale filosofii.
Luand in serios functia profetica, cu care e
investit de cronicarii literari, domnul Blaga «pro-
fetiza» ca nu voiu putea sustine o desbatere cu
domnia sa, fireste, din lipsa mea de «pregatire>>.
Aceasta profetie, cu concursul domnului Blaga,
se va realiza din plin. Nimic nu ma poate indu-
pleca sa mai ating opera domniei sale.
Pe domnul Blaga 1-asi fi uitat de mult. «Gloria
Spatiului Mioritic» ca sa folosesc un tennen
care -i e drag nu ma intereseaza. Nu tinsom-
niilex) mele, nu ainvidia» mea an provocat pe
&annul Blaga. Opera sa putea dormi in pace. Ci
eu am fost cel provocat.
Nu se cade sa invo,c numaidecat divinitatile sale
domestice: «Orizonturile subconstientului» $i
«Planul psihologiei abisaleN spre a-i aminti ac-
cIndriznese sit fac o profetire) acesta era termenul
exact: (dad d. Botta s'ar angaja la o discutie pentru
care eu sunt gata, sunt sigur ce va Elia* prin a recu-
noatte di nu are nici pregitirea, nici competenla de a dis-
cuta asemenea lucrurix

www.dacoromanica.ro
tiunea pe care, inainte de orice reactiune a mea,
o intreprindea impotriva-mi. Se pare ca, sub pre-
siunea propriei sale fantasme, domnul Blaga ma
vedea revendicand pretutindeni paternitatea
«mioriticului» sau.
ySi iata ca in zilele acestea apropiate, primesc
o scrisoare dela un prieten comun, (Octav $ulu-
tin este numele sau), in care sunt prevenit ca
domnul Blaga aduna «probe» impotriva mea, ca
pune la tale o actiune judiciara, gi sunt invitat,
intr'un chip prietenese dar peremptoriu, sa m:i
explic.
Am scris atunci, in ultimul moment la tipogra-
fie, nota care urma sa serveasca fara reserve sco-
purilor sale agresive, nota pe care domnul Blaga
probabil din rnodestie nu o reproduce in-
tegral. tVisiunea mistica a frumusetii romanegti,
spuneam deslegata de not din apele ma-
terne ale Thraciei, a cunoscut pe langa marele pu-
blic, sub numele bizar de teoria mioritica" (dela
frumosul cuvant romanesc naioritii, mipara), o fa-
voare exceptionali. Istoricii literari vor avea sa
desbata fenomenul acestei teorii, infatigate lumii
sub forma unor opuri de dificila doxa germanica,
9i pe care literatorii, cari i-au facut faima, an
ianpus-o cu argumeLte extrase tot din enodestele
noastre lu era ri >>.
In locul tribunalului judiciar, domnul Blaga a
preferat pe acela, mai inclinat in favoarea sa, al
opiniei publice gi, in lungi coloane de gazeta, a
insolit aparitia notei mele cu strigate de un mare

10

www.dacoromanica.ro
patetism: «Onera mes». aavutul men», acercetl
rile mele), aideile mele) !
In aceste coloane, domnul Blaga nu s'a sfiit
si califice reactiunea mea, dictat5 de un elemen-
tar simt al o,noarei, drept «gi obraznici gi laga» gi
s'o denunte, in termeni care-i sunt atat de pro.
prii, drept «neruginarea cuiva care s'a intaratat».
Cum aceste procedee literate sunt cu desIvar-
gire straine de mine, acest damn va avea si ras
pund5 neap5rat, pe alt5 cale, de insultele pe earl
le-a rostit.
In preambulul unuia din aceste articole, domnul
Blaga desfide, aga dar, adevarul cand afirma ca
n'a dat urmare fantasmei de care se gtia perse-
cutat, gi pe care a descris-o atat de bine, in stilul
eau de filosof al Stilului: aDeoarece subsemnatul
sunt piirintele unei cirti cunoscute sub titlul
Spatiul Mioritic Care in adevar s'a bucurat in
unele cercuri de o favoare exceptional5, d. Dan
Botta imi va da voie sil m5 simt vizat de notita
ea. Aceasta, din nefericire, cu atat mai mutt cu
cat sunt informat de prieteni comuni de ai noltri,
ca d-sa, de la o vreme, umbla din om in om, pe
la cafenele gi pe la redactii, sustinand cu dispa-
rate, c5 Lucian Blaga... gi... aga snai departe: a se
vedea notita eitat5 .mai sus». (Punctele de suspen-
siune, ca gi expresia eliptic5 din multe puncte de
vedere, apartin citatului. Noi am subliniat numai
elegantele de stil).
Nu pot deck si resping cu desgust o atare in-
famie. Eu nu umblu prin cafenele, eu sunt strain
de redactii. Oricine ma cunoa§te poate marturisi

11

www.dacoromanica.ro
pentru mine. Si desfid pe domnul Blaga, aduna-
torul de «probe», sa-mi numeasca trei oameni cari,
in acest vast univers, au putut obtine dela mine,
inteun deems de mai multi ani, o marturie in
defavo,area Spatiului Mioritic, de§i ar fi fost fi-
resc sa-mi exprim aanaraciunea inaintea unei opere
exaltate sub ochii mei, pentru motive provenite in
mare parte din lucrarile mele, unei opere care
s'a impus, asa dar, printr'un qui-pro-quo. Cine,
inteadevar ar fi putut acorda credit unei teorii
demonstrate de domnia sa cu argumentele cele
mai grotesti?
Dar cu aceasta cum spune domnul Blaga
problema i§i largeste considerabil talpa». Nu nu-
mai talpa, ci si pielea. Inteadevar, dupa ce des-
coperise faimoasa formula a Spatiului Mioritic
«deal-vale» si «vale-deal» ramanea domnului
Blaga sa detmonstreze influenta ei asupra feno-
menului romfinesc. Existenta acestei influente,
constitue argumentele sale, fundamentale mioriticu-
lui sau. Ele au si fost expuse de autor cu o mons-
truoasa aparatura de termeni desi, in general,
aunt lucruri angelice. Unul din ele principalul
e faptul ca versul popular rominesc se consti-
tue invariabil «din silabe accentuate si neaccen-
tuate una cite una», conform ritmului «deal-
vale» si «vale-deal». Acest argument prezenta o
singura dificultate: el era valabil pentru poesia
tuturor popoarelor de pe pamant. Domnul Blaga
nu s'a suit totusi sa le anexeze spatiului sau, deli
mai tarziu, intr'un articol in care imi arunca in

IL

www.dacoromanica.ro
batjocura epitetul de «imperial), am inteles ca im-
perialismul ii repugna.
Domnul Blaga se prevala apoi de argusnentul
analog al agezarii caselor la gee, unde ritmul
ideal-vale) este reprezentat spune domnia sa
«de intervalul verde al ograzilor gi al gradini-
lor puce ca nigte silabe neaccentuate intre case).
LICA, aga dar, gi aici, ordinea mioritica dominan-
tit: «deal-vale) si <Kvale-deal), <<cu toate ca ne
lam.ureste autorul aci ordinea in chestiune ar
'Area deplitsata §i fira sens).
Intr'un studiu publicat in Sociologic Romaneasca,
domnul H. H. Stahl, eruditul cercetator al realita-
tilor noastre sociale, demonstrase ca aceasta ase-
rare este exclusiv cmioritica), si fara rost practic,
eau precum epune domnul Blaga «deplasata si
fara sens), numai pentru cine nu cunoaste ce este
un sat rominesc. «Calatorul grabit continua
domnul Stahl se poate multumi cu o explica-
tie abisala gi cu o arg-umentatie prin petitie de
principii, dar studiul atent ne arata ca nu exists
ceva mai rational, mai regulat, thai armonios po-
trivit cu Imprejurarile geografice, cu felul cte
traiu si mai ales cu sistemele sociale ale obstiilor
rominesti, cleat asezarea satelor noastre... Nea-
mul, realitate biologics si apirituali masura si
regula a organizarii sociale, imparte satul inteun
cadrilaj juridic pe care apoi casele se ageaza sis-
tematic qi riguros determinate. Cine studiaza un
asemenea sat cu rabdare, are prilejul sa cunoasca
una din cele mai admirabile dovezi de dreapti

13

www.dacoromanica.ro
cump5nire, unul din cele mai atent puse la punct
eisteme de via social5x..
Alt argument al doinnului Blaga pretinde ea me.
zirile p5storesti de pe culmile de deal reprez:nta
ritmul mioritic cvale-deal». Ele nu reprezint5 de cat
cdealv. Ca sa reprezinte si avale>, era necesar sa fie
asezate si in vale. Infipte cum sunt pe umeri de
deal, ele reprezint5 pan5 la marginile lumii, nu tea
ria mioritica ci precum s'a spus necesitatea
de a pune la indemana oilor un spatiu ca sa poata
paste iarb5.
Ultimul s'au argument se raporta la casele de
tara: Orizontul spatial pretinde domnia sa
impiedic5 expansiunea for «fie in plan, fie in
inalt». Cu alte cuvinte, casa de tars nu e nici
inalti, nici intinsi, e o casa de proportiuni mo-
deste, o biati casa de Oran. Relatia necesark
ins5, dintre aceasta ordine de mArime si schema
ondulat5 a spatiului domniei sale, zace Inc a* ne-
deslegati in tenebrele .Genezei. Se poate presupune
Ins ca. domnul Blaga a tinut sa anexeze spatiului
sin, Cu acest argument, toate casele de proportiuni
modeste eari aunt, desigur, cele mai numeroase pe
pimant.
La data cand punea fundrenentele teoriei sale
domnul Blaga nu concepuse inc5 argumentul s5u
cel mai solid, acela pe care s'a fundat o anex5 a
Spatiului Mioritic Geneza Culturii §i Sensul
Metaforei asupra eareia mi-am abatut privirea
In chip cu tow' intamplatox. El consti din evo-

14

www.dacoromanica.ro
 carea unor intamplari din copilarie, sub garantia
ediscului de ceara al celei mai fidele enemorii».
Este un argument foarte bun, chiar infailibil,.
intrucat acela care-1 contests risca doua perechi
de palme. El se enunta ap: sNe luam voie sa evo-
cam o conversatie intre copii. Nu o inventam pen-
tru a broda literature pe marginea ei, ci o, repro-
ducem de pe d:scul de ceara al celei mai fidele
nuamorii... Inca °data, scene s'a petrecut intoc-
mai. N'am impodobit-o cu nici un detaliu imagi-
ner. Ne aducem desavaqit de bine aminte».
Pasi de mai zi eeva!
Nu acestea au facut insa din Spatiul Mioritic
fermecatul covor aerian, covorul care a depus pe
domnul Blaga pe treptele Academiei. Nu, ci in
fate acestei detestabile penurii, cronicarii literari,
fanaticii unei cariere care cre§tea sub ochii lor,,
folklor4tii de biblioteci, an extras din studiile
mele argumentele pe care le puteau extrage. Si
in confuzia aceasta de izvoare, au inceput sa se
raporte la thracism.
Si nu incerce o diversiune domnul Blaga re-
vendicand pentru sine, in termeni de o confusiune
maladiva, faptul de a fi deschis in 1921 so za-
rig,te pe linia sangelui nostru ancestral». Domnia
ea a declarat categoric, in Spatiul sau Mioritic,
ca s'a ferit de «speculatii in preajma unor ele-
enente de situare istorica precum daciemul, sla-
vistnul, romanitatea». Observati, va rag, nu elegan-
la expresiei, ci ordinea in «preajma» careia stint
citate aceste ca sa zicem asa «clemente de
eituare istorica». Aceasta ordine daci nu este cea

15

www.dacoromanica.ro
istorica, este de sigur cea de importanta or-
dine ostila 9i tradiitei, si numelui, 9i con9tiintei
acestui popor.
Formulele dacice ale plazmei romane9ti, eu
le-am considerat irevelante. Pe urmele intailor
istorici ai acestui pamant, pe cari i -am interpere-
tat nu prin intermediul strainilor, pe urmele ma.
rilor filologi, un Philippide, un Densu9ianu, am
revendicat pentru Romanism, patrimeniul inte-
gral al Thraciei. Cautand in mitologia greats, in
tragedia greaca 9i in misteriile dela Eleusis, ves-
tigiile geniului thracic, le-am raportat la ceeace
mi s'a parut esential in poesia noastra populara.
Am descoperit o serie de analogii. Thracismul
acesta ne revine integral prin traditia Romei. Am
opus afirmatiei Slavilor din Peninsula, afirmatia
traditiei romane. Am semnalat in poporul roma-
nese centrul de energie spirituala a Rasaritului.
Nu aceste lucruri 1-au interesat pe domnul Bla-
ga. Domnia sa este am 9i constatat un am
de 9tiinta exacta. Domnul Blaga nu poate deduce
primatul poporului romanesc printre vecini al
acestui popor care, nascut din sinteza thraeo-ro-
mana., e inconjurat de toate puhoaiele Stepei
«din lips de material documentam «Din lipsa
de material documentar scrie domnia sa tre-
bue sa facem abstractie de toti vecinii, 9i mai ales
de problema in ce masura ace9ti vecini au fost
contaminati de duhul spatiului nostrux. Ca om de
9tiinta, domnia sa e implacabil, alaturi de mane.
nii de 9tiinta: strain, de natiune slava sau tura.
nick straini, de traditie occidentals, denigratori

16

www.dacoromanica.ro
interesati ai istoi i noast...e. Domnia sa vorbe§te
despre poporul romanesc ca despre o vietate in-
con§tienta, domnia sa a inventat chiar un termen
special sere a numi aceasta vietate: «buretele
anonim». ctBuretele anonim scrie domnul Bla-
ga al unei populatii care nu voia in nici un
chip sa se lase antrenatti de istorie) (Spatiul
Mioritic, pag. 189). Domnia sa a rostit cu privire
la istoria noastra de repetate on cuvintele:
aveacuri de robie», cvieata anistorica», tboicot al
istoriei», «retragere din istorie», «quasi-istorie».
Tot domnia sa a afirmat de dragul mioriticului
eau, ceea ce nici un Roman n'ar fi cutezat sa
afirme absenta i oastra totals din istoria Tran.
silvaniei: Agezarea Ung-urilor eerie domnul
Blaga apasari pecenege §i cumane, au zadar-
nicit apoi din nou ananifestarea acestui potential
istoric, pentru Inca o mie de ani in Transilvania».
(Spatiul Mioritic, pag. 191).
Viata vegetative, etnografica, pasiv-organics pe
care ne-o recunoa5te el, o inipart4im doar cu tri-
burile africane. 6imtul nuantei» §i «discretia» ar-
tei noastre po,pulare, despre cari domnul Blaga
vorbeoe atat de inspirat, Bunt locul comun al ma-
nualelor de arta populara de pe Continent. Din-
colo de ele domnul Blaga nu distinge nimic. Mo..
tivul legendei me§terului Manole «motivul bala-
dew) zice domnia sa in care se pot descifra, ele-
mentele idealismului thracic, motiv existent as-
tazi doar pe aria straveche a poporului romanese
nu ne apartine: «Bulgarii, Sarbii, Romanii, Al-
banezii, Secuii, it numesc al for §i fiecare neaan hi

17
2

www.dacoromanica.ro
apOrl cu gelozie paternitatea. Ceea ce e naiv
exclam5 acest om de stiinta exacts de oare ce
motivul are o varsta geologica». Deoarece motivul
are o varsta geologicO, omul de stiint.5 exacta* nu
poate deduce transmisiunea lui prin aceia cari
cunt autohtonii? Plecand invariabil dela ceea ce
spun altii, domnia sa aderi cu satisfactie la for-
mulele consimtite cunanim» de critica noastri
literary (?) gi analiza folklorica (?) dupa cari
Miorita cuprinde stravechi motive pigane. Dom-
nia sa va demonstra apoi imperturbabil ca aceste
motive sunt crestine. Domnia sa mai tie ca «unii
dintre cercetiltorii nostri» acorda acestei balade «o,
semnificatie runick adica o s2mnificatie cu sen-
sul pierdutv. (In graiul comun cuvintele «sens»
gi csemnificatie» sunt sinonime. In idio.nuil dom.
nului Blaga aceste cuvinte sunt asociate spre a
sublinia tocmai lipsa oricgrei semnificatii). Ccea
ce tie precis domnul Blaga este insa analogia
propusi de «un invatat», dintre Miorita gi o
monstruozitate africanii: «Omorul ritual al rege-
lui». «Omorul ritual al regelui explic5 domnul
Blaga cu pana sa de zile marl a fost descope-
rit de etnologi ca un foarte strabun obiceiu la anu-
me triburi central-af,-icane. Interesant e ea acesti
regi, care se stiau dinainte condamnati omorului
ritual, manifests o impacare cu moartea care
aminteste pe a ciobanului din Miorita>>. Domnul
Blaga declara insa ea nu se poate ocupa «mai de
aproape cu aceasti chestiune», gi renunt5, nu filra
parere de rOu, la aceste delicii de canihal: COricat
de ispititoare ar fi o discutie asupra interpreari-

18

www.dacoromanica.ro
for lansate continua doennia sa ne abtinem
dela un exercitiu polemic care near abate de la
preocuparea principala». La Universitate insa, ina-
intea tineretului Trull, domnul Blaga se poate
deda fara teama exereitiilor sale predilecte. El
poate face acolo si cele mai subtile speculatii
asupra identitatii Imagice» dintre membrii tribu-
lui Borah papagalii rosii §i poporul romanesc...
Acest filosof al emioriticului», ridicat pe scut
in numele taraniei noastre creatoare, beneficiar al
foamei de spiritualitate romaneasca, manifesta in-
teadevar, in orele sale de libera expansiune, un
despret doctoral pentru tarani. Intaiul sau articol
de injurii inchinate anie poarta titlul de necrezut:
«llazul taranese al imperialului Dan Bottax>, unde
«taranesc» este, cum se vede, un nume de marl
Autorul acestei vulgaritati pline de «haz», domnul
Lucian Blaga, membru al Academiei Romane, mi-a
aruncat mie epitetul de «balcanic».
Cutremurat in adancul fibrei mele, ma intreb
cum s'a intamplat ca o atare imposture, o ajus-
tare de citate deprimante, un delir de locuri co.
mune, au fost la3ate sa oficieze atat de aproape
de altarele Patriei.
Ca agent al Freudismului in Romania si al mai
multox confuzii de ultima ors, domnul Lucian
Blaga fusese autorul a numeroase lucrari filoso-
fice pe cars, pans atunci, nimeni nu le luase in
serios. Cum se explica aceasta spontana conver-
eiune operate de Spatiul Mioritic? Fo'inea de ro-
manis.m, dorul de a descifra secreta entitate roma-
neasca, plebea urbana care -si cauta izvoarele,

19

www.dacoromanica.ro
care-gi simte, in fine, radkeini, acestea toate nu
aunt ratiuni suficiente. sa cautam gi altceva in Spa-
tiul Mioritic decat umilele sale fundamente. Si
cautim ceea ce nu po,ate fi, printr'o determinare
naturals, propriu domnului Blaga: sentimental
participarii la viata frenetica a spatiilor, sentimen-
tul destinului sentimentul cosmic ardorile din
somnolenta filosofala a operei sale.
Aoestea an fault din Spatiul Mioritic un mit.
Pe acestea, cu multa modestie, le revendic pentru
mine.
Dialogul filosofic, Charmion sau despre Muzica,
pe care 1-am publicat in Gandirea (Octomvrie 1934
Mai 1935) le exprima in toate paginile sale.
In fragmentul publicat in Martie 1935, relevam
chiar in Miorita 4C cantarea pastorului thrac*
marturia, de o energie fara seaman, a functionii
coamioe a destinului, relatia lui cu armonia sfere-
lor, solidaritatea spatiilor in Moarte. Sulam intre
altele:
«Moartea ca gi palpitul mini concorda cu agtrii,
cu ivirea amicala a lunei. Gi nimeni n'a exprimat
mai viu conitiinta acestei solidaritkti a spatiilor in
mo,arte decat Thracii hyperboreeni.
«Sub Septentrion, acolo unde man paseri stym-
phaliene igi seutura neprihanitul fulg, moartea e
Herodotos insugi a spus-o semnul unei par-
tieipari la eudemonia lurnii.
«0 nunta se petrece 'intre pastorul thrac gi rip-
tura de lujer a Mortii...
«Eu insumi am ascultat pe un naier rostind can-
tarea pastorului thrac. El spunea gi in glasu-i

20

www.dacoromanica.ro
se topeau imense gi barbare nostalgii de acea
nunta care cutremura stelele:

Ca la nunta mea
A cazut o stea...

uE limpede ca undeva, intre spatiile lumii, in

flora imensa a creatiei, e un astru care inchide
soma de raporturi a sufletului meu, esenta forme-
lor mele. Un gest sau un cuvant al meu, poate
provoca un desastru, sau linigti o snare involburata
a substantei. Gesturile nude se rasfrang). *
Doua luni dela publicarea acestui fragment al
meu, domnul Blaga face sa apara in Gandirea
Mai 1935 un articol intitulat «Spatiul Mioritics,
in care domnia sa desbate in legatura cu Miorita
«solidaritatewo termenul exists usufletului
romanesc cu spatiub, care de asta data este <ankh-
ritic». E drept ea domnul Blaga adauga imediat ca
aceasta solidaritate are un caracter luati seama
uastupat». Aceasta prohabil, ca sa nu ne spunk'
de uncle a luat-o.
Urmeaza acest pasagiu care nu este decat
desvoltarea gcolara a temei puce de mine:
«El e solidar cu acest spatiu, cum e cu sine in-
sugi, cu sangele sau gi cu mortii sai.

Relev faptul ca ideile evocate in acest fragment forma-

seri de mult obiectul preocuparilor mele. Integrate lute°
mai large" perspectivi, ele fusesera expuse, la inceputul anu-
lui 1934, in cursul a douii cuviintilri la radio cuvantari
ale ciror titluri stint indicative: tFrumosul Romilnesc, pi
4Sentimentul destinului in poesia popularb.

21

www.dacoromanica.ro
 Cand cants, se intampla sa iasa la lumina acea
solidaritate ca in acel suprem cantec, care s'a mog-
tenit din veac in veac, si in care moartea pe plaiu
e asimilata in tragica-i frumusete cu extazul nuntiia
Soarele si luna
Mi-au trout cununa.
Brazi gi paltinagi,
Lam avut nuntagi,
Preoti, muntii mari,
Pasari, lautari,
Pasarele mii
ySi stele faclii.
(Sentimentul destinului propriu sufletului popu
lar romanesc s'a intrepatruns, cu plasticizari gi
danciri recipro,ce de perspective, cu orizontul mio.
ride».
De unde a putut lua domnul Blaga, dincolo de
confuzia primordiala a tuturor termenilor sai, ideia
acestei solidaritati a sufletului cu spatiile, ideia
raportului necesar dintre destin gi spatii dacil nu
din melodioasa sterilitate» este ceea ce dom.-
nia sa acorda atilt de generos a prozei din
Charmion?
Stadiul cunogtintelor sale despre Miorita, dom-
nia sa, din imprudenta, ni 1-a desvaluit intreg.
L-am inventariat mai sus, conform declaratiilor
sale: 1. originea pagans asupra careia se declarase
eunanim» critica literary (?) gi analiza folklori-
Ca (?); 2. semnificatia Tunica, adica «semnificatia
cu sensul pierdut» gi 3. last but not least cOmo-
rul ritual al regelub.

22

www.dacoromanica.ro
 Cat despre incapacitatea domniei sale de a de-
fini un element al spasiului «mioritic» prin Oa*
virtute decat prin fastidiosul «deal-vale» si «vale-
deal» sau prin «snip si ocoborip, avem in Spa-
siul Mioritic nenumarate exemple. SA luam doui
elemente analoge Destinului Sufletul si Thu-
pul. Iati-lei «Sufletul acesta si domnul Blaga
se ridica sentensios este ceea ce trebue sa fie
un suflet care-si simte drumul euind si coborind
gi iar5gi suind si coborind». Aceasta formula are
virtutea suprema de a fi si maleabila si foarte
exacta. Este mai ales impresionant in ea, impera-
tivul mioritic otrebuex.. Din cauza lui ne-am as-
teptat ca si Timpul sa i se conforme imediat: «Tim-
pul acesta este ceeace trebue sa fie un timp care-si
simte drumul...», totusi Timpul prefers o for-
mula rnai putin ausstera si devine ceea ce dom-
nul Blaga defineste: 4( u n orizont de avansare lega-
luta in timp».
Opunem brutal aceste fo,rmule oricui ar pretinde
vreodata ca domnul Blaga era capabil sa intuiasca
eingur funcsia cosmica a destinului uman.
In Octomvrie 1935, apare in Gandirea un studiu
al meu «Frumosul Romanesc» care, derivat in cea
mai dreapta linie din concentiile pe cari le expri
masem in Charznifm, identifica in fenomenul fra-
musetii romanesti suflul pantheic al Thraciei:
Lumea-Dionysos, corpul fluid al Divinitasii, unda
a-tot-strabatatoare...
Riztcunosteam in sufletul romanesc asa cum a
fost definit de psihologi in poesia populara ca
si in cele mai inalte expresii ale artei culte roma-

23

www.dacoromanica.ro
nesti, o serie de caractere comunc cari, raportate
la vechile conceptii ale Thraciei se prezentau Ca un
tot solidar.
Aceasta viziune dionysiana a lumii, o vedeam
ilustrata de cei mai marl: Cantemir a vorbit de
unitatea vie, ritmica a spatiilor, Conta a propiis o
teorie a ondulatiei universale si Vasile Parvan a
filosofat anagistral despre energia vibratorie a uni-
versului.
Acesta era sensul gviziunii mistice a frumusetii
romanesti» din care d.aannul Blaga a extras tot ce
s'a putut. Despre aceasta formula a mea, «viziu-
ne mistica a frumusetii romanesti», domnul Lu-
cian Blaga a putut exprima aceasta parere: «pom-
poase si foarte turburi cuvinte!», chiar domnia sa,
autorul tautologiilor, cacofoniilar, galimatiasuri-
lor, semanate din belsug in tot ce am putut cita,
autorul unor titluri parabolice cari disianuleaza
niste idei vermiculare, daca nu o vacuitate dealt%
varsit5, autorul avalorilor polare sau de sfera la-
titudinara», al «valorilor vicariante», al geatego-
riilor abisale ca factori canalizatori», al gvalorilor
tertiare>> ai gaccesorii», al «amfibisanului constiin-
tei», si al «legii nontransponibilitatii». (Am citat
tabla de materii a unui op care n'are 200 de pa-
gini).
Sub textul gFrumosului Romanesc» am crezut
oportun sa semnalez cu cata amabilitate teo-
ria spatiului gmioritic», ca teorie ondulatorie, deli
ea nu reprezenta corpul dionysian, fluxul de ener-
gie al lumii, ci o schema intelectuala, un tsimbol
spatial», caricatura «deal-vale si valerdeal». Am

24

www.dacoromanica.ro
scris acest lucru in josul paginei, intrucat pe au-
torul ei, atat de pre/tilt in cercurile Gandirei, eu
personal, nu a§i fi putut cita niciodata alaturi
de Cantemir, Conta ai Parvan. *
Astazi, domnul Blaga declares Ca n'a cunoscut
aceasta nota, (vom vedea cat de bine a cunoscut-o!)
aceasta nota care constitue, dupes domnia sa, intaia
mea tentative de a-I «expropria». Nimic mai ine-
xact. Singurul lucru pe care 1-ati putea recnnonte
este ea in spiritul ei transpare vag ideia pe care
mi-o faceam despre domnul Blaga in aparitia in-
taiului Eau articol. Ceea ce domnul Blaga a intrre-
vazut insa foarte bine in litera acestei note este
ceea ce numwe «tonul ei de Lisa modestie». Ar
fi fost §i foarte greu sa fin intr'adevar modest cu
domnia sa.
In articolele sale de injurie, domnul Blaga, nu
fara abilitate, a pus intreg accentul pe aceasta
schema «vale-deal», ca .si cum ar fi fost singurul
lucru pe care -1 puteam revendica. Dotnnul Blaga
a demonstrat, plin de teribile imprecatii, ca teoria
sa . fost schipta Inca din 1930 §1 ani-a citat o proza
in care, Intr'adevar, caricatura spatiala exista. Se
puteau recunoaste acolo, in legatura cu doina ro-
* burl si textul acelei note :
ddeile expuse aici au facut obiectul a doua euvantari
Frumosul Romdnesc §i Ideia destinului In poesia popular
rostite la radio catre inceputul anului 19 1.. Le -ati fi
lasat poate uitarii, dace magistralul essay al domnului Lu-
cian Blaga, Spatial Mioritic, relevand ritmul ondulatoriu
al spapului romanesc si punand in lumina functia lui crea-
toare de stil, n'ar fi adus indirect o confirmare palidei
mele intuitii).

25

www.dacoromanica.ro
maneasci, si termenii tehnici azi atilt de faimogi
de «snip gi acoborip, gi chiar un argument core-
grafic in favoarea tezei sale Inc a* embrionare, argu-
ment pe care, pentru valoarea sa comics exceptio-
nali, ma simt dator sad reproduc: «Dansul nostru
stria de pe atunci domnul Blaga este dan-
sul lent al unui om care suie gi coboari, CHIAR
ATUNCI CAND STA PE LOC».
Citindu-mi aceste lucruri, can au incontestabil
aerul de familie al acelora pe cari le cunoagtem,
domnul Blaga ne verbegte, drapat in cea mai no.
bill pudoare, despre «cereetirile» sale: cercet--
rile mele insists dcrnnia sa cari gi-au gisit
incoronarea in Trilogia Culturii, in cele trei opuri
(stint gi citate) atilt de acces:bile studentilor mei
dar dificile pentru mintea d-lui Botta».
cat de triviall era insa ideia unei relatiuni in-
tre config-uratia spatjului gi un cantec cdoina)
dela care a purees domnul Blaga in 1933 ne
epune insugi autorul in articolul-program al Spa-
liului Mioritic: aNi se va rispunde eerie dom-
nia sa cu multi abilitate ca intrucat punem in
ecuatie un cantec cu un orizont, nu facem dealt
ea stabilim ceea ce de atatea on s'a ficut aiurea>>.
Ideia de a pune in ecuatie nu un cantec si un
orizont, ci o intreaga culturi si un orizont, i se
pare insa fenomenali. Firegte, domnul Blaga n'ar
fi putut-o inventa, daci domnia sa n'ar fi constatat
intr'o serie de compacte volume Frobenius,
Spengler, Riegl, Worringer ca exista de mult
Reflectind asupra operei tuturor acestora, gi ba-
zat pe o serie de laborioase «cercetari», domnia sa

26

www.dacoromanica.ro
ajunge intr'adevar la concluzia prodigioasa ca Ro-
mania se ccmpune din dealuri gi vii.
pentru a nu fi «expropriat» vreodata de acest
orizont spatial», in fine descoperit, domnul Blaga
11 transports II «localizeaza», e term,enul dom.-
niei sale printre epavele freudiene, in «planul
psihologiei abisale», dernenail sau regalian.
Sentimentul de justitie care ma incearca se re-
fuza ironiei, dar luerurile acestea de paupertate in-
telectuala, de marunta abilitate, vaduve de once
spirit creator, nu se pot expune in alt chip.
sa revenim! In acelasi studiu «Frumosul Roma-
nese», accentuam caracterul religios al acestei soli-
daritati a destinului cu lumea, al acestei participa-
cii la viata Myriadelor pe care o relevasem in Mio-
rita. soriam:
(Aceasta simpatie intre natura si om e atat de
plastic exprimata de balada Tcmei Alimos, incat
versurile ei inchinarea de ospat a haiducului
imi apar ca o, imensa rugaciune, ca o religioasa
euminecare cu Iumea:
Si cum eta de inchina,
Codrul se cutremura,
Laud si brazi se clatina,
Fagi gi paltini se pleca,
Fruntea de i-o racorea,
Mana de i-o saruta.
data natura intreaga animata de un suflu divin».
Peste cateva luni dela aparitia acestui studiu in
Gandirea, Martie 1936 domnul Blaga publics
in aceeagi revista «Perspectiva Sofianica», a carei

27

www.dacoromanica.ro
formula, relevata la not de domnul Nichifor Crai-
nic, apartine intreaga cugetatorilor rusi Florenski
si Bulgakow. In paginile Perspectivei Sofianice
care constitue, duper domnul Blaga, «suprema an-
vergurg», domnia sa parase§te miraculos re-
giunile abisale si se aseaza deodata in lumina Ta-
borului.
Domnia sa distinge de aster data in poesia popu-
lara, in solidaritatea connica cu Moartea al ca-
rei Bens ni-1 datoreaza integral ci sensul religios
pe care-1 semnalasem anterior. Moartea ii apare de
mat data ca «transfiguirata, dobandind aspectul e/e.
vat al unui act sacramental, al unui prolog. Ea e
nunta, unire sacramentalrt cu o stihie cosmicay.
Domnia sa citeaza Inca odata finalul Mioritei, in
care se recunoa§te atat de regretabil mina lui Alec-
sandri, final care in geniul lui pantheic, cu ar-
borii lui antropomorfici, e corespondentul citatului
men:
Brazi qi. paltinati
I-am avut nuntasi,
Preoti, muntii maxi...
Domnia sa igi reia apoi demonstratia, in per-
fecta simetrie cu mine, §i cu propriile allele cu.-
vinte: «Iata natura 'intreaga transformata in bi-
sericay. Pentru circumstanta, probabil, asuflul di-
ving din textul meu a devenit «bisericay. Nu aces-
te detalii importl. Ele constitue insa proba efi-
cienta ca rapindu-mi ideile, domnul Blaga, fara sa
urea de sigur, s'a lasat rapit de aceste detalii.
Apare a§a dar evident ca domnul Blaga cunos-

28

www.dacoromanica.ro
and atat de exact textul meu n'a putut ignora
nota care-i era subscris5, nota de existenta careia
nu aflase pang mai ieri, intrucat spune domnia
sa cu o candoare fare pereche «ma aflam in
strain5tate». Subliniez ca. domnul Blaga se afla in
chip permanent in strainatate, investit cu o misiu-
ne oficiala, si ca revista la care colabora atat de
asiduu i se trimitea regulat. Doonnul Blaga ar fi
putut pretinde cel mult cä nu-si aduce aminte de
nota mea. Desi nici aceast5 alegatiune n'ar fi lost
valabila intruck gtiu dela prieteni comuzii («cor
muni de ai nostri» cum rice domnul Blaga, gi
domnia sa, care sub pretextul unor informatii de
aceast5 nature mi-a aruncat atatea infamii, nu m5
poate tine de r5u) gtiu ca domnia sa p5streazI in-
tr'un album, Clime din ziare si lipite cu o aplica-
tie gi o perseverenca demne de un adeviirat om de
gtiint5, toate notulele si informatiile cele anai ma-
runte relative la docta sa persoan5.
In ciuda tuturor elementelor Mioritei, caracte-
rul ei religios c5p5ta la domnul Blaga un accent
crestin. Domnia sa a si rostit cuvintul «bisericao.
Mai departe r5pind poporului rominese si ge-
niul acestei legende domnul Blaga adaug5 in
stilul s5u abscons: «potenta sofianic5 a contaminat
spontaneitatea creatoare a poporului nostril». L5-
s5m la o parte acest lant de enormit5ti, ca si in-
tram inteun labirint de cugetare profund5: «So-
fianicul ne initiaz5 doannul Blaga este a
deterrninant5 stilistic5, cea mai caracteristic5 a
Fietii spirituale ortodoxe». Despre viata spirituals"
ortodox5, domnia sa gtie ca e realizat5 «cel mai

29

www.dacoromanica.ro
deplin» de calugari. «Pe acesti calugari adau-
ga domnia sa nu-i stink numai din romanele
dostoiewskiene...» (?) Omul de stiinta se revels
ti acum magnific, exact ca in ziva cea dintai
herrlich wie am ersten Tag!
In ce priveste nu ortodoxia romaneasci, ci doc-
trMa cresting in general, domnul Blaga realizeaza
insa acel mai deplin» tipul de initiat al docto'iilor
din alts planets. Inteadevar domnia sa citeaza ca
un exempla de inexactitate cronologica «dar care
nu supara imaginatia populara» aceste versuri in
cari, precum declara textual, «am gash pe liens
Hristos localizat in preajma Genezei»...
A facut Domnul Hristos
Pe Adam foarte frumos.
Iisus e anacronic, aga dar, pe meleagurile Gene-
zei. Inainte de a intreprinde analiza ortodoxiei ro-
manesti, ar fi fort oportun credem not ca
domnul Blaga sa consulte §i faimoasa opera a
co,nciliuki dela Niceia: Crezul.
In articulatiile sale doctrinare, Spatial mioritic
exista. 0 singura dificultate grava ii statea in tale:
Eminescu.
Desi autor al unor versuri in cari silabele accen-
tuate gi neaccentuate se succed implacabile in or-
dinea mioritica prestabilita <<deal-vale» si «vale-
deal» ordine la care Eminescu participa inte-
gral, alaturi de toti poetii lumii moderne, inclusiv
Dante §1 Sh,kespeare tit-nul Romanit5tii
noastre nu se lasase convertit de vocatia mioritica
a «plaiului». Domnul Blaga a recurs iara§i, atunci,

30

www.dacoromanica.ro
ca la o carte de magice formule, la ce scrisesem eu.
Studiul meu, Unduire si Moarte, aparut mai in-
tai in Gandirea Noemvrie 1935 releva rela-
tia specific eminesciani dintre aceste elemente, pi
raporta la «Luceafarul» identitatea orphica deci
originar-thracica, dintre Unduire si Moarte, dintre
Dionysos si Hades. Citez finalul studului meu:
«De ideia unor ape multe s'a legat totdeauna,
la noi, figura purifcatoare a Mortii. Si nu fie oare
permanenta aceleiasi credinte, a Mortii ca o nunta
cu spatiile, ea el trecere in «eternele apex., in sub-
stanta dionysica a lumii ? Emine-cu evocase si el
simpatia dintre Unduire si Moarte, dintre ape si
anormano. s5i incheiam invocand. «Dorub emines-
clan :
Sa-mi fie somnul lin
yi codrul aproape,
Luceasca cer senin
Eternelor ape,
Care din viii adanci
Se 'nalta la maluri.
Cu brate de valuri
S'or atlirna de stanci.
Ajuns in posesia formulet, donmul Blaga aroma
peste bord plaiul mioritii «plain], ffuntttl
plaimr, cum se exprima domnia sa renunta is
tirania schemelor sale, la «nostalgia neinduplecatb
a ritmului deal-vale si vale-deal, si Minna ca Erni
nescu a extras din ape simbolul mioritic spatial:
Acel orizont al spatiului ondulat aerie domnia
sa specific duhului nostru popular apare per-

31

www.dacoromanica.ro
sonata pi foarte insistent in poezia lui Eminesou.
E drept ca structura orizontica, ondulata, nu e snn-
bolizata in opera lui Eminescn atat prin imagine&
plaiului, cat prin imaginea <anariit. pi a tapei». Un-
duirea, valurile, leganarea, sunt elemente dintre
cele mai frecvente in poezia eminesciana. S'ar pu
tea afirma chiar ca poetul recurge hipnotic iarapi
pi iaraFii, la aceste elemente de expresie. Marea nu
e pentru Eminescu un prilej de pierdere in infinit,
eau un sianbol al dinamicei furtunoase, cat tin aim-
bol al unduirii, al leganarii, un sianbol al unui a-
nume melancnlic sentiment al destinului ritmat
interior, ca o alternanta de suipuri si coboripuri...
Structura orizontica a aunduiriir, e imbibata la
Eminescu pang la saturatie de un sentiment al des-
tinuluix.. 'lot atatea cuvinte cimbibate pans la sa-
wrack» de o singura ideie. Relev, odata cu pre-
sents termenului <tunduires. necunoscut pans
atunci domnului Blaga ideia pletorica pe care
pi-o face despre el. Ca pi cmioriticub din intaiul
eau articol care sensibilizeazi o palida schema
din 1930 el este un reflex al studiilor mele.
Contributia personals a domnului Blaga in acest
vast amalgam ramane, cum se vede, titlul «miori-
tic, care consama, intr'un hibrid romano-grec, de
sea mai antipatica forma pedanta, toate nostalgiile
eu cari e incarcata, dela Alecsandri incoace, divi-
na balada a Mioarei.
acum, ajuns la capatul acestei exegeze, un sen-
timent deprimant ma cucerepte. Un tineret intreg
e obligat ea frequenteze teoriile domnului Blaga-
Un tineret intreg e atras in mrejele unor pseudo-

32

www.dacoromanica.ro
probleme, unor patetice derrtaciuni doctoxale, M-
eat prada unui idiom barbar bulgaro-ugro-fran-
fuz in care e pierdut definitiv patrimoniul nos-
tru de nobile consonance, de severe silabe latine,
pentru care au luptat marii filologi ai Transilva-
niei.
Iata, am pe masa mea intaiul numar al celei mai
tinere reviste: «Contrapunct». Printre luoruri dem-
ne de tot respectul, un elev al domnului Blaga
scrie despre Colinde. Nimic mai nobil ! Ni se ci-
teaza insa, pentru a ilustra conceptia acestor dia.
fane productii ale poporului Tomanesc, istoria cu
totemul tribului Bororo si identitatea, prin sub-
stanta magica a totemului, dintre membrii tribului
Bororo si papagalii ro§ii, din cursul dela Universi-
tate al domnului Blaga. Mai departe, ne urmare§te
nn paragraf extras din Spatiul Mioritic despre
casimilare>>. Este vorba aici despre procesul de
transformare, in spirit popular, a unor teme reli-
gioase consaerate, dar aceasta se enunta intr'un
specimen de teorema §i in termeni de-a-dreptul 811.
focanti:
«Cand in ciuda intangibilitatii de natura sacralii
ci in pofida sanctiunilor ce le implica orice scLim-
bare a motivului spiritual autoritativ si canonic,
spiritul etnic procedeaza totu0 la modificarea sau
amplificarea motivului, avem de a face desigur
cu un fenomen de asimilarev.
$i iata, invadata de spiritul grotesc al mioriti-
cului, o pasiune curata pentru lucrurile Tarii, iata
pierduta in cel mai sinistru dedal, o tiinara lute-
ligenta Tomaneasca. Citez: «Faptul ca motive re-

33
3

www.dacoromanica.ro
ligioase, atat de generale si atat de cunoscute pe
planul constiintei aunt totusi modificate, ee dato-
reste unor categorii abisale caracteristice ortodoxis-
mului si romanismului si anume: sofianicul si sti-
hialul ... Dar prin revelarea sofianicii receptacolul
sufere o transfigurare care in colinde se resimte
mai mult asupra naturii... Faptul acesta mai
peate fi adus in legatura si cu categoria stilistica a
stihialului, caci stihialul reduce obiectele concrete
la stihia lor. Stihialul vede lucrurile dintr'o pers-
pective teocentrica. A vedea pe Petru caruia i se
colinda, prin stihia lui, Sfantul Petru, sau pe fiu-
jul mic, prin Iisus, sau pe cioban prin D'imnezeu,
dovedeste o puternica nazuinta formativi stihiala
a poporului romanesc in acest domeniu al crea-
tiilom
Aceste false perspective, aceste miragii de bi-
bliateca, aceste lucruri adunate din cele patru
vanturi ale lumii, in iimpuri ca a7.1stea in earl
vigoarea intelectuala, dreapta iudecata si despretul
speculatiilor desarte, singure pot face o natiunc
puternica, toate acestea desemneaza opera omnii-
lui Blaga ca un instrument de coruptie publica,
un pericol social.

34

www.dacoromanica.ro
DESPRE ALTE INCERCARI
DE MISTIFICARE LITERARA

Adesea se tamplii, cela ce va

sci-fi intoarcd bataia, de doud
on 11 bat.
GRIGORE URECHE VORNICUL

www.dacoromanica.ro
 Fusesem obligat sa cercetez, sub presiunea
unor cumplite injurii, teoria «mioritica)
a domnului Blaga, §i marturisisem intrie.
tat in articolul meu intitulat «0 eroare :
Spatiul Mioritic* ca nimic pe lume nu ma poate
indupleca a mai sting opera acestui om.
Opera aceasta o stiu dedicata nieiril. Mo loehul
acesta it ,tiu campus din col mai deplorabil Int.
Centrul sau de gravitatie desfide oricc celtilibru.
Dece mi-a.si pierde timpul spulberandu -1 timpul
care vine dela zei ?
Pentru insultele pe cari le rostise, i-am cerut
imediat sa dea seama. La obiectiunile mele cari
priveau valoarea ideativa a conceptiilor sala, imi
putea opune, cel mult, un detaltu. Argutiilor ssle
cfilosofice», pe cari le §:Liam de crdinui vocalize-
lor celor mai inocente, eram ferm &cis sa nu ras-
pund.
Tata insa ca, dincolo de orice iluzie §i de orice
speranta, domnul Blaga commute un non articol
de injurii pentru mine, un articol in care intinde
asupra tuturor acuzatiilor pe cari i le-am adzes, un
val de sinistre confuzii, o plasa de intriga 9i de
malversatiuni.
Sunt obligat, cu tot regretul, ea intervin.

37

www.dacoromanica.ro
 In articolul sau de injurii, domnul Blaga se a-
geaza dela inceput, pe faramul celei mai teribile in-
transigente. Mitul nationalist al Sangelui it infla-
careaza §i-i sporegte energia combative: «Sangele
meu afirma domnul Blaga refuza sa stea de
vorba cu semi-romani in chestiuni de romanism !)
Stim cu totii cu cats ardoare agitatorul «orizon-
turilor subcongtientului» gi al «planului psihologiei
abisale», importatorul celui mai frenetic freudism,
omul Marelui Anonim gi al Cenzurei Transcenden-
te, lupta pentru a preserva de once afluenta stra-
Ina patrimoniul etnicitatii romanegti.
Sangele ! Ce-1 face o,are pe domnul Blaga sa
pronunte acest vocabul pentru care un om de gtiin-
t5, ca domnia sa, manifests in genere cel mai ca-
tegoric despret? Raspunsul este limpede: Spre a
fnlatura de piano o desbatere care nu-i convine.
«Un fapt trist, dar vrednic de semnalat aga
fgi incepe domnul Blaga argumentatia: Sangele
mixt incepe sa ridice glasul! Noi Ardelenii nu o-
biF,muim sa acceptam lectii de «romanism» din
partea nimanui, cu atat mai putin din partea unor
oameni cu ascendents amestecata! Despre d. Dan
Botta citesc in cAntologia poetilor tineri» ca este
ccorsican prin cmama». Nu pun deloc la indoiala
aceasta origins, numai cat «corsican» este un ter-
men pur geografic. Ar fi de dorit sa se gtie °data
precis, gi cn documente, ce inseamni acest cuvant
9i din punct de vedere «etnic». Oricare ar fi re-
zultatul unui atare examen, ramane ascendenta a-
mestecata care vrea sa ne dea lectii de romanism
Sangele meu refuza sa stea de vorba cu semi-ro-
mini in chestiuni de remanism b

33

www.dacoromanica.ro
 S5 ne reculegern putin, dup5 aceste randuri dia.
fane. Sa admir5m, in acere, procedura elegant.,
frumusetea morals a omului care le-a stria !...
Totu§i omul acesta care se
declarase
egata>> 85 discute cu mine contestase, in-
trio proz5 hilar5, formularile mele privind
poporul romanesc. Pe uncle, chiar, le reven-
dica pentru sine -- dac5 am putut intelege bine
idiomul s5u particular. Eu am raspuns obiec-
tiilor sqle, punand in naralelil conceptia mea §i a
lui. Lectii de romanism, asa dar, eu nu i-am dat,
de§i el pune in cumpana poporul romanesc cu
«membrii tribului BororoD, de§i el a descoperit doar
pe ultima treapt5 a zoologiei, printre bureti, un ter-
men de comparatie demn de poporul romanesc :
«Buretele anonim stria dornnul Blaga al unei
populatii care nu voia in nici un chip sa se lase
antrenatit de istorie» (Spatiul Mioritic pag. 189).
Nici cand a calificat trecutul de glorie al acestei
jari cu termenii: «veacuri de robie», cvie45 anisto-
ric5N eboicot al istoriei», aretragere din istorie*,
(quasi-istorie», eu n 'am dat acestui om lectii de ro..
manism. Nu i le-am dat nici atunci cand a m5r-
turisit in termeni categorici, absenta noastri totals
din istoria Transilvaniei, (Spatiul Mioritic, pag.
191), desi pentru a respinge aceste calomnii, acest
val de hidoas5 infamie, nu e nevoie s5 fii roman,
nici macar semi-roman. E destul sa fii filo-roman.
Nu sunt prea multi oamenii cari i-ar fi putut
da, totu§i, «lectii de romanism» dela in5ltimea unui
(singe) ca al men. 1mi pare eau ca aunt obligat
ea invoc, printre abjectii, atatea lucruri pentru

39

www.dacoromanica.ro
mine sacre. 0 fac insa fiindca domnul Blaga talcs
eroic pe urmele unor alti caloxnniatori ai anei. -
Taal meu, venit in «Tara» sub amenintarea in-
chisorilor maghiare, se trrigea dintr 'o familie care
purta, din 1579, titlul nobiliar de Botta de Cernesti,
titlu pe care strabunul meu La capatat pentru
credinta gi destoinicie in lupta»: ob fidelitatem
et dexteritatern in bello. Ramuri diverse ale fami-
liei mele au obtinut confirmarea acestui privilegiu
nobiliar, dela principii autonomi ai Transilvaniei,
in 1599, 1609, 1674. (Cf. Joan cavaler de Puscariu,
Familiile Nobile Romdne, Sibiu 1899).
Mai autentica decat acest titlu, e nobletea tara-
neasca a familiei mele de stravechiu caracter voe-
vodal. Teodor Botta din Cernegti este atestat in-
tr'un document din 1560 ca voevod peste o regiune
din Chioar, care cuprindea Cernestii, Poiana Boti-
zului, Lapusul gi Berchezul. (Cf. V. Merutiu, Jude-
fele din Ardeal, Cluj 1929).
La Copalnic Manastur, din apropierea Cernesti-
lor, de unde a purees tatal men, se afla gi astazi
testimoniile acestor vrednicii indepartate.
«Noi Ardelenii», domnule Blaga, in sangele ca.
roxa zace, aga dar, un principiu de energie istori-
ci, nu putem concepe ca cineva sa nege atat do
usor fiinta istoriei noastre.
Domnul Blaga are am vazut cuvinte de
despret pentru portiunea «corsicana» a sangelui
meu. Domnul Blaga, eel care constata in legenda
Mioritei nu stiu ce analogii cu practicele «unor
anume triburi central-africane», domnul Blaga
care cultiva, aga dar, aceste afinitati romano-central-

40

www.dacoromanica.ro
africane, cum poate considera cu despret eangele
aneu corsican?
In conceptia unui popor care se revendica, de
secole, dela colonii italice, dela sangele italic
conceptie ilustrat/ de nostalgia Italiei, la toti ma-
rii creatori ai coalei transilvane acest singe e
un titlu de mandrie. Daci mi-e permis sa invoc
un exemplu ilustru, agi putea cita pe Alecsandri,
care degi afirma cu anandrie o descendent/ vene-
tiara, nu era mai putin un mare, un autentic Ro-
man.
Nu voiu prezenta, firegte, «documentele>> pe earl
le pretinde domnul Blaga. MI voiu margini 85 a-
firm o descendentI corsicanI. Il previa], hug,
Ca in domeniul acesta, al insinuIrilor calomni-
oase, mai mutt decat in alt domeniu penal, actori
incumbit onus probandi ii revine personal sar-
cina de a proba. «Documentele» ea gi le procure
singur. Eu sunt in drept sa consider ca pe ultima
abjectie, pe acela care, fIri documente, inceare5,
prin insinuIri perfide, el arunce o path asupra
mandrel mele vieti.
Datorez, cu acest prilej, domnului Blaga, o, in-
formatie de ordin, ca 85 zic aga cultural: Ter-
menul «corsiean» nu este, cum crede domnia sa,
cun termen pur geografic». El experimI o realitate
etnic elementara: poporul italic al Corsicanilot
care a suferit in cursul secolelor ea gi poporul
romanesc influenta puternicsa a culturii bizan-
tine... Ofer domnului Blaga gi acest amInunt pe
care-1 ignore: termeni ca cfrancez», «spaniol», «ita-
Ran» sunt termeni pur geografici. Ei desenmeazI,
sub report etnic, conglomerate de popoare...

41

www.dacoromanica.ro
 In schimb, insa, poporul romanesc intre toate
popoarele Tomanice are privilegiul de a forma o
desavareita unitate etnica. Cine spune de exemplu:
(Noi Ardelenii», fie numai cu intentia de a soli-
dariza in jurul unor marunte calomnii, o modesta
clica de gazetari bucureeteni, acela foloseete un
ttermen pur geografic» lira nici un substrat etnic,
gi fara un substrat spiritual real. ,i revendicand
numai pentru cnoi Ardelenii», simtul onoarei na-
lionale, acela mai ales data imprejurarile i-au
conferit un loc exponential printre Romani
savareeete cel putin o inconetienta.
Plecand dela consideratiile sale atat de joase,
in ce priveete originea mea geografic-corsicana,
domnul Blaga se ridica pans la regiunea in care
domnesc Ideile, ei formuleaza o judecata de valoa-
re asupra unor sorieri ale snele: t Modul particular
al d-lui Botta de a-$i afirma romanismul (in
perspective imperiale) nu e un mod romanesc, ei
se explica doar prin acel proces pathologic al com-
pensatiei caruia ii cad jertfa tocmai cei atinei de
nn prea etiut complex de inferioritate».
Recunosc patima denigrato,are, criticismul conge-
nital ei lipsa de credinta pe cari acest om le abate
in once discutie asupra poporului sou. Nu e ne-
voie si cunosti istoria acestui popor, nici formele
vietii sale de stat, nici elementele coneeptiei sale de
cultura, ca sa deduci ca acest popor are traditii
timperiale». E destul sa priveete pe o fresco, por-
tretul unui voevod. El e acolo in vestmantul somp-
tuos al Basi len(); ei poarta pe frunte inflorita cu.
nuns a Comnenilor, a Paleologilor... Aceste traditii,
doar un prost le poate nega.

42

www.dacoromanica.ro
 Dar fiindca domnul Blaga a formulat o jude-
can de valoare, pe baza originei mele, imi permit
9i eu una in ce-1 priveste pe el. Cunoasteti desigur,
profilul ateist al operei sale, caracterul eel putin
protestant al fictiunilor sale cterminolugice». Stiti
desigur, ca in opera domnului Blaga, Domnul Dum-
nezeu e numit, cu un nume de traditie caragia.
lesca: Mare le Anonim, iar Pronia diving, degra-
data de plagmatismul cel mai trist, nu este alt-
ceva decat Cenzura Transcendenta. Domnul Blaga
s'a niseut pe cat 9tim in Lanzram. Dar Lan-
cram a fost, in cursul seeolvIni XVII, serliul unei
super-intendente calvine, care activa printre Ro-
mani, gi pe ale carei urme biserici ortodoxe stra-
vechi s'au prefacut in lacasuri de erezie, in centre
de propaganda pentru o doctrina aservita, anui,
cu totul nationalismului maghiar! Nu vi se p-ue el
Mare le Anonim 9i Cenzura Transcendenta se exph-
ca prin acest «eemplex»? Ca aerul for protestant
e legat de traditia locului?
Cu aceste intampinlei cie principiu, trecem la En.
prinsul propriu zis al obiectiunlor domnului 131a.
ga. Sunt acolo, printre aluzii elegante la «strugurii
acri», adintii strepeziti», ucapcana pe care singur
9i-a intins-o», cobiceiul ram. care 4.nu so sinleel de
graba» lucruri menite sa-1 iqere in stitna tutu.
rnr atat de sus cateva afirmatiuni grave in le-
gauri cu originele ecestei deshateri. Iata cum le
prezinta domnul Blaga: /In 1933 d Dan Botta i
revendica fats de subsemnatul prioritatea viziunii
spatiului ondulat, inteo notita publicata in «Can.
direay. In primivara acestui an a revendicat in
tDacia», in termeni 9i mai categorici, paternita-

43

www.dacoromanica.ro
tea ideilor din «Spatiul Mioritic». Pus in fata unui
document literar, prin care dovedeam ca ideia fun-
damentals a studiului meu am formulat-o eel pu-
tin patru ani (1930) mai devreme deck d-sa, d.
Botta, incurcat din cale afara, raspunde cu in-
juraturi si deplaseaza toata chestiunea dela esen-
tial asupra unor detalii farce de prea mare impor-
tanta».
Toate acestea pot parea valabile cui nu cunoa§te
cateva detalii. Si faptul de a le omite, constitue
pentru domnul Blaga un titlu de vadita rea cre-
ding.
Liber este domnul Blaga sa ereada ca am putut
revendica, in 1935, in Gandirea, paternitatea Spa-
tiului Mioritic lute° not in care subliniam, cat
de mult articolul sau initial «confirma» ideile mele.
Cat de mult le «confirma» este demonstrat de rap-
turile practicate, chiar in acel an, printre ele.
Am aratat, in articolul meu precedent, ca nota
aceea era produsul unei extreme amabilitati Lica
de cineva care propusese fie si in caricature
o teorie ondulatorie, cineva pe care nu-1 puteam
cita in textul meu, alaturi de Cantemir, Conta Qi
Parvan.
Oricum ar fi, spectrul meu vindicativ, ca 91
spectrul unei constiinte nu prea dare, incepand cu
acel an fatidic 1935 1-au torturat farce preget.
Domnul Blaga ma vedea revendicand «cu dispe-
rare» asa cum a declarat-o singur «din om
in om, pe la cafenele si pe la redactii», paterni-
tatea opului sau. ca revendicarile mele erau pro-
dusul propriei sale fantazii s'a dovedit din plin.
In articolul meu precedent am spur -o foarte lim-

44

www.dacoromanica.ro
pede: <<Nu pot deck sa reaping cu desgust o, atare
infamie. Eu nu umblu prin cafenele, eu sunt strain
de redactii. Oricine ma cunoaste poate marturisi
pentru mine. 5i desfid pe domnul Blaga, aduni-
torul de «probe», sa-ani numeasca trei oameni cari,
in acest vast univers, au putut obtine dcla mine,
intr'un decurs de mai multi ani, o m5rturie in de-
favoarea Spatiului Mioritic, de§i ar fi fost firese
sa-mi exprim amaraciunea inaintea unei opere
exaltate sub ocliii mei, pentru motive provenite in
mare parte din luerarile mele, unei opere care s'a
*Lupus, as,a dar, printr'un qui-pro-quo». 5i la toate
acestea, do,mnul Blaga a tacut.
Din 1935, obsesia domnului Blaga a crescut
continuu si in asa masura incat, in ultimul an,
el &gnu avid, in vederea unei actiuni judiciare,
((probe» impotriva mea.
Alarmat, probabil, de earacterul febricitant aI
acestei cantiri de «probe», un prieten comun mi-a
trimis o scrisoare in care imi cerea sa ofer dom-
nului Blaga o explicatie in scris.
Am scris atunci, cu sentimentul responsabilitatil
integrale, nota in care am revendicat tot ce dcm-
nul Blaga i§i insu§ise dela mine. Am fost provocat,
ace dar, sa fac aceasta. 5i am intrat de atunci in
contact spre intristarea (ilea -- cu aceasta per-
soana. 5i am font obligat sa cereetez cu amanun-
tul un op care nu ma intereseaza cum spune
Emil Botta «nici cat un zar7avat».
Domnul Blaga era obligat a5 antinteasca de tea-
te acestea, ca sa poata fi considerat cerect. Ilutiile
noastre in aceasta privinta, el le-a siulberat insa,
chiar prin aparentele de corectitudine in cari ai-a

45

www.dacoromanica.ro
Inviluit demonstratia. El a notat punct cu punct,
in articolul s5u, o serie de obiectiuni aparente, pe
cari le-a respins in a9a chip 9i cu a9a mijloace In-
ca oricine compari textele noastre e cuprins de
mirare.
Aceste puncte nu coincid, nici pe departe, cu
soma de acuzatii pe cari i le-am adus. Precizez
totuti a in ciuda tuturor sublinierilor sale, aceste
puncte nu constituie <cake revendieari» ale mele,
calte incerciri de expropriere literari», ci sunt
singurele pe cari le-am formulat.
1. Sunt obligat si expun in insu9i stilul acestui
miter, tema pe care o propune sub aceasti eifil.
Tatg-o : ea Botta afirma ea subsemnatul am
adus in legitura sentimentul destinului cu viziunea
spatiului ondulat, numai dupe ce d-sa a vorbit
despre destin 9i spatii in 1934». Unmeaza un pa-
ragraf in care uSubsemnatul» ca s'a zicem a9a
inconiurat de gloria unor /Berate literare», a unor
,
opalpitante discutii» 9i a unor cfoiletoane», prezin-
ta intr'adevlr un text in sprijinul cauzei sale. Pu.
blicat in 1931, in emarele ziar» Basler Nachrichten,
textul acesta a fort compus precum ne spune au.
torul in marginea explicatiilor ce le-am dat
la o serat5 literar5 organizatii de subsemnatul
domnul Blaga in persoang 9i de colahoratorul
meu studentul Hauswirth la Basel». Tali acest text:
...*so 1st das Raumsymbol der rumiinischeu Doina
die Wellenlinie das ewig unerschopfliche Auf and
Ab einer sehnsiichtigvertrauensvollen, weise-leicht-
gemuten Hingabe an die Schicksalswellenlinie des
Lebens».
Acest text, de stilul german cel mai groteac, des-

46

www.dacoromanica.ro
prins din albumul domnului Blaga, asupra caruia
am dat in precedentul meu articol aminuntele cele
mai exacte, e cu siguranti autentic. Eu personal,
insi, nu ma incumet sa -1 traduc. Domnul Blaga nu
se incumeti nici el. sSi putini oameni ar putea s'o
faci. Relatia pe care o incearci insi domnul Blaga
intre Raumsymbolul s5u gi «linia ondulati a desti-
nului vietibo este tot aga de evidenta, in textul eau,
pe cat e de eviden relatia senmalati de Spinoza
intre cainele nostru domestic canis familiaris
gi constelatia Cainelui din cer. Donmul Blaga e
rugat s'o descopere singur gi si ne-o traduca gi
noui <tpre limba proasti romineascrix, zga cum
zice Pravila.
Am incercat mirturisesc cu acest text, un
sentiment de nespusi satisfactie cand mm descifrat
in el eternul ewigunerschopfliche asuip gi
4Ccoboripr al domnului Blaga, ca gi formula desti-
nului pe care o cautam de anult: ((Hula ondulati
a destinului vietii).
Eu ar5tasem domnului Blaga ca revendic pentru
mine ideia pe care o exprimase in legituri cu Mio-
rita: <<solidaritatea* sufletului cu spatiul, functia
.coamici a destinului uman. Nu gtiam ca domnul
Blaga si fi incercat o definitie a de3tinului gi fu-
sesem nevoit s'o stabilesc printr'o genie de conjec-
turi, toamai spre a demanstra incapacitatea dom.
niei sale de a se ridica atilt de sus. Si scriam: 4CCat
despre incapacitatea domniei sale de a defini un
element al spatiului cmioritic», prin alti virtute
decit prin fastidiosul gcleal-vale» gi avale-deal» sau
prin asuip §i ccoborig» avem in tSpatiul Mioritie
nenumirate exemple. Si ham doul elemente a.

47

www.dacoromanica.ro
naloge destinului Sufletul gi Timpul». Si citam
definilia sufletului, pe care nu ma pot abtine s'o
repet: «Sufletul acesta este ceea ce trebue sä fie
un suflet care-gi simte drumul suind gi coborind
gi iaragi suind gi coborind». In ceea ce privegte Tim-
pul domnul Blaga ne oferea aceasta formula: «Un
orizont de avansare leganata in timpo. Incheiam
acest florilegiu cu urmatoarea afiranatie: «Opunetn
brutal aceste formule oricui ar pretinde vreoclata
ca domnul Blaga era capabil sa intuiatca singur
functia cosmica a destinului uman». Iata ci dom-
nul Blaga ne ofera formula cautata, care demon-
streaza, in grotesca ei simplicitate, ceea ce era de
demonstrat.
2. Voiu lasa gi de esti data pe domnul Blaga
sa-gi expuna doleanlele: «D. Botta afirma ca sub-
semnatul am luat dela d-sa gandul de a ra-
porta Miorita la o functie creligioasa, caci d-sa
ar fi flout intaia oars apropieri intre balada noas-
tra gi misterele orfice, Traci, mitologie greaci,
etc. (in acelag an fatal 1934). D-lui Botta ii °pun,
un text foarte concludent pe care subseennatul 1-am
scris in 1931, in «Drumul Nou» (Cluj 27 Mai) sub
titlul (Miorita in Elvetia». Scriam in acel articol
pe larg despre discutiile ce s'au desfasurat in So-
cietatea etnografica elvetiana; printre allele :
«Adancimea orfica a conceptiei despre moarte ca a
lumii mireasa, a impresionat indeosebi audito-
riul...»
Ca productia doannului Blaga a impresionat «in
deosebi» auditoriul, nimeni desigur nu poate con-
testa. Ceeaoe contest lug, cu ultima energie, este

48

www.dacoromanica.ro
relatia °rick de vagil intre aceasti1 productie
ti ce spusearn eu.
Semnalasem inteadevar, in articolul meu, carac-
terul de timensa rugaciunes, de t religions:1 cumi-
necare cu lumeas al unui alt poem, Tosna Alimos,
9i imputasem domnului Blaga faptul de a evoca
elemente analoge, intr'un text analog. Dar eta
ceva: tfunctie religioasili in Miorita, pe conside-
rentul ca ati fi fIcut tintfiia °aria apropieri intro
balada noastra gi misterele orfice, Traci, mitologie
greac5..., ream afirmat niciodati. Textul acuzatiu-
nilor mele e public. Cerceteze-1 tine vrea. (Sub-
semnatuls ca s5-i stn pe nume -- se inteall
amar. Ince leg panica in care se ebate, totuti ,
ea recunoattem el putea inventa ceva mai bun.
3. In legaturil cu caracterul religios al sonde-
ritatii eosmice, pe care it semnalasem in Tome Ali-
mos pe care domnul Blaga it semnala dupi
mine, ienediat, in Miorita pronuntsm ti aceste
cuvinte: data natura intreagii animate de un eu.
flu diving.
Articolul meu precedent seartnala apropierile
domnului Blaga de acest text al meu, in aceeagi
revisg, la citeva luni dela publicareg lui. Ele
mergeau mane in mane cu textul men, intfun
crescendo impresionant, papa la fraza ultima care
ee repeta aproape aidoma: «Iata natura intreagi
transformatil in bieericis.
Pus in fata acestor texte paralele, tSubsemna.
tub n'aude, n'avede. El a priceput eu totul alit
ceva deck. not toll. Iati: tD. Botta a interpretat
balada lui Toma Alimot in perspective panteista,

49
4

www.dacoromanica.ro
ti ne-a vorbit despre «natura intreaga animate de
un suflu divine. Un loc comun, in dosul c5ruia
d-sa crede ca a descoperit piatra filosofic5. Care
licean nu cunonte aceast5 arhi-vulgar5 interpreta-
re nanteist5?»
Totu§i, in articolul meu se vede limpede &I nu
gubliniez in aceste cuvinte valoarea for ideativa, ei
pun accentul pe identitatea dintre texte: «Nu ar
ceste detalii imports spuneam. Ele constitue Ina
proba eficienta ca r5pindu-mi ideile, domnul Bla-
ga, f5r5 sa vrea desigur, s'a lagat rapit de aceste
detalii>>.
eInterpretareav mea e recunosc lipsit5 de
()rice valoare, in schimb obiserka», echivalentul
imediat al csuflului divine din textul meu, bisef
rica» postulat5 de apreoti, muntii marl» din tex-
tul citat al Mioritei, e ceva fenomenal. Despre
ceasta ointerpretare» a sa, domnul Blaga scoate
striglite induioskoare, de caracter strict visceral:
«Aceastl ideie este a mea, exclusiv a mea !» exclar
ma el. Am constatat gi alte accese de furie pose-
siva la acest om.
Cat despre «interpretarea panteist5», «arhivul-
garb., la care oSubsemnatul» crede c5 magi fi de-
dat, ea provine din ignoranta manifest5 a sensuld
unei ainterpret5ri». Nimeni nu face o ointerpre-
,tare» afirmand de exemplu ca Spatiul Mio-
ritic e o falsI filosofie 9i domnul Blaga un crea-
tor de confuzii. Ci se m'argine§te sa constate un
lucru, in principiu, evident.
4. Am imputat domnului Blaga faptul de a fi
recurs la studiul meu «Unduire §i Moarte» sere a
inectrpora pe Eminescu Spatiului s5u «mioritic».

50

www.dacoromanica.ro
 Relevasem in opera lui Eminescu relatia din-
tre Moarte, inteleasa ca un prag al jubilatiei, ca
o nunta cu divinitatea, §i Unduire substanta
dionysiani, «eternele ape» ale Poetului. Legind a.
cestea de sentimentul cosmic al destinului, ajungeam
foarte upr la suma de concluzii ale domnului Bla-
ga gi scriam: «Ajuns in posesia formulei, domnul
Blaga arunca peste bond plaiul mioritic «plaiul,
sfantul plain» cum se exprima domnia sa re.
nunta la tirania schemelor sale, la «nostalgia ne-
induplecata» a ritmului deal-vale §i vale-deal, si
afirma ca Eminescu a extras din ape bimbolul mio.
ritic spatial». Si citam propriile sale cuvinte:
Acel orizont al spatiului ondulat specific dubului
nostru popular apare personant §i foarte insistent
in poezia 'eminesciana. E drept ca structura ori-
zontica, ondulata, nu e simbolizati in opera lui
Eminescu atat prin imaginea plaiului, cat prin
imaginea «marii» si a «apei». Unduirea, valurile,
leganarea, aunt elemente dintre cele mai fle,wente
in poezia eminesciara. S'ar putea afirma chiar. ca
poetul iecurge hipnotic iara0 si iarasi, la aceste
elemente de expresie. Ma.rea nu e pentru Eminescu
un prilej de pierdere in infinit, sau un simbol al
dinamicei furtunoase, cat un simbol al unduirii, at
leganarii, un simbol al unui anume melancolic sen.
tisnent al destinului ritmat interior, ca o alternanti
de sui§uri §i coboraluri... Structura orizontica a
tunduirii» e imbibata la Eminescu pans la satu.
ratie de un sentiment al destinului».
Inca odata, domnul Blaga n'aude n'avede. ySi
scrie: «D. Botta sustine a a aratat in Noembrie

51

www.dacoromanica.ro
1935 legatura stransi ce exists intre ideea de aun-
tluires gi tanoarte, la Eminescu. Eu am aratat
incidental in Spaciul mioritic (1936) cu totul alt-
ceva: anunae di viziunea spatiului, 4t infinitului
ondulat, ca o categorie spiritual:a profund gi ge-
neral romaneasca, gi-a gash o expresie ca o varianta
particulars gi in opera poetics a lui Eminescu: do-
vadtt e intre altele frecventa in aceasta opera a mo-
tivului leganarii, unduirii, al valurilor rdarii,.
Cuvinte de pomani, confuzii aruncate in aerie ca
sti acopere propjiile sale afirmatii. El nu aratase
ten totul alteevas dead spune, totugi, propria ea
proza.
*i ca sa turbure apele in claipul cel mai neptu-
nian gi cel imai colic, pentru Ca nimeni ea nu
poata intelege nimic gi fatidicul sill 1930 sa tri-
umfe peste tot, el continua sa invoce o eerie do
lncruri cari n'au cu ceea ce spusesem ell, absolut
nici un raport.

cAveam tot dreptul se mil refer ti la exemplul emines-

eian, deoarece functia creatoare de stil a viziunei spatiului
ondulatoriu, am expus-o ince din anul 1930 (fSimboluri
spatialez., in revista cDarul vremii", Cluj). 5i inca din
1930 am afirmat spre deosebire de Spengler, ca viziunea
epatiala creatoare de stil este independenti de epeisaj). In-
finitul ondulat de care este definitiv legat sufletul rominesc
putea se aibe ca expresie concrete gi variants aevatici
tip Eminescas.
Variants acvatice tip Eminescu !
Toata t miscitoarea merilor singuritate, e cuprinse, poe-
tic, in aceasta formula.
Procedeul acesta at cerui singur scop este: to impresiona
in deosebi auditoriule, e frequent in articolul sau. El exhibe
en once prilej, tot decorul de care dispune.

www.dacoromanica.ro
 5. Omul acesta mi-a aruncat cede mai grave in-
jurii, el a rostit, in articolele sale, expresii can in
once tars, singure, 1-ar descalifica. Pe urmele for
s'a ridicat, chiar public, un murmur de profunda
indignare. Totusi, omul acesta deschide acest al cin-
cilea paragraf cu afirmatia c5 aan acoperit «cu in-
juraturi ideile esentiale ale Spatiului Mioritic*. In-
tr'un text citat mai sus, el afirmase, Mei scrupule,
ea i-am raspuns lcu injuraturi*. Eu cred de a-
cord cu toti lectorii acelor articole ca domnul
Blaga incearci, de asta data, mai mult decat o
confuzie... Eu am expus aideile esentiale* ale Spa-
tiului Mioritic, cu seriozitatea pe care o compor-
tau. Si fara artificiile verbale ale domnului Bla-
ga, aceste «idei* s'au acoperit singure, de un ire-
vocabil ridicol.
Dupes ce deschide cu aceasta eroare, explicatille
sale de sub punctul 5, domnul Blaga mai bine
zis 4( Subsemnatulx. ca si schimbam in renume
acest nume care-i e atilt de drag ma arata re-
vendicand Imioriticul* ca un reflex al ideilor mele.
Si recunoastem ca acest luoru este exact cu o sin-
gunk emendatiune, cu care, de aitminteri, domnul
Blaga pare de acord: odata cu «mioriticul* in
sine nu revendic gi titlul lui pentru care eu, per-
sonal, resimt o invincibila si15.
Ca sa-mi probeze inanitatea acestei pretentii
domnul Blaga imi citeaza un excurs filosofic al
eau, taiat din suplimentul literar al «marelui ziar*
Basler Nachrichten, gi lipit, cu o aplicatie extra-
ordinara, sub data de 20 Decemvrie 1931, in albu-
mul asupra caruia cunoastem de pe scum

53

www.dacoromanica.ro
cele mai pretioase detalii. Iat5 si acest text :
eDespre substratul mioritic al sulletului popular
romaneec se poate vorbi ca in regiunea germa-
n5 despre faustesc... Ce e mioriticul ? 0 anume
atitudine metafizica in fata martii, care-si g5-
aeste expresia tocingi in balada Mioritei. Moartea
e privity ca mireas5 a lumii, moartea este o nunt5.
Moartea gi viata se unesc prin nunt5... In Miarita
numai cadrul este baladesc dar acest cadru inchi-
de o poem5 cosmici, in centrul careia sty moar-
tea. Moartea e cantata* melancolic-extatic, e accep-
tat5 cu incredere gi cu daruire incarcati de senti-
znentul destinului».
Sa pretuim dela ineeput rigoarea demonstratiei
domnului Blaga. El ne oferise adineaori, un citat
din acelasi «mare ziar» citat care ilustra punctul
cel mai tenebros 'al desbaterii noastre, in limba
german5. Acum, chid ar fi fost oportun sa stim
cunt suna in aceasta limb5 nu numai cuvantul
cmioritic» pe care domnul Blaga it formuleaza pe
rom5neste abia in 1935, dar chiar si cuvantul «ba-
ladesc», iat5 c5 domnul Blaga ne °feed un text ro-
martese.
sM5rturisesc a fi fost cu totul nedumerit si de ex-
presia tacceptati cu d5ruire» sau «d5ruit5 cu ac-
centare», expresie care mi s'a parut cu greu po-
sibila intr'un grai rational. Mi-am dat seama ins5
de cats adaruire», chiar cinc5rcati de sentimental
destinului», au dat dovad5 redactorii «marelui
ziar», acceptand o asemenea prozi, gi am renun-
Sat la orice'obiectiune de principiu.
Ironia mi cuprinde fare si vreau in fata acestor

54

www.dacoromanica.ro
exemple de penurie morals. Omul acesta imi oferi
ca sa justifice rapturile sale pe cari la urma
urmei i le coned si pentru cari-1 pot investi, daci
tine, cu titluri de proprietate legitima cateva
atat de palide ingaimari, incat daca nu 1-asi cunoas-
te in delirul sau injurios, i le-a0 acoepta pe tome,
fnvins de o nesfarsita mils. Ceea ce spun aici des-
pre Miorita cliiar daca e apocrif e atat de
saracacios si de umil, tine atat de mult de incapa-
citatea sa native de a formula o ideie, incat prin
chiar aceste lucruri capita o pecetie de autentici-
tate incon.testabila.
6. Sub punctul 6, domnul Blaga aerie un-natoarea
lideie2': «D. Botta mai afirmi ca subsemnatul
(acest cuvant este, incontestabil, nurnele epic al
domnului Blaga) nu cunosc cuvantul «undui-
res. Nu vi se pare in adevar ingrijorator afland
dela d. Botta ca d-sa a descoperit acest cuvant?
D-ea urea pe semne s5 puns sechestru pe cuvintele
graiului nostra al tuturors.
Nu vi se pare intr'adevar ingrijoratoare aceasta
simulatie continua, aceasta rnaladiva incercare de
a intinde peste tot valul unor detestabile confuzii?
Cand am scris ca domnul Blaga nu cunostea, pani
la un anume studiu al meu cuvantul «unduires,
m'am raportat desigur la faptul ca el nu se afla in
vocabularul s'au filosofic. unde slava Datnnu
lui ! se pot culege cele mai mari curiozitati.
Am explicat intr'un articol anterior ca ideia de
unduire, nu mai este o caricature spatiali, un sim-
bol intelectual, ci implica o ideie pletorica, un
flux de energii in devenire. $i domnul Blaga ma-

55

www.dacoromanica.ro
nifesta tocmai aceastil ideie, atunci cand invoca
pentru intaia oars, acest cuvant.
Acestea aunt intampinarile sale. Acestea aunt
gi nu altele exemplele unei congenitale con-
fuzii, opera unui incurabil creator de tenebre.
In preambulul articolului sau, autorul tuturor
acestora nu se sfiegte sa califice drept «incoheren-
te» gi abalbaeli» acuzatiile pe cari le-am adus, acu
zatii la cari raspunde in chipul care-i e atat de
propriu.
Inainte de a termina, &annul Blaga imi evoca
auferintele lui Israel in Romania. E un mod ele-
gant de a provoca, in jurul insultelor sale, solida-
ritatea aceatei semintii. Iata ce spune: cManifesti-
rile gi iegirile atat de penibile ale d-lui Botta nu
nil le explic decat prin aceea ca d-sa a auzit pro-
babil de noile legi cu privire la exproprierile bu-
nurilor evreegti, 5 i § i-a inchipuit ca pe mosiile
mele ar fi rost de-un chilipir. CA nu suet evreu
e desigur un nenoroc pentru d. Botta
Faptul de a nu fi evreu gi faptul de a fi literat
constitue inteadev5r, pentru cineva ca domnul
Blaga, posesoul precum se laudii singur al
unor «buzunare literare>> atat de maxi, dour, «chi-
lipiruri» importante. Ele ii permit sr, foloseasel
fare teams proced,eele pe cari lc ilustreaza acest
articol, procedee cari in jungla noasur5 literar5
nu comports sanetiuni.

56

www.dacoromanica.ro
TREI SCRISORI

www.dacoromanica.ro
 DOMNILOR PROFESOR N. I. HERESCU
BSI DR. ION CANTACUZINO

Iubiti prieteni,
Intr'un articol aparut in «Timpub din 26 Apri-
lie, 9i publicat apoi in «Tara» 9i «Porunca Vre-
mii», d. Lucian Blaga, comentand o nota inseratii
de mine in revista «Dacia» imi arunca o aerie de
injurii.
Am scris aceasta nota provocat de d. Blaga. Ea
cuprindea «probele» pe cari acest domn le cauta
de mult in vederea unei actiuni judiciare indrep-
tate impotriva-mi.
In nnTronr,,1 de Mai al revistei «Gfindirea», abia
aparut, vad un nou articol al d-lui Blaga in care
aceasta reactiune a mea, dictata de simtul onoarei
9i al responsabilitatii, e calificata drept «9i obraz-
nica si lasa».
Tin la o reparatie integrals a tuturor acestor in-
jurii 9i va rog, prietene9te, sa-mi fiti martori in a-
cest incident atat de trist.
Va rog sa primiti, iubiti prieteni, expresiunea
aleselor sentimente cc vi pastrez.
18 Mai 1941 Dan Botta

59

www.dacoromanica.ro
 DOMNULUI DAN BOTTA
Iubite prietene,
In executarea mandatului ce ne-ai incredintat,
am trimis d-lui Lucian Blaga, in ziva de 19 Mai,
o scrisoare rugandu-1 sa ne indite numele persoa-
nelor cu cari putem intra in contact pentru a so-
lutiona incidentul ivit intre d-ta ei d. Lucian Blaga
in urma publicarii de catre d-sa a unor articole pe
cari le-ai considerat ofensatoare.
In ziva de 2 Iunie d. Blaga ne-a trimis o scrisoare
pe care, lipsind din Bucure§ti in intexes de servi-
ciu, am primit-o abia azi, §i in care ne spune re-
ferindu-se la art. 75 din «Codul de Onoare» in-
toemit de Maior Draghici Josef :
cRefuz provocarea deoarece au trecut mai mult
de 48 de ore dela aparitia articolelor mele pans la
trimiterea scrisoarei dvs. (19 Mai 1941). In ade-
var articolele mele au aparut unul in «Timpub
(26 Aprilie 1941) §i al doilea in «Gandirea» (care
la 16 Mai era pe pimp)».
Refuzul d-lui Lucian Blaga de a-§i constitui mar-
tori, not nu it socotim justificat. In adevar, fara
a discuta ce sorie in «Codul de Onoare» al Maioru-
lui Draghici Josef, ci referindu-ne la autoritatea ne-
contestata care este aLes lois du duel» de Bru-
neau de Laborie, putem afirm.a ea cererea de repa-
ratie trebue facuta equarante huit heures apres
Pinstant on le demandeur a subi ou connu l'offen-
sex. Iar pentru articole de presi, este firesc ca
termenul si nu curet decat din momentul cand
d-ta ai curzascut ofensa.

so

www.dacoromanica.ro
 Aga fiind, nu putem decat s5 constat5m, cu re-
gret, ca d. Blaga refuz5 85-ti dea satisfactie pe di-
le Codului de Onoare, 9i si depunem mandatul ce
ne-ai incredintat, dananand ca sa cauti a obtine
satisfactie pe toile ce vei crede de cuviint5.
Prime9te, to rug5m iubite prietene, asigurarea
sentimentelor noastre cele mai alese.
N. I. Herescu
15 Iunie 1941 Dr. Ion Cantacuzino

DOMNILOR PROFESOR N. I. HERESCU

SI DR. ION CANTACUZINO

Iubiti prieteni,
VI multumesc pentru sarcina ingrati pe cart
'ati asumat-o. Rezultatele ei cannel' pe adverse-
rul meu.
Cineva care-mi arunci cele mai grave injurii 9i
se sustrage apoi, gra in,otiv, dela mice responsa-
bilitate, se a9eaza singur foarte jos pe scare in-
su9irilor morale.
Apare ap dar evident pentru toat5 lumea tine,
intre mine 9i el, este (9i obraznic qi lap.
VA rog 85 primiti, iubiti prieteni, expresiunea
aleselor sentimente ce vi p5strez.
16 Iunie 1941 Dan Botta

61

www.dacoromanica.ro
ACEASTA LUCRARE CUPRINDE
RASPUNSUL AUTORULUI LA TREI
SERII DE ATACURI AD HOMINEM
$1 DE ASERTIUNI CALOMNIOASE
INDREPTATE IMPOTRIVA SA $1
TRANSMISE UNUI NUMAR CONSI-
DERABIL DE ZIARE $1 PUBLICA-
II PERIODICE DIN ROMANIA.
CUM PARE DIN PUBLICATIILE
CARI AU ACCEPTAT SA LE DEA
CURS, LIPSIND DELA DATORIA
LOR, N'AU INTELES SA INSEREZE
RASPUNSUL CARE LI S'A DAT, AU-
TORUL S'A VAZUT NEVOIT SA-L
PUBLICE IN ACEASTA LUCRARE.

www.dacoromanica.ro
 BUCOVI NA
I. E. I. `.:C:1_,11U

BUCUR ESTI

60 LEI

www.dacoromanica.ro