BAZELE ELECTROTEHNICII I

An I - ETTI

Cursul VI
Circuite electrice în regim permanent sinusoidal
(continuare)
1. Diagrame fazoriale (continuare).
2. Puteri în regim sinusoidal.
3. Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic.
3.1 Impedanța complexă.
3.2 Admitanța complexă.
3.3 Puterea complexă.
4. Elemente pasive ideale în regim sinusoidal.
5. Legi și teoreme specifice sub formă complexă. Legea lui Ohm. Teoremele lui Kirchhoff.
6. Impedanțe echivalente în circuite cu și fără cuplaj.
7. Transfer de putere activă între laturi cuplate mutual.ă
8. Circuite de tip transformator. Impedanța echivalentă. Scheme echivalente.
Reprezentarea geometrică (fazorială) a mărimilor sinusoidale

Diagrama fazorială pentru un rezistor ideal

R I B
OA = I
i(t) = 2  I  sin(   t +  )  OA = 
 xOA =  A
I
OB = R  I 
R  i(t) = 2  I  R  sin(   t +  )  OB =  X
 xOB = 
0 axa origine de fază

Diagrama fazorială pentru o bobină ideală

B
OA = I
i(t) = 2  I  sin(   t +  )  OA =   L I
 xOA =   I
2
A
OB =   L  I
di(t)   
L = 2    L  I  sin(  t +  + )  OB =   X
dt 2  xOB =  +
2
0 axa origine de fază
 Reprezentarea geometrică (fazorială) a mărimilor sinusoidale

Diagrama fazorială pentru un condensator ideal

I A
OA = I
i(t) = 2  I  sin(   t +  )  OA = 
 xOA =   X
 I 0 
 OB = − axa origine de fază
1 2 I  C
C
i(t)  dt =  sin(   t +  − )  OB =  I 2
C 2  xOB =  −  C B
 2
Diagrama fazorială pentru o bobină în serie cu un rezistor
B
OA = I
i(t) = 2  I  sin(   t)  OA =  Origine de fază.
 xOA = 0 U  L I

OB = I  R2 +   L 2
di(t)  ( )  2
u(t) = uR (t) + uL (t) = R  i(t) + L   OB =  I
dt L X
 xOB =  = arctg
 R
0 R I A
Reprezentarea geometrică (fazorială) a mărimilor sinusoidale

Diagrama fazorială pentru un condensator în serie cu un rezistor

OA = I
i(t) = 2  I  sin(   t)  OA =  Origine de fază.
 xOA = 0

1
u(t) = uR (t) + uc (t) = R  i(t) +   i(t)  dt 
C
R I I
 2 0
OB = I  R 2 + 
1 
 
  C  AX
  −
2
OB =   1 
−
 C 
 U I
 xOB =  = arctg  
 R 
 C
  
B
 Diagrame fazoriale

UDE
Aplicație I1 =
 1 
+
 1 jC 
R
Să se construiască diagrama fazorială pentru circuitul alăturat.  
i1(t)
C R1  UDE Axa origine de fază
0
i(t) R ( DE = 0 )
A D E B 
L U 
I2 = DE I
i2(t) j L 2
uAB(t)
UR = UAD = R  I UAB = UAD + UDE
1. Se alege UDE = origine de fază;
2. Se reprezintă fazorul I2 (în urma tensiunii aplicate UDE cu
 4. Se însumează fazorii curenți I1 cu I2;
căci corespunde bobinei L);
2 5. Se reprezintă fazorul UR coliniar cu
3. Se reprezintă fazorul I1 (în avans față de tensiunea

fazorul curent I obținut prin însumare.
1 
aplicată UDE cu un unghi  = arctg   căci corespunde
   C  R1 6. Se însumează fazorii UDE cu UAD și se
unei laturi cu rezistență și condensator;
obține fazorul lui UAB.
 Diagrame fazoriale

C R1
Aplicație i1(t)
i(t) R B
Se alege ca și origine de fază curentul I1 (același circuit). A D E
L
Ordinea de construire a diagramei fazoriale:
i2(t)
1. Se construiește fazorul tensiune I1  R1
I1
2. Se construiește fazorul tensiune uAB(t)
jC
3. Se însumează cele două tensiuni => UDE
0 I1 I1  R1 X
4. Se construiește fazorul curent I2
5. Se însumează cei doi curenți => I Axa origine de fază

6. Se construiește fazorul tensiune UAD = I  R  I1

UDE
7. Se însumează UDE cu UAD => UAB
2  jC

UDE
I2 = I
j L
UAB
UAD = I  R
Puteri în regim sinusoidal

Puteri în regim sinusoidal

Fie un circuit electric liniar, pasiv și reciproc p(t)
Circuit
alimentat cu o tensiune sinusoidală: electric
u(t) = U 2 sin( t) ( u = 0 ) (L, P, R)

i(t) = I 2 sin( t − )

Puterea în instantaneu are expresia dată de produsul dintre tensiunea și curentul absorbit:

p(t) = u(t)  i(t)

p(t) = 2  U  I  sin t  sin( t − ) = U  I  cos  − U  I  cos(2t − )

✓ putere constantă în timp

✓ putere variabilă în timp cu o frecvență dublă față de cea a curentului și tensiunii.
Puteri în regim sinusoidal

Componenta alternativă a puterii instantanee poate fi pozitivă (receptor de putere) sau

negativă (generator de putere)
Puteri în regim sinusoidal

Puterea active: P (W)

Reprezintă valoarea medie a puterii instantanee calculată pe o perioadă.
T T T
1 1 1
P =  p(t)  dt =  U  I  cos   dt −  U  I  cos(2t − )  dt = U  I  cos 
T0 T0 T0

=0
k = cos 
P = U  I  cos   0 W  factor de putere

Puterea reactive: Q (VAR)

Q = U  I  sin  0 sau  0  VAR  Q  0 circuit inductiv
Q  0 circuit capacitiv
Puterea aparentă: S (VA)
Reprezintă maximul de putere activă (k=1) P
S = U  I >0  VA  k = cos  =
S
Cele 3 puteri verifică teorema lui factor de putere
Pitagora (triunghiul puterilor) S = P2 + Q2
Definirea energetică a parametrilor electrici în regim armonic

Definirea energetică a parametrilor electrici în regim armonic

Rezistența și conductanța unui circuit electric liniar, pasiv și reciproc în regim permanent
sinusoidal se definesc pe considerente energetice, pornind de la definiția puterii active:

P = U  I  cos   0 W 
 rezistența în curent alternativ se definește ca fiind:

P U
R= =  cos   0,  
I2 I
 și similar conductanța:
P I
G= 2
=  cos   0, S 
U U

1
ATENȚIE !!! R (numai dacă cos  = 1)
G
Definirea energetică a parametrilor electrici în regim armonic

Prin analogie reactanța și susceptanța unui circuit electric liniar, pasiv și reciproc în regim
permanent sinusoidal se definesc pe considerente energetice pornind de la definiția puterii reactive:

Q = U  I  sin   0 sau  0  VAR 

 reactanța în curent alternativ se definește ca fiind:

Q U  X  0 inductiv
X= =  sin   0,  0    
 X  0 capacitiv
2
I I

 și similar susceptanța:
Q I B  0 capacitiv
B= =  sin   0, sau  0 S  
B  0 inductiv
2
U U

1
ATENȚIE !!! X (numai dacă sin  = 1)
B
Definirea energetică a parametrilor electrici în regim armonic

Prin analogie impedanța și admitanța unui circuit electric liniar, pasiv și reciproc în regim
permanent sinusoidal se definesc pe considerente energetice pornind de la expresia puterii
aparente:
S = U I  0  VA 
 impedanța în curent alternativ se definește ca fiind:

S U
Z= 2
=  0, 
I I

 și similar admitanța:
S I
Y= 2
=  0,  −1 
U U

1
ATENȚIE !!! Z=
Y
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Circuitele liniare de curent alternativ au fost tratate în cursul anterior prin parametrii reali (impedanța,
admitanța etc), iar regimul energetic al lor prin puterile reale P, Q și S.

Impedanța și admitanța complexă

Se consideră un circuit electric oarecare alimentat cu o tensiune sinusoidală:

u(t) = U 2  sin(   t +  u )  U = U  e ju

Se determină curentul complex din circuitul electric iar apoi se

i(t)
Circuit
u(t)
trece în instantaneu la forma normală sinusoidală. electric

I = I  e ji  i(t) = I 2  sin(   t +  i )

Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Impedanța complexă

Raportul dintre tensiunea complexă și curentul complex (simplificat sau nesimplificat) definește o
mărime complexă caracteristică unei laturi de circuit, numită impedanța complexă.

u U U 2  e j( t +u ) U  e ju U j( u −i ) U j

Z= = = = ji
= e = e ,  
i I I 2 e j( t + i )
I e I I

I
e j = cos  + j  sin  (Euler )

U U
Z
Circuit
U electric Z=  cos  + j   sin 
I I
U R = rezistența de c.a. U
R =  cos  X = reactanța
X=  sin 
I I
Z = R 2 + X2 Z = R + j X
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Rezistenţa de curent alternativ R şi reactanţa X

Z = R + j X
Im

X Z e {Z} = Z  cos  = R  0 ,( )
x Inductiv
Z  0 m {Z} = Z  sin  = X  0 sau  0 ,( )

0 R Z = R2 + X2
Re


 0  = arctg
X
Capacitiv
 R

U  X
i(t) =  2  sin  t +  u − arctg 
R 2 + X2  R
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Impedanţa Z şi defazajul φ

 U
 Z =  0, []
I

 =  u −  i   −  ,   , [rad]
  2 2
 

U
i(t) =  2  sin(t +  u − )
Z
Admitanța complexă

Raportul dintre curentul complex și tensiunea complexă (simplificat sau nesimplificat) definește o
mărime complexă caracteristică unei laturi de circuit, numită admitanța complexă.
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

i I I 2  e j( t +i ) I  e j i I j( i −u ) I − j

Y= = = = = e = e
u U U 2  e j( t +u ) U  e ju U U
1
I Y=
I I Z
Y=  cos  − j   sin 
U U
Y U Circuit
electric
I G = conductanța de c.a. I
G =  cos  B=  sin 
U B = susceptanța U

Y = G2 + B 2 Y = G − j B
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Conductanţa de curent alternativ G şi susceptanţa B

Y = G − j B
Im
e {Y} = Y  cos  = G  0 , (S)
m {Y} = Y  sin  = B  0 sau  0 , (S)
Capacitiv

0 G  Y = G2 + B 2

 Re  B
Y  = arctg
Inductiv  G
x
-B
Y
 B
i(t) = U  G + B  2  sin    t +  u − arctg 
2 2

 G
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Admitanţa Y şi defazajul φ

 I 1
 Y = U = Z  0, [S]

 =  u −  i   −  ,   , [rad]
  2 2
 

i(t) = U  Y 2 sin(   t +  u − )

NU AU CORESPONDENT IN SINUS
1 1
R X Z si Y sunt DOAR OPERATORI DE
G B ROTAȚIE ÎN COMPLEX
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Relația de legătură dintre parametrii  G

 R =
 G 2
+ B 2

1 1 G + jB G B 
Z = R + j X = = = 2 = + j 
Y G − j  B G + B 2 G2 + B 2 G2 + B 2  B
X = 2
 G + B2

 R
 G =
 R 2
+ X 2
1 1 R − j X R X
Y = G − jB = = = 2 = − j  
Z R + j  X R + X2 R 2 + X2 R 2 + X2  X
B = 2
 R + X2
Observație:
 R și G sunt inverse numai într-un caz particular respectiv B = 0 sau X = 0.
 X și B sunt inverse numai într-un caz particular respectiv R = 0 sau G = 0.
 în general R și G respectiv X și B nu sunt inverse.
 Z și Y respectiv Z și Y sunt inverse.
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

Puterea complexă
Produsul dintre tensiunea complexă și curentul complex conjugat (simplificat sau
nesimplificat) definește o mărime complexă numită putere aparent complexă (S).

I = I  e j i U = U  e j u
1 * 1
S = ui =
2 2
( ) (
2  e j t  U  )
2  e − j t I = U  I*
*

I = I  e ji  I * = I  e − ji
Im P0
S = U  I = U  e ju  I  e − ji = U  I  e j( u − i ) = S  e j
*

Q0
Q
S = S  cos  + j  S  sin  = P + j  Q P0 xS
Inductiv
Q0 S
S =P +Q
2 2 2
, (VA) 
Re
Q = S −P 2 2
, (VAR) 0 P
P = S −Q 2 2
, (W ) P0 P0 Capacitiv
Q0 Q0
Caracterizarea în complex a circuitelor electrice liniare în regim permanent armonic

( )( )
S = U  I = ( Z  I)  I = Z  I  e ji  I  e − ji = Z  I2 = (R + j  X)  I2
* *

* * *
( )( )
S = U  I = U  ( Y  U) = Y  U  e ju  U  e − ju = Y  U2 = (G − j  B)  U2
*

S = S  cos  + j  S  sin  = P + j  Q

P = R  I2 W  Q = X  I2  VAR
P = G U 2
W  Q = −B  U2  VAR
Exemplu

U = 100 − 100  j U 100 − 100  j

Z= = = 50
1− j
= 50 
(1 − j )  (1 − j )
= −50  j
I = 2 + 2 j
I 2 + 2 j 1+ j (1 + j)  (1 − j )
P=0 (W ) R=0 ()
S = U  I = (100 − 100  j )  ( 2 − 2  j ) = −400  j
*
Q = −400 (VAR) X = −50 ()
Elemente pasive ideale în regim sinusoidal

Rezistorul ideal

u = R  i  U = R I

U X
Z= =R X=0  = arctg = 0
I R

1 1 1
Y= = = G − jB; G= ; B=0
Z R R

S = P + j  Q = Z  I2 = R  I2 = Y  U2 = G  U2
*

I U
P = R  I2 = G  U2 ; Q = 0 0
Elemente pasive ideale în regim sinusoidal

Bobina ideală

di(t)
R=0 e = −L  u(t) + e(t) = R  i(t)
dt

di
u(t) = L   U = j    L I
dt
U
U 
Z = = j L R = 0; X =   L;  =
I 2 
−
2
1 1 1 1
Y= = = −j = G − j  B; G = 0; B =
Z j L L L I
2 2
U U
S = P + j  Q = Z  I2 = j    L  I2 = Y  U2 = j  P = 0; Q =   L  I2 =
*

L L
 Elemente pasive ideale în regim sinusoidal

Condensatorul ideal

dq du(t)
i(t) = = C  I = j  C U
dt dt
U 1 1
Z= = = −j
I jC C

1  I
R = 0; X = − ; =−
C 2

1 +
Y = = j    C = G − j  B; G = 0; B = −  C 2 U
Z

I2 I2
S = P + j  Q = Z I = −j  = Y  U = − j    C  U P = 0; Q = − = −  C  U2
2 * 2 2

C C
Legi și teoreme specifice sub formă complexă

Legea lui Ohm sub formă complexă

d  S
 E  ds = −

dt
+ eg Legea inducției electromagnetice

 S =  + (ext) = L  i + (ext)


d  S  di d ( ext ) 
 E  ds = − dt + eg = −  L  dt + dt  + eg
 

1
 E  ds = uR + uC − ub = R  i + C  i  dt − ub

d(ext) di 1
S eg −
dt
+ ub = R  i + L  +
dt C
i  dt 
Legi și teoreme specifice sub formă complexă

d(ext) di 1
eg −
dt
+ ub = R  i + L  +
dt C
i  dt 
(ext)  1 
Eg − j + Ub =  R + jL +  I
 j C 

 1 
Z = R + j    L − Eg − j    (ext) + Ub = Z  I
   C 

I
Z Legea lui Ohm în complex
Ub

Eg Eg + Ub = ZI (ext) = 0
Legi și teoreme specifice sub formă complexă

k
(ext )
=  Z kj  Ij Egk + Ubk = Zkk  Ik +  Z kj  Ij
k =1 k =1
k j k j

 1  Impedanța proprie
Zkk = Rk + j     Lkk − 
Zkj    Ck  laturii K
Ik * * Ij Impedanța mutuală de cuplaj dintre
Zkj = j    L kj
Zkk Z jj latura K și J
Ubk
Semnul impedanței mutuale de cuplaj depinde de

E gk sensurile curenților prin cele două bobine cuplate mutual

față de bornele marcate

Dacă: Zkj = 0 Egk + Ubk = Zkk  Ik

Legi și teoreme specifice sub formă complexă

Teoremele lui Kirchhoff sub formă complexă

a) Teorema I a lui Kirchhoff  ik = 0 Mărimi instantanee
kN

 Ik = 0 Mărimi complexe
kN

Enunț
Suma algebrică a imaginilor în complex ale curenților din
laturilor incidente unui nod este nulă.

−i1 − i2 + i3 − i4 + i5 = 0 ATENȚIE !!
 Ik  0 Relația NU este valabilă pentru
−I1 − I2 + I3 − I4 + I5 = 0 kN
valori efective
 Legi și teoreme specifice sub formă complexă

b) Teorema II a lui Kirchhoff

u
kb
k =0 Mărimi instantanee

U
kb
k =0 Mărimi complexe

Enunț
Suma algebrică a imaginilor în complex ale tensiunilor
laturilor care aparțin unei bucle arbitrare este nulă.

 1 
Legea lui Ohm pentru această latură devine: Zkk = Rk + j     Lkk − 
   Ck 
 
Ek + Uk = Zkk  Ik + j    (ext)
k Impedanța proprie laturii k
 Legi și teoreme specifice sub formă complexă

 k (ext ) =  L kj  Ij k =  L kj  Ij
(ext )

k =1 k =1
k j k j

Ek + Uk = Zkk Ik + j     L kj  Ij Dacă notăm

k =1 Zkj = j    Lkj
k j

Ek + Uk = Zkk  Ik +  Z kj  Ij Unde am ținut cont că: U

kb
k =0
k =1
k j
 
Enunț  
Într-o buclă de rețea suma algebrică a imaginilor în complex  Ek =


 Zkk Ik +  Zkj Ij 

kb kb  k =1 
ale tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică  k j 
a căderilor de tensiune complexe din aceea buclă (tensiuni
Teorema a II-a a lui Kirchhoff
proprii și mutuale).
Impedanțe complexe echivalente

Impedanţa echivalentă pentru conexiuni fără cuplaj inductiv

Impedanţa complexă echivalentă:

U
Ze = = Z e  e je = R e + j  Xe
I
Admitanţa complexă echivalentă:
1 I
Ye = = = Ye  e − j e = Ge − j  Be
Ze U

Laturi pasive fără cuplaje inductive

a) Serie
Impedanțe complexe echivalente

U = U1 + U2 + ... + Un
n
U n
U = Z1  I + Z 2  I + ... + Zn  I = I   Zk Z e = =  Zk
k =1 I k =1

 n n

R e =  Rk  0 Z e   Zk
 k =1 Im k =1

Ze = Re + j  Xe 
 n Xe x
 Xe =  Xk  0 sau 0
 k =1
Ze Z3
Z1 x

Uk U U Zk
x
e Z2 Re
I = = = n
Uk = n
U
Zk Z e
Z
k =1
k Z
k =1
k 0
Re
Impedanțe complexe echivalente

Divizor de tensiune Z1 Y2
U1 = U = U
n=2 Z1 + Z2 Y1 + Y 2

Z2 Y1
U2 = U = U
Z1 + Z2 Y1 + Y 2

b) Paralel I = I1 + I2 + ... + In
I = Y1  U + Y 2  U + ... + Y n  U
n
I = U  ( Y1 + Y 2 + ... + Y n ) = U   Y k
k =1

n
I
Y e = =  Yk
U k =1
Impedanțe complexe echivalente

 n Ik I I
Ge =  Gk  0 U= =
Yk Ye
= n

Y e = Ge − j  B e


k =1
Y
k =1
k

 n
Be =  Bk  0 sau 0
 k =1
Yk
Ik = n
I
Y
Divizor de curent
k
n=2 k =1

Y1 Z2
I1 = I = I
Y1 + Y 2 Z1 + Z2
Y2 Z1
I2 = I = I
Y1 + Y 2 Z1 + Z2
Impedanțe complexe echivalente

c) Conexiune mixtă Z 2  Z3
Z 2,3 ==
Z 2 + Z3

Z 2 Z3
Z e = Z1 + Z 2,3 = Z1 + =
Z 2 + Z3
Z1Z 2 + Z 2  Z3 + Z1Z3
=
Z 2 + Z3
Din divizor curent

U U  ( Z 2 + Z3 ) U  Z2
I1 = = I3 =
Ze Z1  Z2 + Z2  Z3 + Z1  Z3 Z1  Z2 + ( Z1 + Z2 )  Z3

Circuitul astfel proiectat

U  Z2 U
I3 = =
Dacă: ( Z1 + Z2 ) = 0 Z1  Z2 Z1
debitează un curent
independent de sarcina Z3
 Impedanțe complexe echivalente

Impedanţa echivalentă pentru conexiuni cu cuplaje inductive

a) Conexiunea serie
Coeficientul de cuplaj este:

M
k= 1
L1  L 2

Aplicând legea lui Ohm: U = U1 + U2

U1 = r1  I + j    L1  I + j    M  I
U = I  ( r1 + r2 ) + j    (L1 + L 2 + 2  M) 
U2 = r2  I + j    L 2  I + j    M  I

Re = r1 + r2 Ze =
U
= ( r1 + r2 ) + j    (L1 + L 2 + 2  M)
Ze = Re + j  Xe I
L e = L1 + L 2  2  M
Impedanța echivalentă
Impedanțe complexe echivalente

Dacă M < 0 : L'e = L1 + L 2 − 2  M

Conexiune adițională: Laditional = L1 + L 2 + 2  M Laditional − L diferential

M=
Conexiune diferențială: L diferential = L1 + L 2 − 2  M 4

Inductivitatea echivalentă este întotdeauna o mărime pozitivă

( )
2
Pornim de la: L1 − L 2 0

M
k= 1  M  L1  L 2
L1 + L 2 − 2 L1  L 2  0 Dar :
L1  L 2

Deci: L1 + L 2 − 2  M  0 L'e  0
Impedanțe complexe echivalente

b) Conexiunea paralel Aplicând legea lui Ohm pe fiecare latură:

U = (r1 + j    L1 )  I1 + j    M  I2 = Z1  I1 + ZM  I2 (1)

U = (r2 + j    L 2 )  I2 + j    M  I1 = Z 2  I2 + ZM  I1 (2)

Notăm:

Z1 = r1 + j    L1 Z 2 = r2 + j    L 2 ZM = j    M
Din (1) și (2) calculăm cei doi curenți I1 și I2:

U = Z1  I1 + ZM  I2   Z 2 − ZM 
 I1 = U   2 
+ sau – funcție de semnul U = ZM  I1 + Z 2  I2  
 1 2
Z Z − Z M 
cuplajului mutual 

Z1Z 2 − ZM
2 
I = U   Z1 − ZM 
U U
Ze = Ze = =
Z1 + Z 2 2ZM I I1 + I2 2  −
2
  1 2
Z Z Z M 
Impedanțe complexe echivalente

Transferul de putere în circuite cuplate inductiv

j1 Unghiul de defazaj dintre cei doi curenți:
I1 = I1  e
j 2
 = 1 −  2
I2 = I2  e
Puterea aparent complexă pe prima latură:

S1 = U  I1 = (r1 + j    L1 )  I1  I1 + j    M  I2  I1
* * *

Dacă ținem cont că:

− j( 1 − 2 )
I2  I1 = I2  e j2  I1  e − j1 = I1  I2  e = I1  I2  e − j
*

și

e− j = cos  − j  sin 

S1 = r1  I12 + j    L1  I12 + j    M  I1  I2  e − j
Impedanțe complexe echivalente

S1 = r1  I12 +   M  I1  I2  sin  + j  (  L1  I12 +   M  I1  I2 cos )

Partea reală reprezintă puterea activă pe latura 1: P1 = r1  I12 +   M  I1  I2  sin 

S2 = U  I2 = ...
*
Procedând similar pentru latura 2:

Rezultă puterea activă pentru latura 2 ca fiind: P2 = r2  I22 −   M  I1  I2  sin 

Puterea activă transferată între laturile cuplate mutual este:

Ptr =   M  I1  I2  sin 
Maximul de putere activă transferată între laturile cuplate mutual se obține atunci când: sin  = 1
Ptr max =   M  I1  I2
Impedanțe complexe echivalente

Impedanţa echivalentă a circuitelor cuplate de tip transformator

Z S = R S + j  XS

Aplicăm pe fiecare dintre cele două bucle a II-a teoremă a lui Kirchhoff:

Ținem cont de faptul că:

U1 = R1  I1 + j    L1  I1 + j    L12  I2
j    L12 = j    L 21
0 = R2  I2 + j    L 2  I2 + j    L 21  I1 + ZS  I2
și de faptul că:

−U2 = R2  I2 + j    L 2  I2 + j    L12  I1 U2 = ZS  I2
Unde ZS este impedanța de sarcină
Impedanțe complexe echivalente

Adunăm și scădem  j    L12  I1 în expresia U1 :

U1 = R1  I1 + j    L1  I1 − j    L12  I1 + j    L12  I1 + j    L12  I2

Adunăm și scădem  j    L12  I2 în expresia U2:

−U2 = R2  I2 + j    L 2  I2 − j    L12  I2 + j    L12  I2 + j    L12  I1

În ecuațiile precedente termenii pot fi grupați în două moduri:

 +U1 = R1  I1 + j    (L1 − L12 )  I1 + j    L12  (I1 + I2 )


−U2 = R 2  I2 + j    (L 2 − L12 )  I2 + j    L12  (I1 + I2 )
sau

 +U1 = R1  I1 + j    (L1 + L12 )  I1 − j    L12  (I1 − I2 )


−U2 = R 2  I2 + j    (L 2 + L12 )  I2 + j    L12  (I1 − I2 )
Impedanțe complexe echivalente

Schemele electrice echivalente celor două seturi de ecuații sunt:

 Impedanțe complexe echivalente

Impedanța complexă la bornele de intrare ale transformatorului rezultă prin rezolvarea sistemului:

U1 = R1  I1 + j    L1  I1 + j    L12  I2 (1)

0 = R2  I2 + j    L 2 I2 + j    L 21  I1 + ZS  I2 − j    L 21  I1 = (R 2 + j    L 2 + + ZS )  I2

Înlocuim expresia rezultată pentru curentul I2 în ecuația (1): − j    L 21  I1

I2 =
R 2 + j    L 2 + + ZS
2  L12  L 21
U1 = R1  I1 + j    L1  I1 +  I1
R 2 + j    L 2 + + ZS
Acest termen reprezintă

U1 2  L122 impedanța totală a circuitului

Zint = = R1 + j    L1 +
I1 R 2 + j    L 2 + ZS secundar reflectată în circuitul
primar datorită cuplajului mutual
 Impedanțe complexe echivalente

U1 2  L122
Zint = = R1 + j    L1 +
I1 R 2 + j    L 2 + ZS

Presupunem impedanța de sarcină ca fiind de forma: Z S = R S + j  XS

În acest caz impedanța de intrare la bornele transformatorului devine:
U1 2  L122
Zint = = R1 + j    L1 + =
I1 R 2 + R S + j  (   L 2 + XS )
2  L122  R2 + RS − j  (   L 2 + XS ) 
= R1 + j    L1 +
(R 2 + RS ) + (   L 2 + XS )
2 2

2  L122  (R2 + RS )  2  L122  (   L 2 + XS ) 

Zint = R1 + + j     L1 − 
( R 2 + R S ) + (   L 2 + XS )  (R2 + RS ) + (   L2 + XS ) 
2 2 2 2

Observații:
- rezistența echivalentă la bornele transformatorului este mai mare decât a circuitului primar R1.
- reactanța echivalentă la bornele transformatorului este fi mai mare sau mai mică decât a circuitului primar
Impedanțe complexe echivalente

Reguli de eliminare (desfacere) a cuplajului magnetic mutual dintre două bobine:

Cuplaj adițional

Cuplaj diferențial
Impedanțe complexe echivalente

Cuplaj adițional

Cuplaj diferențial
Vă mulţumesc pentru atenție!