Sunteți pe pagina 1din 113

EVALUAREA ECONOMICĂ ŞI

FINANCIARĂ
A
ÎNTREPRINDERII
de

HORIA D.I. CRISTEA


- expert contabil
- membru CECCAR

 SUPORT DE CURS
 SINTEZE
 COMPILĂRI
 COLAJE
 COMENTARII ŞI INTERPRETĂRI

1
Introducere:

 Suportul de curs: Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii se


bazează pe compilări şi colaje din cartea autorului prof.univ.dr. Toma
Marin, Iniţiere în evaluarea întreprinderii, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2007.
 Comentariile şi interpretările aparţin autorului suportului de curs ce se
adresează candidaţilor la acces în profesia de expert contabil.
 Structura suportului de curs are la bază TEMATICA
DISCIPLINELOR DE EXAMEN PRIVIND ACCESUL LA STAGIU
PENTRU OBŢINEREA CALITĂŢII DE EXPERT CONTABIL ŞI
DE CONTABIL AUTORIZAT, ANUL 2008.
 Evaluarea economică şi financiară se bazează pe
diagnosticul şi expertizarea situaţiei financiare a întreprinderii.
 O importanţă deosebită în evaluare o are analiza
diagnostic, respectiv analiza fundamentală pentru evaluare.

Timişoara, august 2008 Autorul

2
EVALUAREA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII:

1.DEFINIŢIA, 2.RELAŢIA: 3.CLASIFICAREA 4. BILANŢUL 5. 6. ROLUL


NECESITATEA ŞI -VALOARE EVALUĂRILOR, CONTABIL – DIAGNOSTICUL DIAGNOSTICULUI
ESENŢA EVALUĂRII CONTABILĂ DIFERENŢELE PUNCT DE DE EVALUARE: FINANCIAR-
ECONOMICE ŞI -VALOARE DINTRE PORNIRE ÎN - JURIDIC, CONTABIL ÎN
FINANCIAREA JUSTĂ EVALUĂRILE EVALUAREA - COMERCIAL, EVALUAREA
ÎNTREPRINDERII VALOARE DE CONTABILE, ÎNTREPRINDERILO - TEHNIC, ECONOMICĂ ŞI
PIAŢĂ: ADMINISTRATIVE R. - TEHNOLOGIC FINANCIARĂ A
. definiţii, ŞI CELE BAZATE . BILANŢUL ŞI DE ÎNTREPRINDERII.
.caracteristici PE EXPERTIZĂ ŞI ECONOMIC- EXPLOATARE, . OBIECTIVE,
. mod de DIAGNOSTIC INSTRUMENT DE - ORGANIZARE, MIJLOACE DE
determinare CALCUL PENTRU - MANAGEMENT, REALIZARE
EVALUAREA - RESURSE PROCEDEE DE
ÎNTREPRINDERII UMANE. LUCRU.
2
7.SINTEZA 8. 9.METODOLOGIA 10. ABORDAREA 11. 12. METODE
DIAGNOSTICELOR COMPONENTELE DETERMINĂRII PRIN PATRIMONIU METODOLOGIA DETERMINARE A
EVALUĂRII FUNDAMENTALE A.N.C. AL UNEI ÎN EVALUAREA DETERMINĂRII RATEI DE
ÎNTREPRINDERILOR: ALE EVALUĂRII ÎNTREPRINDERI ÎNTREPRINDERII CAPACITĂŢII ACTUALIZARE:
-ROLUL ŞI ÎNTREPRINDERII: BENEFICIARE A -TEHNICI DE
UTILITATEA EI. -ACTIVUL NET UNEI ACTUALIZARE ŞI
CORIJAT ŞI ÎNTREPRINDERI DE
CAPACITATE CAPITALIZARE
BENEFICIARĂ
(ANC; CB)

3
3
13. ABORDAREA PE 14. EVALUAREA 15. ABORDAREA 16. METODE DE 17. STRUCTURA 18. REGULI DE
BAZA ÎNTREPRINDERII COMBINATĂ ÎN EVALUARE A RAPORTULUI DE CONDUITĂ
PERFORMANŢELOR PRIN METODA EVALUAREA ÎNTREPRINDERILO EVALUARE. PROFESIONALĂ
ÎN EVALUAREA FLUXURILOR DE ÎNTREPRINDERII R ÎN DIFICULTATE. ÎN ACTIVITATEA
ÎNTREPRINDERII DISPONIBILITĂŢI -PATRIMONIU ŞI DE EVALUARE A
ACTUALIZATE CONTABILITATE. ÎNTREPRINDERII.
(cash flow)

FAZELE: 3 ŞI 8 ETAPE:

F1: INIŢIALĂ F.2. REALIZARE F3: CONCLUZII:

1. 2. Pregătirea 3. 4. Diagnosticul 5.Determinarea 6. Evaluarea 7. Elaborarea 8. Documentarea


Cunoaşterea acţiunii. Identificarea de evaluare şi componentelor propriu-zisă raportului de lucrărilor de
preliminară. S.F. analiza fundamentale evaluare. evaluare.
fundamentală. ale evaluării.

4
EVALUAREA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII:

1. 2. Diagnosticul de 3. 4. ABORDAREA 5. ABORDĂRI 6.METODE 7. 8. METODE 9.EVALUAR


EVALUAREA evaluare – sursa COMPONENT PATRIMONIALĂ BAZATE PE COMBINAT ABORDĂR BURSIERE EA
ECONOMICĂ de obţinere a ELE ÎN EVALUAREA PERFORMANŢE E: I BAZATE DE VALORILOR
ŞI tuturor FUNDAMENT ÎNTREPRINDERI LE PE EVALUARE MOBILIARE
FINANCIARĂ elementelor şi ALE ALE LOR: FINANCIARE COMPARA A
A informaţiilor UNEI ALE ŢII: ÎNTREPRIN
ÎNTREPRIND necesare EVALUĂRI ÎNTREPRINDER DERILOR
ERILOR: evaluării: DE II:
Concept şi INTREPRINDE
reguli cu RE:
caracter
general:
1. Definiţie, 4. Juridic, 10. 13.Conceptul de 15. Conceptul de 18. Conceptul 23. Evoluarea
necesitate şi 5. Comercial, Metodologia evaluare evaluare bazată de evaluare titlurilor
esenţă; 6. Tehnic, determinării patrimonială a pe performanţele prin metode necotate,
clasificarea tehnologic şi de Activului Net întreprinderii. financiare ale combinate 24. Evaluarea
diferitelor exploatare Corijat (A.N.C.) 14.Metode de întreprinderii; 19. Metode titlurilor
tipuri de 7. De organizare, 11. evaluare elemente de bazate pe cotate,
evaluare management şi Metodologia patrimonială a calcul ponderea între 25. Evaluarea
2.Bilanţul resurse umane. determinării întreprinderii. 16. Metode de o valoare altor
contabil – 8. Financiar- capacităţii evaluare bazate patrimonială instrumente
punct de contabil beneficiare pe capitalizarea şi una prin financiare.
pornire; 9. Sinteza (C.B.) veniturilor; rentabilitate,
bilanţul diagnosticelor. 12. Metode de 17. Metode de 20. Metode
economic – determinare a evaluare bazate bazate pe
instrument de ratei de pe fluxurile de asocierea la
calcul pentru capitalizare, trezorerie ale valoarea
efectuarea unei fructificare sau întreprinderii patrimonială a
evaluări. actualizare. valorii părţi

5
3. Valoare şi „invizibile” a
preţ; diferitele întreprinderii
tipuri de valori (G.W.)
folosite în 21.
evaluare. Remunerarea
valorii
substanţiale
brute,
22.Remunerar
ea
capitalurilor
permanente
necesare
exploatării.

6
ANALIZA FUNDAMENTALĂ PENTRU EVALUARE

 Problema evaluării este una a analiştilor financiari, a băncilor, a organismelor


de investiţii, a statului dar mai cu seamă a managerilor întreprinderii. De ce?
Deoarece sunt interesaţi nu numai de gestiunea riscului dar şi de planificarea şi
dezvoltarea strategică .
 Care este partea cea mai importantă a evaluării: Este diagnosticul (cu alegerea
ipotezelor financiare, planurile şi proiecţiile privind activitatea şi auditul
elementelor imateriale ale întreprinderii
 Câte moduri de abordare a problematicii evaluării se disting conceptual?
 Două: ANALIZA TEHNICĂ = bazată pe ideea că numai
preţul constituie o informaţie importantă şi că istoria are tendinţa de repetare.
Este specifică pieţei de capital.

ANALIZA FUNDAMENTALĂ: are ca obiectiv estimarea


valorii prin studiul elementelor fundamentale desprinse din S.F. ale
întreprinderii şi prin măsurarea pertinenţei strategiilor urmate de întreprindere
 Abordarea pe baza analizei fundamentale este singurul mod de abordare care
permite cu adevărat estimarea valorii unei întreprinderi.

PRINCIPALELE INVESTIGAŢII FINANCIARE în cadrul


ANALIZEI FUNDAMENTALE:

1. INVESTIGAŢII STRATEGICE: 2. INVESTIGAŢII FINANCIARE:


 Sintetizarea instrumentelor şi  TREI CATEGORII DE LUCRĂRI:
metodelor a căror utilizare să fie 1) lucrări de identificare a SF;
simple şi eficace: 2) lucrări de retratare a SF
. analiza externă; 3) lucrări de analiză a SF a întreprinderii
. analiza internă cu evidenţierea 1. IDENTIFICAREA ŞI APROVIZIONAREA DE
avantajelor concurenţiale, realizată ANSAMBLU A SF ale:
prin: analiza comparativă -asigurarea că SF dau o imagine fidelă, clară şi
(benchmarkting); analiza critică a completă a poziţiei fidele;
organigramei (competenţe şi - performanţe financiare;
disfuncţionalităţi); analiza prin valoare - pronunţarea asupra regularităţii, sincerităţii,
(pe fiecare activitate operaţională în contabilităţii (aplicate cu bună credinţă a regulilor şi
scopul identificării locurilor şi principiilor)
activităţilor unde se creează/ se pierde - studierea pachetului fiscal
valoare. - identificarea activelor nefinanciare
 Poziţionarea concurenţială a (necontabilizate)
întreprinderii şi 2. RETRATAREA: (eliminări, integrări în vederea
avantajele legate de întocmirii bilanţului economic = bază a… (în baza
modul de organizare ANC şi CB).
3. ANALIZA SF a întreprinderii: 2 momente:
 DIAGNOSTICUL FINANCIAR calculat pe baza
informaţiei SF (puncte tari/slabe)
 ANALIZA FUNDAMENTALĂ în baza informaţiei
de SF retratat în scopul evaluării propriu-zise.

7
AXELE DE STUDII asupra ÎNTREPRINDERTII ale
ANALIZEI SITUAŢIEI FINANCIARE (S.F.):

1.ÎNTREPRINDEREA 2.ANALIZA 3.ANALIZA 4. ANALIZA 5.ANALIZA RENTABILITĂŢII: 6.ANALIZA POLITICILOR


ŞI METODA ACTIVITĂŢII DATELOR CONTRACTULUI DE DE FINANŢARE ŞI A
ÎNTREPRINDERII STRATEGICE: MUNCĂ ŞI CAPITAL: STRUCTURILOR
FINANCIARE
- Analiza - Date - Întrevederea - Cunoaşterea mijloacelor 4.INDICATORI DE BAZĂ: -OBIECTIVE = natura şi
conjuncturală a Q,E, extra contabilă activ. Din de care dispune -EBE; - CAF; -ETE volumul nevoilor de finanţare
Imp.Personal -pr, următoarele întreprinderea pentru -RN. (interne, externe)
-V, puncte de dezvoltarea activităţi Analiza pr. Factori -AUTONOMIA FIN (optat
-CA vedere: sale: .INDICATORI: de a face faţă angajamentelor
-Q - org. specifică -mijloace umane RN sale financiare măsurată prin
-R - caracteristici Mijloace materiale Rf = ; rapoarte):
CPRO
- pq[S] tehnologice Mijloace C-D. DT 1
Re -  100  (50%)
- orientarea - Analiza pe baza Re =
ActE (c.de lucru) PT 2
activ.c.-D. RATELOR DE
DF
PRODUCTIVITATE: N CA AE x N -
-VA/NS; VA/H. Rf=    . CPR0  A  Pr ov
-IMO/NS CA AEx CPRO CPRO
marja rotaţia Str. Rf.
DT
-EBE/VA- -
- netă capit. Fin. Re sPRo
(impozite+taxe+cheltuieli
personal) C.PRo
-
DURATA de ANALIZĂ DT
= 5 ANI
CPRo
-
DTL

C. AFin.
-
DTL
5. ETAPE:  5.CONCEPTE DIFERITE ALE RR: - AUTOFIN = res.interne
1.Segmentare  Rb;RNa C.de Expl. Mai puţin dividendele plătite:
strategică  Rb;RNa C.Angajate
2.Analiza  Rf a Fd.Proprii.
concurenţială
3.avantajul
competitiv

8
1.ÎNTREPRINDEREA 2.ANALIZA 3.ANALIZA 4. ANALIZA 5.ANALIZA RENTABILITĂŢII: 6.ANALIZA POLITICILOR
ŞI METODA ACTIVITĂŢII DATELOR CONTRACTULUI DE DE FINANŢARE ŞI A
ÎNTREPRINDERII STRATEGICE: MUNCĂ ŞI CAPITAL: STRUCTURILOR
FINANCIARE
4.crearea
valorii Masa V.br Depr. VN AF
5.definirea Cap. rAFIC=  100
iCochiz
strategiei. IC+NFR =CEx EBE A+Prov. ERExpl
nete= (R
AF
2 Depr.CE înainte rAFICOFT=  100
- De iCo  iF
1 expl.)
CEx+ EBGR Depr. ENGlob. AF
rAFaNGlb=  100
FF+VMP+ CEx+ 3 NFGlob
DISP= Prov.pt.
CANGE Dep.IF=Depr.
C.Aug. - NFGlob = iCo+IF+DNFR +
5 - 6
ranb.datorii
Rz de autof.+C.Pro - Dept. Cop.
externe=FD.Pro.
4 C.Aug. netă de CPRo
- autofin. - gr.ind.=
CPap

5 EBGlob =EBE
7
 alte V şi Ch.de 8
expl.+
- CAPAC de AF:
VFm  V.şi - CAF = EVEX
Ch.excepţie - ACh.Ex+VF-ChF+VEx-
8 Cap.N.A.F.= Ch.Ex-Part.sal. –i/ 
EBGlob – CF – _____________________
Impozite.
EBE - CAF = RN + dotări la A +
RbCEX= Dotări la Prov.
CExpl.
-reduc.An.-reluări proviz.
RNrCEX=
______________________
ENExpl .
-FR Normativ = NFR:
C .Expl. S+Cr+Ch.aut+Av.pl
RbaCang.= -Obl.nef.(F+Dat.sociale şi

9
1.ÎNTREPRINDEREA 2.ANALIZA 3.ANALIZA 4. ANALIZA 5.ANALIZA RENTABILITĂŢII: 6.ANALIZA POLITICILOR
ŞI METODA ACTIVITĂŢII DATELOR CONTRACTULUI DE DE FINANŢARE ŞI A
ÎNTREPRINDERII STRATEGICE: MUNCĂ ŞI CAPITAL: STRUCTURILOR
FINANCIARE
EBGl. fiscale
-v.anticipate
C. Aug. -alte dat.nefin.
CNAF
RRfFdP= Fd . Pr .
EBE x
RMarjeiEco =
CA
Marja de Ex =

10
INDICATORI DE BAZĂ AI RENTABILITĂŢII
INFORMAŢII: INFORMAŢII
CONT DE REZULTATE BILANŢ
.CA + 700 . ACTIV:
. Consumuri intermediare - (200) I.C.N 600
. Impozite şi taxe - (50) INC şi IF 10
* V.A = 450 A. IMOBILIZAT 610
. Ch. De personal - (100) NFR 300
* EBE = 350 VM de Plasament 15
. Amortizări şi provizioane create - (50) Disponibilităţi 5
*ENEx = 300 *CAP. ANGAJATE 930
. V.F. + 20 .PASIV:
. Ch.F - (30) . Rezerve pentru AF 450
. V.Exc. + 15 . Fd.PRO.EXTERNE 200
.Ch.Exc. - (10) * FD.PRO. TOTALE (C.PRO) 650
. i/  - (50) .DAT.FINANCIARE (TL) 280
* R.N. 245 * C.ANGAJATE 930
350 .Cap.de Expl. = 600+300 900
 100  38,80%
. RbCE x = 900
300 .EBGlb: . EBE 350
 100  33,33%
. RNCE x = 900
375 + VF 20
 100
. RbCA =y 930 =40,30%
245 + VExc. 15
. RfCPro=  100 = 45,40%
650
- Ch.Exc. (10)
* EBGlob 375
. –Ch.F (30)
. – i/  (50)
* CAF 295
ACTIV PASIV
I Imob. IV. C. Ferm.
II ST+ creanţe V. Obl.nefin.
III Disponibilităţi VI.Obl.f.pets.
TOTAL ACTIV. TOTAL PASIV
. FRNG = IV-I
. NFR = II-V
. TN = (IV_I)
. NFR = II-V
. TN = III-VI
. TN = (IV-I) –
(II-V)
. FRNG =
(II+III)-(V+VI)

11
1. EVALUAREA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
1.1. DEFINIŢIA, NECESITATEA ŞI ESENŢA EVALUĂRII:
1. Definiţia: 2. Necesitatea: 3. Esenţa:
. UN COMPLEX DE TEHNICI, . Existenţa a trei grupe de factori care influenţează . Descoperirea surselor potenţiale de
PROCEDEE ŞI METODE PRIN permanent valoarea întreprinderii: valoare, în întreprindere, în scopul
CARE UN BUN, O GRUPĂ DE a) influenţe legate de existenţa preţurilor libere; exploatării pentru creşterea valorii
BUNURI, UN ACTIV SAU b) influenţele legate de modificarea raportului de schimb; acţiunilor şi a bogăţiei acţionarilor.
ELEMENT INTANGIBIL, O c) gestiunea internă a fiecărei întreprinderi, politicile de . Legătura dintre rating şi valoarea
ÎNTREPR. în ansamblul său sunt amortizare şi politicile de contabilizare (contabilitatea societăţii.
aduse, din punct de vedere valoric, la costurilor). . Element principal al gestiunii şi
nivelul pieţei şi prin care li se asigură . Cazuri în care se procedează la o evaluare: strategiei întreprinderii, pentru
comparabilitatea cu aceasta sau, într-o 1. măsurarea calităţii gestiunii întreprinderii; conducători şi pentru toţi cei care au
accepţie mai restrânsă, a evalua 2. tranzacţiile comerciale: raporturi cu întreprinderea.
integral sau în parte o întreprindere - vânzări, investiţii financiare în funcţie de amploarea
constă în a determina zona cea mai investiţiei,
probabilă în care s-ar putea situa - privatizarea (prin expertiză şi diagnostic) deoarece
preţul la care o tranzacţie s-ar putea patrimoniul este exprimat în valori administrative
încheia în condiţii normale de piaţă. performanţa obţinută nu poate fi considerată ca, automat,
. Evaluarea este un instrument de reproductibilă, aspecte legate de restructurare;
orientare în spaţiul economic. - schimbări în mărimea şi structura capitalului:
. Evaluarea economică şi financiară Co +  C1  Na Co act +  C1  !
este singurul tip de evaluare bazat pe - schimbarea numărului de acţionari (N1 = NO+  N)
expertiză şi diagnostic şi care are - introducerea la bursă;
drept obiectiv determinarea valorii de - fuziuni şi divizări (calculul parităţii de schimb);
piaţă. - acţiuni juridice cu scop patrimonial (împărţirea,
lichidarea) pentru evitarea prejudiciară a unei părţi dintre
acţionari;
- scopuri fiscale (masele impozabile, drepturile de
succesiune)
- alte scopuri (momente de evaluare în scopuri diferite:
creditare, evaluare…)

12
CLASIFICAREA EVALUĂRILOR:
1. DIN PUNCT DE VEDERE 2. DIN PUNCT DE VEDERE AL SCOPULUI: 3. DIN PUNCT DE VEDERE AL
AL OBIECTULUI: METODEI:
- bunuri mobile şi imobile . evaluări contabile (prin standarde şi Norme contabile folosite . evaluări patrimoniale (latura
independente, la elaborarea SF întreprinderii) cantitativă, patrimonială a bunurilor)
- grupe de bunuri şi unităţi . evaluări administrative (prin acte normative diverse care . evaluări bazate pe performanţe (latura
generatoare de numerar; numai din întâmplare şi numai în momentul (când a fost emis calitativă): performanţele, randamentul,
- active economice (secţii, actul normativ să se apropie de valoarea de piaţă a unor bunuri profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite
fabrici, magazine, părţi ale dar însă niciodată de cea a unei întreprinderi. forme de exprimare a capacităţii
întreprinderii); . evaluări economice şi financiare sunt singurele tipuri de beneficiare a activului sau întreprinderii:
- evaluări de active şi elemente evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic, având ca ţintă finală - profit net,
intangibile; determinarea valorii de piaţă, ţinând seama de condiţiile - dividend,
- evaluări de întreprinderi în concrete de utilizare a bunurilor, de organizare şi funcţionare a - cash-flow.
ansamblul lor. întreprinderilor. . evaluări combinate (cantitativ-
calitativ)
. alte metode (volumul activităţii – CA,
comparaţii, ş.a.)
4. ÎN FUNCŢIE DE 5. ÎN FUNCŢIE DE VALORILE OBŢINUTE: 6. ALTE UNGHIURI DE
BENEFICIAR: CLASIFICARE:
- pentru asigurare, . evaluări care au la bază valoarea de piaţă: . METODE CLASICE (la întreprinderi
- pentru creditare, - funcţionarea unei pieţe în cadrul căreia tranzacţiile au loc fără necotate)
- pentru impozitare, restricţie din partea forţelor din afara pieţei; . METODE BURSIERE (la întreprinderi
- să identifice şi să includă definiţia valorii de piaţă utilizată în ale căror titluri sunt tranzacţionate pe o
evaluare; piaţă reglementată).
- cea mai bună sau cea mai probabilă utilizare;
- metode şi proceduri care încearcă să reflecte procesele
deductive ale participanţilor la piaţă;
- abordarea valorii prin cost, comparaţia vânzărilor sau
capitalizarea veniturilor (obţinute de piaţă).
. evaluări bazate pe valori diferite de valoarea de piaţă
- metode care iau în considerare unitatea sau funcţiile unui activ,

13
altele decât capacitatea de a fi cumpărat şi vândut pe piaţă
(declararea valorii aplicate în evaluare şi procedurile
corespunzătoare şi o mulţime de informaţii pentru efectuarea
unei estimări rezonabile a valorii.
. RAPORTUL trebuie să menţioneze faptul că valoarea obţinută
nu va fi interpretată ca valoare de piaţă.

1.2. BILANŢUL CONTABIL – punct de pornire în evaluare;


BILANŢUL ECONOMIC – instrument de evaluare a unei întreprinderi

. Instrumentul universal de lucru în care se găsesc informaţiile cu privire la patrimoniu şi la performanţe financiare
constituie bilanţul contabil care este o componentă a SITUAŢIILOR FINANCIARE anuale.
. BILANŢUL CONTABIL CONSTITUIE PUNCTUL DE PORNIRE ÎN ORICE EVALUARE DE ACTIV SAU DE
ÎNTREPRINDERE (NUMAI ATÂT).
. Neglijarea bilanţului, ca punct de pornire în evaluare, este o eroare. Experţii contabili cunosc şi aplică:
- metode directe;
- tehnici convenţionale de repartizare a tuturor posturilor din bilanţul contabil.
. Dar, bilanţul nu trebuie absolutizat, deoarece regulile4 şi principiile, privind evaluarea, folosite, nu exprimă valorile de
piaţă iar performanţele nu sunt cele care s-ar fi obţinut în condiţiile normale ale pieţei.
. EVALUAREA se face pe baza BILANŢULUI ECONOMIC, bilanţ teoretic, abstract elaborat de experţi, exclusiv în
scopul evaluării, care cuprinde un patrimoniu exprimat în valori economice şi nu contabile iar rezultatul financiar (profitul
net) este determinat pe baza condiţiilor normale ale pieţei din care face parte întreprinderea sau activul (inginerie
financiară)

14
. BILANŢ CONTABIL:
. prelucrări
. BILANŢ ECONOMIC:

ANC. CB.

. Bilanţul contabil retratat generează alte tipuri de bilanţuri care au rostul lor.
. Pentru evaluare important este bilanţul economic:

BILANŢ CONTABIL

. ECONOMIC . FUNCŢIONAL . BILANŢ FINANCIAR


. BILANŢ . GRUPAREA . BILANŢ CONTABIL CORECTAT ŞI REARANJAT ÎN
CONTABIL POSTURILOR FUNCŢIE DE LICHIDITATE, EXIGIBILITATE ŞI DURATĂ.
AJUSTAT, ÎN MASE
„FLUENŢAT OMOGENE ÎN UTILIZĂRI: RESURSE:
CU RAPORT DE
DIFERENŢELE FUNCŢIILE .stabile .activ .stabile .datorii
DIN LOR: (peste 1 an) .circu- (peste 1 an) (sub 1 an)
REEVALUARE. .durabile lante
. SE UTILIZĂRI: (sub 1 an)
DETERMINĂ,
CU AJUTORUL .stabile .circulante . ROLUL BILANŢULUI:
SĂU, .durabile - de prezentare a patrimoniului real (valori venale)
VALOAREA - de măsurare a echilibrului dintre diferite mase (grupe)
INTRINSECĂ - de evaluare a lichidităţii bilanţiere
A UNEI PĂRŢI RESURSE: - de evaluare a solvabilităţii întreprinderii,
SOCIALE, A - de fundamentare a luării şi aplicării deciziilor.
UNEI ACŢIUNI . . ACTIV = UTILIZĂRI
. PE BAZA SA stabile . ACTIV PESTE UN AN
SE .circulante . AIN peste un an

15
. ECONOMIC . FUNCŢIONAL . BILANŢ FINANCIAR
CALCULEAZĂ . AC peste un an
ACTIVUL NET . Conturi de regularizare peste un an
CONTABIL . ACTIV REAL NET SUB UN AN
CORECTAT. - Stocuri în curs
- Creanţe
- Disponibil
- Valori mobiliare de plasament
. PASIV – RESURSE:
. PASIV REAL PESTE UN AN:
- Capitaluri proprii
- Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli peste un an
- Datorii peste un an
- Conturi de regularizare peste un an,
. PASIV REAL SUB UN AN:
- Datorii financiare sub un an
- Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sub un an.
. RETRATĂRI:
- reclasarea creanţelor şi datoriilor după scadenţă
* integrarea elementelor din afara bilanţului: (plus) + valoare
latentă, (minus) – valoare latentă, (minus) – efecte scontate,
neajunse la scadenţă
* eliminarea posturilor certe:
- capital subscris, neapelat,
- cheltuieli de constituire,
- cheltuieli de repartizat,
- cheltuieli de C-D,
- fond comercial,
- prime de rambursat privind obligaţiile.

16
1. BILANŢ FUNCŢIONAL (DUPĂ RETRATĂRI):
2.
ACTIV BRUT (nevoi de finanţat) PASIV (resurse de finanţare)
. UTILIZĂRI STABILE (durabile) . RESURSE STABILE (durabile)
. ACTIVE IMOBILIZATE BRUTE . CAPITALURI PROPRII:
+ VALOAREA IMOBILIZĂRILOR (OBL) (. CAPITAL SOCIAL
OBŢINUTE PRIN CREDIT-BAIL (LEASING) + REZERVE
+ CHELTUIELI BRUTE DE REPARTIZAT + REZULTAT REPORTAT
+ DIFERENŢE DE CURS (+A) + REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI)
- DIFERENŢE DE CURS DE PASIV (-p) + AMORTIZĂRI ŞI PROVIZIOANE PENTRU
- DOBÂNZI DE PLĂTIT PENTRU DEPRECIERI (AJUSTĂRI) PENTRU PIERDERE DE
ÎMPRUMUTURI; VALOARE) + PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
. ELIMINĂRI: CHELTUIELI
- CAPITAL NEAPELAT - CAPITAL NEAPELAT
- PRIME DE RAMBURSAT PENTRU . DATORII FINANCIARE (PE T.L.):
OBLIGAŢIUNI. + VALOAREA NETĂ A ECHIPAMENTELOR
FINANŢATE PRIN CREDIT-BAIL (LEASING),
- PRIME DE RAMBURSARE OBLIGAŢIUNI
- DOBÂNZI CERTE AFERENTE ÎMPRUMUTURILOR
+DIFERENŢE DE CURS (+P)
- DIFERENŢE DE CURS (-A)
- CREDITUL (CONCURSUL) BANCAR ŞI SOLDURILE
CREDITOARE LA BĂNCI
ACTIV CIRCULANT BRUT DATORII CIRCULANTE (TS):
. DE EXPLOATARE: . DE EXPLOATARE:
. STOCURI: . AVANSURI ŞI ACONTURI PRIMITE
+ AVANSURI ŞI ACONTURI PENTRU COMENZI, +DATORII DE EXPLOATARE

17
+ CREANŢE DE EXPLOATARE, +VENITURI DIN EXPLOATARE CONSTATATE ÎN
AVANS
+ EFECTE SCONTATE NESCADENTE +DATORII SOCIALE ŞI FISCALE DE EXPLOATARE
+ CHELTUIELI DE EXPLOATARE CONSTATATE +DIFERENŢEDE CURS (CONVERSIE) (+P)
ÎN AVANS + DIFERENŢE DE CURS
(CONVERSIE) (+P)
. ÎN AFARA EXPLOATĂRII: -DIFERENŢE DE CURS (CONVERSIE) (+A)
. CREANŢE ÎN AFARA EXPLOATĂRII: ------------------------------------------
+ CHELTUIELI CONSTANTE ÎN AVANS ÎN . ÎN AFARA EXPLOATĂRII:
AFARA EXPLOATĂRII,
+ CAPITAL SUBSCRIS APELAT NEVĂRSAT. + DATORII FISCALE
+ DOBÂNZI CERTE PENTRU ÎMPRUMUTURI + VENITURI CONSTANTE ÎN AVANS ÎN AFARA
EXPLOATĂRII.
+ DOBÂNZI CERTE PENTRU ÎMPRUMUTURI
- - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
. TREZORERIE DE ACTIV: . TREZORERIE DE PASIV:
. VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT + . SPRIJIN BANCAR CURENT ŞI SOLDURI
DISPONIBILITĂŢI CREDITOARE LA BĂNCI, + EFECTE SCONTATE
NESCADENTE

18
2. BILANŢ FINANCIAR (după retratare):

ACTIV (după gradul de lichiditate) PASIV (după gradul de exigibilitate)


. ACTIV CU DURATA DE PESTE UN AN: .PASIV CU DURATA PESTE UN AN:
+ valoarea latentă .CAPITALURI PROPRII
+ plus valoarea latentă
+ conturi curente blocate,
+ diferenţe de conversie (de curs) de pasiv,
- partea de diferenţă de conversie, de activ neacoperită de un provizion,
- impozitul latent pe subvenţii de investiţii şi provizioane reglementate,
- activul fictiv net,
- minus valoare latentă,
+ partea de AC net de peste un an . DATORII CU DURATA PESTE UN AN
+ cheltuieli constante în avans, cu durata mai mare de un an + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli de peste un an, + impozit latent
– minus de valoare latentă (amânat) de peste un an asupra subvenţiilor pentru investiţii şi provizioane
- partea de A.I. cu durata sub un an reglementate + venituri constante în avans pe mai mult de un an
- activ fictiv net (intangibil, necorporal, fără valoare fizică)
. ELIMINĂRI:
- Prime de rambursare privind obligaţiile,
-capital subscris neapelat
-cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii.
. ACTIV SUB UN AN . PASIV SUB UN AN
. ACTIV CIRCULANT NET . DATORII: furnizori, sociale, fiscale, altele, + datorii financiare sub un an,
- activ circulant peste un an + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sub un an, + impozit latent sub un
+ partea de imobilizări sub un an an pe subvenţii de investiţii şi provizioane reglementate + efecte scontate
+ cheltuieli constante în avans sub un an, neajunse la scadenţă + venituri constante în avans mai puţin de un an.
+ efecte scontate neajunse la scadenţă,
+ partea de diferenţă de conversie de activ, acoperită de un
provizion.

19
. E X E M P L E:

. BILANŢ CONTABIL SIMPLIFICAT al S.C. STRIC.


activ pasiv
ACTIV BRUT AMORTISMENT NET PASIV NET
ŞI PROV.
. IMOBILIZĂRI 15.000 8.000 7.000 . CAPITALURI PROPRII 5.820
. ACTIV CIRCULANT (1) 9.000 900 8.100 .PROVIZIOANE PENTRU 700
RISCURI ŞI CHELTUIELI
. DISPONIBILITĂŢI 80 - 80 . DATORII FINANCIARE (2) 3.600
. CHELTUIELI CONSTANTE ÎN 260 260 .DATORII DIVERSE 900
AVANS

. CHELTUIELI DE REPARTIZAT 500 - 500 . VENITURI CONSTATATE ÎN 120


PE MAI MULTE EXERFCIŢII AVANS
. DATORII DE EXPLOATARE 4.800
TOTAL 24.800 8900 15.940 TOTAL 15.940

1) din care creanţe în afara exploatării : 2.000


şi efecte scontate, nescadente : 200
2) din care datorii bancare pe termen scurt: 450

20
ÎNTOCMIREA BILANŢULUI FUNCŢIONAL
NECESITĂ RETRATĂRI

 RETRATĂRI:

 ACTIV STABIL BRUT: 15.500


 IMOBILIZĂRI BRUTE: 15.000
 CHELTUIELI DE REPARTIZAT PE MAI MULTE EXERFCIŢII 500
 ACTIV CIRCULANT DE EXPLOATARE BRUT = 7.460
 CREANŢE DE EXPLOATARE (9-2) = 7.000
 CHELTUIELI CONSTANTE ÎN AVANS = 260
(în alte lucrări se elimină)
 EFECTE SCONTATE NESCADENTE = 200
 ACTIV CIRCULANT ÎN AFARA EXPLOATĂRII = 2.000
 CREANŢE ÎN AFARA EXPLOATĂRII = 2.000
 TREZORERIE DE ACTIV = 80
 DISPONIBILITĂŢI = 80
 TOTAL ACTIV = 25.040
 RESURSE STABILE = 18.570
 CAPITALURI PROPRII = 5.820
 AMORTISMENT ŞI PROVIZIOANE = 8.900
 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI = 700
 DATORII FINANCIARE (3600-450) = 3.150
 PASIVE DE EXPLOATARE = 4.920
 DATORII DE EXPLOATARE = 4.800
 VENITURI CONSTANTE ÎN AVANS = 120
 PASIVE ÎN AFARA EXPLOATĂRII = 900
 DATORII DIVERSE = 900
 TREZORERIE DE PASIV = 650
 DESCOPERIT BANCAR = 450
 EFECTE SCONTATE NEAJUNSE LA SCADENŢĂ = 200
 TOTAL RESURSE = 25.040

21
 BILANŢ FUNCŢIONAL (condensat)

ACTIV N PASIV N
F.I. .ACTIV STABIL 15.500 .RESURSE STABILE 18.570
.ACTIV CIRCULANT DE 7.460 .PASIV DE EXPLOOATARE 4.920
F.E. EXPLOATARE
.ACTIV CIRCULANT ÎN AFARA 200 .PASIV ÎN AFARA EXPLOATĂRII 900
EXPLOATĂRII
F.T. .TREZORERIE DE ACTIV. 80 .TREZORERIE DE PASIV 650
TOTAL 25.040 TOTAL 25.040
1. FR = R.S – AS = 18.570 – 15.500 = 3.070
FR = AC – DTS = 9.540 – 6.470 = 3.070

2. NFR = (AC-TA) – (DTS-TP)


NFR = 9.460 – 5.820 = 3.640
3. TN = FR - NFR
TN = TA – TP
TN = 3.070 – 3.640 = - 570.
TN = 80 – 650 = - 570.

 RAPOARTE:
RESURSE STABILE
 GRAD DE FINANŢARE =
UTILIZĂTI STABILE

RESURSE PROPRII
 AUTONOMIE FINANCIARĂ =
DATORII

 Se dau următoarele date din:

22
BALANŢĂ

CONT DENUMIRE SOLDURI


DEBIT CREDIT
101 CAPITAL 3.000.000
106 REZERVE 2.800.000
117 RAPORT LA NOU 25.000
121 REZULTATUL EXERCIŢIULUI
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI 42.000
ÎMPRUMUTURI DE LA INSTITUŢII DE CREDIT (1) 1.200.000
CHELTUIELI DE FINANŢARE 90.000 -
FOND COMERCIAL 4.30.000
CONSTRUCŢII 2.970.000
MIJLOACE DE TRANSPORT 148.000
MIJLOACE DE BIROU ŞI INFORMATICĂ 195.000
MOBILIER 184.000
274 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 15.000
275 DEPOZITE ŞI CAUŢIUNI VĂRSATE 6.000 -
2801 AMORTGIZAREA CHELTUIELILOR DE ÎNFIINŢARE - 60.000
AMORTIZAREA CONSTRUCŢIILOR 788.000
AMORTZIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT 22.200
AMORTIZAREA BIROTICII ŞI INFORMATICII 58.500
AMORTIZAREA MOBILIERULUI 83.600
370 STOCUL MĂRFURILOR 482.000 -
401 FURNIZORI - 1.984.000
403 FURNIZORI EFECTE DE PLATĂ - 1.163.000
404 FURNIZORI PENTRU IMOBILIZĂRI 73.500

23
CONT DENUMIRE SOLDURI
408 FURNIZORI FACTORI NESOSITE - 9.270
411 CLIENŢI 3.109.000 -
413 CLIENŢI EFECTE DE ÎNCASAT 845.000
CLIENŢI FACTURI DE ÎNTOCMIT 6.340
IMPOZIT PE PROFIT 554.000 -
TVA DE PLATĂ - 526.340
CHELTUIELI CONSTATATE ÎN AVANS (2) 16.920 -
VENITURI CONSTATATE ÎN AVANS (2) - 4.040
PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR CLIENŢI - 62.500
VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT 80.470 -
BĂNCI – DISPONIBIL LA BĂNCI 3.134.680 -
CASA 2.178 -
 TOTAL

(1) din care solduri creditare la bănci 42.860


(2) priveşte exploatarea.

 Se mai dau următoarele informaţii complementare:


- elemente în afara bilanţului:
- efecte scontate neajunse la scadenţă: 282.000
- întreprinderea foloseşte de 2 ani un fotocopiator finanţat printr-un contract
de credit – bail (leasing):
- valoarea de nou: 245.000.
- durata contractului: 5 ani,
- valoarea fotocopiatorului
la finele contractului: 100.000,
- cesiuni (vânzări) de creanţe profesionale: 58.200.

24
 Se cere:
1. Să întocmiţi bilanţul funcţional condensat,
2. Să prezentaţi bilanţul funcţional cu ajutorul unei diagrame de structură.
 REZOLVARE:
1. Calculul rezultatului exerciţiului =
Total solduri debitoare – Total solduri creditoare = Rezultat

12.269.388 – 11.901.950 = 367.438.


2. Retratări:
 Activ stabil: = 4.283.000
.Imobilizări brute = 90.000+430.000+2.970.000+148.000+195.000 = 4.038.000
.Credit - bail = 245.000
 ACTIV CIRCULANT DE EXPLOATARE : 482.000
.Stocuri brute = 482.000
.Creanţe şi conturi ataşate de exploatare brute = 4.058.530
= 3.109.800+845.000+6.340+16.920+80.470
.Efecte scontate = 282.000
.Cesiunea creanţelor profesionale = 58.200
Total 4.880.730
 ACTIV CIRCULANT ÎN AFARA EXPLOATĂRII = 554.000
 ACTIV DE TREZORERIE: 3.136.858
3.134.680+2.178 = 3.136.858 = 3.136.858
TOTAL ACTIVE 12.854.588
 RESURSE STABILE:
 CAPITALURI PROPRII: = 6.192.438
3.000.000 – 2.800.000 + 25.000 + 367.438
 Amortismente şi provizioane de activ, amortizare credit-bail (leasing), provizioane pentru riscuri şi = 1.174.800
cheltuieli
245.000  100.000 = 1.174.800
60.000+788.000+22.200+58.500+83.600+ ( ) *2+62.500+42.000
5
 Datorii financiare (pe TL) = 1.344.140

25
(1.200.000-42.860)+(245.000-58.000)
 DATORII DE EXPLOATARE = 3.686.650
. Furnizori şi conturi ataşate = 3.156.270
1.984.000+1.163.000+9.270
 Datorii fiscale şi sociale = 526.340
 Venituri constante în avans = 4.040
 DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII = 73.500
(Datorii asupra imobilizărilor)
 TREZORERIE DE PASIV: 383.060
. Efecte scontate nescadente = 282.000
. Descoperit bancar (ts) = 42.860
. Cesiunea creanţelor profesionale = 58.200
TOTAL RESURSE = 12.854.588

 BILANŢ CONDENSAT, FUNCŢIONAL:

ACTIV PASIV
1 .ACTIV STABIL BRUT 4.283.000 .RESURSE STABILE 8.711.378
.ACTIV CIRCULANT BRUT 8.571.588 .CAPITALURI PROPRII 6.192.438
.AMORTISMENTE ŞI PROVIZIOENE 1.174.800
.Activ circulant de exploatare 4.88.730
2 .DATORII FINANCIARE 1.344.140
.Activ circulant în afara exploatării 554..000 .PASIV CIRCULANT 4.143.210
.Datorii de exploatare 3.686.650
.Datorii înafara exploatării 73.500
3 .Trezorerie de activ 3.136.858 .Trezorerie de pasiv 383.060
TOTAL 12.854.588 TOTAL 12.854.588

26
1. FUNCŢIA DE INVESTIŢII = 4.283.000
2. FUNCŢIA DE EXPLOATARE = 5.434.730
3. FUNCŢIA DE TREZORERIE = 3.136.858
12.854.588
4. FUNCŢIA DE FINANŢARE = 12.854.588
. RESURSE STABILE = 8.711.378
. DATORII CICLICE (de exploatare şi în afara exploatării) = 3.760.150
. TREZORERIE DE PASIV = 383.060
. DATORII PE TERMEN SCURT = 4.143.210

DIAGRAMA STRUCTURII

ACTIV STABIL BRUT 33% RESURSE STABILE 67,50%


ACTIV CIRCULANT DE EXPLOATARE 38%
ACTIV CIRCULANT ÎN AFARA EXPLOATĂRII 4% DATORII DE EXPLOATARE 29%
ACTIV DE TREZORERIE 25% DATORII ÎN AFARA EXPLOATĂRII 0,50%
TREZORERIE DE PASIV 3%
100% 100%

Următorul caz se referă la bilanţul financiar.


Bilanţul contabil prezintă următoarele posturi:

ACTIV BRUT Amortizare, NET PASIV NET


Provizioane
.IMOBILIZĂRI DURABILE 5.150 1.790 3.360 .CAPITALURI PROPRII 2.495
.Cheltuieli de constituire 150 100 50 .PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI 970
CHELTUIELI
.Imobilizări corporale 4.200 1.600 2.600 .DATORII FINANCIARE (3) 2.300
.Imobilizări financiare(1) 800 90 710 .DATORII DE EXPLOATARE (4) 1.160
.ACTIVE CIRCULANTE 4.600 545 4.055 .DATORII DIVERSE 880

27
ACTIV BRUT Amortizare, NET PASIV NET
Provizioane
.Stocuri şi producţia în curs 500 25 475
.Creanţe de exploatare (2) 3.000 400 2.600
.Creanţe diverse 400 - 400
.Valori mobiliare de plasament 600 120 480
.Disponibilităţi 100 - 100 .CONTURI DE REGULARIZARE 60
.CONTURI DE 450 - 450 .Venituri constante în avans 60
REGULARIZARE
.Cheltuieli constatate în avans 70 - 70
.Cheltuieli de repartizare pe 380 - 380
mai multe perioade (exerciţii)
TOTAL ACTIVE 5.050 545 4.505
CIRCULANTE PLUS
CHELTUIELI
.TOTAL 10.200 2.335 7.865 TOTAL 7.865

(1) din care sub un an = 230


(2) din care peste un an = 370
 Efecte scontate neajunse la scadenţă = 190
(3) din care solduri creditoare la bănci = 270
din care peste un an = 140

28
 STABILIŢI BILANŢUL
FINANCIAR
1. RETRATĂRI:

 Se ţine seama de durata


imobilizării şi modul în care sunt tratate unele imobilizări şi cheltuieli, ca fiind fictive,
fără valoare intrinsecă, fictive, intangibile (imobilizări necorporale, şi cheltuieli de
repartizat pe mai multe exerciţii). În unele rezolvări sunt eliminate şi cheltuielile
constatate în avans.
 Eliminarea unor active presupune,
pentru menţinerea echilibrului, diminuarea capitalurilor proprii cu o sumă egală.

. ACTIV REAL NET PESTE UN AN = 3.450


2.600 + (710-230) + 370 = 3.450
.ACTIV NET, REAL SUB UN AN = 4.175
230+475+(2600-370)+400+480+100+70+190 = 4.175
.PASIV REAL PESTE UN AN = 5.205
(2495-50-380)+970+(2300-270)+140 = 5.205
.PASIV REAL SUB UN AN = 2.420
270+(1160-140)+880+60+190 = 2.420

 BILANŢ FINANCIAR
(valori nete):
ACTIV PASIV
.ACTIV REAL NET PESTE UN 3.450 .PASIV REAL PESTE UN AN 5.205
AN
.activ imobilizat net 3.080 .CAPITALURI PROPRII 2.065
.activ circulant peste un an 370 .PROVIZIOANE PENTRU 970
RISCURI ŞI CHELTUIELI
.ACTIV REAL NET SUB UN AN 4.175 .DATORII PESTE UN AN 2.170
.Imobilizări financiare sub un an 230 .PASIV REAL SUN UN AN 2.420
.Stocuri şi producţia în curs 475 .DATORII FINANCIARE 270
SUB UN AN
.Creanţe şi cheltuieli în avans 2.700 .DATORII 2.150
NONFINANCIARE SUB UN
AN
.Efecte scontate neajunse la scadenţă 190
.Disponibilităţi şi valori mobiliare 580
de plasament
TOTAL 7.625 TOTAL 7.625

 FR = C.PERMMANENTE – I. NETE
FR = 5.205 – 3.450 = 1.755
FR = AC – DTS
FR = 4.175 – 2420 = 1.755
 NFR = (AC-B) – (DTS-CR.B)
 NFR = 3.595 – 2.150 = 1.445
29
 TN = FR - NFR
TN = 1.755 – 1445 = 310
TN = TA - TP
TN = 580 – 270 = 310

 Cele trei mase bilanţiere ale echilibrului financiar se referă la:


- FR = fondul de rulment, ca parte reziduală a capitalurilor permanente
care finanţează activele circulante
- NFR = necesarul sau nevoia de fond de rulment pentru activele ciclice de
exploatare.
- TN = trezoreria netă, ca sold al fluxurilor de trezorerie de intrare şi de
ieşire sau ca diferenţă dintre elementele de trezorerie de activ şi elementele de
trezorerie de pasiv.
 Între cele trei mărimi există mai multe legături:
1. TN = FR – NFR
2. NFR = FR – TN
3. FR = NFR + TN
4. NFR = FR – (TA – TP)
5. FR = NFR + (TA – TP)
6. TN = TA – TP

 Primele trei relaţii exprimă echilibrul financiar al întreprinderii, din care derivă
alte egalităţi.
 Bilanţul economic stă la baza determinării activului net contabil în baza căruia
se determină valoarea intrinsecă a unei părţi sociale sau a unei acţiuni şi raportul de
schimb în cazul fuziunilor.
Exemplu:
Societatea Oltina SA prezintă la 31 dec. Anul N următoarea situaţie patrimonială:
Capital social 10.000 (100 acţiuni a 100 u.m.), imobilizări corporale 25.000,
imobilizări.

30
Societatea Oltina SA prezintă la 31 decembrie anul N următoarea situaţie
patrimonială:
- capital social 10.000 (100 acţiuni a 100 u.m.), imobilizări corporale 25.000,
imobilizări necorporale (licenţă) 3.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca valoare
nominală de 10, deţinute la societatea Gama reprezentând 50% din capitalul acesteia), rezerve
5.000 profituri nerepartizate 10.000, stocuri 80.000 (materii prime şi materiale 20.000,
producţie în curs 35.000 produse finite 25.000), creanţe 150.000 (din care incerte 20.000)
furnizori şi creditori 180.000, datorii la bănci 78.000 (din care pe termen lung 50.000),
disponibilităţi băneşti 15.000.
Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 75% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă
cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Oltina SA a fost la 31 dec. N de 40.000
- creanţele în valută reprezintă 25% din totalul creanţelor iar cursul la 31 dec. N sunt de
30.000;
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;
- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000, iar din reevaluarea acestora au rezultat
diferenţe favorabile de 55.000 (la inventariere)
Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi
bilanţul economic al societăţii Oltina SA la 31 dec. N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Oltina SA la 31 dec.N.

Răspunsurile sunt următoarele:

1. Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic presupune înlocuirea valorilor


contabile cu valorile economice ale bunurilor unei întreprinderi. Aceasta presupune că:
 imobilizările corporale se evaluează prin diverse metode care au ca punct de pornire:
costul, venitul sau comparaţiile de piaţă. În evaluare se au în vedere următoarele 6
categorii de factori: evoluţia preţurilor, starea bunurilor, politicile de amortizare,
politicile de contabilizare, evaziunea monetară şi orice alt factor depistat cu ocazia
diagnosticului care antrenează distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea
economică a bunurilor;
 imobilizările necorporale sunt considerate nonvalori, ele influenţând valoarea
întreprinderii prin rentabilitatea acesteia (cu excepţia cheltuielilor de cercetare care
privesc produse noi sau dezvoltări de activităţi) şi care se elimină;
 imobilizările financiare, constând în titluri de participare la capitalul altor
întreprinderi, se evaluează prin metodele indicate de organismul de bursă (dacă
contează) şi prin metoda capitalizării dividendelor sau metoda globală (dacă nu
contează).
 stocurile, la intrare, se evaluează la preţurile de achiziţie ale zilei; stocurile de
producţie în curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
înaintare în realizarea fizică a produselor; stocurile de produse finite se evaluează la
nivelul preţurilor de vânzare ale zilei mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri,
 creanţele în valută se actualizează la raportul de schimb al zilei,
 disponibilităţile în valută se calculează la raportul de schimb în valută; la fel şi
obligaţiile în valută, diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.

31
Bilanţul economic al societăţii Oltina SA la 31 dec. N se prezintă astfel:

Activ Pasiv
Imobilizări corporale(1) 26.875 Capital social 10.000
Imobilizări necorporale (2) - Rezerve 5.000
Imobilizări financiare (3) 20.000 Profituri nerepartizate (6) -

Stocuri (4) 120.000 Diferenţe din reevaluare 58.875


(7)
Creanţe 85) 160.000 Obligaţii nefinanciare (8) 190.000

Disponibilităţi 15.000 Obligaţii financiare 78.000

Total activ 341.875 Total pasiv 341.875

(1) (25.000x75%) x 10%+25.000


(2) Licenţele nu au valoare patrimonială
(3) 40.000 x 50%
(4) 80.000-15.000+55.000
(5) 150.000-20.000+30.000
(6) 10.000-10.000
(7) 1.875-3.000+10.000+40.000+10.000
(8) 180.000+10.000

2. Activul net corectat al SC. Oltina SA la 31 dec. N este de 73.875 determinat prin
ambele metode:
- substractivă: 341.875 – 268.000 (activul bilanţier exprimat în valori economice
minus datoriile);
- aditivă: 10.000 + 5.000 + 58.875 (capitalurile proprii plus diferenţele din reevaluarea
elementelor de activ).

Pe baza ANC se determină:

ANC 73.875
Valoarea unei acţiuni = = = 738,75 lei
Nr. actiuni 100

32
1.3. VALOARE ŞI PREŢ:

.Valoarea este un concept care nu .Preţul .Există mai multe criterii de diferenţiere a valorii
poate fi disociat de calităţile fizice, este şi preţului:
intelectuale, morale, materiale: expresia
bănească
a valorii
Valoare = Preţ (v  p) 1. după conţinut:
prin: preţ = concret; v = convenţie
1. Număr: v = multiple 2. ca număr:
.p = unic v = multiple (nu
p = unic mai puţin
2. Felul: v = convenţională de 3)
mărimilor 3.după loc:
p = tangibile .p= piaţa v = rezultatul artei
(arta negocierii) de a evalua
3.Loc de v = pe hârtie (mintea şi
formare: imaginaţia
p = pe piaţă evaluatorului fiind
pe hârtie)
4.Caracter: p = obiectiv faţă de 4. după caracter:
evaluator şi .p = mărime obiectivă v = mărime
subiectiv faţă de în raport cu evaluatorul obiectivă în raport
negociator şi subiectivă în raport cu cu actorii
v = obiectivă faţă părţile negociatoare. negociatori şi
de negociator şi subiectivă în
subiectivă faţă de raport cu
evaluator evaluatorul
EVALUATO NEGOCIATOR
R=
Factori obiectivi Factori
subiectivi
Şi subiectivi hotărâtori

33
Există mai multe tipuri de valori determinate (calculate)

1.3. TIPUL DE VALORI:


1. DUPĂ SCOP: 2. BAZE DE EVALUARE DIFERITE:
1.V. DE ORIGINE, DE ACHIZIŢIE, DE INVENTAR, ISTORICĂ (are la 1. V. DE RECUPERARE BRUTĂ = (excepţie terenul) valoarea
bază costul) componentelor decât V. prin utilizare. VRB – COST.VÂNZ. = TRN
2. V. ACTUALĂ: 2. v. de utilizare = valoarea pentru o utilizare specifică şi un anumit
corectată cu inflaţia de la data achiziţiei la momentul evaluare şi coeficientul utilizator (nu este în relaţie cu piaţa) IAS 36: valoarea actuală a
de învechire fluxurilor viitoare de numerar ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea
(uz, f + uz.m.+uz. funcţională) continuă a unui activ şi din cedarea lui la sfârşitul duratei de viaţă utilă.
3. V. VENALĂ: 3. V. DE INVESTIŢIE (SUBIECTIVĂ) = val. pentru un investitor sau o
Obţinută în momentul cedării bunului; preţ real al C-O, dificil de determinat categorie de investitori sau Scopuri de investiţii identice.
înaintea tranzacţiei. Legătură: proprietate-investitori
4. V. DE FOLOSINŢĂ: costurile de procurare (valoarea de înlocuire) 4. V. DE EXPLOATARE CONTINUĂ = valoarea unei întreprinderi în
5. V. JUSTĂ ) preţul la care un bun ar putea fi schimbat între un cumpărător ansamblul său.
şi vânzător normal informaţi şi interesaţi într-o tranzacţie echilibrată. Valoarea de exploatare continuă poate fi alocată pe părţile sale
6. V. DE PIAŢĂ = suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată la componente, reflectând contribuţia acestora la valoarea totală. (nu este
data evaluării între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât într-o valoarea de piaţă)
tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing 5. V.DE ASIGURARE = valoarea din poliţa sau contractul de asigurare.
corespunzătoare, în care părţile au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi 6.V. DE IMPOZITARE, DE IMPUNERE = Valoarea din legile care se
fără constrângere (cea mai utilizată V) referă la evaluarea, aprecierea, impozitarea unei proprietăţi.
 ELEMENTE COMPONENTE 7. COSTUL DE ÎNLOCUIRE NET = Valoarea surogat al valorii de
* Suma estimată (cel mai probabil preţ plătibil) piaţă a proprietăţilor specializate şi cu piaţă limitată (info-nedispo.)
* O proprietate va fi schimbată (tranzacţie posibilă) 8. V. DE LICHIDARE = Valoare de vânzare forţată (dezav. vânz.)
* La data evaluării (specifică unui moment) 9. V. SPECIALĂ = legată de un element extraordinar al valorii
* Între un cumpărător decis: (motivat, dar nu constrâns) (valoarea devine mai mare decât valoarea de piaţă) (numai unui
* Un vânzător hotărât (nu este nerăbdător şi nici constrâns să vândă, nici cumpărător cu interese speciale).
forţat să menţină un preţ). 10. V. DE FUZIUNE = valoarea suplimentară din contopirea a două sau
* Tranzacţie cu preţ determinat obiectiv (nu există o relaţie particulară, nici mai multe participaţii (formă specială particulară a valorii speciale).
specială) părţi distincte acţionând în mod independent Expl. + invest.
* După o activitate de marketing adecvată (o prezentare în mod adecvat) 11. V. DE GARANTARE A CREDITULUI IPOTECAR = estimarea
durata suficientă cu începere înainte de evaluare) ponderată a vandabilităţii viitoare a proprietăţii (nu se iau elementele

34
1.3. TIPUL DE VALORI:
1. DUPĂ SCOP: 2. BAZE DE EVALUARE DIFERITE:
* Părţile au acţionat în cunoştinţă de cauză şi prudent speculative). Valoarea clară şi transparentă.
* Fără constrângere (parte motivată dar/nu constrânse) 12. V. DE RECONSTITUIRE = costul necesar pentru înlocuirea,
repararea sau reconstruirea proprietăţii (în condiţia când era nouă)
13. V.DE DESPĂGUIBIRE = costul pentru înlocuirea, repararea,
reconstrucţia proprietăţii asigurate luând în considerare vechimea,
condiţia şi durata de viaţă rămasă.
14. PROPRIETATE CU PIAŢĂ LIMITATĂ = valoarea dată de
condiţiile speciale cu un număr relativ mic de cumpărători potenţiali,
într-un timp determinat.
15. PROPRIETATEA SPECIALIZATĂ = cu scop special sau proiectată
special, dar sau niciodată vândută pe piaţa liberă altfel decât ca parte a
întreprinderii (unicitatea ei).

35
2. DIAGNOSTICUL DE (PT.) EVALUARE:
. ROL:
. Expertul evaluator află realitatea prin 4. DIAGNOSTICUL JURIDIC: 5. DIAGNOSTIC COMERCIAL
documentarea de imagine a realităţii. Datoria lui .OBIECTIVE: . OBIECTIV:
este să afle realitatea însăşi (aspectele reale cu  aprecierea riscurilor inerente a situaţiei juridice  poziţionarea între sau a activului în piaţă
toate consecinţele lor)  ANALIZA PATRIMONIULUI. MIJLOACE:
. Diagnosticul de evaluare deţine 80% din resurse . mijloace  Punerea în lucru a CHESTIONARULUI
iar calculele 20% A. Punerea în lucru a de Dg.Co: =
. Diagnosticul de evaluare identifică factorii de  chestionarului D.J. . CONCLUZII:
risc şi stabilirea ipotezelor de evaluare . drept comercial:  puncte tari,
(anticiparea viitorului întreprinderii); permite . drept social:  puncte slabe.
alegerea metodelor de evaluare şi explică . drept fiscal:
diferenţele dintre evaluatori diferiţi. . digisocietar:
. Diagnosticele sectoriale sunt specifice fiecărei B  Punerea în lucru a Chestionarului de
laturi de activitate a întreprinderii şi a funcţiilor ei diagnostic patrimonial al conducătorilor
fiind mai multe tipuri de diagnostic: . CONCLUZII:
 Puncte tari
 Puncte slabe

6. D. TH, TEHNOLOGIC ŞI DE 7.DIAGNOSTIC DE ORGANIZARE 8.DIAGNISGTIC FINANCIAR-


EXPLOATARE MANAGEMENT ŞI RESURSE UMANE CONTABIL
. OBIECTIV: . OBIECTIV: .OBIECTIVE:
. Evaluarea măsurii în care mijloacele de Analiza structurii resurselor umane şi capacitatea  finalizarea valorii contabile, reţinute
producţie răspund nevoilor actuale sau viitoare acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor  aprecierea ajustărilor necesare, generate
ale întreprinderii. întreprinderii de product. şi fiscale
. MIJLOACELE de realizare: . MIJLOACE:  aprecierea rezultatelor
 Punerea în lucru a chestionarului de  Punerea în lucru a chestionarului diagnostic şi o  exploatarea şi echilibrele financiare
diagnostic tehnic, tehnologic şi de exploatare care descriere a profilului cadrelor din întreprindere  studiul resurselor şi utilizărilor
cuprinde: (structura multicriterială, conducere, aspecte . MIJLOACE DE REALIZARE:
- activitatea C-D sociale)  cunoaşterea principiilor şi metodelor

36
- procesele de folosire .CONCLUZII: contabile specifice sectorului:
Starea mijloacelor de producere a personalului)  puncte tari  construirea diferenţelor situaţiilor
.CONCLUZII:  puncte slabe. necesare analizei şi diagnosticării (Tablou
 puncte tari de Finanţare, Bilanţ funcţional, Tabloul SIG
 puncte slabe de gestiune)
 analiza ratelor,
 evaluarea riscurilor prin metoda
scorurilor
 punerea în lucru a chestionarului de
diagnostic ct. (balanţe, trezorerie conturi:
clienţi, stocuri, valori mobiliare…)
. CONCLUZII:
 puncte tari,
 puncte slabe.

37
9. SINTEZA DIAGNOSTICELOR DE EVALUARE:
ETAPE:
1. DIAGNOSTICUL 2. Evaluarea propriu zisă

DIAGNOSTIC EVALUAREA PROPRIU-ZISĂ

. Stabilire atuuri, factori de . Alegerea metodelor . Metode reţinute . Evantai de valori


risc şi ipoteze de evaluare

 ISTORICUL
 ACŢIONARIATUL,
 ORGANIZARE ŞI GESTIUNE,
 CALITĂŢILE RECUNOSCUTE ALE FIRMEI
 ANALIZA STRATEGICĂ, LEGATĂ DE PIAŢA PRODUSULUI
 DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL
 DEPENDENŢĂ FAŢĂ DE FURNIZORI
 DEPENDENŢĂ FAŢĂ DE ADMINISTRAŢIE SAU DE POLITICI DE STAT
 CALITATEA PREVIZIUNILOR
 PUNCTE TARI – PUNCTE SLABE.

38
3. COMPONENTE FUNDAMENTALE ALE EVALUĂRII:

10. METODOLOGIA DETERMINĂRII


ANC:
A S P S
.Aj 150.000 .CS 155.000
-INC 8.000 .R 25.000
-IF 2.000 . 10.000
-ICO 140.000 . Obligaţii nefinalizate 450.000
.ST 250.000 . Obligaţii finaţizate 110.000
.CREANŢE 300.000
.DISPONIBILITĂŢI 50.000 750.000
750.000

E T A P E L E:

SEPARAREA BUNURILOR DIN REEVALUAREA BUNURILOR NECESARE CALCULUL MATEMATIC


BILANŢ ÎN: EXPLOATĂRII
1. BUNURI NECESARE .FACTORI: a) MEODA SUBSTRACTIVĂ:
EXPLOATĂRII - evoluţia preţurilor; ANC = TARC-TD
.Gradul de utilizare a bunurilor; de - politici de contabilizare; b) METODA ADITICĂ
participare la  . - politici de amortizare; ANC = CPRO.+  rezultate din înlocuirea
. În afara exploatării cele cu grad de - eroziunea monetară; valorilor contabile cu valorile economice
folosire sub 50% - starea bunului;  I = + 60.000
. Analiza IC pe 2-3 ani. Se scriu într-o - alţi factori depistaţi prin diagnostic şi analiza  S = + 70.000
anexă distinctă la raportul de evaluare. fundamentală (DAF).  Cr = +55.000
2. BUNURI ÎNAFARA . Evaluarea la valoarea de utilizare (baza este DT = 185.000
EXPLOATĂRII costul istoric minus amortizarea) -INC = - 8.000
.Valoarea de folosinţă =VA a intrărilor nete de  Net = 177.000 pentru pasiv
fluxuri degajate de folosirea unui activ. TA = 927.000
INC = nonvalori (bine gestionate influenţează ANC = 927.000

39
SEPARAREA BUNURILOR DIN REEVALUAREA BUNURILOR NECESARE CALCULUL MATEMATIC
BILANŢ ÎN: EXPLOATĂRII
valoarea întreprinderii dar nu patrimonial ci prin -560.000
rentabilizare. 367.000
IF = valoarea de piaţă + metoda capit.DIVID., ANC = CPRo+  Reeval = 190.000+177.000
val.Ct (într.) val. actuală (valuta) Sau
ICo = valoarea de folosinţă şi coeficientul aplicat: ANC – 190.000
- randament; - 8.000
- rentabilitate; +185.000
- utilizare curentă. = 367.000
 R = 60.000 IC
+70.000 S
+ 55.ooo Cr

11. METODOLOGIA DETERMINĂRII CAPACITĂŢII BENEFICIARE

.APTITUDINEA unei întreprinderi de a degaja un beneficiu în viitorul apropiat


.FACTORI DE INFLUENŢĂ (3):
- incidenţa fiscalităţii
- incidenţa metodologiei contabile
- distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar
.de la bilanţ se ajunge la rezultatul economic
.C.B. = Randamentul financiar al totalităţii capitalurilor care finanţează exploatarea
.INDICATORI: Profit brut, πN, Div. Flux de T.
.DATELE ONTABILE sunt punct de plecare
.CB =  viitor al întreprinderii:

ETAPE:

40
STUDIEREA EXAMINAREA PREVIZIUNILOR: METODE DE DETERMINARE A RATEI DE
REZULTATELOR CAPITALIZARE, DE FRUCTIFICARE, SAU DE
TRECUTE ACTUALIZARE:
3 ani; . Peste 3 ani: . Rol important.
condiţionată: - coerenţa dintre ipoteze de evaluare şi constatările din . Actualizarea asigură corporabilitatea
- real; diagnosticul de evaluare .ACTUALIZAREA:
- stabil; .CALCULUL CB: - capitalizare, fructificare
- cert; - 4 VARIANTE
- posibil .CB: ca medie a  N anuale previzionate (val.privat)
reproductibil în .BC1
viitor. .CB2:
medie a N anuale corectate Y = x (1+i)n
V→Pr→Tr
.CB3: - actualizare
medie a N anuale din trecut şi viitor
.CB4: 1
X Y 
(medie a N anuale dar diferite (1  i ) n
- perioade trecute şi viitoare.
R = d, la împrumutul de stat, este rata de bază.
. (fără risc, neutră)
r = rata dobânzii BN

r = d Bănci Co
r = r (a celor 3)
r = kc (costul C)
CP Ci
CMPC = kp  C Pr  k i
CPr
. Un exemplu privind determinarea datei de actualizare
bazată pe costul mediu ponderat al capitalurilor:

41
42
12. DETERMINAREA RATEI DE CAPITALIZARE, ACTUALIZARE

ACTIVE
F. de INV IMOBILIZĂRI 150.000 Capitaluri 190.000
proprii
F. de S+Cr 100.000 110.000
EXPL. Oblig.nef. = NFR
F. de T. DISPONIBIL. 50.000 Obligaţii
financiare
TOTAL 300.000 300.000

190 Rn = 3  6% (rata de bază)


C.PRO =  100 = 63,3%
300
110 Rr =
C.ÎMP. =  100 = 36,7%
300
CCP = Rn + (Rr-Rn). β Rr-Rn = PR (prima de risc)
β = coeficient de volatilitate
1> β≥1

Calculul β
Nr. Perioada Rentabilitatea Rentabilitatea ri 2 r p2
crt. actuală a pieţei (rp) rirp
întreprinderii(ri)
1 Trim.1 3 5 15 9 25
2 Trim.2 4 6 24 16 36
3 Trim.3 3 6 18 9 36
4 Trim.4 0 3 0 0 9
TOTAL 4 Trim. 10 20 57 34 206
r
i r p r r i p r i
2
r 2
p

43
r r
r r
i p

i p
n 57  50 7
r r = 10*20 = 200 β=  
i p
  rp  106  100 6
 rp2   4 
 
 r 
i
2
 10 2  100

 r 
p
2
 20 2  400 β = 1,167
n = 4
Rr = 5%
Rv(p) = 19%
CCP = 5% + (19% - 5%) * 1,167 = 21,338% → întreg 21%
CCî = Cd (1-i/  ) = 14% (1-0,16)  12%

CF  VF
Cd =
DATORII Fm.
 100 = 13,95%  14% (se ajustează cu i/  )

 Rata de bază, de actualizare a întreprinderii


i = CMPC = 21% * 0,633 + 12% * 0,367
i = 13,29 + 4,40 = 17,69% (cu 70/30→ i = 18%)
 Rata de actualizare bazată pe CMPC
 CF = cheltuieli financiare
 VF = venituri financiare.

 ESTIMAREA COSTULUI MEDIU PONDERAT AL CAPITALULUI


PORNIND DE LA CAPITALURILE

PERMANENTE NECESARE EXPLOATĂRII:

 BILANŢUL FINANCIAR (obţinut din cel contabil)


ACTIV PASIV
. Imobilizări corporale 140.000 . C. PROPRII 190.000
.INC 8.000 . O.FIN. 110.000
.IF 2.000
.NFR 100.000
.DISPONIBILIZĂRI 50.000
.CAPITALURI 300.000 .C.ANGAJATE 300.000
ANGAJATE
.CAPITALURI DE 240.000 . C. DE LUCRU 240.000
LUCRU
.ICo 140.000 Finanţat din: 190.000
.NFR 100.000 -C. PRO. (79, 17%) 50.000
-Dat.Fin. (20, 83%)

rf = 12%; d = 30%; i/  = 16%


CCP = kp = 12%; CCÎ = kî = 30% (1-0,16) = 25,20%
 ra = CMPC = kMPC = 12% * 0,7917 + 25,20% * 0,2083 = 14,75%  15%

44
 DETERMINAREA RATEI DE ACTUALIZARE PORNIND DE LA RATA
RENTABILITĂŢII PIEŢII:

rf = 11% kp = rf + PR. β 
kp = p  100  g % = n%
PR = 3% = Rp-Rf kp = 11% + 3%  1,42 p = 1.000
β = 1,42 kp = 15,30% D/A = 100
 kî = 30% (1-0,16) g = 5%
qrî = F P =
d ro

20%
d = 30% kî = 25,20% 100
kp =  100  5%
1.000
kp = 15%
i/  = 16% ra = CMPC = 15,30% *
0,80 + 25,20% * 0,20
= 17,20%

45
13. CONCEPTUL DE EVALUARE PATRIMONIALĂ
14. Metode de evaluare patrimonială
1. VALOAREA 2.VALOAREA REALĂ 3. VALOAREA Act.Net. 4. VALOAREA DE RECONSTITUIRE SAU
CONTABILĂ SAU MATEMATICĂ REEVALUAT: VALOAREA C.PERM. NECESARE EXPL.
(CPerNE):
VCT = ANCT = .ANCT se corijează ţinând .Anr (ANr) are pornirea de la valorile .CALCULE:
= Patr.N = SIT.N seama de uzanţele ct. Şi contabile corectate la inflaţie şi ţinând 1.COST DE RECONSTITUIRE DETERMINAT DE
fiscale, care se seama de eroziunea monetară. VALOAREA PATRIMONIALĂ BRUTE
îndepărtează de realitatea .Se folosesc indicii de inflaţie (care?, ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE (i Brute – iF) +
economică de factorii generali?*, analitici?) NFR. BRUT
care produce distorsiuni .Reevaluarea să se facă recalculând 2.COSTUL DE RECONSTITUIRE DETERMINAT
între bilanţ şi bilanţul amortismentele anuale, sau un indice DE VALOAREA PATRIMONIALĂ. NETE
economic (eroziunea global de A? (R: indicele global de ALE ACTIVELOR ECONOMICE 0 (IN-AF)
monetară, raportul de inflaţie; +NFRN.
schimb, evoluţia Indici individuali de amortizare). Vrec = CPNE-DT.
preţurilor, sistemul de .Uzual indici globali. CPRO + DF = CPer
amortizare)
Stabilită pe baza .ELIMINAREA
SF ale întreprinderii NONVALORILOR
ANCT = AT - DT .AJUST.
PROVIZIOANELOR
ANCT = C. PRO + .REEVAL.TITLURILOR
Rez.Net
.Limita sistemului în .REEVAL
asigurarea coerenţei între CREANŢELOR ŞI
valoarea cât şi valoarea OBLIG. ÎN VALUTĂ
economică
.CORECTAREA
VALORII DE
AMORTIZARE ÎN
FUNCŢIE DE

46
1. VALOAREA 2.VALOAREA REALĂ 3. VALOAREA Act.Net. 4. VALOAREA DE RECONSTITUIRE SAU
CONTABILĂ SAU MATEMATICĂ REEVALUAT: VALOAREA C.PERM. NECESARE EXPL.
(CPerNE):
UTILITATE
*SE OBŢINE:
AN reevaluat sau
ANCorijat (corectat) în
funcţie de:
-valoarea probabilă de
negociere,
-valoarea lor de utilizare,
de folosinţă, intrinsecă,
-valoarea de lichidare.
ANC = TArC –TA
ANC = CPRo +  
din reevaluare

5.ACTIVUL NET DE LICHIDARE: 6.VALOAREA SUBSTANŢIALĂ 7. LIMITELE VALORILOR PATRIMONIALE


.ANL în cazul întreprinderii în dificultate .VSB dată = Activ neevaluat în .VALORILE PATRIMONIALE sunt folosite pentru
.ANL este în funcţie de ipoteza continuării activităţii, plus (+) analiza comparative şi pentru stabilirea parităţii în
.ANCT corectat la care se adaugă + plus valoarea valoarea bunurilor folosite de cazul fuziunii
asupra elementelor de AICo + necorporale şi se scade întreprindere fără a fi proprietară .DIN EX.:
– minus valoarea acesteia Anct = 190
Se mai scad: .VSB redusă = VSB – O.NF ANC = 367
- costurile de lichidare (de dezafectare, de funcţionare .VSNetă = ANC =VSB –DT CPNe = 373
pe perioada lichidării .Nu sunt valori de tranzacţie sunt VSB = 927
.Se scade şi: folosite în valoarea bazată pe VSBr = 477
- impozitul sau alte obligaţii fiscale asupra plusvalorii combinarea PATRIM. – RENTAB. VSN = 367
dacă excede pierderea din lichidare. .VP sunt o bază de discuţii.

47
ABORDĂRI BAZATE PE PERFORMANŢELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

ELEMENTE DE VALOAREA DE VALOAREA DE METODA FLUXULUI DE DISPONIBILIZARE ACTUALIZATE:


CALCUL: RENTABILITATE RANDAMENT:
3 ELEMENTE ale .Metoda capitalizării Div .CF = flux degajat de un A sau o societate
V=
Rentabilităţii: veniturilor. r .Se porneşte de la CB ( N ) la care se adaugă celelalte fluxuri
1) INDICAT. DE VR = CB *y create de întreprindere (Am, Prov) şi se scad (-) nevoile de finanţare a
PERFORMANŢA activităţii curente:
FINANCIARĂ (I de menţinere +  NFR)
(  , D; CF) CF = N  Am + Prev – Irefacccere
2) RATA DE -  NFR.
CALITALIZARE sau
de ACTUALIZARE
(i = rn + PR) CB =  r = randamentul .METODA DE EVALUARE este DCF:
pe piaţă al A.
3. PERIOADA DE y = multiplicator (discounted cash-flow)
REFERINŢĂ, CF  / r Vr
V(DCF) =
1  t )  (1  t ) n
n +

Ani = n = V =CB.y Ir = inv.de reînnoire/menţinere


.Schimbarea de CB .ETAPELE METODEI:
atitudine a V= i
1
întreprinzătorului
a) i = rata neutră de plasament a)Calculul fluxului de lichidităţi nete istorice (3 ani anteriori).
.Se foloseşte diagnosticul general sectorial şi cel financiar
a disponibilităţilor pe piaţa CF = EBE -  NFR-Ir –
financiară -i/  +RF+Acedate(nete)
Ex.: CB = 800 mil./an b) Proiectarea fluxurilor pe o perioadă cât mai lung posibilă:
I= 10%
800 c) Determinarea valorii reziduale care se adaugă la suma fluxurilor
V = 0,10  8.000
degajate de întreprindere.

48
ELEMENTE DE VALOAREA DE VALOAREA DE METODA FLUXULUI DE DISPONIBILIZARE ACTUALIZATE:
CALCUL: RENTABILITATE RANDAMENT:
1 1 .TEHNICI PENTRU DETERMINAREA Vr.:
y= = 0,1 = 10 ani
i
V = 800 *10 = 8.000
b) Anuitatea obţinută prin a) bazată pe latura contabilă
actualizarea unei serii de Vr  V N f  Ch.lichidare
beneficii constante până în Vr = m . RNn
anul „n”
y = an iar:

1 b) bazată pe latura economică (tehnică) de actualizare)


1
(1  t ) n 1  t   1 .Actualizarea CF peste perioada de prognoză, din ultimul an de
n
an = 
t t 1  t 
n prognoză)
Vr = Z . CFna
t = rata de actualizare
Z   3  6
n = timp = perioade de ac.
V = CB . an 1
Z= kg
k = 10 k = costul mediu al capitalului
g = rata de creştere la infinit + coeficientul pentru ajustare la risc.
t = 14% Ex.:
an = 5,21 c = 20%
V = 800*5,21 g=0
V = 4.168≈4.200 100
Z= 5
1 20
când n→  vom avea  y
t
CB Vr = valoarea întreprinderii la finele
V= .
t (i ) anului „n”.
c) coeficientul bursier PER .n îndepărtat
V = CB.PER . a = rata actualizării mai mare
. Vr se micşorează şi este zero pentru un orizont de 15-20 ani.

49
ELEMENTE DE VALOAREA DE VALOAREA DE METODA FLUXULUI DE DISPONIBILIZARE ACTUALIZATE:
CALCUL: RENTABILITATE RANDAMENT:
P
PER =
Div.
1/PER = rata de plasament .n aproape; r mic,
→PER = 5 Vr mai mare.
100 . Rata fără risc
capitalizare = 20% sau 5
5 . Prima de risc
ani de acumulare a CB. -PR = (prima de piaţă (reflectă rata medie de rentabilitate pe care o
.Dacă d ≥ 20% atunci primeşte investitorul, peste rata de plasament fără risc şi coeficientul
investiţiile în întreprindere este β (multiplicator) care reflectă deprecierea titlului respectiv faţă de
incertă. media pieţei.
d) V = MBAF*y .RATA DE BAZĂ care intră în rata de capitalizare, de fructificare
sau de actualizare = RATA NEUTRĂ.
V = CAF *y .MĂRIMEA:
e) V de R limitată = rata dobânzii la obligaţiunile de stat
CB Vr = rata de reescont
VRL =   = rata medie a BC
(1  i ) n
(1  i ) n
f) V de R continuă = rata medie a celorlalte mărimi
CB = costul capitalului
VRCont =CB +
i

MODELUL DCF ESTE CEL MAI UTILIZAT

50
ABORDAREA COMBINATĂ BAZATĂ PE PATRIMONIU ŞI PREFERINŢĂ

1. METODA 2.METODA RETAIL: 3.METODE BAZATE PE GOODWILL (GW):


PRACTICIENILOR:
(M. INDIRECTĂ): Variantă a metodei .GW poate face obiectul unor posturi de IN: „fondul de comerţ”
practicienilor: .Sursa GW sunt elementele intangibile ale întreprinderii
.media aritmetică simplă a ANC şi ANC  CB.y .Elemente intangibile constituie sursa unui supraprofit.
Vg =
a valorii prin rentabitate: 2 .Elemente intangibile care nu se pot înregistra în patrimoniu:
CB CB = DIVIDENDE -reputaţia, superioritatea produselor; amplasament, clientelă, bonitatea, solvabilitatea
ANC 
Vg = i DISTRIBUITE faţă de terţi, competenţa tehnică – comercială, managerială…
2 y = PER (indice barsig) .Vg = ANC + GW*
y = an (serie constantă) CB  ANC  i
. GW =  100 p
t%
.media aritmetică ponderată: i = rata neutră de plasament (rn)
t = rata de actualizare
CB .CB – ANC.i = renta de GW sau spor profitul.
K 1 . ANC  K 2 .
Vg = i
K1  K 2
Ki poate lua valori de cel mult 5. .t =costul capitalului majorat cu 50% până la 200%
PR mică la întreprindere, bune şi mare la cele cu dificultate.
.ESTE INDIRECTĂ deoarece pe CB  ANC .i
.Vg = ANC +
baza ei se poate determina GW: t
CB t = 15%; 20%; 25%
 ANC
GW = i
2
GW = Preţ plătit - ANC ANC =8.000
GW = Vg – ANC = CB = 1.000
CB  ANC .i i = 11%
=
t .ANC . i = prag de rentabilitate al întreprinderii
.ANC. i = 880

51
1. METODA 2.METODA RETAIL: 3.METODE BAZATE PE GOODWILL (GW):
PRACTICIENILOR:
.Renta GW = 120 = Cb-ANCi care se actualizează succesiv pentru a obţine GW:
t GW Vg
15% 800 8.800
20% 600 8.600
25% 480 8.480
Dacă CB = 500
Renta = CB – ANC.i = 500-880 = - 380

t GW Vg
15% -2.530 5.470
20% -1.900 6.100
25% -1.520 6.480

 retinut
k CPro =  100
Vact
. Remunerarea acţionarului = dividend + creşterea
D/ A
. kpro =  (100  g %)
V /a
g = b* p (b = rata reţinerii  ; p = rata;  . investit.

p=  100
CPro
D/ A B / A (1  b)  B  b  B
Kpro = b =
V /a V/A V/A
B ( ) / A
Kpro =
V/A
1
Kpro =
PER
V = P/A .

52
1. METODA 2.METODA RETAIL: 3.METODE BAZATE PE GOODWILL (GW):
PRACTICIENILOR:
P/ A
PER =
/A
. Costul C. Proprii corespunde rentabilităţii sperate de acţionar, - care ţine c ont de
deciziile sale de a investi, de nivelul dobânzii fără riscuri şi riscurile influenţate cu
un coeficient de volatilitate:
Kpr = Rn + (Rr-Rn).β

EVALUAREA G.W.
PARAMETRI:

1.ACTIVE 2. C.B. în 3.Rata de remunerare a activelor:


INVESTITE: funcţie de - diferă în funcţie de metoda de evaluare folosită:
metodă se
aduc
corecţiile
în funcţie de metodă: . ACTIVE INVESTIŢIE (A) PROFIT (CB) Rata de remunerare a activelor (r)
. ANC ANC R.N.(  ) B / tot
C.CPRO (kp) =
Vactiuni
.VSB(N) VSB = Areev. + Bunuri folosite – RN înaintea CMPC (cu total datorii)
Bunuri proprii nefolosite Ch.F. (totale ts + t.m.l)
. CPNE VSN = VSB-DT RN kp
CPNE = ICo+IN + NFR =
C.PRO+DF
RN înaintea CF CMPC fără datorii pe ts.
afer. împr. t.m.l.

53
 Good Willul este egal cu raportul dintre supraprofit şi rata de actualizare (t).

METODE BAZATE PE GOODWILL

1. METODA REMUNERĂRII V.S.BRUTE


.Totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii fără a ţine seama de modul de
finanţare a acestora.
.VSB = TA reevaluat
corijat (+) valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietară (-)
valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi înregistrate în patrimoniu, nu se
găsesc în întreprindere

.VSB Remunerare

 GW

Ex.: BILANŢ 31.12.:


A P
ICo 3.200 C.Prapr 4.000
Fd.Co. 500 Oblig. Fin. 1.000
ST 600 5.000
Cr. 1.000 O. nefin. 400
Disp. 1.200 Difer.reev. 1.100
TOTAL 6.500 TOTAL 6.500
. Rata remunerării VSB = 15%
.  pe an, previziune = 1.000
. Rata de actualizare = 12%
. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII pe baza Rentei reduse de GW pe 5 ani.
EVALUAREA ÎN 2 ETAPE:
1. Valoarea elementelor corporale =
A corpo = 6.000
Datorii = 1.400
Valoarea Elementelor Co = 4.600
2. Valoarea elementelor necorporale:
.VSB = 6.000
. Remuneraţia = 6.000 * 15% = 900
= pragul de rentabilitate al întreprinderii:

1 2 3 4 5
.  N previzioane 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
.Remunerarea VSB 15% 900 900 900 900 900
.Superprofit sau renta 100 100 100 100 100
G.W.

1
. GW =  SP a SPa = SP 
(1  a) n

54
100 100 100 100 100
.GW =    
(1  0,12) 1
(1  0,12) 2
(1  0,12) 3
(1  0,12) 4
(1  0,12) 5

 1 
1 
 (1,12) 5   360,50
.GW = 100  0,12 
 
 
.Vg = Elemente Ca + VNecorporate
.Vg = 4.600 + 360,5 = 4.960,50

2. METODA REMUNERĂRII. C. PERMANENTE.


NECESARE EXPLOATĂRII:

 CPNE = Ai – iF + NFR
 CPER = C.PRO + ÎTL
 Capitalurile sunt remunerate şi se compară cu beneficiul previzional pentru a
releva supraprofitul
Ex.:
A P
iCo 1.600 Cs 2.000
FdCo 250 Dif.reev. 550
ST 300 Obl.fin 500
Cr. 500 Furniz.+ C redite 200
Disp. 600
3.250 3.250

NFR = (ST + Creanţe) – (Furnizările + Creanţele) = 600


N provizionat/an = 500

1 2 3 4 5 .CPNE sunt remunerate cu 15%


.Investiţii 200 - 200 - 200 .Rata de actualizare a GW =
12%
.NFR - 100 - 100 - .DEVALUAREA ÎN DOUĂ
ETAPE:
.Rambursare 100 200 200 - - .CORPORALE/ E.
credite NECORPORALE
Mijloace 300 300 400 100 200
necorporale

 EVALUAREA ELEMENTELOR  EVALUAREA ELEMENTELOR


CORPORALE: NECORPORALE:
Activităţi corporale (net) 3.000 .CALC. CPNE:
Datorii -700 .iCo.Nete: 1.600
VALOAREA 2.300 .NFR(+): 600
ELEMENTELOR TOTAL 2.200
CORPORALE
 Vq =
2.300 + 195 = 2.495

 EVOLUŢIA CPNE
55
0 1 2 3 4 5

CPNE iniţial 2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200


+MIJLOACE - 300 300 400 100 200
NECESARE
.CPNE final 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400
.Remunerare 15% - -375 -420 -495 -4654 -510
.  previzioane net - 500 500 500 500 500
beneficiu
.Super beneficiu - +125 +80 +5 +35 -10
.Actualizare 12% - 111 64 3 22 -5

Suma CFa = 195.


ABORDĂRI BAZATE PE COMPARAŢIE:
.CRITERIILE DE COMPARAŢIE PRIVESC:
(întreprinderi similare şi relevante)

1. RAPORTUL PREŢ/BENEFICIU 2. REGULI DE FOLOSIRE A


PER:
.PER – INDICE BURSIER .Doi IND. PER sunt comparabili
.De câte ori piaţa recunoaşte profilul unei întreprinderi. dacă sunt doi indicatori
Cursul A(p) beneficiu/acţiune omogeni cu
.PER =
/A(B/A) acelea reguli de determinare a  .
.PER = 5 înseamnă: . ÎNTR.COMPAR. prin obiect şi
-capitalizare cu o rată de 20% sau 5 ani de acumulare a perspective de creştere.
profilului. . CREŞTEREA viitoare este
.B/A (  / A)  Dividend. factorul determinat al PER.
Ex: RN0 = 100 RN1 = 120 mil. T = 2-3 ani
RN2 = 135 mil.NrA = 600.000
Ultimul curs CV = 2.830 lei/A
.  /A0 = 100.000.000: 600.000 0 166.67
2830
. PER0 = 166,67 = 16,98
.  / A1 = 200
.PER1 = 14,15
.  / A2 = 225,00
.PER2 = 12,58
.Capitalizarea bursieră a societăţii = P(Cv)  NrA
VCV = 28.30  600.000 = 1698.000.000 lei
PERn
.PERn =
1 gn

3. CRITERII DE APRECIERE A PER.


. NIVELUL ratei neutre de plasament al disponibilului pe piaţa financiară (dobânda la
împrumutul de stat)
. Creşterea anticipată a societăţii.
. factorii de incertitudine sau de risc.
.COMPARAŢIA CU UN EŞANTION DE VALORI COTATE.

56
.Cursul să reflecte valoarea şi nu o distorsiune între
- cerere şi ofertă.
.METODA PER. se completează cu mai multe rapoarte:
Curs/CA/per A; curs/DIVIDEND

A B C
CA 2.500 1.200 400
R.N. 125 80 18
CashFlow 235 184 30
Nr. Acţ. 1 3 0,5
CA/Act 2.500 400 800
 /Act(E) 125 27 36
CF/Acţiune 235 61 60
Cursul A(P) 1.150 350 400
P/CAAc(%) 46,7% 87,50% 50% 61,20%
P/E 9,2 12,9 11,1 11,1
P/CF 4,9 5,7 6,7 5,7
.EVALUARE α MEDIA
CA = α = 900 900  612% = 551
RN = 50 50  11,1 = 555
CF = 110 110  5,7 = 627
.VALOARE MEDIE 578

*Din cartea: Iniţiere în evaluarea întreprinderilor (pag.133) a autorului prof. univ.dr. Marin
Toma.

4. ALŢI MULTIPLICATORI AI PIEŢII:

 DE ACTIV NET (reevaluat sau corijat)


 DE CASH FLOW
 ANAL. COMBINATĂ
pe baza:
→ CA,
→ EBE,
→ ENE.

ANALOGIA. METODELOR

5. MODELUL BATES
. UN INVESTITOR ÎŞI PLASEAZĂ CAPITALUL cât mai bine, neluând în considerare
aspectele nefinanciare.
PREŢUL acceptat la plată este egal cu SUMA ACTUALIZATĂ A VENITURILOR PE
CARE EL SPERĂ SĂ LE OBŢINĂ.
 METODA IA ÎN CONSIDERARE NUMAI Venituri viitoare:
→ DIVIDENDELE şi
→ PREŢUL DE REVÂNZARE AL ACŢIUNII:

D1 D2 Dt Pt
Va =   ...   .
1  i (1  i ) 2
(1  i ) (1  i ) t
t

57
6. MODELUL GORDON – SHAPIRO

 Se inspiră din modelul BATES


 Durata investiţiei este nelimitată.
 Dacă se presupune că Dividendele cresc cu o rată constantă „g”, modelul este:
Do Do
Va = t  g  k  g
p

Do = dividend distribuit (cunoscut)


t = costul capitalului propriu
g = rata de creştere a dividendelor

7. VALOAREA DE RANDAMENT
 Se bazează pe dividendul şi randamentul acţiunii:
D
r= p
r = randament,
D = dividend,
P = preţul (cursul) acţiunii.
 Cu toată simplitatea nu se foloseşte singură.

58
8. METODE BURSIERE DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERILOR:
1. GENERALITĂŢI:
 Metodele se bazează pe informaţii bursiere.
 Deasemeni metodele se bazează pe cursul acţiunilor care depinde de factori interni şi externi
 Fenomenele înregistrate pe piaţă şi efectele asupra acţiunilor permit folosirea indicatorilor bursieri şi pentru evaluarea întreprinderilor necotate.
2. ACŢIUNILE:
DEFINIRE:
 Acţiunea este un titlu de valoare care atestă participarea deţinătorului la capitolul social al societăţii de capital
 Conferă drepturi asupra societăţii emitente; având mai multe caracteristici:
3. VALORILE ASOCIATE ACŢIUNILOR:
Valoarea Valoarea de Valoarea bursieră Valoarea Valoarea intrinsecă Valoarea Valoarea de Valoarea de
nominală emisiune matematică financiară randament lichidare
.Este valoarea .Este valoarea la care .Numai pentru .Exprimă partea .Se bazează pe .Este suma care .Este o derivată .Valoarea de
care este acţiunile se vând în întreprinderile de activ net ce valoarea plasată la o a valorii casare în situaţia
înscrisă pe momentul emisiunii cotate la bursă. revine pe o matematică dar anumită rată financiare, dar necontinuării
acţiune, când lor. .Valoarea bursieră acţiune. Este utilizând activul net medie a luând în calcul exploatării
sunt .Preţul de emisiune a unei acţiuni se averea netă ce corijat (ANC) dobânzii, pe profitul întreprinderii.
materializate poate fi mai mare consideră revine .Elementele de parcursul unui nerepartizat pe
. Este raportul decât valoarea valoarea reală a deţinătorului unei activ nemonetare an generează un acţiune
dintre capitalul nominală incluzând ei. acţiuni sunt supuse unei venit egal cu VR =
social şi şi o primă de .Valoarea de piaţă ANCT expertize fiind dividendul  .nerep / A
VM=
numărul de emisiune sau mai este influenţată de NrA evaluate la preţurile acţiunii: d
acţiuni emise. mic decât valoarea mai mulţi factori: .Activul net actuale existente pe Div.
VF=
.Reprezintă nominală -raportul contabil se piaţa bunurilor d
datoria .Deasemeni el este cerere/ofertă, determină ca respective
societăţii faţă sub nivelul cursului -mărimea diferenţă între .Sunt luate în calcul
de acţionari, în bursier (preţul pieţei) dividendelor activul total al doar elementele
raport cu plătite; bilanţului şi necesare exploatării
aportul fiecărui -rata dobânzii totalul datoriei ANCT
Vint=
acţionar. creditului bancar; societăţii către NrA
-conjunctivă, terţi. ANC = ACTC-DT

59
Valoarea Valoarea de Valoarea bursieră Valoarea Valoarea intrinsecă Valoarea Valoarea de Valoarea de
nominală emisiune matematică financiară randament lichidare
-factorii psiho- .Valorile ACTC =
sociali. contabile sunt activ.contabil
exprimate în corijat
costuri istorice.
Elementele
necorporale nu se
includ.

EVALUAREA BURSIERĂ A ÎNTREPRINDERII

1.GRUPAREA METODELOR BAZATE PE DIVIDENDE: METODE DE EVALUAREA A


ÎNTREPRINDERII ÎN CREŞTERE
1.BAZATE 2.BAZATE PE .MODELUL lui IRVING FISHER: .Indicatorul este P.E.R.
PE INDICATORUL n
Dt Vn (multiplicator bursier, coeficient de
ESTIMAREA BURSIER V =  capitalizare bursieră). Arată în cât
t 1 (1  k ) (1  k ) n
t

CURSULUI: P.E.R.: timp se recuperează investiţia făcută


Dt = dividendul plătit în anul t;
VB=Curs  Nr VB = P.E.R.  pentru cumpărarea unei acţiuni pe
k = rata rentabilităţii cerute de acţionari;
.A  N/A  t = nr.de ani de proviziune
seama dividendului adus de acţiune.
VB = Valoarea Nr.A .METODELE DE STABILKIRE a
Vn = valoarea estimată a acţiunii la sfârşitul perioadei de previziune;
bursieră A = acţiune P.E.R.:
2. MODELUL GORDON-SHAPIRO Simplificat:
Nr = număr 1.MODELUL LUI BATES:
Dt
V=  (1  k ) t
M  10d  B

Dt = D0(1+g) m= A

G = rata de creştere a dividendului m = PER Aconstant


D1 în anul zero,
V= , k>g
kg M = PER în anul n
.Rata de creştere a dividendelor depinde de rata de distribuire a dividendelor (d) şi D = data de distribuţie a
de rata rentabilităţii financiare (kf) dividendelor;
g = (1-d) kf iar valoarea acţiunii devine:

60
1.GRUPAREA METODELOR BAZATE PE DIVIDENDE: METODE DE EVALUAREA A
ÎNTREPRINDERII ÎN CREŞTERE
D1 n
1 k 
V= k  (1  d ) kf  
A=  1  g 
.Rata rentabilităţii financiare este estimată prin două metode:
1.Metoda efectului de levier:  1 g 
B =  1  A
 DF  gk
kf = ke  (ke  rd )  .(1-t)
 CPRO  2.MODELUL LUI HOLT
ke = rata rentabilităţii economice
rd = rata dobânzii
D = datorii financiare (credit pe termen)
CPRO = capitalul propriu
T = cota de impozit pe 
2. Metoda echilibrului activelor financiare:
kj = kF+(kM-kF).βj
kj = rata rentabilităţii acţiunii j,
kF = rata de plasament fără risc
kM = rata sperată a pieţei;
βj = coeficient de valabilitate a acţiunii j.
.Când Lg = 0
Div
V=
r
.Când g>0, constant iar
D2 = F (D1) = D1(1+g)
1 1 g (1  g ) n 1 Vn
V = D1[   
(1  r ) (1  r )
1 2
(1  r ) n
(1  r ) n
.Dacă n→  , atunci:
t
1 g 
  1  k 
V = D0  ,
k>g
sau:

61
1.GRUPAREA METODELOR BAZATE PE DIVIDENDE: METODE DE EVALUAREA A
ÎNTREPRINDERII ÎN CREŞTERE
t→ 
D1
V= .
kg

9. EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE (TITLURI):

Titluri care nu cotează (nu sunt cotate) Titluri care cotează:


.Factori economici şi juridici. .Cunoaşterea externă a întreprinderii printr-un volum limitat de informaţii
.Juridic societatea este o personalitate morală diferită de asociaţi. .Se folosesc raţionamente legate de CB/sau V de randament (fără referinţe la
.METODE: valoarea patrimonială).
1. . Metoda comparării .METODOLOGII (METODE):
2. .Metoda estimării globale a valorii întreprinderii .VA la nivelul cel mai mic dintre:
3. .Metode bazate pe capitalizarea veniturilor -PMP al Valorii mobiliare la ultima şedinţă de tranzacţie
Tehnici diferite: -P de închidere din cadrul aceleiaşi şedinţe.
1) M1: Tehnici bazate pe valori anterioare (prudenţialitate) Condiţie:
. Tehnici bazate pe comparări bursiere pentru a determina: -Pr. de închidere să rezulte din tranzacţii a cel puţin 0,5% din VM ale emitentului
- rata de capitalizare în cazul valorii de randament sau de productivitate de acelaşi tip şi clasă în circulaţie
- coeficient multiplicator care se aplică la MB  AF(caf) .MODELE (după autori):
-coeficient multiplicator care se aplică la CB .MODOLOWSKI; BATES.
(MB  AF = marja brută de autofinanţare; CAF = capacitatea de -De la MODOLOWSKI la PER:
autofinanţare; CB = capacitatea beneficiară). Pr et platit/A  inv/A
PER = Castig/A  N/A
1
rata de câştig sau de revenire la capitalul INVESTIT
PER
. Metoda estimării: M.BATES:
Vg. (M2): n

. ETAPE: V=  Dt (1  r )
t 1
n
 Vn (1  r )  n
.Calculul Vg
Dt = _______ în anul t, după momentul evaluării.
.Repartizarea
Prime control şi disconturi aplicate
Vg. între diferitele categorii de titluri.

62
ACŢIUNEA .O întreprindere poate valora 1.000.000 €
a) V. Patrimonială .Atunci 10% din ea valorează cât?
A CT 100.000 €?
VCT/A = n R = Nu (de regulă)
NrA
ANCO .Se procedează la ajustări asupra calculelor matematice rezultând mai multe
Vintris= topuri de valori
NrA
ANC  ChL
a) – V, de control
VCICH = b) -  pentru un pachet minoritar lichid
NrA
b) -  pentru un pachet minoritar nonlichid.
b) V. prin Randament:
.V de control = VA+Primă de control
.Grad ridicat de raţionamente subiective datorită nivelului ridicat de

incertitudine al dividendelor potenţiale şi al sumei recuperabile din .Vpachet min.în funcţie de lichiditate= VA discaunt
investiţia în acţiuni comune.
Castig proiectat/A
.VA =
Rata de actualizare
.VA prin Capitalizarea dividendului
Metoda dividendului
D
.VA = r  g = P/A.

Evaluarea întreprinderilor este un proces complex şi complicat mai ales în cazul întreprinderilor în dificultate sau în cazul unor fuziuni, divizări, asocieri
cu părţi ale întreprinderii sau pentru întocmirea situaţiilor financiare ale întreprinderilor.

63
10. EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR ÎN DIFICULTATE:

1. ÎNTREPRINDERE NEREDRESABILĂ:
 După lichidare va rămâne o Trezorerie disponibilă (+)
 EVALUAREA ÎNTREPRINDERII PRIN:

a) CALCULUL AN de LICHIDARE b) APLICAREA UNEI DECONTĂRI ASUPRA AN (activului net de lichidare)


.ANL = ANC + (plus valoarea elementelor de AC0 şi NC0 .În scopul acoperirii riscurilor legate de:
minus -indisponibilitatea fondurilor;
Minus valoarea elementelor de activ Co şi NeCa pe bază de -neîncadrarea în prevederi a operaţiilor de lichidare în ce priveşte evaluarea,
valori lichiditative) – minus costurile de lichidare – minus costurilor şi termenul de lichidare.
eventualele impozite sau obligaţii fiscale. .Decotarea este variabilă, situându-se între 30%-50% din ANL.

2. ÎNTREPRINDERE REDRESABILĂ:
. Care este metodologia?
- APRECIEREA AN. şi CB. A întreprinderii redresabile
-CALCULUL UNEI VALORI LA TERMEN pe baza AN şi CB
-ACTUALIZAREA VALORII LA TERMEN,
-REDUCEREA SPRIJIN.(injecţiei) FIN = necesar redresării
-APLICAREA unei decotări la valoarea obţinută, ţinând cont de:
. C.PRO. care au fost sau ar trebui injectate pentru realizarea redresării
. RISCUL SPECIFIC al „insuccesului” redresării

3. METODA SCHNETTLER:
.În cazul unei întreprinderi ale cărei criterii de rentabilitate sunt negative, valoarea acesteia poate rămâne pozitivă în baza unui „raţionament
invers”. Se retratează V.Patrimonială reducând-o la nivelul unui „preţ de vânzare”.
.Diferenţa negativă (P.V – VP: < 0) se reflectă în C.PRO. în pasiv prin diminuare în contrapartidă cu imobilizările A care ar fi cumpărate la
preţuri inferioare valorilor contabile (VCT).
.VCT. diminuată conduce la reducerea cheltuielilor readucând contul de Rezultate valori pozitive (profit/beneficiu).
.SE IAU ÎN CALCUL DIFERITE P. de VÂNZARE” ale întreprinderii, până când se ajunge la profitul care, prin capitalizare, corespunde Pr. De
 
Vânzare:  (1  i ) n  P.V .) .

64
11. EXEMPLU:

 O întreprindere are:
C.PRO = 25.000

.pierderi (2.000) *
.Situaţia Netă = 23.000
.INDIC.DE FLUX sunt negative
.VAL.ESTIM = 12.000
.DIFER = 11.000

.Întreprinderea va fi cumpărată la un preţ inferior valorii fondurilor sale


proprii (A.N.)
.Dacă se aplică subevaluarea activului net de 11.000 la valoarea imobilizărilor de
20.000 reobţine noua valoare ce urmează a se amortiza.
*Exemplul este luat din Marin Toma (pg.114)

INC0 = 1.500
IC0 18.500
Total: I.N. 20.000 100%
DIF. din vânzarea întreprinderii -11.000 -55%
IN după imputarea diferenţei 9.000 45%

. Diferenţa este tratată ca o amortizare complementară anticipată. Aceasta conduce


la diminuarea cheltuielilor anuale cu amortizarea.
. Dacă A/an era de 5.000, noua anuitate a amortizării va fi de 5.000 * 45%, adică
2.250, în loc de 5.000.
. O ameliorare a Ranual cu (5.000-2.250) = 2.750
. Rezultatul net (retratat) va fi de 750 şi nu o pierdere de 2.000
. RN (2.000)
. Retrat 2.750
. RN retrat. 750
. Raportul P.V. = 12.000 şi  retrat. 750 dă un PER = 16.
. P.V. estimat = 10.000
. CPRo = 23.000
. P.V. = 10.000
. DIF. = 13.000
. IN = 20.000 100%
. DIF.= 13.000 65%
. INretrat = 7.000 35%

. Cheltuieli cu Ao = 5.000; Dn = 4 ani


. Ar = 5.000  0,35 = 1.750
sau 7.000  0,25 = 1.750
. Influenţa asupra Rezultatului = 5.000 – 1.750 0 3.250
. RNr = RNo +  = (2000) + 3.250 = 1.250
. Raportul:
P.V. = 10.000 şi
 Nr = 1.250 dă un
. PER = 8

65
 PRIN REPETARE SE AJUNGE LA ESTIMAREA UNEI VALORI DE SENSIBILITATE.

11. EVALUAREA PENTRU FUZIUNI, DIVIZĂRI ŞI


ASOCIERI CU PĂRŢI ALE ÎNTREPRINDERII:

1. FUZIUNE prin: 2. DIVIZARE


ABSORBŢIE: CONTOPIRE: TOTALĂ : PARŢIALĂ:
.Transmiterea universală a .Transmiterea universală a .Societatea încetează să mai existe .Societatea nu-şi încetează existenţa
PATRIMONIULUI unei patrimoniilor a două sau mai multe .Se dizolvă în două sau mai multe .Transmite către două sau mai multe
societăţi câte o altă societate societăţi care se dizolvă şi îşi societăţi existente sau care iau astfel societăţi existente sau care iau astfel fiinţă şi
existentă (societatea care-şi încetează existenţa către o nouă fiinţă în care răspund faţă de care
transmite patrimoniul îşi societate pe care ele o constituie. creditorii societăţii care şi-a încetat .Răspund faţă de creditorii societăţii care şi-
încetează activitatea) .Operează de la data înmatriculării existenta, proporţional cu valoarea a încetat existenţa, proporţional cu valoarea
.Data înscrierii în Registrul în Registrul Comerţului a noii bunurilor dobândite; bunurilor dobândite,
Comerţului a menţiunii de societăţi .Răspunderea solidară, când nu se .Răspunderea solidară
majorare a Capitalului social .În cazul fuziunii prin contopire poate stabili răspunderea individuală .Juridic, proiectul de fuziune sau divizare
al societăţii absorbante drepturile şi obligaţiile societăţii .Juridic, proiectul de fuziune sau este o convenţie sau un contract întrunind
.Societatea absorbantă care-şi încetează existenţa trec divizare este o convenţie sau un condiţiile de validitate.
dobândeşte drepturi şi este asupra nou societăţii. contract întrunind condiţiile de
ţinută de obligaţiile societăţii validitate
pe care o absoarbe.

3. ETAPELE FUZIUNII PRIN ABSORBŢIE:


1. REEVALUAREA 2.DETERMINAREA 3.DETERMINAREA 4.STABILIREA 5.ACŢIUNI DE EMIS DE CĂTRE
BILANŢULUI VALORII RAPORTULUI DE ABSORBANTĂ
ECONOMIC ACŢIUNILOR SCHIMB:
.Elementele patrimoniale .Pe baza bilanţului .Valoarea contabilă se .Raportul de schimb (RS) .Numărul de acţiuni (n)
de activ şi sunt reevaluate contabil se determină determină prin se stabileşte prin V .CTN
potrivit metodelor elementele reevaluate şi raportarea aportului net raportarea valorii n= absorbantei
VCT aA
specifice, a principiilor şi se stabileşte valoarea la numărul de acţiuni contabile a unei acţiuni a
procedeelor recunoscute. aportului net (.AN). sau raportarea ANCT la societăţii absorbite la

66
.Aceasta presupune .Dacă valoarea aportului numărul acţiunilor. valoarea contabilă a unei C .PRo
inventarierea net depăşeşte Activul Net acţiuni a societăţii n= A
absorbanta ,
elementelor de active şi Contabil (ANC = TA – absorbante
de datorii ale societăţilor, TD) diferenţa este VA absorbite ANet
care fuzionează recunoscută ca profit, RS = n=
VA absorbanta V . Aabsorbanta
.Pentru evaluarea dacă VABN este
profitului net se folosesc inferioară ANCT
mai multe metode: diferenţa este n = NAabsorbită  RS
-patrimoniale recunoscută ca pierdere.
-bursiere (Se înregistrează fie în V . Pe baza lor se calculează creşterea
-bazate pe reguli date emitori şi Cheltuieli, fie capitalului social şi prima de fuziune
-mixte în rezultat deportat)
-bazate pe fluxuri
financiare.

 O altă schemă privind fuziunea:

FUZIUNEA

.PRIN ABSORBIRE: .PRIN CONTOPIRE:


.Societatea ABSORBANTĂ dobândeşte drepturile şi este ţinută de obligaţiile societăţii comerciale pe care le 1.Inventarierea şi evaluarea
absoarbe. elementelor A/P şi determinarea
.FISCAL: se respectă legislaţia fiscală aplicabilă (pierderea înregistrată la societatea absorbită nu se recuperează de C.PRO(AN). Întocmirea SF de
către societatea absorbantă. 2.Determinarea C.PRO şi Vn/A sau p.S
.Fiecare societate întocmeşte S.F cu ocazia fuziunii/divizării (parte socială)
.Efectuarea inventarierii elementelor A/P CPRo
Vn =
.Evaluarea şi prezentarea elementelor în S.F. conform normelor şi reglementărilor contabile aplicabile. Nn
.ETAPE: 1) Inventarierea şi evaluarea elementelor de A/P 3. Reflectarea în contabilitatea S.C.
a) Recunoaşterea unui Activ în bilanţ numai atunci când: nou înfiinţate a capitalurilor aportate, a
. este probabilă realizarea unor beneficii economice viitoare de către societate; drepturilor şi obligaţiilor societăţilor
. costul sau valoarea activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil. comerciale care-şi încetează
2) a) – Întocmirea SF. înainte de fuziune de către societatea comercială care urmează să fuzioneze activitatea

67
b) Întocmirea S.F înainte de fuziune de către S.C. 4. Reflectarea în contabilitatea S.C.
.Pe baza bilanţului, întocmit înainte de fuziune, se determină ANCT: care s-au dizolvat a elementelor de
Activ net Contabil = TA – TD. A/P transmise nou societăţii
3) EVALUAREA GLOBALĂ A SOCIETĂŢILOR: comerciale.
.DETERMINAREA APORTULUI NET: . TRATAMENT F; SCAL:
.Metode de evaluare. 1. Veniturile din transferat (7.583) =
1. PATRIMONIALĂ (ACTIVULUI NET) Vni fiscal

2. bursieră (CV NA = V) Cheltuielile din transfer (6.583) =
3. BAZATĂ PE REZULTATE: Cnedeductibile
a) DE RENTABILITATE, 2. Societatea care-şi încetează
b) DE RANDAMENT, activitatea transmit valoarea fiscală a
c) DE SUPRAPROFIT (G.W) 2A/P transferat.
4. MIXTE 3. Reducerea sau anularea unui
5. BAZATĂ PE FLUXUL FINANCIAR (CF) Provizion sau unei Rezervare anterior
.VALOAREA GLOBALĂ, obţinută, reprezintă VALOAREA APORTULUI NET DE FUZIUNE al fiecărei deduse se includ în Vi ale societăţii
societăţi intrate în fuziune. care-şi încetează activitatea, excepţie
.PE BAZA V.G. se stabileşte RAPORTUL DE SCHIMB. în cazul preluării Prov.şi Rez.
.VANCT = VApN doar în cazul metodei patrimoniale. 4. Depunerea declaraţiei de Impunere.
.  VG + se recunoaşte ca profit:
- VA - VNC>0 → profit, - recunoscute la societatea absorbită
- VA - VNC<0 → pierdere sau intrată în contopire
ct: 6.583/7.583; 121/117 (perioade anterioare)
4. RAPORTUL DE SCHIMB al A sau Părţi Sociale, acoperirea C. Societăţii absorbite:
a) Determinarea VCT/A sau PS ale societăţii care fuzionează:
VANC T
ApN et
. VN ACT .emise
VCT/A = NA emise / P.Soc .
b) RAPORTUL de SCHIMB al A - a pS.
VCT Absorbita
RS =
VCT absorbanta
 Raportul se verifică şi aprobă de experţi (art.239 [244] alin(1) lit.e) din Legea 31/1990,

68
republicată.
5. DETERMINAREA nr. de A sau p.S. de emis pentru remunerarea aportului net de fuziune (ANF):
a) Determinarea nA sau pS de către absorbantă:
a1) C.PROPRIU (ANet) absorbite
VCT a unei A sau pS la absorbantă
a2) n = Nabsorbite  RS
b) MAJORAREA CS la absorbantă:
 CS = n Eabsorbanta  Vn/A sau pS absorbantă
c) PRIMA DE FUZIUNE = VCT- Vn
.Soc. absorbite se DIZOLVĂ şi pierd personalitatea juridică, o dată cu înregistrarea în RC0 de încetarea existenţei
6. EVIDENŢIEREA ÎN contabilitate A OPERAŢIILOR:
.TRATAMENT FISCAL:
1.V din transfer = Vn.if(Cod Fiscal)
.Ch. privind Activele cedate = C.ned.fiscal (CF)
2.Societatea absorbită trebuie să transmită societăţii absorbante valoarea fiscală a elementelor de → A.I.Co(M fixe):
Val. de calcul a Am fiscale.
3. Orice provizion sau rezervă reduse, care anterior – au fost deduse, se trec la Venituri impozabile, la absorbantă.
4. Depunerea declaraţiei de i/  .

69
PROBLEME: EVALUARE-FUZIUNI
 A ACHIZIŢIONEAZĂ B ŞI PLĂTEŞTE PREŢUL PRIN REMITEREA DE ACŢIUNI:

.Valoarea societăţii: 100.000.000 10.000.000
.C.Social 10.000.000 5.000.000
(100.000 A  100 Vn) (50.000 A  100 Vn)

. PARITATEA:
- Acţionarii celor două societăţi admit că valorile sunt pertinente iar raportul de schimb este
echitabil:
A 100.000.000 10
= = ; rezultă 1A = 10B.
B 10.000.000 1
.După fuziune acţionarii societăţii B vor deţine o 1/10 (o zecime) din acţiunile deţinute în
prezent de acţionarii societăţii A.
- După fuziune repartiţia capitalului va fi următoarea:

Titluri %
Acţionarii A 100.000 90,91
Acţionarii B 10.000 9,09
TOTAL * 110.000 100,00

- Acţionarii B deţin 50.000 A vechi pentru care primesc 10.000 A noi, prin urmare la un
A 50.000
raport de schimb   5 : 1.(10.000 A noi  50.000 A vechi)
B 10.000
A emite 10.000 acţiuni noi pentru cele 50.000 acţiuni vechi

PARITATEA:
. Societatea A fuzionează cu societatea B:
.Nr.de acţiuni A B
-Valoarea societăţii după 20.000 30.000
evaluare
-Valoarea acţiunilor: 4.000.000 7.500.000
. nominală 100 150
. intrinsecă 200 250

I. B. ABSOARBE A:
B 250 5
.RAPORTUL DE SCHIMB (B/A):   sau
A 200 4
A 200 4
.RS =  
B 250 5
.Prin urmare 4B = 5A
.B înregistrează o majorare de capital de:
4
Nr Acţiuni A  /R.S  Vn = 20.000   150
5
Absorbită absorbantă,
emitentă
NrA 1
.  4 B  VnB  NrA   Vn = 2.400.000,
5 RS

B
când RS = .
A
70
II. CONTOPIRE: A+B=0
. Dacă raportul de schimb se menţine, acţionării A primesc 1 Acţiune 0 pentru 1A iar
acţionarii B primesc 5 o pentru un 4B.
 PRIMA DE FUZIUNE:
 A ABSORBANTĂ, B ABSORBITĂ:
Nr.A. Valoarea acţiunilor
Nominală Reală
.Societatea A. 10.000 100 600
.Societatea B 4.000 100 300

 .AN Corijat B(valoarea de apart.) 1.200.000 = (4.000 A  300)


A 600 2 B 3 1
 Raport de schimb   , adică 1A = 2B. sau  
B 300 1 A 6 2

ANC0 absorbită 1.200.000


 Acţiuni create (emise) A =   2.000 A
Vreală a act.absorbantei 600

cu Vn = 100
 Majorare de capital = An  Vn =2.000  100 = 200.000
 Prima de fuziune = ANCoabsorbită - An  Vn absorbantă = 1.200.000 – 200.000 = 1.000.000

 PARITATEA ECHITABILĂ:

 Plata vânzătorului (absorbitului) în titluri negociabile pe piaţă şi transformate în bani. O


afacere plăteşte altă afacere.

 PARITATEA ECHITABILĂ:

 Plata vânzătorului (absorbitului) în titluri negociabile pe piaţă şi transformate în bani. O


afacere plăteşte altă afacere.

 PARITATEA este cea care va face ca după revânzarea titlurilor, vânzătorul să-şi încaseze
preţul rezultat din negociere.

 Exemplu:

 Valoarea societăţii absorbite(vânzătorul) = 10.000.000

 Valoarea acţiunii absorbante (cumpărătorul) = 2.000

 C.S. al societăţii absorbite (vânzătorul) = 20.000 A  Vn

 C.S. al societăţii absorbante (cumpărătorul) = 100.000 A  Vn

Val .Soc.absorbite
 Nr An emise de absorbantă =
Val .act.absorbantei

10.000.000
nAe = = 5.000 An
2.000

 PARITATEA DE SCHIMB este egală cu:


71
Actiuni vechi, absorbita 20.000 4 B
=  
Actiuni noi emise de absorbanta 5.000 1A

 Creşterea C.Sal absorbantei = N+n = 100.000 + 5.000 = 105.000


 Reducerea puterii relative a acţionarilor vechi ai absorbantei =
N nN 105.000  100.000
=  100   100  4,762%
N n 105.000
 Pierderea puterii de participare a vechilor acţionari.
 În starea iniţială un grup deţinea 51% din capital (adică 5.100 Acţiuni)
 După fuziune va deţine.
51.000
 100  48,57%
105.000
Pierde 2,43% din participare (51%-48,57%) (4,762%  0,51 = 2,43%)

 SOCIETATEA ABSORBANTĂ DEŢINE O PARTICIPAŢIE ÎN


C.SOC.ABSORBITE:

 Asociaţii absorbantei devin asociaţi ai societăţii absorbante.


 Dacă A are participaţii în B, „prin absorbţie, devine propriul asociat”. Pentru
evitare, se elimină mai întâi participarea lui A în B şi numai pentru ceilalţi asociaţi se emit
noi acţiuni de către A. Creşterea de capital este doar pentru restul (marja) de aport (VB - AA
 Vn = Aportul lui B la A)
 Aportul B = n Acţiuni A pentru B.
Exemplu: Aabsoarbe B în care deţine 40% din CB:

Valoarea acţiunii
.A 10.000 nominală reală
.B 6.000 100 280
100 140

 Participarea lui A în B: 40% = 6.000  0,4 0 2.400 A cumpărată cu 120 n.m. pe acţiune =
2400  120 = 288.000
VA A 280 2
 Raport de schimb =   , adică 2B = 1A: (280=140  2)
VAB 140 1
1A
 Nr. de acţiuni de emis: A pentru B=(6.000B – 2.400A/B)   1.800
2B
6000B
sau NATOT=  3.000 A;
2 B/1A
3.000 A – 3.000  0,40 = 1.800 A/B.
3.000 A – 1.200 proprii
 MAJORAREA CS = nA/B  VNnA A = 1.800  100 = 180.000
 PRIMA DE FUZIUNE = (VrA-VnA)  nAA/B = (280-100)  1800 = 324.000
 Total valoare = VrA/A  nA/B = 404.000
C + PR.Fuziune = 280  1.800 = 504.000
 Aportul dr. absorbantei = 1200  280 = 336.000
 Prima de fuziune complementară = (120-100) 2.400 = 48.000
 Diferenţa, anularea titlurilor = din ct (2.400  180) = 88.000

 SOCIETATEA ABSORBITĂ DEŢINE O PARTICIPARE (PARTICIPAŢIE)


ÎN CAPITALUL SOCIETĂŢII ABSORBANTE:

72
 Se anulează titlurile proprii ale absorbantei deţinute de B în A şi reducerea capitalului cu
această valoare.
 ASPECTE FISCALE:
 Sumele rezultate din evaluările generate se reflectă în C.A.P. PRO. în ct. de REZERVE ale
entităţilor rezultate, fără a fi utilizate la majorarea CS.
 În caz contrar sumele se impun impozitului pe profit (comentariu!).

 DETERMINAREA ACTIVULUI NET CORIJAT (Corectat, reevaluat);

 Valoarea reală a patrimoniului întreprinderii este dată de ANC (reevaluat);


 Suma reală a rezultatelor obţinute la întreprindere.
Sunt elementele fundamentale ale evaluării
Elemente importante:
- deprecierea monetară;
- evoluţia preţurilor,
- modalităţi de amortizare,
- modalităţi de contabilizare,
- starea bunurilor,
- alţi factori care pot produce distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică
fapt ce conduce las diferenţe importante între bilanţul contabil şi bilanţul economic.
 BILANŢ CT→Corecţii→BILANŢ ECONOMIC→ANC
1 2 3 4
CORECŢII:

Separarea bunurilor în:


Necesare Necesare Deducerea Deducerea .Imobilizările corporale evaluate
exploatării exploatării activelor I.NeCo.Ca la:
(în afara fictive nonvalori -valoarea de înlocuire
exploatării) înregistrate (excepţie C-D. -capitalizarea veniturilor
în bilanţ pentru -actualizarea fluxurilor degajate
(cheltuieli dezvoltarea de .I. Financiare: se evaluează în
de noi produse) funcţie de natură la:
constituire; .Sunt Sunt sursa -cursul pieţei, metode bursiere,
cheltuieli cu unui supraprofit .Stocurile, în funcţie de
majoritatea (GW), nu moment:
de capital) cantitativ. .Creanţele
.ANC.i = pragul .Obligaţiile.Disponibilităţile,
rentabilităţii .Datoriile
.CB – ANC.i = .Provizioane cu caracter de
Supraprofit Rezerve, se păstrează în calculul
(G.W.) ANC.

RAPORTUL DE SCHIMB, NR. DE ACŢIUNI NOI DE EMIS DE CĂTRE


ABSORBANTĂ ŞI MAJORAREA DE CAPITAL

Valoarea intrinsecã a unei A absorbantã . Absorbită


 RS = sau
Valoarea intrinsecã a unei A a absorbitei Absorbantă
73
Valoarea intrinsecă
. A (absorbantă) 160
. B (absorbită) 140

160 8 A
.RS =   , adică 8B = 7A
140 7 B
 Nr. de acţiuni noi de emis de către absorbantă:
 N = 1/RS  nr.A absorbită sau Nr Aabsorbită  RS
nrAB = 12.000
1 7A
n = 12.000 : 8  7 =12.000  RS
= 12.000B 
8B
= 10.500 acţiuni.

12.000
8
 7  m. 7A = 1.500  7A = 10.500 A

Aportul absorbitei B ANC B 1.680.000


n=    10.500
Valoarea intrinseca a Absorbantei ViA 160

 Majorarea de CS se calculează astfel:


+  CSabsorbantă = nA  Vn A = 10.500  100 = 1.050.000
 Dacă A deţine 4.000 acţiuni în B, atunci majorarea de capital la societatea A va fi de:
7
+  CS = (10.500 – 4.000  8
)  100 = 700.000
 RAPORTUL DE SCHIMB, reţinut, este dat de raportul dintre valoarea intrinsecă a unei
acţiuni a absorbantei:
Vr B 140 7
Rs =   , adică 7A = 8B.
Vr A 160 8

PRIMA DE FUZIUNE (PrF):

 A şi B independente:
PrF = (Vintr.A-VnA)  nA e = (160-100) .10.500 = 630.000
sau
ANCB -  CS = PrF
1.680.000 – 1.050.000 = 630.000
4.000
 A deţine 4.000 AB, adică 100  33,33%
12.000

Pr. De F are două componente (PrF = BF + PrE):

1.B ani de fuziune (BF) 2. Prima de emisiune(PrE)


- plus valoarea de fuziune .prin scăderea din fracţiunea de aport ce trebuie
SE CALCULEAZĂ: remunerată prin acţiuni noi a sumei ce
- prin anularea titlului definite de A în B la corespunde majorării de capital.
74
valoarea nominală a emitentului
Reducerea contravalorii acestora din
fracţiunea de aport, aparţinând societăţii A
în valoarea societăţii B):
- fracţiunea de aport aparţinând societăţii A: .A şi B independente:
1 1.680.000-1.050.000=630.000 egală cu Pr.F.
1.680.000  = 560.000
3
- anularea titlurilor B deţinute de A la .A deţine în B, 4.000 acţ. (1/3)
valoarea de înregistrare: (Vn): 3 1
4.000  100 = 400.000 1.680.000  (     700.000
3 3
.PLUS VALOAREA DE FUZIUNE = 2
160.000 1.680.000  -(7.000A  100)=
3
(bani de fuziune) = 1.120.000-700.000 = 420.000
- prin aplicarea diferenţei între valoarea sau:
intrinsecă şi valoarea nominală a unei PrE = n(VrA-VnA) = 7.000(160-100) = 420.000
acţiuni a societăţii B la nr. de A deţinute de
A în B:
(140-100)  4.000 = 160.000
sau:
(4.000  140) – (4.000  100)
val.reală val.n0 a acţiunilor

 A absoarbe B:
Nr.A Vn vaport
.A 10.000 100 -
.B 4.000 100 1.200.000
.RS; Cum  CS; evaluează: Pr de emisiune?

.RS Nr.de Suma majorării Prima de


AA acţiuni de CS (n.Vn) emisiune (Val.ap
AB emis. - CS )
1/1 4.000 400.000 800.000
2/1 2.000 200.000 1.000.000
3/1 1.333 133.300 1.066.700
4/1 1.000 100.000 1.100.000 4 2
 4.000   2.000
4.000: 2 4

4/2 2.000 200.000 1.000.000


1/3 12.000 1.200.000 0
174 16.000 1.600.000 8400.000)
n = nrAB:RS
1
n = nrAB  RS

sau:

B Nr. de acţiuni de Majorarea C.S. (  CS) Pr.


RS =
A emis(n) (n  Vne) (VAp= CS )
1/1 4.000 400.000 1.200.000
1/2 2.000 200.000 1.000.000
1/3 1.333 133.300 1.066.700
75
1/4 1.000 100.000 1.100.000
2/4 2.000 200.000 1.000.000
3/1 12.000 1.200.000 0
4/1 16.000 1.600.000 (400.000)
N = NrAB  RS

. Sinteza fuziunii prin absorbţie se referă la:

Etapele necesare a fi parcurse pentru fuziunea prin absorbţie


a) inventarierea şi evaluarea elementelor de active şi de datorii ale societăţilor
comerciale care furnizează, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată cu modificările şi completările ulterioar, a normelor şi regulamentelor contabile
aplicabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această
ocazie:
b) întocmirea situaţiilor financiare înainte de fuziune de către societăţile comerciale
care urmează să fuzioneze în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului finanţelor
publice nr.1752/2005 privind reglementările contabile conforme cu directivele europene, cu
modificările şi completările ulterioare, utilizând formatul prevăzut în reglementările
respective; pe baza bilanţului întocmit înainte de fuziune se determină activul net contabil,
astfel:

Activ net contabil = Total Active – Total Datorii

c) evaluarea globală a societăţilor (determinarea aportului net)

În vederea efectuării evaluării societăţilor comerciale care fuzionează se poate


folosi una dintre următoarele metode:
 metoda patrimonială sau metoda activului net;
 metoda bursieră;
 metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament,
valoarea de supraprofit;
 metode mixte;
 metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow-ul;

Astfel, valoarea globală a societăţii comerciale stabilită prin folosirea uneia dintre
metodele menbţionate mai sus, reprezintă valoarea aportului net de fuziune al fiecărei
societăţi care fuzionează. Această valoare constituie baza pentru stabilirea raportului de
schimb. Atunci când a fost folosită metoda patrimonială de evaluare globală a
societăţilor comerciale, valoarea activului net contabil este egală cu valoarea aportului
net.
Dacă în urma evaluării cele două nu sunt egale, la societatea absorbită diferenţele
sunt recunoascute ca elemente de castiguri sau pierderi din fuziune, după cum urmează:
 dacă valoarea aportului net depăşeşte activul net contabil, diferenţa este
recunoscută ca profit:
 dacă valoarea aportului net este inferioară activului net contabil, diferenţa
este recunoscută ca pierdere.
Profitul sau pierderea, după caz, vor fi recunoscute fie prin înregistrarea lor în
conturile 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” şi 7583
“Venituri din cederea activelor şi alte operaţii de capital”, din care urmează a fi
transferate în contul 121 “Profit şi pierdere”, fie prin înregistrarea lor în contul 117
Rezultatul reportat.

76
Totuşi, pentru recuperarea principiului independenţei exerciţiului financiar
recunoaşterea câştigurilor şi pierderilor aferente perioadelor anterioare trebuie să fie
înregistrată în contul 117 “Rezultatul reportat”, dezvoltat în analytic pe fiecare exerciţiu
financiar dacă este posibilă identificarea acestora pe exerciţii financiare.
d) determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, pentru
a acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.
Această etapă presupune:
 determinarea valorii contabile a acţiunilor sau a părţilor sociale ale
societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la
numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise: valoarea contabilă a unei
acţiuni/părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net
contabil la numărul de acţiuni/părţi sociale;
 stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin
raportarea valorii contabile a unei acţiuni/părţi sociale a societăţii absorbite
la valoarea contabilă a unei acţiuni/părţi sociale a societăţii absorbante;
raportul trebuie să fie verificat şi aprobat de experţi în conformitate cu
prevederile articolului 239 alineatul (1) litera e) din Legea societăţilor
comerciale nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale de emis pentru
remunerarea aportului net de fuziune.
Această etapă presupune:
 determinarea numărului de acţiuni/părţi sociale care trebuie să fie emise
de către societatea comercială absorbantă:

Numărul de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise = Valoarea contabilă netă,


Capoitalul propriu (Activul net) a (al) societăţilor comerciale absorbite/ Valoarea
contabilă a unei acţiuni/părţi sociale a societăţii comerciale abrorbante.

sau,

Numărul de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise = Numărul de acţiuni al


societăţii comerciale absorbite * Raportul de schimb.

 majorarea capitalului social la societatea comercială absorbantă

Majorarea capitalului social la societatea comercială absorbantă = Numărul de


acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială absorbantă * valoarea
nominală a unei acţiuni/părţi sociale de la societatea comercială absorbantă.

 calcularea primei de fuziune

Prima de fiziune = Valoarea contabilă netă, Capitalul propriu (Activul net) a (al)
societăţilor comerciale absorbite – Majorarea capitalului social al societăţii absorbante
sau Prima de fuziune = Valoarea contabilă a acţiunilor/părţilor sociale ale societăţii
absorbante – Valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale ale societăţii absorbante.

Odată cu înregistrarea în Registrul Comerţului a încetării existenţei lor, societăţile


comerciale absorbite se dizolvă şi îşi pierd personalitatea juridică.

77
f) reflectarea în contabilitatea fiecărei societăţi comerciale care fuzionează a
operaţiunilor efectuate cu ocazia fuziunii.

12. EVALUAREA PENTRU ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR


FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII:

1. DIRECTIVA a IV-a A U.E.:

 EVALUAREA Imobilizărilor corporale şi a stocurilor se face pe baza metodei


VALORII DE ÎNLOCUIRE care foloseşte principiul costului de achiziţie sau al costului
de producţie.
 INNSTRUMENTELE financiare şi cele derivate se evaluează la VALOAREA
JUSTĂ sau cu ajutorul unor mobile şi tehnici de evaluare general acceptate.
 VALOAREA GLOBALĂ (Vg) este suma pentru care un activ ar putea fi
schimbat sau o datorie ar putea fi decontată de bună voie, între două părţi aflate în
cunoştinţă de cauză în cazul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.
 EVALUAREA elementelor prezentate în costurile anuale (Situaţiile
Financiare) inclusiv Capitalul şi Rezervele se realizează prin ALTE METODE, decât
valoarea de înlocuire care ţin seama de inflaţie.

2. STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ (IFRS)

Valoarea de piaţă: Costul net de Valoarea justă Valoarea de utilizare


înlocuire
. Este suma estimată . Se utilizează de . Reprezintă suma . ESTE valoarea
pentru care un bun ar regulă pentru pentru care un bun ar actualizată a fluxurilor
trebui schimbat la proprietăţi putea fi schimbat sau de numerar estimate ce
data evaluării între specializate sau cu o datorie ar putea fi se aşteaptă să fie
un cumpărător decis pieţe limitate. decontată de bună generate din utilizarea
şi un vânzător voie, între două părţi continuă a unui activ şi
hotărât într-o aflate în cunoştinţă din cedarea lui la
tranzacţie echilibrată de cauză în cadrul sfârşitul duratei de viaţă
după un marketing unei tranzacţii cu utilă.
adecvat în care preţul determinat
fiecare parte obiectiv…
acţionează în
cunoştinţă de cauză –
prudent şi fără
constrângere

78
13. STRUCTURA RAPORTULUI DE EVALUARE

Rol CONŢINUT STRUCTURĂ


. Instrument de . Raportul trebuie să .CAP.1 =
prezentare permită: „Rezumatul principalelor concluzii şi
. Instrument de - identificarea recomandări”
comunicare evaluatorului; - obiectul şi rezultatele.
. Instrument de - identificarea entităţii .CAP.2 =
stabilire a evaluate; „Prezentarea întreprinderii”.
responsabilităţilor - identificarea bazelor şi .CAP.3 =
(în legătură cu ipotezelor de evaluare „Prezentarea evaluatorului şi Declaraţia de
procesul de folosite; conformitate”.
evaluare, cu - identificarea datei .CAP.4 = „Diagnosticul de evaluare şi analiză
valorile obţinute şi efectuării evaluării datei fundamentală”, cu subcapitole sectoriale:
bazele de evaluare raportului de evaluare - diagnosticul juridic;
utilizate) . Raportul de evaluare - diagnosticul comercial;
trebuie: - diagnosticul tehnic, tehnologic de exploatare
- să prezinte clar şi cu - diagnosticul de organizare, management şi
acurateţe concluziile resurse umane;
evaluării, de o manieră - diagnosticul financiar-contabil;
neechivocă; - analiză fundamentală;
- să specifice baza de - sinteza diagnosticului de evaluare.
evaluare, . CAP.5 = „Bazele lucrării de evaluare” cu
- aria misiunii de subcapitole:
evaluare; - ipotezele de evaluare (macroeconomice,
- declaraţia de microeconomice);
confidenţialitate a - factorii de risc (exogeni, endogeni);
raportului; - expertize şi studii;
- declaraţie de - bibliografia utilizată;
conformitate. . Cap.6 = „Metode de evaluare aplicate” care
se referă la:
- descrierea metodelor de evaluare aplicate şi
rezultate obţinute pentru fiecare metodă aplicată
(metode patrimoniale; metode bazate pe
performanţe finale; metode combinate; metode
bazate pe comparaţii şi alte metode).
. CAP.7 = „Gama de valori; valoarea
acţiunilor”:
- valori determinate, prezentate în ordinea
mărimii (la nivelul întreprinderii şi la nivelul
unei acţiuni sau titlu emis de întreprindere)
. CAP.8 = „Opinii ale evaluatorului”:
- remarci;
- sublinieri;
- atenţionări în modul de folosire a valorilor
determinate în cadrul acţiunilor desfăşurate de
evaluator.

79
14. REGULI DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

. Încrederea publicului şi a comunităţii de afaceri în experţii evaluatori, că aceştia doresc


să-şi îndeplinească responsabil – cu cel mai înalt grad de integritate şi se supun regulilor de
disciplină, în orice situaţie de nerespectare a conduitei profesionale:

1. REGULI :
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8
.Indepen- .Compe- .Confiden- .Serviciul .Publicita- .Nediscre- .Neindu- .Neco-
denţa tenţa în ţialitatea nu se tea şi oferta ditarea Cerea în pierea
.Situaţii, realizarea informa- execută să nu fie profesiei eroare a altor
comenta- misiunii ţiilor când false, publicu- surse.
rii onorariile agresive, lui Plagiatul
depind de coercitive, este
rezultatele inducere în neetic.
sau eroare.
concluziile
serviciului

2. SANCŢIONAREA ABATERILOR:
 impunerea urmăririi de cursuri de instruire pentru a-şi corecta deficienţele
profesionale;
 mustrare scrisă
 suspendarea pe o anumită perioadă (1-5 luni);
 revocarea calităţii
 ridicarea calităţii de membru
 publicarea în Revista Corpului şi de către Comisia de disciplină care are dreptul de a
face un anunţ public;
 Reguli de aplicare:
 imposibilitatea de a demisiona;
 terminarea automată a îndeplinirii funcţiei şi de evaluator sau expert evaluator (pentru
mai multe situaţii);
 procedura de rezolvare a sesizărilor legate de etică prevede mai multe etape.
.

80
DISCIPLINA EVALUARE
RASPUNSURI GRILE

84. Valoarea = o estimare a celui mai probabil preţ care va fi plătit pentru un bun sau
serviciu.
Preţ = termen utilizat pentru o sumă certă, oferta sau plătită pentru un bun/serviciu.
Preţ de vânzare = fapt istoric, indiferent dacă a fost publicat sau dacă a fost
confidenţial.

85. Abordarea prin active (costuri);


Abordarea prin comparaţie
Abordarea prin capitalizarea veniturilor.
87. Scopul evaluării este stabilirea valorii de piaţă/altui tip de valoare cerut, iar metoda
reprezintă un ansamblu de cuvinte/impulsuri prin care se ajunge la valoarea justă/alt tip de
valoare.
88. Valoare de piaţă = suma estimată pentru care o proprietate ar putea fi schimbată,
la data evaluării, între un comparator decis şi un vânzător, hotărât, într-o tranzacţie cu preţ
determinat obiectiv, în care ambele părţi au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără
constrângeri.
89. Valoare justă = suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie,
de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul
este determinat obiectiv.
90. Valoarea la care un activ este inclus în bilanţ, după deducerea oricăror amortizări
cumulate şi a oricăror pierderi cumulate din depreciere.
91. Valoare de origine = cost istoric.
92. Valoare de utilizare = valoarea actualizată a fluxurilor de numerar viitoare
estimate, ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea lui la
sfârşitul duratei de viaţă utile.
94. Fuziuni şi schimburi de proprietăţi
Vânzarea/cumpărarea unei proprietăţi
Garantarea împrumuturilor
95. Datorită schimbării proprietarului
96. Obiectiv – estimarea riscurilor aferente situaţiei juridice a întreprinderii.
Mijloace de realizare:
 dreptul societăţii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul
şedinţelor CA, registrul acţionarilor etc.);
 bilanţul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;
 rapoartele cenzorilor şi auditorilor;
 avize necesare pentru funcţionare şi plata taxelor aferente;
 dreptul muncii: contracte individuale şi colective de muncă, ROF, ROI, contracte
pentru manageri şi clauze speciale;
 drept fiscal: constatările controalelor fiscale din ultima perioadă;
 dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor
active/terenuri contaminate.
97. Obiectiv – determinarea poziţiei întreprinderii analizate.
Mijloace de realizare:
 studiu asupra pieţei produselor şi serviciilor întreprinderii;
 studiu asupra pieţei furnizorilor întreprinderii;
 cercetarea pieţei;
 segmentarea pieţei.

81
99. Obiectiv – analiza măsurii în care se asigură firmei resurse umane de calitate la
toate nivelele ierarhice.
Mijloace de realizare:
 stabilirea potenţialului funcţiunii de personal;
 calitatea organizării şi a managementului.
100. Obiectiv – utilizarea eficientă a resurselor financiare ale acţionarilor şi
creditorilor.
Mijloace de realizare:
 abordarea bazată pe comparaţie de piaţă;
 abordarea bazată pe venituri DFC;
 abordarea bazată pe active (costuri).
105. Diagnosticul juridic
Diagnosticul funcţiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnostic ul funcţiunii comerciale
Diagnosticul funcţiunii de producţie
Diagnosticul funcţiunii de resurse umane
Diagnosticul funcţiunii financiar-contabile
106. Mijloace fixe în exploatare în ipoteza că întreprinderea va continua să
funcţioneze;
Mijloace fixe în afara exploatării, aflate în stare de funcţionare şi care beneficiază de o
piaţă secundară dezvoltată;
Mijloace fixe în afara exploatării, care nu mai sunt în stare de funcţionare sau care nu
beneficiază de o piaţă activă.
107. Active în exploatare
Active redundante (în afara exploatării)
108. Metoda identificării
Metoda asimilării sau similitudinii
Metoda corelării
Metoda indicilor de actualizare
109. Metoda substractivă = se identifică obiectul evaluat cu unul/unele obiecte
identice, pentru care există date privind tranzacţii recente.
110. Metoda aditivă = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzacţionate
recent pe piaţă se face pe baza parametrilor săi principali de funcţionare.
111. Activ Net Corijat ANC = Active Totale corijate ATC = Datorii Totale Corijate
DTC
Activul net corijat dă valoare întreprinderii în abordarea prin metoda pe bază de
costuri.
114. Rata de actualizare = rata rentabilităţii cerută de un investitor ca să-şi menţină
capitalul sau să-l plaseze într-o întreprindere.
115. Actualizarea permite compararea, la data evaluării, a fluxurilor de venit care vor
fi generate în viitor.
VN= v0X(1+K)n, unde (1+K)n este factorul de actualizare.
117. Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflectă o
plată sau o încasare).
118. CMPC = CAO/CI) + CAP(CI) + CDF/CI) (1-T), unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent acţiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent acţiunilor preferenţiale;
CDF = cost capital împrumutat pe termen mediu şi lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.

82
154. Metodele combinate presupun abordarea financiară, întrucât se bazează pe
fluxurile angrenate de activitatea întreprinderii într-o perioadă trecută sau viitoare.
Pot fi grupate în două categorii, în funcţie de tehnicile aplicate:
 tehnici bazate pe ponderea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate;
 tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente
intangibile
155. Prin aplicarea metodei practicienilor de evaluare valoarea întreprinderii se
determină ca metodă simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale (ANC) şi a uneia
prin rentabilitate (CB/i):

V=

V=

156. Metoda remunerării valorii substanţiale brute constă în reevaluarea activului net
în ipoteza continuităţii activităţii, la care se adaugă valoarea bunurilor folosite de
întreprindere fără proprietatea acestora, şi din care se scade valoarea bunurilor care, deşi sunt
înregistrate în patrimoniul întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (închiriate etc.).
157. Prin metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării valoarea
întreprinderii este egală cu capitalurile necesare creării unei întreprinderi similare cu
întreprinderea evaluată.

GW = an x (BE i x CPNE)

158. Ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii


substanţiale bune sunt:
 continuitatea activităţii;
 luarea în considerare a bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietatea
acestora;
 bunurile care, deşi sunt în patrimoniul societăţii dar nu sunt folosite (închiriate etc.)
sunt incluse în valoarea întreprinderii.
159. t = 15%
i = 12%
n = 5 ani

83
ANC = Capitaluri proprii Diferenţe din evaluare = 50.000 – 1.000 = 49.000

V = an x (CB – ANC x i) = x (CB – ANC x i ) =


= 3,35 x (1.000 x 5 – 49.000 x 12%) = -2.950

160.Titlurile de participare se evaluează atunci când pachetul este minoritar, prin


capitalizarea dividendelor procurate de acestea; când pachetul este majoritar se poate aplica
aceeaşi metoda se procedează la evaluarea globală a societăţii în care s-a investit şi, pe aceeaşi
bază, se determină valoarea unui titlu şi valoarea pachetului.
161. Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, obiecte de
inventar, semifabricate din afară, după separarea celor fără mişcare sau cu mişcare lentă, se
evaluează preţurile zilei sau la media preţurilor de aprovizionare din cea mai recentă perioadă.
Stocurile de producţie nedeterminată şi semifabricate din producţie proprie se
evaluează nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de înaintare în realizarea fizică a
produselor a determinat de expertiza tehnică.
Stocurile de produse finite se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare, mai puţin
beneficiile şi eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse în acestea.
162. Creanţele, după înlăturarea din calcul a creanţelor incerte, intră în calculul valorii
patrimoniale a într4eprinderii cu valoarea scriptică; cele în valută se actualizează la raportul
de schimb al monedei naţionale din ziua respectivă.
163. Disponibilităţile băneşti intră în calculul valorii patrimoniale a întreprinderii la
valoarea scriptică; cele în valută fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale
din ziua respectivă.
164. Imobilizările necorporale înregistrate în bilanţul contabil nu se iau în calculul
valorii activului net corectat, cu excepţia cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare care privesc
produse noi a dezvoltări de activităţi, care sunt luate în calcul cu valoarea scriptică.
165. Obligaţiile în valută se actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale
din _________evaluării, diferenţele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, în cazul
evaluării în scopul unor tranzacţii, sau pe seama rezultatelor financiare, în cazul evaluării în
aceste scopuri.
Creditele se iau în calculul valorii patrimoniale a întreprinderii cu valoarea scriptică.
166. Valoarea unei întreprinderi în dificultate se poate aprecia în trei situaţii posibile:
 Poate fi redresată;
 Dispune de un patrimoniu care, după lichidare, prezintă încă un activ net pozitiv;
 Urmează să fie lichidată.
167. În special pentru întreprinderile cu pierderi, valoarea actuală a activelor care ar
rezulta lichidarea întregii întreprinderi poate fi mai mare decât valoarea care se obţine din
suportul continuităţii activităţii.
Valoarea de lichidare se bazează pe valoarea actuală a veniturilor nete, care derivă din
vânzarea activelor minus pasivele şi costurile cu lichidarea.
168. Metoda valorii la termen se foloseşte în cazul întreprinderilor redresabile.
Valoarea la termene se calculează pornind de la activul net şi de la capacitatea beneficiară a
întreprinderii prestatoare redresabile. Asupra valorii la termen astfel obţinute se aplică o
decontare pentru a ţine seama de:
 Capitalurile proprii care au fost injectate pentru realizarea redresării;
 Riscul specific de „ne succes” al redresării separate, şi;
84
 Actualizarea valorii la termen.
169. Evaluarea activelor şi pasivelor în starea în care se află la data fuziunii şi divizării
se face valoarea justă a acestora (IFRS 3).
Este necesar ca expertul evaluator de întreprinderi să ceară administratorilor
întreprinderilor să delimiteze activele necesare exploatării de cele care nu mai sunt necesare
exploatării, pentru a putea determina valoarea justă sau de piaţă, iar pe baza acestora să
elaboreze bilanţul economic.
170. Structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii este:
 Descrierea întreprinderii de evaluat şi a evaluatorului;
 Descrierea misiunii de evaluare;
 Descrierea procedurilor şi metodelor de evaluare utilizate;
 Descrierea ipotezelor şi scenariilor de evaluare estimate;
 Concluzii.
171. Atunci când moneda naţională se devalorizează (creşte raportul de schimb)
valoarea întreprinderii creşte, iar când se valorizează (scade raportul de schimb) valoarea
întreprinderii scăzută.
172. Atunci când preţurile cresc valoarea întreprinderii scade iar când preţurile scad
valoarea întreprinderii creşte. De aceea, evaluările de întreprinderi sunt valabile numai
la o anumită dată după care ele trebuie să fie din nou evaluate.

173. Sp = CB – ANC x i = 1.500 – 10.000 x 10% = 500

V=
174. CB 10.000
  66.667
i 15%

ANC = Total active – Total datorii = 140.000-75.000 = 65.000


175. sau
ANC = Capitaluri proprii  Diferenţe din evaluare = (50.000+25.000)-10.000 = 65.000

176. Rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi:


 oferă masa de date necesară aplicării metodelor de evaluare;
 este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o întreprind ere; reprezentarea
patrimoniului, rentabilitatea întreprinderii, actualizate şi corectate în funcţie de exigenţele
pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare;
 reprezintă patrimoniul adus la nivelul pieţei.
177. Evaluarea are rolul de a aduce toate posturile din bilanţul unei întreprinderi, din
punctul de vedere valoric, la o valoare curentă/de piaţă.
178. Insuficienţa de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scriptică inferioară amortizării tehnico-economice) influenţează artificial valoarea
patrimoniului întreprinderii în sensul majorării. Surplusul de amortizare determină o
micşorare a valorii patrimoniului întreprinderii.
179. Insuficienţa de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scriptică inferioară amortizării tehnico-economice) influenţează artificial valoarea
patrimoniului întreprinderii în sensul majorării. Surplusul de amortizare determină o
micşorare artificială a valorii patrimoniului întreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) în valoarea activului
(tratament alternativ) măreşte valoarea acestuia în timp ce aplicarea tratamentului de bază
(afectarea costului perioadei) determină micşorarea patrimoniului întreprinderii.
85
Evitarea constituirii provizioanelor măreşte artificial valoarea întreprinderii în timp ce
constituirea excesivă de provizioane conduce la micşorarea valorii întreprinderii.
180. Valoarea patrimonială a întreprinderii se identifică cu activul net contabil
determinat pe baza bilanţului contabil. Activul net contabil reprezintă excedentul tuturor
bunurilor şi creanţelor întreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul
exigibil).
181. Creşterea riscului de ţară determină creşterea ratei de actualizare iar aceasta
determină reducerea valorii întreprinderii.
Dimpotrivă, reducerea riscului de ţară determină reducerea ratei de actualizare şi
creşterea valorii întreprinderii.
182. Spre exemplu, când se aplică metoda remunerării valorii substanţiale brute la
valoarea activului net reevaluat se adaugă bunurilor folosite de întreprindere fără a fi
proprietatea acestora (înregistrate în afara bilanţului), şi din care se scade valoarea bunurilor
care, deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze
(închiriate etc.). În acest mod se procedează şi cu girurile, garanţiile primite respectiv
redevenite, locaţii de gestiune, chirii alte datorii asimilate.
183. Problema
184. Problema
185. Problema
186. Problema
187. Problema
188. Problema
189. Problema
190. Problema
191. Problema
192. Problema
193. Problema
194. Problema
195. Problema
196. Problema
197. Problema
198. Problema
199. Problema
200. Problema
201. Problema
ANC = Capitaluri proprii  Diferenţe din
202. evaluare
= (10.000+3.000+5.000)-
(2.000+6.000+1.000) = 9.000
203. Activele considerate nenecesare exploatării se evaluează la valoarea realizabilă
netă.
204. Acţionarii ar accepta un preţ de vânzare negativ în locul opţiunii falimentului în
cazul reorientărilor strategice, în perspectiva rentabilizării societăţii într-o modalitate diferită
de activitatea istorică efectuată de întreprindere. În acest caz, numai valorile activului net
constituie o referinţă.
205. Principiile contabile aplicabile la ora actuală în România care nu pot fi acceptate în
totalitate cazul evaluării economice, fiind necesare corecţii ale bilanţului elaborat pe baza
acestora, sunt:
 principiul permanenţei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizărilor corporale
trebuie ajustată astfel încât valoarea acestora să fie cea de piaţă);
 principiul prudenţei (spre exemplu prin politica de provizioane);
86
 principiul independenţei exerciţiului (cheltuielile în avans sunt excluse de la calcularea
activului net corijat).
206. Răspuns:
 promovarea produselor întreprinderi (comercial);
 posibilităţi de îmbunătăţire a căilor de acces şi a utilităţilor (tehnic, tehnologic şi de
exploatare).
207. Răspuns:
 dependenţa managerilor de bănci sau acţionarii majoritari;
 calificarea medie a personalului de execuţie.
208. Superprofitul este scos în evidenţă după trecerea pragului de rentabilitate, adică:

Sp = CB – ANC x i

Poate fi definit astfel: „suplimentul de rentabilitate (profit) realizat în raport cu valoarea


sa patrimonială”.
209. Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
constantă pe o perioadă nedeterminată (infinită) în timp este:
a
= factorul fondului de reducere.
(1  a )"1
210. Exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în practica evaluării:
1
 Durata de recuperare a investiţiei ;
i

1
1
an = (1  t ) n ;
 Numărul de anuităţi (an) t

Cursul bursier al unei actiuni


 Price Earnings Ratio (PER) PER = Dividend platit  profit nerepartizat

211. Formula de calcul a valorii unei afaceri dacă se capitalizează beneficiul (B) generat
de afacerea pe un orizont de prognoză nedeterminat şi se consideră că acest beneficiu este
constant poate fi scrisă în două moduri:

1
1
-V=Bx (1  i ) n 1 - (1  i) n şi;
Bx
i i

-V = B + an x (B – ANC x i)

212. Valoarea reziduală a unei afaceri, inclusă în calculele de actualizare a cash-flow-


urilor reprezintă valoarea pe care afacerea o mai are la sfârşitul anului „n” de prognoză a
fluxurilor de lichidităţi, când se apreciază ca proprietarul ar trebui să-şi reconsidere modul de
abordare a afacerii sale.
213. Premisele aplicării metodei rentei goodwill-ului sunt:

87
 Limitarea evaluării unei întreprinderi la o simplă inventariere a activelor şi
drepturilor creanţa pe care le posedă este insuficientă;
 Valoarea unei întreprinderi este în raport şi cu aptitudinea managerilor de a genera
rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale şi umane şi
a activelor necorporale (brevete, mărci, licenţe), inclusiv a unor elemente
necorporale care nu pot fi înregistrate în patrimoniul întreprinderii (numele
comercial, clientela etc.);
 Goodwill-ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimonială a întreprinderii în
abordarea prospectivă.
214. Premisele aplicării metodei capitalizării superprofilului sunt:
 Superprofilul va exista dacă rentabilitatea generată de întreprindere este superioară
celei ce s-ar obţine plasând pe piaţă (financiară) un capital echivalent cu activul net corijat
(ANC)
 Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat în raport cu
valoarea strict patrimonială.
215. Price Earnings Ratio (PER) reprezintă cursul bursier al unei acţiuni raportat la
suma dintre dividendul plătit şi profitul nerepartizat.
216. Rata de actualizare deflatată este utilizată atunci când se consideră un flux
financiar în monedă constantă (adică moneda de la data evaluării, neinfluenţată de rata
inflaţiei viitoare).
217. Rata de actualizare nedeflatată este utilizată atunci când se consideră un flux
financiar în moneda curentă (adică moneda este influenţată de rata inflaţiei viitoare).
218. Rata de evaluare reprezintă un factor în care o valoare sau un preţ servesc ca
numărătoare la datele financiare, de funcţionare sau fizice, servesc ca numitor.
Exemplu:
Într-o perioadă relativ recentă au avut loc în zona 3 tranzacţii asemănătoare cu cea pe
care o evaluăm (să presupunem un teren industrial). Rata de evaluare va fi calculată prin
raportarea valorii fiecărei tranzacţii la valoarea contabilă a terenului de evaluat.
219. Goodwill-ul este definit ca excedentul de valoare globală a întreprinderii în raport
cu suma valorilor diferitelor active care îl compun.

220. Estimarea valorii terenului neconstruit se face, de regulă, printr-o expertiză. De


asemenea mai pot folosi şi următoarele metode:
 practicarea unei abateri forfetare de 15-30% din valoarea proprietăţii imobiliare teren
inclus);
 comparaţia de piaţă preţul pe metru pătrat de teren).
221. Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construcţiilor atunci când se
determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat sunt:
 metodele patrimoniale (bazate pe valori de înlocuire);
 metodele bazate pe randament (pornind de la chirii pentru construcţiile de locuit sau
cu profiturile obţinute pentru construcţiile industriale sau comerciale);
 metodele combinate.
222. Metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci când se
determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat sunt:
 metode comparative (bazate pe preţuri comparative de piaţă);
 aplicarea succesivă asupra valorilor de înregistrare a unor coeficienţi de reevaluare
(amortizare, preţuri, utilitate, depreciere monetară etc.) şi de învechire.
223. Valoarea de piaţă a datoriei se obţine prin actualizarea fluxurilor de trezorerie către
furnizorii de datorii.
În cadrul formulei de calcul se presupune că nu se va plăti nici o dobândă pentru datoria
către terţi, protecţia fiscală care derivă din deducerea dobânzii pe datoria de la terţi se va
deduce câştigurile înregistrate în anul respectiv.
88
224. Estimarea deprecierii se face ţinând seama de următoarele categorii de factori:
 Deprecierea fizică;
 Învechirea funcţională;
 Învechirea economică.

EVALUARE:

 Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi se face pe baza:


- bilanţul economic
 Care din următoarele categorii de factori fac necesare provizionarea sistematică a
întreprinderii pe piaţă
- factori legaţi de existenţa preţurilor libere
 Cum se reevaluează stocurile de materii prime din întreprindere supusă evaluării, pe
baza de expertiză şi diagnostic
- la preţurile zilei sau, dacă intrările sunt mai rare, la media preţurilor de achiziţie din
cea mai recentă perioadă
 Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară:
- cu cât riscul de ţară e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare
 Ce relaţie există între valoarea întreprinderilor şi rata de actualizare:
- invers proporţională
 Estimarea de către experţi a unor rate de actualizare poate avea ca explicaţie:
- o percepţie diferită despre riscuri
 Insuficienţa de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scriptică e inferioară amortizării tehnico-economice) influenţează artificial valoarea
patrimoniului întreprinderii în sensul:
- majorării
 Când se doreşte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se
urmăreşte:
- corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contribuabilului şi valoarea
economică a bunurilor
 Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată:
- sistematic, pentru o bună gestiune a afacerii
 Atunci când se determină fluxul de trezorerie, în vederea evaluării unei întreprinderi,
profit net se corectează cu:
- amortismentele, variaţia NFR şi investiţia de menţinere
 Creşterea NFR influenţează valoarea întreprinderii, în sensul
- reducerii deoarece se reduce fluxul de trezorerie
 Care e valoarea patrimonială a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ:

imobilizări capitalul obligaţii creanţe stocuri diferenţe profit rezerve disponibil


societăţii de ităţi
reevaluare
60 000 70 000 640 000 400 000 300 000 50 000 10 000 10 000 20 000
- 140 000
 Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacităţii beneficiare: - 4
 Obiectivul evaluării economice şi financiare îl reprezintă:
- determinarea valorii de piaţă a bunurilor şi întreprinderilor
 Care este diferenţa între uzura scriptică şi cea fizică a unei clădiri
- U S e durata de recuperare a investiţiei, iar U F e durata de viaţă
 La ce folos reevaluarea mijloacelor fixe:
- să reactualizeze valoarea patrimonială pentru privatizare, asociere etc.

89
 Care sunt metodele de piaţă de evaluare a terenurilor folosind chiria şi informaţiile
de tranzacţie:
- metoda rentei de bază şi capitalizării rentei de bază
 Capacitatea beneficiară se referă la:
- un beneficiu viitor
 Activul net corectat, prin metoda substractivă, se determină după formula:
- activul reevaluat corijat – total datorii
 Activul net corectat, prin metoda aditivă, se determină după formula:
- capitaluri proprii  diferenţe din reevaluare
 Care din următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare:
- dobânda la împrumutul de stat
Rata de actualizare:
- un element al pieţei financiare
 Care e valoarea patrimoniului de bază a unei întreprinderi sau a unui activ
- activul net corijat
 Sinteza diagnostic funcţiilor întreprinderilor reprezintă:
- o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcţiilor întreprinderilor la un
moment dat
 Diagnosticul funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului urmăreşte
examinarea:
- structurii întreprinderii
 Obiectivul diagnosticului funcţiei organizării, conducerii şi gestionării personalului
are drept scop
- analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a contribui la realizarea
obiectivelor şi funcţiilor întreprinderii
 Obiectivul diagnosticului organizării, conducerii şi gestionării personalului are drept
scop
- analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a-şi da concursul la realizarea
activităţilor întreprinderii
 Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic şi de exploatare, în cadrul evaluării
întreprinderilor, are drept scop:
- aprecierea în ce măsură mijloacele de producţie materiale răspund nevoilor
actuale sau vitale ale întreprinderii sau ale achizitorului ei potenţial
 Diagnosticul funcţiei comerciale se află în relaţie de independenţă cu diagnosticul:
- tuturor funcţiilor întreprinderii
 Durata de decontare medie a încasării datoriilor clienţilor se face raport între:
- sold clienţi la 31 dec x 365 zile/rulaj creditor al clienţilor
 Diagnosticul comercial urmăreşte determinarea:
- pieţei şi a locului ocupat de întreprinderi pe această piaţă
 Goodwill este:
- un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are
ca sursa elementelor intangibile ale acestora
 Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii se face pe baza:
- unei expertize şi diagnostic
 Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:
- capacitatea beneficiară, rata de actualizare şi perioada de referinţă
 Goodwill-ul unei întreprinderi se găseşte înregistrând în bilanţul întreprinderii la
încheierea exerciţiului:
- nu
 Elementele intangibile influenţează valoarea întreprinderii:
- prin rentabilitate
 Bilanţul contabil serveşte ca bază de date pentru stabilirea:
90
- activului net contabil
 Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri şi cheltuielilor în contul de profit
şi pierdere se face:
- după natura veniturilor şi cheltuielilor
 Modalităţile de prezentare a posturilor contabile în bilanţul contabil se face:
- în sume nete atât în activ, cât şi în pasiv
 Diagnosticul funcţiei contabile are ca obiectiv:
- aprecierea fiabilităţii conturilor anuale
 Analiza structurii salariaţilor pe niveluri de pregătire, sexe şi vechime în
întreprindere relevă anomalii în ceea ce priveşte:
- nivelul corespunzător de pregătire a personalului
 Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în funcţie de:
- utilitatea exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea
profiturilor
 Care este (formula) regula actualizării propriu-zise?
x = y / (1+i)n i = rata de capitalizare, de fructificare sau de actualizare
 Care este regula (formula) capitalizării?
x (1+i)n = y
 Tehnicile pentru realizarea actualităţii sunt:
- capitalizarea şi actualizarea propriu-zisă
 Care din următoare ajustări aduse profitului din bilanţ, în vederea determinării
capacităţii beneficiare a întreprinderii, este inexactă?
- corecţii legate de politica de comercializare a întreprinderii
 În ce constă ajustarea profitului din bilanţ în funcţie de politică de amortizare a
întreprinderii?
- înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare
 Următorii factori trebuie avuţi în vedere, atunci când se reevaluează bunurile dintr-o
întreprindere, unul din ei fiind eronat:
- modul de contabilizare a costurilor
 Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea
bunurilor, prezintă următoarea situaţie primordială:

capitalul social 3.000.000


imobilizări 8.000.000
stocuri 20.000.000
creanţe 15.000.000
rezerve 500.000
profit 1.000.000
disponibilităţi 500.000
obligaţii nefinanciare 25.000.000
Instalaţii luate cu chirie 10.000.000

- 53.500.000

 Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil să fie folosită în cazul:


- întreprinderi aflate în dificultate, redresabile
 Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei întreprinderi, care este aceasta,
dispunând de următoarele informaţii:

91
capital social 3.000.000

rezerve 10.000.000
Alte fonduri proprii 15.000.000
Imobilizări necorporale 5.000.000
(cheltuieli de înfiinţare)

- 23.000.000
 O instalaţie dată cu chirie influenţează valoarea patrimoniului de bază a unei
întreprinderi?
- nu
 În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilanţul contabil
constituie:
- punct de pornire în determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii
 Care din următoarele afirmaţii este inexactă?
- creşterea riscurilor legate de politica economică, vamală, fiscală, contabilă
micşorează rata de actualizare şi, ca atare, micşorează valoarea întreprinderii.
 Metodele combinate de evaluare abordează:
- atât patrimoniul, cât şi rentabilitatea
 Ce semnificaţie are relaţia ANC, i în valoarea elementelor intangibile ale unei
întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială a întreprinderii); i =
rata de capitalizare
- prag de rentabilitate a întreprinderii
 Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal:
- raţionamentul profesional al evaluatorului
 Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea:
- cel puţin a două metode
 Evaluatorul în procesul de evaluare, estimează:
- valoarea
 Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
- constatările din diagnosticul de evaluare
 Preţul pieţei pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu:
- preţul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracteristici similare mai puţin
deprecierea
 Utilitatea bunului în întreprindere se determină în funcţie de:
- gradul de participare la realizarea profiturilor
 Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu:
- preţul de vizare posibil obţinut, mai puţin datoriile care grevează bunul şi
cheltuielile ocazionate de lichidare
 Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreşte:
- modalitatea de manifestare a funcţiilor întreprinderii şi stabilirea concluziilor
 Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ţin seama de:
- mediul economic exterior întreprinderii şi condiţiile asigurate de întreprinderea
mediului intern de manifestare a funcţiilor ei
 Soldul clienţilor la 31 dec este de 15.375 mii lei iar rulajul creditor anual al acestora
este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasării clienţilor?
- 30 zile
 Se dau următoarele elemente de bilanţ:
- total activ = 425.000 mii lei
- cheltuieli de cercetare = 15-500 mii lei
92
- brevete de proprietate = 125.000 mii lei
Exista un cumpărător pentru o parte din brevete care oferă 75.000 mii lei
 Stabilind bilanţul economic al întreprinderii, bilanţul contabil va fi ajustat (corijat)
în minus cu:
- 143.000 mii lei
 Bilanţul economic se prezintă cu un;
- activ net corijat de 23.000 mii lei
- pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de:
- răspuns: 18.000 mii lei
 Se constată ca o hală industrială în valoarea rămasă de 145.000 mii lei nu mai are
utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea periferică a uzinei face posibilă vânzarea
terenului încă liber de orice sarcină.
 Cheltuielile4 de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul şi
taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei.
 Pentru materialele recuperabile se estimează obţinerea din vânzarea acestora a sumei
nete de 45.000 mii lei
 Stabilind bilanţul economic, cu ce suma urmează a fi ajustat (corijat) în minus,
bilanţul contabil:
- 220.000 mii lei
 Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiară de 3.000 mii lei iar
rata neutră de 20%. Superprofilul va fi de:
- minus 1.400 mii lei
 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de
105.000 mii lei iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terţi este de 75.000 mii lei.
Valoarea substanţială brută a întreprinderii va fi de:
- 455.000 mii lei
 Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8.000 mii lei iar dobânda la
certificatele de depozit la ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând
valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de:
- 26.667 mii lei
 Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiară este de 1.000 mii lei, rata neutră de plasament(i) este de 11% iar rata de
actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe GOODWILL este
de
- 8.480 mii lei
 O întreprindere neredresabilă, cu un activ net pozitiv, intră în lichidare având
următoarele date estimative:
- active net contabile = 120.000 mii lei
- plus valoarea imobilizărilor = 5.000 mii lei
- minus valoarea imobilizărilor = 6.000 mii lei (plusul şi minusul sunt estimate a fi
rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor)
- cheltuielile de dezafectare şi funcţionare în timpul lichidării = 2.000 mii lei
 Valoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de:
Răspuns: - 117.000 mii lei
 În câte grupe se pot împărţi metodele de evaluare combinate?
-2
 Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000, capacitatea beneficiară
este de 1.000, rata neutră (i) este de 11%, iar rata de actualizare superprofitului este 25%.
Valoarea globală a întreprinderii va fi de:
- 8.480

93
 Activul net corijat este de 22.000 mii lei, capacitatea beneficiară de 3.000 mii lei iar
rata neutră de 20%, rata de actualizare de 30%, valoarea goodwill e:
- 4.666
 Creşterea NFR influenţează valoarea întreprinderii în sensul:
- reducerii
 Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară?:
- direct proporţională

Exerciţiu:
Informaţii privind situaţia patrimonială a societăţii

Terenuri construite 1000 m.p. x 5 lei = 5.000 lei


Clădiri industriale 3000 m.p. x 3 lei = 9.000 lei
Maşini luate cu chirie = 10.000 lei
Echipamente = 30.000 lei
Necorporale = 6.000 lei
(knowhow = 5000; ch. Înfiinţare = 1000)
Imobilizări financiare (1000 acţiuni = 10.000 lei
deţinute la SC Orion SA din total de
20000)
Stocuri: = 150.000 lei
- materii prime = 60.000 lei
- producţie în curs = 60.000 lei
- produse finite (50 u.m.) = 30.000 lei
Creanţe – total, din care: = 250.000 lei
- facturi externe = 100.000 lei
(25.000 Euro)
Sume la bănci = 50.000 lei
(din care 10.000 euro x 3,5 lei = 35.000 lei)
Capital social = 20.000 lei
(10.000 acţiuni x 2 lei)
Rezerve = 5.000 lei
Profit nerep = 5.000 lei
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = 3.000 lei
Furnizori - creditori = 200.000 lei
Obligaţii buget = 10.000 lei
Obligaţii salariaţi = 30.000 lei
Datorii la bănci = 237.000 lei
(din care peste 1 an = 50.000 lei)

Alte informaţii
- Situaţia materiilor prime se prezintă astfel:
. tablă D 3000 kg x 10 lei/kg = 30.000 lei
. oţel beton 1500 kg x 5 lei/kg = 7.500 lei
. tablă Z 2000 KG X 10 lei/kg = 20.000 lei
. altele = 2.500 lei

- preţul de vânzare (mai puţin beneficiile estimate) al produsului finit a fost la data de
31 decembrie 2006 de 650 lei/u.m.;
- preţul ultimilor achiziţii a fost de 15 lei/kg la tabla D, de 8 lei/kg la oţel beton şi de
15 lei/kg la tabla Z.
94
- cursul la 31 decembrie 2006 a fost de 3,5 lei/Euro.
- 1 maşină în valoare de 2.000 lei nu a fost folosită decât în proporţie de 5% în ultimii
3 ani. Restul echipamentelor au fost evaluate de o firmă de specialitate la valoarea justă de
50.000 lei, din acestea, 3 maşini în valoare de 4.000 lei au fost închiriate acum 2 ani.
- Preţul de vânzare a unui m.p. de teren în incinta uzinei a fost de 8 lei (tranzacţie
recentă).
- SC Orion SA ne-a transmis că activul net corectat al societăţii a fost de 400.000 lei.
- Rata de capitalizare a societăţii, determinată pe baza costului capitalului este de 17%.
- Capacitatea beneficiară a societăţii, exprimată prin preţul net, a fost stabilită de
experţi la 15.000 lei/an.
- Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de rezervă.
Profitul înainte de impozitare şi dobânzi a fost de 23.000 lei.
- Venituri realizate din vânzări: 1.200.000 lei.
- Mijloace fixe luate cu chirie: 15.000 lei.
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil
2. Să elaboraţi bilanţul economic; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia
3. Să elaboraţi bilanţul funcţional; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia
4. Să elaboraţi bilanţul financiar; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia
5. Cum foloseşte societatea efectul de levier în finanţare?
6. Determinaţi Activul Net Corijat prin ambele metode.
7. Determinaţi valoarea intrinsecă a acţiunilor societăţii
8. Calculaţi valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă ale societăţii
9. Evaluaţi riscul de faliment şi comentaţi starea de sănătate a societăţii
10. Estimaţi valoarea de rentabilitate continuă a societăţii

 Rezolvare:
1. Bilanţul contabil
Activ Pasiv
Imobilizări 60.000 Capital social 20.000
Stocuri 150.000 Rezerve 5.000
Creanţe 250.000 Profit 5.000
Disponibilităţi 50.000 Provizioane de risc şi cheltuieli 3.000
510.000 Furnizori-creditori 200.000
Buget 10.000
Salariaţi 30.000
Credite bancare 237.000
- din care pe termen lung 50.000
510.000

2. Bilanţul economic
Valori Ajustări Valori Valori Ajustări Valori
contabile economice contabile economice
Imobilizări 60.000 +27.000 1 87.000 C.S. 20.000 - 20.000
Stocuri 150.000 +32.000 2 182.000 Rezerve 5.000 - 5.000
Creanţe 250.000 -12.500 3 237.500 Profit 5.000 - 5.000
Disponibili- 50.000 - 50.000 Provizioane 3.000 - 3.000
tăţi de risc şi
cheltuieli
Total 510.000 +46.500 556.500 Diferenţe - +46.500 46.500
din
95
Valori Ajustări Valori Valori Ajustări Valori
contabile economice contabile economice
reevaluare
Obligaţii 240.000 - 240.000
nefinanciare
Obligaţii 237.000 - 237.000
financiare
Total 510.000 +46.500 556.500
1 -6000 (necorporale) -2000 (maşină nefolosită)+(50000-(30000-2000))+10000(im.fin.)
+3000;
2 +15000 (tabla D)+4500 (oţel)+1000 (tabla Z)+2500 (prod.finite).
3 -12500(creanţe : 25000 E x 0,5 reducere curs).

3. Bilanţul funcţional
Activ Pasiv
Imobilizări 60.000 Capitaluri proprii 33.000
Stocuri+creanţe-oblig. 160.000 Obligaţii financiare 237.00
nefin
Disponibilităţi 50.000 270.000
270.000

4. Bilanţul financiar
Activ Pasiv
I Imobilizări 60.000 IV Capital permanent 83.000
II Stocuri + creanţe 400.000 V Obligaţii nefinanciare 240.000
III Disponibilităţi 50.000 VI Obligaţii financiare 187.000
510.000 510.000

FRNG = IV – I = 23.000
NFR = II – V = 160.000
T = III – VI = 137.000

5.
D
Rf = ROA + (ROA –Rd) x Cp unde:

Rf = rata rentabilităţii financiare Rd = rata dobânzii


ROA = rata rentabilităţii economice D = datorii financiare
Cp = capitaluri proprii
Efectul de levier constă în amplificarea randamentului obţinut de acţionari sau asociaţi
ca urmare a recurgerii la finanţarea prin împrumuturi atunci când rentabilitatea economică
este superioară costului fix al capitalului împrumutat.
Cu cât rata rentabilităţii este superioară ratei costului datoriei cu atât întreprinderea
poate recurge la finanţarea prin împrumuturi, mai degrabă, decât prin instrumente de
capitaluri proprii. Raportul datorii financiare asupra capitalurilor proprii (care în cazul nostru
este 7,18) joacă rolul unui levier care amplifică ecartul între rentabilitatea economică şi
rentabilitatea financiară.
6. ANC (1) = 556.500 – 477.000 = 79.500
ANC (2) = 33.000 + 46.500 = 79.500

96
ANC 79.500
7.  = 7,95 lei/acţiune
10.000 10.000

8. VSB = 556.500 + 15.000 – 4.000 = 567.500


VSN = 567.500 – 477.000 = 90.500 sau:
(79.500 + 15.000 – 4.000)

9. Evaluarea riscului de faliment


De exemplu, 7 al lui Altman:
Z = a . x1 + b . x2 + c . x3 + d . x4 + e . x5
x1 = capital circulant/active totale = 45.000/510.000 = 0,88
x2 = profit reinvestit/active totale ) 5.000/510.000 = 0.0098
x3 = profit înainte de impozit şi dobânzi/active totale = 23.000/510.000 = 0,045
x4 = valoarea de piaţă a capitalului/DTL = 82.000/50.000 0 1,64
x5 = venituri din vânzări/active totale 0 1.200.000/510.000 =2,35
1,2 x 0,88 + 1,4 x 0,0098 + 3,3 x 0,045 + 0,6 x 1,64 + 1 x 2,35 0 4,55
Z  3 fără probleme
1,8 < Z < 3 alertă – situaţie dificilă
Z < 3 aproape de faliment

15.000
10. Vrc = 0,17
= 88,235
 Exerciţiu:
(30%) Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăţi se prezintă
astfel:
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 4.000
Terenuri 120.000
Clădiri 80.000
Echipamente 250.000
Titluri de participare 50.000
Stocuri 600.000
Creanţe 850.000
- din care Soc. B 60.000
Disponibilităţi 10.000
Capital social (10.000 acţiuni) 600.000
Rezerve 20.000
Profit 20.000
Obligaţii nefinanciare 500.000
Obligaţii financiare 820.000

Societatea B
Cheltuieli de înfiinţare 20.000
Imobilizări necorporale (KH) 40.000
Imobilizări corporale 300.000
Stocuri 500.000
Creanţe 750.000
Disponibilităţi 10.000
Capital social (2.500 acţiuni) 250.000
Rezerve 10.000
Profit 10.000
97
Societatea A
Provizioane 15.000
Obligaţii nefinanciare 600.000
Obligaţii financiare 695.000
Proiectul de fuziune prevede:
- metoda de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B)
- raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor
fiecărei societăţi; valori determinate prin metoda ANC
Alte informaţii:
- Valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a
patrimoniului societăţii absorbite sunt:
 fond comercial 180.000
 imobilizări corporale 350.000
 stocuri 380.000
 creanţe 650.000
 disponibilităţi 12.000
- Fondul comercial al societăţii absorbante a fost evaluat la 300.000
- Imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 1.500.000.
- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat
provizioanele pentru risc contabilizate.
- Absorbanta deţine 30 de titluri în societatea B.
Se cere:
1 Determinarea raportului de schimb
2 Calculul numărului de acţiuni de emis de către Societatea A
3 Determinarea primei de fuziune
4 Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A
- modificarea capitalului social
- preluarea activelor şi pasivelor Societăţii B
- contabilizarea obligaţiilor reciproce
5 Întocmirea bilanţului după fuziune

 Rezolvarea:
1. Determinarea raportului de schimb

ANC societatea A: capital social + 600.000


rezerve + 20.000
profit + 20.000
active fictive - 40.000
- ch. înfiinţare
plusvaloare acţiuni B - 1.560 (300x(94,80-100))
plusvaloare imobilizări + 1.050.000
plusvaloare fond comercial + 300.000
Total ANC = + 1.948.440

1.948.440
Valoarea intrinsecă acţiune:  195 lei/acţiune
10.000

Valoare nominală = 60 lei

ANC societatea B: capital social +250.000


98
rezerve +10.000
profit +10.000
provizioane +15.000
cheltuieli înfiinţare -20.000
KH -40.000
plusvaloare fond comercial +180.000
plusvaloare imobilizări +50.000
plusvaloare stocuri -120.000
plusvaloare creanţe -100.000
plusvaloare disponibilităţi + 2.000
Total ANC = + 237.000

237.000
Valoarea intrinsecă acţiune:  94 lei/acţiune
2.500

Valoare nominală = 100 lei

Actiunea A 195
Raport de schimb = = 94,80 = 2.06
Actiunea B

2. Numărul de acţiuni A de emis


94,80
(2.500 acţiuni – 300) x = 1.069 acţiuni
195
Majorare capital social: 1.069 x 60 = 64.172

3. Prima de fuziune
Bani de fuziune:
Aporturile lui B = 237.000

 300 
237.000 x 12%   = 28.440
 2.500 
300 x 100 = 30.000
28.440 – 30.000 = -1.560
sau
(300 x 94,80) – (300 x 100) = 28.440 – 30.000 = -1.560

Prima de emisiune:
237.000 x 88% = 208.560
Majorare capital = 64.172
Prima de emisiune = 208.560 – 64.172 = 144.388
sau
(2.500-300) x 94,84 = 208.560
1.069 x 60 = 64.172
Prima de emisiune = 144.388

Prima de fuziune:
144.388 – 1.560 = 142.828

4. Contabilizarea la societatea A

99
majorarea capitalului 456 = % - 237.000
1012 - 64.172
261 - 30.000
104 - 142.828

Preluarea activelor societăţii B % = 456 - 1.572.000


Imobilizări corporale - 350.000
Stocuri - 380.000
Creanţe - 650.000
Disponibilităţi - 12.000
Fond comercial - 180.000
Prelucrarea conturilor de pasiv ale societăţii B
456 = % - 1.350.000
Obligaţii nefinanciare - 600.000
Obligaţii financiare - 695.000
Provizioane - 55.000
Contabilizarea obligaţiilor reciproce

401 = 411 - 60.000


Furnizori Clienţi

4. Bilanţul societăţii A după fuziune:

A P
Fond comercial 480.000 Capital social 664.172
Imobilizări corporale 1.850.000 Rezerve 20.000
Stocuri 980.000 Profit 20.000
Creanţe 1.440.000 Obligaţii nefinanciare 1.100.000-60.000
Disponibilităţi 22.000 Obligaţii financiare 1.515.000
Provizioane 55.000
Diferenţe din reevaluare 1.457.828
4.772.000 4.772.000

 Exerciţiu:
Societatea Oltina SA prezintă la 31 dec. Anul N următoarea situaţie patrimonială:
- capital social 10.000 (100 acţiuni a 100 u.m.), imobilizări corporale 25.000,
imobilizări necorporale (licenţă) 3.000, imobilizări financiare 10.000 (1.000 acţiuni ca
valoare nominală de 10, deţinute la societatea Gama reprezentând 50% din capitalul
acesteia), rezerve 5.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 80.000 (materii prime şi
materiale 20.000, producţie în curs 35.000 produse finite 25.000), creanţe 150.000 (din
care incerte 20.000) furnizori şi cre4ditorti 180.000, datorii la bănci 78.000 (din care pe
termen lung 50.000), disponibilităţi băneşti 15.000.
Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 755 din activele corporale amortizabile au o valoare de
piaţă cu 10% mai mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Oltina SA a fost la 31 dec. N de 40.000
- creanţele în valută reprezintă 25% din totalul creanţelor iar cursul la 31 dec. N
sunt de 30.000;
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +10.000;

100
- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 15.000, iar din reevaluarea acestora au
rezultat diferenţe favorabile de 55.000 (la inventariere)
Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi
bilanţul economic al societăţii Oltina SA la 31 dec. N.
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni Oltina SA la 31 dec.V.
 Rezolvare:
1. Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic presupune înlocuirea
valorilor contabile cu valorile economice ale bunurilor unei întreprinderi. Aceasta
presupune:
- imobilizările corporale se evaluează prin diverse metode care au ca punct de
pornire: costul, venitul sau comparaţiile de piaţă. În evaluare se au în vedere următoarele
6 categorii de factori: evoluţia preţurilor, starea bunurilor, politicile de amortizare,
politicile de contabilizare, evaziunea monetară şi orice alt factor depistat cu ocazia
diagnosticului care antrenează distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică
a bunurilor;
- imobilizările necorporale sunt considerate nonvalori, ele influenţând valoarea
întreprinderii prin rentabilitatea acesteia (cu excepţia cheltuielilor de cercetare care
privesc produse noi sau dezvoltări de activităţi);
- imobilizările financiare constând în titluri de participare la capitalul altor
întreprinderi se evaluează prin metodele indicate de organismul de bursă (dacă cotează)
şi prin metoda capitalizării dividendelor sau metoda globală (dacă nu cotează);
- stocurile la intrare se evaluează la preţurile de achiziţie ale zilei; stocurile de
producţie în curs se evaluează la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
înaintare în realizarea fizică a produselor, stocurile de produse finite se evaluează la
nivelul preţurilor de vânzare ale zilei mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri;
- creanţele în valută se actualizează la raportul de schimb al zilei.
- Disponibilităţile în valută se calculează la raportul de schimb în valută; la fel şi
obligaţiile în valută, diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.
Bilanţul economic al societăţii Oltina SA la 31 dec. N se prezintă astfel:

Activ Pasiv
Imobilizări corporale (1) 26.875 Capital social 10.000
Imobilizări necorporale (2) - Rezerve 5.000
Imobilizări financiare (3) 20.000 Profituri nerepartizate (6) -
Stocuri (4) 120.000 Diferenţe din reevaluare (7) 58.875
Creanţe (5) 160.000 Obligaţii nefinanciare (8) 190.000
Disponibilităţi 15.000 Obligaţii financiare 78.000
Total activ 431.875 Total pasiv 341.875

i. (25.000 x 75%) x 10% + 25.000


ii. licenţele nu au valoare patrimonială
iii. 40.000 x 50%
iv. 80.000 – 15.000 + 55.000
v. 150.000 – 20.000 + 30.000
vi. 10.000 – 10.000
vii. 1.875 – 3.000 + 10.000 + 40.000 + 10.000
viii. 180.000 + 10.000

2. Activul net corectat al SC Oltina SA la 31 dec. N este de 73.875 determinat prin


ambele metode:

101
- substractivă: 341.875 – 258.000 (activul bilanţier exprimat în valori economice
minus datorii)
- aditivă: 10.000 + 5.000 + 58.875 (capitalurile proprii plus diferenţele din
reevaluarea elementelor de activ)
ANC 73.875
Valoarea unei acţiuni = = = 738,75 lei
Nr.actiuni 100

 Exerciţiu:
Determinaţi, prin ambele metode, valoarea patrimonială de bază a societăţii
comerciale Exemplul SRL dispunând de următoarele informaţii:
- clădiri 50.000, terenuri 10.000, echipamente amortizabile 300.000, know-how
25.000, capital social 250.000, datorii comerciale 900.000, împrumuturi 485.000, stocuri
500.000, creanţe 800.000, sume la bănci 25.000, rezerve 50.000, profit 25.000.
Preţul de piaţă al clădirilor este de 125.000, din reevaluarea activelor amortizabile
au rezultat diferenţe în plus de 80.000, stocurile fără mişcare sunt de 25.000, iar
diferenţele favorabile din reevaluarea creanţelor în valută sunt de 250.000.
 Rezolvare:
Bilanţul economic, pe baza căruia se determină valoarea patrimonială a societăţii,
se prezintă astfel:

Activ Ajustare Pasiv


+ 75.000
Imobilizări 360.000 + 80.000 Capital social 250.000
corporale
Imobilizări 25.000 -25.000 Rezerve 50.000
necorporale
Stocuri 500.000 -25.000 Profit 25.000
Creanţe 800.000 +250.000 Diferenţă din +355.000
reevaluare
Obligaţii nefinanciare 900.000
Obligaţii financiare 485.000
1.710.000 +355.000
-
2.065.000 2.065.000

 Activul net corectat prin metoda substractivă:


 Active (valori economice) – Datorii = 2.065.000 – 1.385.000 0 680.000
 Activul net corectat prin metoda aditivă:

Capitaluri proprii  Influenţe din reevaluare = 325.000 + 355.000 = 680.000

Activul net corectat (ANC) constituie valoarea patrimonială de bază a


întreprinderii.

102
1. METODE BAZATE PE VALOAREA PATRIMONIALĂ
 Activul net contabil (ANC)
ANC = A.T. – D.T. sau CP + R + PROFIT NET
deducere însumară
 Activul net actualizat (ANA)
ANA = I.C.A. + AC – D.T.
 Activul net contabil corijat (ANCC)
 ANCC = capital propriu + Rezerve + Beneficiu net
 Valoarea substanţială = V. reevaluată a bunurilor şi drepturilor ce constituie
patrimoniul întreprinderii şi se referă la activitatea sa de bază.
 V.S. = VM   (reevaluări la preţul zilei) +
I neînregistrate + Donaţii + Bunuri ai căror proprietari nu sunt cunoscuţi
- Bunuri ce nu pot fi utilizate
Datoriile către terţi, stat, bănci ş.a.
 Calculele pornesc de la un bilanţ actualizat, (după reevaluare)
 Valorile reprezintă VM sau ACC (valoarea matematică sau Activul Contabil
Corectat)

ACTIVELE PASIVELE
 Imobilizări nete 800  Capital şi rezerve 580
 Stocuri 450  Valori în plus din reevaluare 400
 Creanţe exigibile 230  Profilul exerciţiului 120
 Disponibilităţile 120  Împrumuturi bancare 450
TOTAL 1.600  Datorii exigibile 250
TOTAL 1.600

 VALOAREA SUBSTANŢIALĂ BRUTĂ: VSB


 VSB = VM (sau AC cu reevaluările) + Bunuri la preţul zilei neevidenţiate (Ne)
(bunuri închiriate sau în locaţie de gestiune, terenuri, spaţii arendate) –
Bunuri evidenţiate (Ev) care nu participă în nici un fel la rezultatele
activităţilor de bază (bunuri nefolosite din cauza uzurii fizice sau morale şi
care nu s-au casat încă, producţia neterminată sistată fără şansa de
valorificare)
 VSB = VM + Ne – Ev = 1.600 + 160 – 100 = 1.660
- nu exclude niciuna din datoriile întreprinderii
 VALOAREA SUBSTANŢIALĂ REDUSĂ (VSR) rezultă din operarea asupra
valorii brute cu Datoriile exigibile (De) pe termen scurt sau foarte scurt
aferente patrimoniului care participă la activitatea de bază a întreprinderii
respective.
a) VSR = VSB – De = 1.660 – 250 = 1.410
b) VSR = VM + Ne (Ev + De) 0 1600 + 160 – (100+250) = 1.410
* VSR se utilizează în mod excepţional în condiţiile de vânzare rapidă în care caz
negociatorii hotărăsc preluarea tuturor obligaţiilor.
 VALOAREA SUBBSTANŢIALĂ NETĂ: VSN
* Este cea mai folosită între valorile substanţiale deoarece ea elimină şi datoriile pe
termen mediu şi lung, deci datoriile totale (Dt), care în practica curentă reprezintă
capitaluri permanente, proprii:
a) V.S.N = VM + Ne – (Ev + Dt) = 1.600 + 160 – (100 + 450+250) = 960
b) V.S.N = VSB – Dt = 1.660 – 8450 + 250) = 960.

103
2. METODE BAZATE PE RANDAMENT
 Randamentul capitalului sau capacitatea de a
realiza profit:
 η = ceva produs în unitate de timp sau
raportul efect/EFORT
 Se porneşte de la veniturile pe care le procură, le
aduce capitalul întreprinderii, de obicei în mod constant: dividende, profit,
superprofit (goodwill)
 Ce rezultate (le) poate aştepta, în mod rezonabil,
un cumpărător, ţinând seama de situaţia existentă şi specificitatea întreprinderii
evaluate.
 Valoarea întreprinderii este asimilată valorii
actuale a tuturor încasărilor nete viitoare (dividende, profit)
 Pentru întreprinderile mici şi mijlocii se iau în
calcul profiturile totale obţinute într-o anumită perioadă şi nu veniturile distribuite
asociaţilor.
 Elemente luate în calcul:
A) Cum exprimăm profitul luat în calcul?
B) Cum se stabileşte rata de capitalizare sau de actualizare?
C) Care trebuie să fie (perioada) perioada aleasă pentru calculele strict necesare?
A) PROFITUL
 Fie profitul brut (ProB) înainte de impozitare şi scăderea cheltuielilor financiare
neacoperite din veniturile financiare
 Fie PROFITUL NET (ProN).
1. Se porneşte de la media profiturilor unei perioade trecute (de câţiva ani),
profituri „curăţate” de elementele care ar denatura profiturile viitoare:
- eliminarea profiturilor din activităţi excepţionale sau din afara activităţi de bază;
- scăderea efectelor inflaţioniste, acolo unde există de fapt a inflaţie în creştere sau
de tip galopant
2. Se previzionează profituri ce se vor putea obţine în perioadele viitoare când
profiturile trecutului nu pot fi semnificative.

B. RATA DE ACTUALIZARE
Regulă:
* Dacă exprimările, previziunile se fac în monedă curentă, actualizarea se face cu
rată inflaţionată, iar dacă în monedă preţ/constant(ă) actualizarea se face cu rată
neinflaţionistă.

RELAŢIE:
1
tn = (t1-f)/(1+f) = (ti-f) . 1  f
tn = rata netă (neinflaţionată)
ti = rata inflaţionată
f = rata inflaţiei
a) Întreprinderile americane folosesc o rată neinflaţionată de 10%-15% pentru a
realiza un nivel bun de rentabilitate a fondurilor proprii.
b) REMARCI:
- rata de bază, fără risc, la câştigul obţinut, prin cumpărarea de acţiuni de pe
piaţă, este între 5%-6% (neinflaţionată);
- rata de risc (inflaţionată) este de 8%-12%;
c) rata dobânzii fără risc la care se adaugă coeficientul de risc:
104
t = i * (1+R) = i + iR
t = rata de actualizare
i = rata dobânzii fără risc
R = coeficientul de risc
Valori:
R = 0,25 risc mic
0,50 risc mediu
1,00 risc puţin ridicat
1,50 risc ridicat
2,00 risc foarte ridicat
(pentru anul 1992 firme de consultanţă, străine, au aplicat, pentru România, rata de
actualizare neinflaţionate între 14%-18%.
C. PERIOADA
 De obicei perioada este în ani.
 Nu există reguli ştiinţifice de alegere a perioadei
 TIPURI DE ALEGERE:
a) FIE DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIILORF (este la alegerea
cumpărătorilor)
b) FIE DURATA DE AMORTIZARE FINANNCIARĂ combinată cu
AMORTIZAREA TEHNICĂ.
2.1. VALOAREA DE RANDAMENT PROPRIUZISTĂ (VR)
 Se porneşte de la media dividendelor din ultimii ani asupra căreia se aplică
un multiplu ce reflectă rata de randament a pieţei financiare pentru un plasament cu risc
(8%-15%) sau actualizându-se fluxul dividendelor separate.
a) VALOAREA DE RANDAMENT CU MULTIPLICATOR (VRM),
D
* VRm =
K
D = fluxul dividendelor
K = COEFICIENTUL DE PLASAMENT SAU MULTIPLICATORUL
b) VALOAREA DE RANDAMENT LIMITATĂ (VRL)
- limitarea la un număr de ani a randamentului luat în calcul an de an:
d1 d2 d2 d3 dn
VRL =     ... 
(1  a ) (1  a)
1 2
(1  a ) 2
(1  a) 3 (1  a ) n

d = dividende anuale
a = coeficient de actualizare/capitalizare
c) VALOAREA DE PROFITABILITATE SAU DE RENTABILITATE (VP)
1. Capacitatea de a produce profit.
- porneşte de la profitul brut sau net (pe) care(îl) se actualizează pe o perioadă de
ani.
 Profitul luat în calcul ţine seama de:
- rezultatele normale anuale; cele nefireşti se elimină;
- dacă profiturile nu sunt semnificative pe perioada aleasă în ani consecutivi atunci se
face o medie pentru numărul de ani ce compun un ciclu de retehnologizare (de regulă
10 ani) în funcţie de sector.
- dacă asupra profiturilor luate în calcul
 STABILIREA VALORII ÎNTREPRIN DERII SE FACE DIFERIT:
a) – dacă s-a luat în seamă o perioadă de „n” ani
b) – dacă perioada este perpetuă, continuă.
Exemplu:
a) profiturile medii anuale pentru n=5 sunt 180

105
b) pe fiecare an: 150, 200, 190, 180, 180.
c) Rata de actualizare/capitalizare este de 16%
- de bază = 14% (fără risc)
- pentru riscuri = 2%
 În cazul în care profitabilitatea se consideră ca un fel de rentă continuă sau
perpetuă, atunci se porneşte de la o anumită medie a profiturilor apreciate de
evaluatori căreia i se aplică rata/coeficientul de capitalizare.
 CP
VPC = CP + (Valoarea de profitabilitate continuă)
a

CR = media anuală a capacităţii de a produce profit


a = coeficientul de capitalizare, de actualizare

 180
a) VPC = 180 + 0,16 = 180 + 1125 = 1325
b) VPe pe un număr de ani

n
CPn Cp1 Cp 2 Cp n
VPe =  (1  a)
1
n =
(1  a ) 1 +
(1  a ) 2 +…+
(1  a ) n

150 200 190 180 180


1 + 2 + 3 + 4 + =
(1  0,16) (1  0,16) (1  0,16) (1  0,16) (1  0,16) 5

150 200 190 180 180


+ 1,346 + 1,562 + 1,811 + 2,1 = 579
1.16

2. VALOAREA BAZATĂ PE SUPRAPROFIT sau GOODWILL

 Supraprofitul se datorează elementelor imateriale, necontabilizate în bilanţ şi


care majorează valoarea patrimoniului cu ocazia unei evaluări.
 El se adaugă la valoarea matematică sau activul net contabil (Vm = VNC)
sau la cea de randament (Vr)
Vi = ANC + Gw
 Elementele Gw: reputaţia firmei, superioritatea
producţiei, competenţa tehnică, comercială, managerială, bonitatea la furnizori şi
bănci, clientela (vadul comercial), marca de fabricaţie brevete, licenţe etc.
 METODE DE CALCUL A G.W.:
a) metoda practicienilor,
b) metoda rentei Gw actualizat,
c) metoda capitalizării directe.
a) METODA PRACTICIENILOR sau INDIRECTĂ sau GERMANĂ
VR  ANC
G.W. =
2
VR = valoarea de randament.
b) METODA RENTEI G.W. ACTUALIZAT sau METODA DIRECTĂ
ACTUALIZATĂ:
n
 r 1 
G.WC =   AN ( )  t  (1  a ) t =
t 1  100 

106
n
 r i  t
G.WC =   AN ( 100 )  (1  a)
t 1
t

G.WC = goodwill capitalizat


t = număr de ani pentru care se face capitalizarea
a = data de capitalizare
AN = activul net
r = rata de rentabilitate a firmei
i = rata de rentabilitate medie a sectorului.

c) METODA CAPITALIZĂRII DIRECTE SAU ANGLO SAXONĂ:

P  i  ANC
G.W. =
k
P = profitul,
k = rata de capitalizare,
i = rata de rentabilitate medie a sectorului,

V.G. = A.N.C. + G.W. = VINTR.

3. METODE BAZATE PE FLUXUL FINANCIAR (CHASH-FLOW)


 Chash-flow-ul este DIFERENŢA între fluxul
financiar ipotetic al intrărilor şi cel al ieşirilor:
CF = I – IE – INV.
CF = cash-flow în anul
I = fluxul financiar al intrărilor în anul
IE = fluxul financiar al ieşirilor în anul
INV = investiţia efectuată în anul
 Pentru ULTIMUL AN avem:
CFn = In - I En + Vn
Vn = valoarea reziduală recuperată în anul n (Vn  0
 Cash-flow-ul luat în calcul este cel
stabilit după plata impozitelor.
 ACTUALIZAREA
- O unitate monetară azi este mai puţin decât o unitate monetară mâine.
- Unitatea monetară de mâine poate fi investită azi încât mâine să aducă un profit.
 S1 = S0 (1+i)
 S2 = S1 (1+i) = S0 (1+i)(1+i) = S0(1+i)2
.
.
.
 Sn = S0 (1+i)n
1
 S0 = Sn - (1  i) n
 C.F. actualizat este suma valorilor actuale ale chash-flow-urilor în timpul întregii
durate.
Paşii ce se parcurg:
a) – se calculează C.F. anual
b) – se calculează valoarea actualizată a unei unităţi monetare primită în anul „n”
107
1
Fan =
(1  i) n
c) – se calculează valoarea actualizată a cash-flow-ului
1
CFan = CFn .
(1  i) n
* PARAMETRII NECESARI PENTRU CALCULUL C.F.
 cumpărătorul doreşte să câştige cel puţin profitul ce ar rezulta, dacă suma respectivă
ar fi depusă într-un cont de economii cu dobânda „i”.
 Se cere:
a) analiza veniturilor,
b) analiza cheltuielilor,
c) analiza investiţiilor,
d) analiza structurii capitalului,
e) analiza valorii reziduale,
f) durata de actualizare.

a) presupune cunoaşterea pieţei: cantităţi, preţ mediu, dinamica pieţii, concurenţa,


elasticitatea preţurilor în raport cu cererea, schimbări în reglementări, schimbări
tehnologice.
b) presupune examinarea cheltuielilor de producţie din perioadele anterioare şi în cele
care se proiectează; analiza cheltuielilor fixe şi a celor variabile.
 DIN CHELTUIELILE TOTALE DE PRODUCŢIE SE ELIMINĂ CELE cu
amortizarea şi dobânzile.
 Când A = 0, este necesară înlocuirea echipamentelor uzate.
c) analiza investiţiilor:
- necesarul minim de numerar,
- valoarea stocurilor,
- zile-vânzări în sume de încasat,
- gradul de utilizare a capacităţii de producţie,
- cheltuielile de capital.
d) analiza structurii capitalului
- structura curentă a capitalului,
- structura obişnuită a capitalului pentru tipul de societate analizată,
- costul diferitelor componente ale capitalului,
- riscurile asociate afacerii specifice societăţii şi ţării în care se face evaluarea,
- rata de actualizare se bazează pe media ponderată a costului capitalului.
e) analiza VALORII REZIDUALE presupune determinarea CF viitor generat, după
o perioadă viitoare (n+1).
Valoarea reziduală se determină:
- pe baza unui multiplu de preţ/venituri sau preţ/ cash-flow care presupune vânzarea
afacerii la sfârşitul perioadei de proiecţie;
- pe baza capitalizării CF rezidual după perioada de proiecţie folosind o formulă care
estimează valoarea prezentă a tuturor CF în acel moment.
 Vreziduală reprezintă valoarea afacerii după perioada previzionată şi ea trebuie să fie
actualizată.
 Factorul valorii prezentate se bazează pe rata de actualizare şi pe o convenţie la
mijlocul sau la sfârşitul anului în funcţie de modul cum se consideră că este primit cash-ul =
în tot cursul anului sau la sfârşitul anului.

Pr o Re inv p  Amort  Fisc  p  Inv.Menţ. p.


 (1  t ) p
VRez. = A0 
108
A0 = activ net reevaluat (AN) după ce s-a luat în considerare diferenţa cumulată
între amortismentele fiscale şi tehnice
PrRp = profit reinvestit în anul p s-au reportat pentru investiţii în anul următor anului
p.
A.Fiscp = amortismentul fiscal în anul p
I.Mp = investiţiile de menţinere (înlocuire)
f) DURATA DE ACTUALIZARE
- unii autori - 5 ani
- alţii - 8-10 ani
 Perioada de prognozare se consideră între 5-10 ani.
MODELUL C.F.
- model simplificat:
CF = Vnete – (Cheltuieli de producţie + Cheltuieli de administraţie) – Impozitul pe profit
= Profit net + Amortizarea – Capitalul de lucru – Cheltuieli cu capitalul.
- modelul standard al fluxului financiar net actualizat

n
1 1
V=  CF
0
n 
(1  i ) n
 VR 
(1  i ) n

REZUMAT:

1. METODA VALORII DE RENTABILITATE


VR = Pro x K

n
1 1  t 1 n
K = an =   
p 1 (1  t ) n t
- actualizarea unei serii de profituri constante pe durata a n ani,

1
K=
t
- actualizare pe durata nelimitată,

1
K=
i
- prin referire la rata dobânzii fără risc

K = P/E
- prin referire la raportul preţ/profit (acţiune)

2. METODA VALORII DE RANDAMENT


D
VR =
r

r = rata randamentului acţiunilor din aceeaşi ramură, cotate la bursă, rata de


capitalizare.

3. METODA CLASICĂ:
V = A + n.P.N = Activ net + n.Preţ
1,5  n  3 pentru întreprinderi industriale

109
V = A + K . CA pentru comerţul cu amănuntul
P = profit net anual
CA = cifra de afaceri anuală

4. METODA RETAIL:
- pentru întreprinderi industriale:

AL  V f
V= pentru societăţi necotate,
2

AL  V f p
V= + pentru societăţi cotate
4 2
AL = valoarea de lichidare = valoarea reevaluată din care se scad taxele şi cheltuielile de
vânzare (25% din valoarea reevaluată)

Vf = valoarea de randament financiar =


D/t = dividende medii pe 3 ani/data de capitalizare
t = dobânda comercială
p = cursul (preţul) la bursă.
- pentru comerţul cu amănuntul:
a P
V=A+ n n
2
A = activ net + salariul întreprinzătorului
Pη = profitul net anual,
an = factor de actualizare,
t = dobânda în materie comercială.

5. METODA UNIUNII EXPERŢILOR CONTABILI EUROPENI


- varianta simplificată:
V = A + an (P – i . A)
an = factor de actualizare
n = 5  8 ani
t = dobânda obligaţiilor de stat majorată cu 50%
i=t
p = profitul previzional corijat (redus cu 30%)

6. METODA U.E.C.E.
V = A + an (p – i.V)
A  anP
V=
1  i  an

7. METODA RENTEI G.W.:


- metoda practicienilor:
P
A r
V= i
2

1
V=a+ (Pr – i.A)
2i
P = profit net diminuat cu 30%

110
I = rata dobânzii uzuale
- metoda Anglo-Saxonă
1
V = A + t (P-i.A)
m

i = dobânda pe termen mediu


tm = rata de actualizare cu risc majorată cu 25% la 50%
- metoda achiziţiei rezultatelor anuale:
V = A + m . (P-i .A)
m = 3 la 5 ani
i = rata dobânzii anuale
- metoda ratei cu risc şi fără risc:
1
V=A+ (Pro-i . V)
t

Pr o
A
t  A  t  Pr o
V=
i t i
1
t
i = rata fără risc
t = rata cu risc 0 i + rata riscului
- metoda Barnay şi Calba:
an
V = AN + (Rf – i .CNE)
1  i  an
CNE = capital necesar exploatării = In + NFR
n = 3,5 , 8 ani
t = i = rata de bază majorată cu 25% la 75%
Rf = Pro = randament financiar

8. METODE BAZATE PE CASH-FLOW:


- metoda bazată pe cash-flow actualizat:

n CFap Vrn
V=  (1  t )
p 1
p

(1  t ) n
n = 5 la 7 ani
Vrn = valoarea reziduală în anul n
- metoda fondurilor consumate:
V = K x CFD,
K = coeficient ce depinde de n, de rata de actualizare şi de rata de folosire.
CFD = cash-flow disponibil mediu echivalent unei serii de CF variabil.
 CE METODĂ SE APLICĂ?

 ELEMENTE ESENŢIALE ÎN ALEGEREA METODELOR:


a) Valoarea activelor sau patrimoniul (Pa)
b) Valoarea de randament sau rentabilitatea (R)
c) Valoarea cifrei de afaceri (CA)
VG = A . Pa + b . R + c CA
în care:
a+b+c=1
Fiecare coeficient ia valori între 0 şi 1.

111
Pa

Mine
metalurgie

Turism
R Industrie comerţ CA

 FACTORII CARE DETERMINĂ ALEGEREA METODELOR:


 Alegere multicriterială deoarece:
a) fiecare întreprindere reprezintă un caz particular la care regulile de ordin general
nu pot fi aplicate fără discernământ.
b) situaţia particulară a fiecărei întreprinderi determină evaluarea în condiţii
specifice.
 Factori de alegere:
a) natura întreprinderii şi istoricul ei
b) mediul economic
c) valoarea matematică corijată a activelor şi situaţia financiară
d) profitabilitatea nominalizată
e) rentabilitatea potenţială
f) existenţa sau nu a G.W.
g) vânzarea acţiunilor şi dimensiunea capitalului în acţiuni
h) valoarea de piaţă a acţiunilor societăţii în comparaţie cu întreprinderi similare ale
căror active sunt negociate pe o piaţă liberă şi deschisă care sunt cotate sau nu la bursă.

Nr. Denumirea valorii actuale şi a metodei GRUPA DE METODE Simbol


crt. utilizate Valoare
1 Valoarea activului contabil I. METODE BAZATE PE V.AC
2 Valoarea activului reevaluat VALOAREA PATRIMONIALĂ V.M
3 Valoarea activului net reevaluat V.A.N.R.
4 Valoarea substanţială brută V.S.B.
5 Valoarea substanţială redusă V.S.R.
6 Valoarea substanţială netă V.S.N.
7 Valoarea de randament propriu-zis II. METODE BAZATE PE V.R.P.
RANDAMENT
8 Valoarea de rentabilitate ani limită V.R.L.
9 Valoarea beneficiară sau de profit V.P.C.
continuu
10 Metode UEEC III. BAZATE PE G.W. V.U.E.
11 Directă sau Anglo-Saxonă V.A.S.
12 Indirectă sau germană VGE
13 Metoda de cumpărare cu anii VCa
14 Metoda cu şi fără risc Vcfr
15 Metoda disponibilităţilor totale IV.METODE BAZATE PE CASH- Vdt
112
Nr. Denumirea valorii actuale şi a metodei GRUPA DE METODE Simbol
crt. utilizate Valoare
FLOW sau FLUX BĂNESC
16 Metoda disponibilităţilor succesive Vds
17 Metode pentru firme cotate V. METODE BAZATE PE Vbs
VALOAREA BURSIERĂ
18 Metode pentru firme necotate Vbn
19 Valori care folosesc comparaţia VI. ALTE METODE -
20 Valori calculate după alte criterii -

REGULI DEONTOLOGICE

1. Folosirea oricăror metode trebuie justificată în raportul de evaluare


2. Indiferent că raportul este destinat vânzătorului sau cumpărătorului, metodele
pentru aceeaşi întreprindere trebuie să fie identice
3. Activele nete contabile nu pot fi singurele consideraţii semnificative în
evaluare
4. Evaluările trebuie să constituie pentru oricare parte a negocierii o informare
loială şi sinceră.

______________________

113