Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucru La Seminare Stud
Lucru La Seminare Stud
PORTOFOLIU
la disciplina ISTORIA GÂNDIRII ECONOMICE
Coordonator:
IGNATIUC Diana,
Dr., conf.univ.
Chișinău, 2019
1
CONCEPTE CHEIE
AVUŢIE NAŢIONALǍ Totalitatea bunurilor existente la un moment dat într-o anumitǎ ţarǎ
indiferent de forma de proprietate în care se aflǎ.
BALANŢǍ COMERCIALǍ Tablou statistico-economic în care se înscriu şi prin care se comparǎ
importul; şi exportul de mǎrfuri ale unei ţǎri, pe o perioadǎ de timp,
de regulǎ, un an.
Obs: din punct de vedere al rezultatelor relaţiior comerciale externe,
balanta comercialǎ poate fi:
Activa, pasivǎ şi echilibratǎ.
B.c. activǎ(excedentarǎ), daca exportul depǎşeşte exportul.
DIRIJÍSM 1)Concepție economică care susține intervenția largă a statului în
ansamblul vieții economice
2)sistem economic și politic care susține și practică o economie
dirijată
DOCTRINǍ ECONOMICǍ Acea parte a gândirii economice, componentǎ a ansamblului
reflectǎrilor teoretice asupra activitǎţilor economice ce pune accentul
selectiv pe anumite rezultate a acestor reflectǎri şi, corespunzǎtor, pe
anumite mǎsuri practice de gestionare a proceselor economice, de
ameliorare a lor.
DOCTRÍNĂ. 1 ) Sistem filozofic, politic, religios etc.
2. Totalitatea principiilor, a tezelor fundamentale ale unui anumit
domeniu
ECHLIBRU GENERAL, 1)situaţie a pieţelor interdependente caracterizată prin inexistenţa
excesului de cerere sau de ofertă.
2) Metodă de analiză a interdependenţelor existente între diferitele
entităţi (pieţe, sectoare,etc.) ale economiei naţionale. Această metodă
porneşte de la faptul că evenimentele care au loc într-o anumită
entitate pot determina modificări majore în restul economiei.
2
MACROECONOMIA 1 )este un domeniu al ştiinţelor economice. Spre deosebire de
microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi agregate,
cercetează comportamentul economiei în general, cum ar fi venitul
total sau gradul de ocupare al forţei de muncă, rata inflaţiei sau
oscilaţiile
2) ramură a științei economiei care studiază relațiile economice la
nivelul ansamblului economiei naționale
MÁRFĂ Produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-
cumpărării.
MARGINALÍSM curent de gândire potrivit căruia valoarea de schimb a unui produs
este determinată de ultima unitate disponibilă din acel produs
MARXÍSM 1) doctrină economică, filozofică şi politică întemeiată de
Marx și Engels, care studiază procesele istorice prin metode
dialectice și materialiste, în lumina luptei de clasă;
2) Sistem de idei filozofice, economice și social-politice de
orientare materialistă, care susține principiul luptei de clasă
în scopul instaurării orânduirii comuniste
MATERIALISM DIALECTIC știința despre raportul dintre materie și conștiință, despre legile cele
mai generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și
cunoașterii, care este în același timp baza filozofică a marxism-
leninismului
MATERIALISM ISTORIC parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl
constituie societatea în unitatea și interacțiunea laturilor ei, legile
generale și forțele motrice ale dezvoltării istorice
MERCANTILÍSM 1 ) Doctrină economică și politică practicată de o serie de țări
europene în sec. XV-XVIII, care considera că avuția socială rezidă
în acumularea de bani;
Doctrină economică, apărută la începutul dezvoltării capitalismului,
conform căreia avuția statului era identificată cu banii și cu metalele
prețioase, iar sursa principală a veniturilor era considerată circulația
mărfurilor.
MICROECONOMIA se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiţilor
consumatori (teoria bugetară), al firmei (teoria producţiei) si
problematica împărţirii bunurilor limitate si a venitului limitat
MICROECONOMÍE. Disciplină care studiază relațiile economice la nivelul fiecărei
întreprinderi
MODEL ECONOMIC reprezentare a realităţii economice, care oferă o imagine riguroasă
sub aspectul structurii logice asupra fenomenelor economice prin
identificarea caracteristicilor lor esenţiale. Modelul economic
serveşte ca instrument de cunoaştere ştiinţifică şi de rezolvare a unor
probleme practice.
3
concurenţă nu poate să-şi exprime favorabilităţile în mod automat,
aceasta nefiind o ordine ,,naturală’’. Neoliberalismul recomandă
intervenţia statului pentru a stabili cadrul juridic al concurenţei,baza
funcţionării armonioase a mecanismului preţurilor şi a stăvilirii
abuzurilor monopolurilor
- POLITICA ECONOMICĂ reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de către autorităţile publice,
în vederea orientării activităţii economice într-un sens considerat
rezonabil pe teritoriul naţional.
PREŢUL PIEŢEI reprezintă preţul efectiv pe care îl plătesc consumatorii pentru
cumpărarea unei unităţi de produs. Acest preţ este mai mare decât
preţul factorilor, întrucât cuprinde şi impozite indirecte, taxe etc.
plătite de cumpărători. Preţul pieţei se formează în funcţie de
raportul dintre cerere şi ofertă, cu excepţia situaţiilor de monopol,
oligopol etc. şi a intervenţiei statului.
PLUSVALOARE ABSOLUTĂ formă a plusvalorii obținută prin prelungirea zilei de muncă peste
timpul de muncă necesar sau prin intensificarea muncii
PLUSVALOARE RELATIVĂ formă a plusvalorii care rezultă prin reducerea timpului de muncă
necesar și mărirea corespunzătoare a timpului de supramuncă în
urma creșterii productivității muncii
POLITICA ECONOMICA Acțiunea conștienta a puterii publice , care presupune definirea
obiectivelor economice şi sociale ale statului pe o anumita perioadǎ
şi punerea în aplicare a acestor obiective, pornind de la condițiile
existente şi folosind mijloace şi tehnici adecvate.
4
REPRODÚCȚIE 1 )Reînnoire, reluare neîntreruptă a procesului de producţie
2) concept macroeconomic specific teoriei marxiste, prin care se
exprimă procesul reluării continue a producţiei la scara economiei
naţionale, privită ca o unitate interdependentă a producţiei,
repartiţiei, schimbului şi consumului, considerate faze ale
reproducţiei.
UTILITATE ECONOMICǍ TOTALA Satisfacția resimțita de un individ în urma consumului unor cantitǎţi
succesive dintr-un bun sau din bunuri diferite într-o anumitǎ
perioadǎ datǎ
5
UTILITATE MARGINALA În gândirea neoclasica, ce reprezintǎ, preţuirea pe care un
consumator dat o acordǎ ultimei cantitǎti (unitǎţi) consumate dintr-
un bun economic
Adevărat /Fals
6
10) Economia de schimb reprezinta economia în cadrul căreia produsele muncii iau cu
precădere forma de bunuri libere.
11) Economia naturală reprezinta economia în care careia bunurile materiale se produc
direct pentru consum, fără intermediul schimbului.
12) Economia naturală reprezinta economia în care careia bunurile materiale se produc
direct pentru schimb.
13) Utopíe = nume dat teoriilor fanteziste, irealizabile, care preconizează crearea unei alte
ordini sociale, fără a ţine seama de condiţiile concret-istorice date şi de legile obiective
ale dezvoltării societăţii.
14) Utopia reprezinta o teorie care poate sa devina realitate, indiferent de conditiile
istorice date şi de legile obiective ale dezvoltării societăţii.
15) Marfa reprezinta un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-
cumpărări.
17) Marginalísmul este o teorie economică potrivit căreia valoarea de schimb a unui
produs este determinată de ultima unitate disponibilă din acel produs.
18) Marginalísmul este o teorie economică potrivit căreia valoarea de schimb a unui
produs este determinată de prima unitate disponibilă din acel produs.
20) Economia politică reprezinta ştiinţa administrării unor resurse şi mijloace nelimitate,
care studiază, analizează şi explică comportamentele umane legate de organizarea şi
utilizarea acestor resurse.
7
25) Dirijismul reprezinta o doctrină econonica care susţine intervenţia statului în dirijarea
proceselor economice.
26) Plusvalorea -în doctrina marxistă- reprezinta profitul constituit de diferenţa dintre
valoarea bunurilor produse şi suma salariilor plătite, însuşit de patroni.
27) ) Plusvalorea -în doctrina marxistă- reprezinta profitul constituit de diferenţa dintre
valoarea bunurilor produse şi suma salariilor plătite, însuşit de muncitori.
8
38) Fiziocratísmul reprezinta doctrina economica , apărută în sec. XVIII, care promova
ideea că munca agricolă este unica muncă productivă şi unicul izvor al avuţiei.
39) ) Fiziocratísmul reprezinta doctrina economica , apărută în sec. XVIII, care promova
ideea că activitatea comerciala este unica activitate productivă şi unicul izvor al avuţiei.
40) In viziunea lui M.Manoilescu ecomomia politica este o ,, stiinta de masa’’ ce trebuie
sa descopere legi economice si sa rezolve problemele specifice natiunii.
42) Claca reprezinta forma caracteristică rentei feudale, constând din munca gratuită pe
care ţăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moşie .
43) Claca reprezinta forma caracteristică rentei feudale, constând din munca platita, pe
care ţăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moşie .
44) Robota reprezenta obligaţia în muncă a iobagilor şi jelerilor din Transilvania către
stăpânul feudal; (mai târziu) muncă pe care o prestau (de câteva ori pe săptămână) ţăranii
săraci din ţările române în folosul boierilor.
45) Dijma= Dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de
stăpânii feudali de la producătorii direcţi; (mai târziu) formă de rentă funciară feudală,
care consta în cedarea de către ţăran proprietarului funciar a unei părţi din producţia
obţinută de pe bucata de pământ primită de la acesta spre a fi lucrată.
46) Zeciuiala =Dare anuală reprezentând a zecea parte din recolta de cereale, de vite etc.;
dijmă. . A zecea parte din produsele obţinute (prin muncă), care se predă cuiva (sau pe
care o revendică sau o ia cu forţa cineva) ca răsplată, salariu.
48) PROTECŢIONÍSM =Politică vamală a unui stat care vizează protejarea economiei
naţionale contra concurenţei străine..
50) PLUSPRODUS =Produsul muncii pe care lucrătorii din sfera producţiei materiale
capitaliste îl produc peste ceea ce este necesar pentru reproducerea forţei de muncă.
9
51) Plusprodusul reprezinta produsul creat de lucrătorii din sfera producţiei materiale
peste cel necesar, prin cheltuirea de supramuncă.
52) Valoarea reprezinta insuşirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde
necesităţilor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui
obiect, unei fiinţe, unui fenomen.
57) William Petty a pus bazele teoriei valorii bazate pe muncă şi a plusvalorii.
59) Avuţie naţională, totalitatea bunurilor existente la un moment dat într-o anumită ţară,
indiferent de forma de proprietate în care se află.
60) Economie normativă, tip de analiză economică costând dintr-un ansamblu de teorii,
doctrine şi, mai ales, judecăţi de valoare despre cum gândesc oamenii şi cum acţionează
ei în economie.
61) Produs social total, (în sistemul producţiei materiale) valoarea bunurilor materiale şi a
serviciilor economice produse în ramurile economiei dintr-o ţară, în decurs de un an. Sub
aspect material acesta constă din totalitatea mijloacelor de producţie şi a bunurilor de
consum produse.
10
62) Reproducţie, concept macroeconomic specific teoriei marxiste, prin care se exprimă
procesul reluării continue a producţiei la scara economiei naţionale, privită ca o unitate
interdependentă a producţiei, repartiţiei, schimbului şi consumului, considerate faze ale
reproducţiei.
11
TESTE GRILĂ
1) Primele reflecţii economice se găsesc consemnate în:
a) lucrările lui Keynes;
b) opera lui David Hume;
c) lucrările lui K.Marx;
d) codul lui Hammurabi;
e) scrierile lui Confucius.
12
b) ,,Avuţia naţiunilor’’;
c) ,,Politica’’;
d) ,,CONSTITUTIA ATENIANA’’;
12. Doctrina economică mercantilistă s-a întemeiat pe mai multe idei caracteristice:
a) forma ideală a bogăţiei sunt banii, respectiv metalele preţioase din care sunt
confecţionaţi;
b) mobilul oricărei activităţi lucrative îl reprezintă profitul;
c) cel mai rentabil domeniu de activitate îl reprezintă agricultura;
d) comerţul exterior este activitatea economică cea mai eficientă.
13
c) iluzia armoniei dintre interesele statului şi cele ale agenţilor economic;
d) receptivitatea şi interesul elementelor noi de perspectivă ale economiei.
18“ Părintele’’ economiei politice poate fi considerat ( în viziunea lui Karl Marx):
a) Th. Maltus;
b) Th .Mun;
c) Platon;
d) Smith
e) William Petty.
14
b) mărimea valorii depinde de cantitatea de muncă folosită pentru producerea
mărfii;
c) izvorul preţului natural îl reprezintă munca.
A(a, b) B( b, c) C(a, b, c)
15
d) ignoră avansurile initiale de capital ale clasei sterile;
e) demonstrează că circulaţia mărfurilor şi a banilor reprezintă o latură a
producţiei sociale.
A(a, b, c) B(a, c, e) C(b, c, e) D(a, b, d, e) E(a, b, c, d, e)
16
c) disfuncţionalităţilor economice din această perioadă;
d) bunăstării economice a populaţiei.
36. Eficienţa redusă de care a dat dovadă liberalismul economic clasic a condus la:
a) prosperitate economică pentru toate clasele sociale;
b) apariţia unor curente care au susţinut liberalismul economic clasic;
c) apariţia unor curente de gândire economică care promovau înlocuirea
proprietăţii private cu proprietatea comună;
d) echilibru economic.
38. ‘’Utopiile’’ apărute la graniţa dintre evul mediu şi epoca modernă promovează:
a) modelul de societate în care să existe inegalităţi sociale;
b) societatea în care exploatarea maselor să fie posibilă;
c) societatea ideală în care cei mulţi să trăiască mai bine.
43. În perioada socialismului modern biserica, mai ales cea catolică, a criticat:
a) proprietatea privată;
b) abuzurile derivate din propriatatea privată;
c) egalitatea socială;
17
d) inegalitatea socială.
A(a, b, d) B(a, b, c) C( b, c, d)
47.opera lui K. Marx a fost inspirată din mai multe izvoare teoretice:
a) filosofia antică;
b) filosofia clasică germană;
c) economia politică burgheză;
d) izvorele gândirii economice româneşti;
e) socialismul utopic francez.
18
a) inducţia;
b) deducţia;
c) comparaţia;
d) ipoteza;
e) analiza;
f) sinteza;
g) modelarea matematică.
55. Sistemul de categorii economice are la bază (în opinia lui K. Marx):
a) bunurile economice;
b) bunurile libere;
c) marfa;
d) serviciile.
19
d) circulant şi variabil;
e) real şi fictiv.
20
a) economică;
b) totală;
c) generală;
d) marginală.
21
72.În perioada interbelică în cadrul economiilor naţionale se observă:
a) lipsa intervenţiei statului în economie;
b),, ordine naturală” în economie;
c) lipsa contradicţiilor economico-sociale;
d)intervenţia statului în economie.
74. Intervenţia statului în economie în ţările occidentale s-a realizat sub o anumită formă,
denumită:
a) planificare socialistă;
b) planificare comunistă;
c) planificare marxistă;
d) dirijism.
78. J.M. Keynes a elaborat o metodă care se caracterizează prin trăsături specifice:
a) este adeptul ,, ordinii naturale’’ în ecomomie;
22
b) este un susţinător al intevenţie statului în economie;
c) deplasează cercetarea economică de la microanaliză spre macroanaliză;
d) respinge ideea existenţei unor legi naturale obiective;
e) consideră teoria economică neoclasică un caz general, al teoriei economiei
generale.
23