Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Economia este o știintă socială, care are ca obiect de studiu viața economică (Virgil Madgearu).
Economia este subsistemul vieții sociale în care se desfășoară producția, distribuția, schimbul, consumul
și reciclarea de bunuri și servicii
Prima Revoluție Industrială a introdus folosirea apei și a aburului pentru a mecaniza producția, începând
cu 1784. A Doua Revoluție a demarat în 1870, cu folosirea electricității în sensul realizării producției de
masă. Iar A Treia Revoluție Industrială a folosit electronica și tehnologia informației pentru a automatiza
producția, din 1969 și până azi , a patra este revolutia digitala.
4. Ce inseamna sustenabilitate?
Economia naturală (economie casnică închisă sau noneconomie), a fost prima formă de organizare și
funcționare a activității umane, în care nevoile de consum sunt satisfăcute din rezultatele propriei
activități a producătorului (autoconsumul)
Este acea formă de organizare și desfășurare a activității economice în care agenții economici produc
bunuri în vederea vânzării, obținând altele în schimbul lor pentru satisfacerea nevoilor
Reprezintă acel tip de organizare a economiei în care raportul dintre cerere și ofertă determină
principiile de prioritate în producerea bunurilor, a metodelor de organizare și combinare a factorilor de
producție, iar persoanele și categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de
nivelul și dinamica prețurilor.
A apărut ca o reacție ideologică la unele disfuncționalități ale funcționării reale ale economiei de piață
(exemple proprietatea asupra mijloacelor de producție și felul în care se desfășoară autoconducerea,
foarte mulți săraci și foarte puțini bogați, distribuția bunurilor făcută diferențiat, eliminarea proprietății
private și scoaterea din sistem a concurenței.)
Combină elemente din sistemele analizate anterior, tipurile pure de economie existând îndeosebi în
analizele teoretice. Un asemenea tip de economie îmbină diferite forme de proprietate, în care domină
proprietatea privată, dar pot avea o pondere importantă și alte forme de proprietate (care, exemple
publică, a statului și cooperatistă coop agricolă pun în comun toate mijloacele, le organizează în comun.
este partea analizei economice care studiază fenomenele la nivelul unităților economice
Care se axează pe analiza fenomenelor la nivelul ramurilor, sectoarelor și zonelor economice (sectorul
primar include agricultura și silvicultura, sectorul secundar industria și construcțiile, sectorul terțiar
include serviciile economice, sociale, culturale, religioase, administrative, sectorul cuaternar include
cercetarea științfică și dezvoltarea tehnologică, fundamentală și aplicativă)
ca subsisteme ale economiei, cuprind toată gama de acţiuni prin care cumpărătorii şi vânzătorii intră în
contact, negociază preţuri şi cantităţi, schimbă bunuri şi servicii {i}, indiferent de locul unde se
desfăşoară aceste procese
22. Cele 10 forte active intr-o piata tinta
definite de grupuri mari, relativ omogene de consumatori care pot fi identificate în cadrul pieţei,
utilizând unul sau mai multe criterii de segmentare,
definite de grupuri mici, relativ omogene de consumatori care pot fi identificate în cadrul segmentului
de piaţă, utilizând unul sau mai multe criterii de segmentare,
definite de grupuri foarte mici, relativ omogene de consumatori care pot fi identificate în cadrul nişei de
piaţă, utilizând unul sau mai multe criterii de segmentare.
Raportul cerere/oferta, durata de serviciu, geografic, mediu de domiciuliu, apartenenta pietei, gradul de
dirijare a pietelor, gradul de structurare, dimensiune a subsitemelor pietei.
27. Ce inseamna monopol?
este un sistem în care prețurile pentru bunuri și servicii sunt determinate de piața deschisă și de
consumatori. Într-o piață liberă, legile și forțele cererii și ofertei sunt libere de orice intervenție a
unui guvern sau a unei alte autorități.
număr mare de ofertanţi şi număr mare de cumpărători într-o piata cu concurenta imperfecta
Prin organizaţie se înţelege un grup de persoane fizice şi / sau juridice, având o organizare proprie
(statut, regulamente etc.), patrimoniu propriu şi personalitate juridică (înregistrare la Judecătorie), grup
care activează împreună pentru atingerea unui scop în mediul său extern.
poate fi definită în sens larg: orice entitate autonomă care include operator / operatori umani, este
încorporată, în general, într-o reţea de firme şi se află în competiţie în mediile sale externe, în spaţiu şi
timp,
este ansamblul de firme care materializează fluxuri de produse / portofolii (cerere – ofertă) în mediile
externe
Un cluster este un grup de “ceva” cu potenţial competitiv. În limba engleză cluster înseamnă "mănunchi,
buchet, grup" (exemple: roiurile de galaxii / galaxiile; un ciorchine de struguri; un cluster de computere;
un cluster de afaceri etc. ).
Societate cu răspundere limitată, capital social minim 200 ron, numar asociati maxim 50, simplitate
structural funcitonala, raspundere limitata a asocitatilor la nivelul partilor sociale detinute
42. SA def+caracteristici
Societate pe acţiuni , minim 2 actionari, capital social minim 90.000 ron, proprietatea asupra actiunilor
poate fi transmisa cu usurinta pe piata bursiera
43. RA def+caracteristici
Regie autonoma, comerciant al cărui capital social este deţinut de organe ale administraţiei publice
centrale sau locale şi care desfăşoară o activitate economică de interes naţional / local
» agent economic persoană juridică al cărui patrimoniu este format din active ce aparţin integral sau în
majoritate domeniului public de interes naţional sau local, ori domeniului proprietăţii private a statului
(definiţie detaliată
Obligațiunile reprezintă titluri de împrumut, emise de întreprinderi sau de instituții publice (obligațiuni
de stat). Prin emiterea lor, emitentul contractează un împrumut pe piața financiară
Dividendele reprezintă venituri variabile, depinzând de rezultatele financiare ale firmei. Dacă firma
obține pierdere, nu se pot distribui dividende; dimpotrivă, în acest caz acționarii suportă pierderea
firmei
Aceasta este valoarea înregistrată în contabilitatea emitentului și reprezintă prețul de emisiune al titlului
respectiv.
dividendul pe acțiune
50. Ce inseamna venitul adus de obligatiune?
Dobanda
Volumul, structura şi calitatea resurselor economice se modifică într-un ritm mai scăzut decât ritmul de
creştere a nevoilor / trebuinţelor umane. Ca urmare, entităţile economice trebuie să utilizeze cât mai
raţional resursele limitate de care dispun pentru a acoperi cât mai bine trebuinţele economiei şi
societăţii respective.
Bunuri libere inseamna bunuri la care accesul este liber în cantităţi corespunzătoare nevoilor, neavând
utilitate în sens economic (nu generează sacrificii pentru obţinerea satisfacţiei consumării lor)
Bunurile economice sunt rezultate din activităţi de producţie şi / sau prestare de servicii, presupunând
consum de resurse rare, accesul la ele fiind condiţionat de o contraprestaţie (în economia de piaţă
preţul este plătit în schimbul bunului obţinut).
Bunurile de productie sunt care participă la producerea altor bunuri economice, fie prin consum unic,
într-un singur ciclu de procesare, respectiv prin consum în mai multe cicluri de procesare. Aceste bunuri
se mai numesc si bunuri de capital.
Ex: capital circulant (materii prime, materiale, componente supuse asamblării, energie, informaţii,
servicii productive)
capital fix (teren, clădiri, construcţii, reţele energetice, maşini, aparate, utilaje, animale de tracţiune,
programe software, brevete de invenţie)
Bunurile de consum sunt bunuri care contribuie direct la satisfacerea nevoilor individuale, de grup,
colective, de unică folosinţă (alimente, servicii la restaurant etc.), de folosinţă curentă (îmbrăcăminte,
articole de toaletă etc.), de folosinţă îndelungată (locuinţă, aparatură electrocasnică etc.).
Bunurile substituibile sau concurente satisfac acelaşi tip de nevoi (zahărul şi zaharina; benzina şi
motorina etc.)
Bunurile complementare pot fi folosite doar împreună (automobilul şi benzina în transport etc.)
Factorii de productie sunt munca, natura, capitalul fix si circulant, abilitatile antreprenoriale, tehnologia
de execuţie a produselor şi serviciilor, informaţia, managementul.
Elementele utilizate de firma timp indelungat (peste 1 an), care participa la mai multe cicluri de
productie formeaza capitalul fix al unei firme.
Elementele care au un o durata de viata scurta (sub 1 an) in cadrul firmei, elemente care sunt utilizate si
consumate intr-un ciclu de productie si trebuie reinnoite pentru fiecare ciclu de productie formeaza
capitalul circulant al unei firme.
64. Produse integral
Din punct de vedere economic, putem defini amortizarea ca fiind expresia în bani a uzurii elementelor
de capital fix.
66. Pretul
Preţul este expresia în bani a valorii mărfurilor destinate vânzării sau vândute
67. Tariful
Costul este echivalentul exprimat în bani al unui consum de resurse făcut pentru producerea /
distribuirea / cumpărarea / vinderea / reciclarea unor produse integrale, efectuarea de lucrări, prestarea
de servicii.
Impozitele directe (impozit pe profit, pe salarii, pe venit agricol, pe avere etc.) sunt suportate de cei care
le plătesc (intră în costuri), nu se transferă asupra preţurilor şi constituie un venit fiscal sigur pentru stat.
Impozitele indirecte sunt cuprinse în preţuri ale bunurilor şi serviciilor sub forme şi denumiri diferite
(taxa pe valoare adăugată, accize, taxe vamale etc.), sunt plătite de furnizorii de bunuri şi servicii şi sunt
suportate de cumpărători, constituind un venit suplimentar pentru stat.
TVA inseamna cota pentru taxa pe valoarea adăugată aplicată asupra tuturor activităţilor economice, ca
impozit indirect la livrare, plătit de furnizori şi suportat de cumpărător.
Accizele sunt taxe suportate de cumpărători, ca impozit indirect la livrarea unor mărfuri considerate de
lux (alcool şi băuturi alcoolice; tutun prelucrat; cafea; alte produse considerate de lux) se determină
anual, conform prevederilor legislaţiei fiscale în vigoare.
Taxele sunt plăţi efectuate către bugetul de stat sau local / firmelor de către persoane fizice sau juridice
în cazul în care acestea se bucură de anumite servicii sau bunuri.
Costurile fixe sunt costuri a căror valoare totală rămâne aceeaşi o dată cu variaţia în limite relativ largi a
volumului producţiei / vânzării fizice Q.
75. Ce inseamna costuri variabile
Costurile variabile sunt costuri a căror valoare totală se modifică o dată cu variaţia volumului
producţiei / vânzării fizice Q.
Costul marginal este sportul de costuri totale la cresterea cu o unitate a numarului de produse fabricate.
Preţul cu amănuntul este cel mai cuprinzător preţ şi este plătit de cumpărătorul final al mărfii. Acesta
este format din costul total de productie, pretul de livrare, profitul net al beneficiarului, adaos
comercial, TVA si accize.
Tariful se formeaza in functie de costul total de productie, profitul net al beneficiarului, impozitul pe
beneficiu, TVA si accize.
Profitul este partea cu care ramane firma dupa ce scade cheltuielile din valoarea produselor vandute.
Cererea este cantitatea cu un anumit nivel al calităţii globale N gi dintr-un anumit bun economic dorit de
client / clienţi, cantitate care poate fi cumpărată într-o perioadă de timp u.t.p., la anumite niveluri ale
preţului de vânzare corelat cu capacitatea de plată a cumpărătorului / cumpărătorilor din piaţa / nişa /
segmentul / crenelul ţintă.
82.Cand apare cererea
Cererea apare tot timpul datorită nevoilor umane personale, organizaționale și sociale.
La nivel macroeconomic (regional, naţional, federal) se defineşte cererea agregată prin totalitatea
cheltuielilor planificate / realizate pentru o perioadă determinată (de regulă un an) destinate
achiziţionării de bunuri economice produse în domeniul macroeconomic considerat.
Legea cererii tipice (normale) în pieţe evidenţiază în general, pentru marea majoritate a sortimentelor i
tranzacţionate, relaţia inversă (negativă) între cantitatea cerută dintr-un anumit bun şi preţul bunului
respectiv. Dacă toţi ceilalţi factori rămân neschimbaţi iar preţul creşte (scade), atunci cantitatea cerută
în piaţă scade (creşte).
-veniturile băneşti ale cumpărătorilor (au o influenţă directă, pozitivă pentru bunuri normale; influenţă
inversă, negativă pentru bunuri inferioare calitativ, care nu sunt cumpărate de cei care dispun de
venituri suficiente), venituri fluctuante în cadrul ciclurilor de cumpărare şi al ciclurilor economice
-modificarea preţului produselor substituibile (au o influenţă directă, pozitivă; dacă produsele
substituibile se scumpesc, vor fi cumpărate produsele considerate i) şi complementare (au o influenţă
inversă, negativă; dacă produsele complementare se scumpesc, nu vor fi cumpărate produsele
considerate i)
-mărimea şi structura consumatorilor individuali / colectivi după criteriile de segmentare a pieţei (vârstă,
gen, mărime familie / număr de angajaţi, cultură, personalitate etc.)
-venitul naţional / regional şi repartiţia lui, ca important indicator de conjunctură, mai exact produsul
intern brut pe locuitor PIB [RON, EUR / locuitor şi an]
Utilitatea este capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o nevoie umană prin folosirea
sa în concepţie / producţie / distribuţie / comercializare / reciclare sau în consumul final personal.
Oferta este cantitatea cu un anumit nivel al calităţii globale dintr-un anumit bun economic disponibilă
pentru vânzare, cantitate care se intenţionează / poate fi vândută într-o perioadă de timp, la anumite
niveluri ale preţului de vânzare, corelat cu cererea fluctuantă din piaţa / nişa / segmentul / crenelul
ţintă.
Oferta instantanee se adaptează imediat la modificările cererii, prin: agilitatea firmei, modificarea
stocurilor de produse etc.
Oferta pe termen lung se adaptează la modificările cererii prin creşterea sau scăderea capacităţii de
producţie / comercializare existente, corelat cu conjunctura şi prognoza cererii din pieţe.
La nivel macroeconomic (regional, naţional, federal) se defineşte oferta agregată Oagr prin cantitatea
totală de bunuri economice disponibilă pentru vânzare la un anumit nivel mediu al preţurilor într-o
perioadă determinată (de regulă un an) în domeniul macroeconomic considerat (regiune, ţară, federaţie
de ţări).
Legea ofertei tipice (normale) în pieţe evidenţiază relaţia directă (pozitivă) între cantitatea oferită dintr-
un anumit bun QOi şi preţul bunului respectiv Pvi. Dacă toţi ceilalţi factori rămân neschimbaţi iar preţul
creşte (scade), atunci cantitatea oferită / vândută în piaţă creşte (scade).
- veniturile băneşti ale cumpărătorilor (influenţă directă, pozitivă pentru bunuri normale; influenţă
inversă, negativă pentru bunuri „excepţie”), fluctuante în cadrul ciclurilor economice
- capacitatea de stocare şi costul stocării ofertei care nu poate fi vândută la un preţ P care să asigure
rentabilitatea întreprinderii
- numărul şi structura consumatorilor individuali / colectivi după criteriile de segmentare a pieţei (vârstă,
gen, mărime familie / număr de angajaţi, cultură, personalitate etc.)
Preţurile de piaţă (preţuri libere) ale unor bunuri şi servicii sunt formate pe baza cererii şi ofertei, în
condiţiile concurenţei perfecte, manifestată în general pe termen scurt.
Concurența imperfectă este situația de pe piață în care condițiile necesare pentru existența concurenței
perfecte nu sunt satisfăcute.
Preţurile administrate ale unor bunuri şi servicii (în condiţiile concurenţei imperfecte) sunt stabilite de
către firmele cu un anumit control al pieţei (monopoluri, oligopoluri), precum şi preţurile aflate în sfera
intervenţiei statului, intervenţie ce urmăreşte protecţia consumatorilor sau a unor producători.
97. Principiul autoreglarii preturilor de vanzare la capacitate de plata a cumparatorilor constanta in piata
(desen si explicatii)
Studiul şi cercetarea previzională a autoreglării preţurilor în piaţă este esenţială în stabilirea politicii de
preţuri a întreprinderii / clusterului, a politicii de asimilare a produselor / serviciilor noi, fiind necesară
considerarea unui număr mare de factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
calitatea şi stabilitatea legislaţiei, rigurozitatea aplicării legislaţiei valabile în piaţa ţintă considerată,
evoluţia conjuncturii economice în economia globală / în ţara / în piaţa considerată, respectiv a cererii
C / ofertei O în corelaţie cu evoluţia capacităţii de plată Cpl a clienţilor finali (Figura 3.5 c,f),
lungimea şi calitatea lanţului firmelor / reţelei de firme a clusterului, de la furnizori iniţiali până la
clienţii finali şi la reciclare a produselor şi deşeurilor din piaţa considerată,
soluţiile de reducere a costurilor şi de creştere a nivelului calităţii sortimentelor în interiorul
întreprinderii şi clusterului:
- integrarea cu calculatorul a tuturor activităţilor din firme şi clustere, din administraţiile publice
teritoriale,