TEMA 1: INTRODUCERE

ÎN TEORIA ECONOMICĂ
Bibliografie:
➢ Zbârciog V., Zbârciog N. Coordonata microeconomică a
vieții umane, Chișinău, Știința –2001.
➢ Moldovanu D. Curs de teorie economică, Chișinău,
Editura ARC, 2006
➢ Filip Nelly, Sorocean Olga. Teorie economică (curs
universitar), Chișinău, Primex Com, 2009. 364 p.
➢ Ciobanu Gheorghe. Microeconomie, Cluj- Napoca,
Edituta risoprint, 2010, 251 p.
➢ Tomșa Aurelia. Teorie economică. Vol. I
Microeconomie. Chișinău, Tipografia centrală,
Chișinău, 2012, 408 p.
Subiectele temei:

 Evoluția obiectului de studiu al

teoriei economice
 Metode, tehnici și instrumente de
analiză economică
 Fenomenele, procesele și legile
economice.
1. Evoluția obiectului
de studiu al teoriei
economice
Evoluţia ştiinţei economice
I etapă – preştiinţifică- se extinde de la originile ei
greco – romane şi asiatice până la sfârşitul
secolului al XVI-lea

II etapă – de constituire propriu-zisă a ştiinţei

economice - anii 1750 -1870, curentul fiziocrat şi
liberalismul economic

III etapă – anii 1870 – 1930, curentul marxist şi

marginalist

IV etapă – anii 1930-1970 e adâncire şi extindere

a ştiinţei economice: keynesismul, neokeynesismul,
sinteza neoclasică, socialismul

V etapă – ştiinţa economică contemporană,

sfârşitul anilor 1980 - până în prezent (curentele
radical, socialist, neokeynesism, monetarist … )
 Clasificarea ştiinţelor
economice
Ştiinţe economice • microeconomia, macroeconomia
fundamentale

Ştiinţe economice • statistica finanţele, marketingul,

funcţionale managementul

Ştiinţe economice • economia agrară, economia

concrete comerţului, economia mediului

Ştiinţe economice • istoria economie naţionale, istoria

istorice gândirii economice

Ştiinţe economice de • geografia economică,informatica,

frontieră econometria
Obiectul teoriei economice şi astăzi trezeşte discuţii, dat
fiind faptul că există o multitudine de abordări şi definiţii.
Principalele curente şi şcoli de Obiectul de studiu
gândire economică
Mercantilismul, Fiziocraţii,
Avuţia naţională
Economia politică clasică
Marxismul Relaţiile de producţie
Şcoala istorică Economia naţională în ansamblu

Marginaliştii Comportamentul genţilor economici, căile

(microeconomia) şi mijloacele atingerii scopurilor urmărite
Keynesismul Mecanismul funcţionării economiei
(macroeconomia) naţionale ca un tot întreg
Curentul instituţional -
Institutele şi schimbările instituţionale
socialist
Avuţia naţională, formele şi motivaţia
Teoria sintezei neoclasice comportamentului uman în condiţiile
resurselor limitate
Cele mai răspândite interpretări ale
teoriei economice ca ştiinţă
Teoria economică contemporană
Structura teoriei economice
 Microeconomia reprezintă
ansamblul proceselor,
faptelor, actelor și
comportamentelor
participanților individuali
la activitatea economică,
interacțiunea și
interdependența cărora se
materializează în derularea
fluxurilor economice
autonome și specifice.
Microeconomia este știința opțiunilor
raționale și eficiente, concretizate în
comportamente și decizii ale agenților
economici.
Macroeconomia

 este acea parte a teoriei economiei care

studiază fenomenele și procesele care au
loc în cadrul economiei naționale.
Macroeconomia studiază:

❖ volumul de producție a economie naționale;

❖ structura economiei naționale și componentele ei;
❖ ciclurile economice;
❖ ocupația resurselor economice;
❖ inflația;
❖ creșterea economică;
❖ problemele financiare la nivelul economiei
naționale.
 Obiectivele cursului

formarea și
dezvoltarea
mentalității crearea și
economice modificarea
contemporane abilităților de
care reprezintă un utilizare a teoriei
sistem de idei și economice în
concepții asupra practică
fenomenelor
social-economice
 3. Metode, tehnici şi
instrumente de analiză
economică
 Metodologia cercetării

reprezintă totalitatea principiilor şi a

metodelor utilizate pentru găsirea soluțiilor
problemelor cu care se confruntă o anumită
știință
Principiile metodologice
ale microeconomiei

Individualismul Raţionalismul
metodologic economic
 Metode de cercetare

Metoda abstracției Analiza statică și

științifice dinamică

Analiza și sinteza Analiza marginală

Metoda analizei
Inducția și deducția
funcționale

Analiza cantitativă Modelul economic

și calitativă
 3. Fenomenele,
procesele şi legile
economice
 Fenomenul
economic
Procesul economic
reprezintă latura
exprimă transformările
exterioară a activității
succesive, cantitative și
economice, relativ acele
calitative, care intervin
aspecte și acte
în structura activității
economice care apar și
economice, relevând
se manifestă la
desfășurarea acesteia în
suprafața acestuia și
timp și spațiu.
pot fi cunoscute de
oameni în mod direct.
 Clasificarea legilor

Legile • legăturile cauzale, interne, necesare, esențiale,

generale, repetabile și relativ stabile ale
economice fenomenelor și proceselor economice.

Legile științei • o conștientizare, reflectare în plan teoretic, mai

mult sau mai puțin exactă, a legilor obiective
economice ale vieții economice.

• sunt legi subiective, fiind rezultatul conștiinței,

Legile juridice voinței și deciziilor oamenilor ce consfințesc
cerințele legilor economice obiective.

Legile • sunt obiective și determină ordinea naturală în

naturale economie și care trebuie respectate.
 Particularitățile legilor
economice

acționează doar prin compatibilitatea legilor

intermediul activității
economice ale oamenilor, economice cu inițiativa și
prin actele lor economice activitatea individuală

au caracter istoric conținutul legilor economice

exprimă relații profunde,
durabile, esențiale

au caracter sintetic
orientarea generală pentru
toți agenții economici
comportă previziuni