Curs Doctrine Economice

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI
DEPARTAMENTUL DE NVMNT LA
DISTAN SI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

STEFAN GHEORGHE

Anul I Semestrul al II-lea
DOCTRINE ECONOMICE
CONTEMPORANE
Doctrine economice contemporane 2

CUPRINS

1. Aspecte teoretice ale gndirii economice
Teoria economica

Gndirea economica in Europa antica
Teorii economice in Evul mediu
Gndirea economica componenta de baza a economiei
politice

Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat
Teste de evaluare
Bibliografie minimal

2. Mercantilismul primul mare curent de gndire economica
Mercantilismul si principalele sale trasaturi

Formele si rolul mercantilismului in tranzitia la economia
de tip clasic

Doctrina fiziocrata reactie la mercantilism
Rezumat
Teste de autoevaluare
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
Lucrare de verificare

3. Apariia liberalismului economic de tip clasic
Liberalismul in gndirea economica

Reacii fata de apariia liberalismului clasic
Liberalismul neoclasic sau marginalist
Rezumat

4. Teorii contemporane privind dezvoltarea economica
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada
contemporana

Teorii contemporane privitoare la creterea economica
Rezumat
Teste de evaluare

Bibliografie (de elaborare a cursului)

INTRODUCERE
DOCTRINELE ECONOMICE CONTEMPORANE reprezint produsul
unui proces mai mult sau mai puin ndelungat, ce const n acumularea de
informaie i prelucrarea acesteia.
Economia reprezint una din cele mai vechi domenii de activitate i implicit
una din disciplinele de studiu dintre cele mai cunoscute datorit faptului c
omul a fost obligat sa gndeasc i s se acioneze n mod permanent pentru
rezolvarea aspectelor eseniale ale vieii. Componenta a economiei si a gndirii
umane, acestea au in vedere (reprezint o lege natural) dozarea
(economisirea), raionalizarea eforturilor atat colective ct i individuale n
definiie, perioade istorice de pe diferitele areale de cultur i civilizaie.
Ca ansamblu de cunotine despre viaa economic, economia a fost mai nti o
component filosofic i politic nc din antichitate, mai exact ncepnd cu
evul mediu i cu epoca modern, economia ncepe s aib la baz cunotine,
experiene i bune practici, rezultate din derularea unor activiti economice tot
mai complexe. Necesitatea parcurgerii suportului istoric al gndirii economice
derivat din faptul c explicarea progresului economic nu poate fi complet fr
definirea condiiilor istorice la anumit moment dat fr identificarea
principalelor modele teoretice i practice de abordare a vieii economice i nu
n ultimul rnd de importana unor concepte i doctrine (curente economice)
care s-au manifestat de-a lungul timpului.
Gndirea economica a influenat in mod decisiv politica statelor i al
guvernelor n toate timpurile (interesul economic naional fiind decisiv) astfel
nct teoreticienii doctrinelor economice au avut de fiecare dat n vedere
mbuntirea mecanismelor economice i politice pentru realizarea statului
ideal.
Simplist istoria gndirii economice i propune s realizeze o evoluie a ideilor
i doctrinelor politico-economice aprute n timp i spaiu (la scar universal
sau regional) precum i evidenierea rolului i a importanei acestor idei i
concepte n planul social.
Istoria economiei (istoria gndirii economice) nu este cronica unei acumulri
continue de realizare teoretic ci povestea revoluiilor intelectuale amplificate,
n care adevruri deja cunoscute sunt neglijate n favoarea noilor revelaii. ntr-
adevr uneori pare c economia a fost propulsat pe principiul simetriei care
cere ca fiecare nou teorie s fie totdeauna reversul celei vechi.
DOCTRINELE ECONOMICE CONTEMPORANE au la baz o
paradigm (model de gndire, vezi aprecierile lui Thomas S. Kuhn, dei iniial
termenul, de origine greaca definea ansamblul flexiunilor unui cuvnt)
suficient de agreat n toate colile de gndire economic contemporane i
anume faptul c acestea reprezint o tiin normal ca toate celelalte. n
analiza aspectelor economice pot aprea situaii ce nu pot fi explicate cu
ajutorul paradigmei astfel nct numeroi cercettori se simt obligai s caute
soluii pentru rezolvarea acestor situaii inedite.
Cei care au astfel de preocupri se identific cu cei care practic gndirea
divergent n timp ce cei care sunt tradiionaliti sunt considerai a fi adepii
unei gndiri convergente. Din punct de vedere economic este recunoscut faptul
c au existat perioade n care tiina economic s-a dezvoltat rapid ntr-un timp
scurt, creaie unor revoluii n modalitate de rezolvare. O astfel de revoluie n
gndirea economic se pare c a fost generat de Adam Smith, care este i
considerat ntemeietorul primului mare curent de gndire economic ce a parut
in Europa apuseana la nceputurile secolului al XVIII-lea si anume
liberalismului clasic.
Potrivit economistului romn Anghel Rugina ntre anii 1870-1900 a avut
loc un fel de renatere n gndirea economic liberale prin descoperirea i
aplicarea principiului de utilitate marginal ca soluie la problema valorii
economice ... aceasta a fost prima revoluie clasic n tiina economic.
O alt asemenea revoluie, n gndirea economic se pare c a fost promovat
de economistul american John Keynes (este promotorul neoliberalismului, un
alt mare curent de gndire economica aprut in lume la sfritul secolului al
XIX-lea si nceputul secolului XX).
A doua revoluie n gndirea economic, tot n opinia lui Anghel Rugina, se
pare ca are la baza teoria general a folosirii minii de lucru, a dobnzii i a
banilor i care are n vedere gndirea n termeni de dezechilibru proprie tot
economistului american Keynes. Se pare c n perioada actual (contemporan)
suntem martorii celei de-a treia revoluii n gndirea i n tiina economic.
Lucrarea are un scop didactic, formativ i instructiv, iar prin aplicaiile
prezentate este, n acelai timp, i un ghid practic la ndemna celor interesai,
care fac cunotin cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului i
metodei de cercetare a Doctrinelor economice contemporane cu principiile,
procedeele i instrumentele specifice utilizate n modelarea realitilor lumii
economice.
Fiecare unitate de nvare este un ansamblu de subcapitole ce conin secvene
de nvare care asigur nvarea progresiv i structurat. Sarcinile de
nvare formulate pe parcurs sunt menite s fixeze noile cunotine i s
participe la formarea competenelor asumate a fi dobndite de ctre studeni.
Testele de evaluare i de autoevaluare, formulate la sfritul fiecrei uniti de
nvare, alturi de rezumat i de bibliografie, particip la consolidarea
cunotinelor i a competenelor propuse.

Competenele pe care le vei dobndi sunt urmtoarele:
selectarea informaiilor eseniale din curs i din bibliografie;
corelarea cu informaii din alte domenii (discipline) conexe;
asumarea noiunilor fundamentale ale domeniului gndirii economice
si ale sistemului economic mondial;
identificarea categoriilor de relaii economice aferente gndirii i
teoriei economice.

Coninutul este structurat in urmtoarele; unitati de invatare:
- Aspecte teoretice ale gndirii economice;
- Mercantilismul primul mare curent de gndire economica;
- Apariia liberalismului economic de tip clasic;
- Teorii contemporane privind dezvoltarea economica.
n prima unitate de nvare, intitulat Aspecte teoretice ale gndirii economice
vei regsi operaionalizarea urmtoarelor obiective specifice:
- sa defineti rolul gndirii economice in dezvoltarea societatii ca mijloc de
reglementare a raporturilor interpersonale si de convieuire;
- sa identifici rolul gndirii economice ca element de referina al mediului
economic si social;
- sa evaluezi in mod corect gradul de dezvoltare a societatii in diferitele ei
etape si stadii economice;
- sa aplici gndirea economica in aprofundarea genezei si evoluiei
aspectului doctrinar, teoretic si conceptual.
Dup ce vei studia continutul acestui capitol, vei parcurge si bibliografia
recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare ii propun exerciii i teste
adecvate.
Dup ce vei parcurge informatia esential, n a doua unitate de nvare
intitulata Mercantilismul primul mare curent de gandire economica, vei reui
sa operationalizezi urmtoarele obiective precum:
- sa cunosti cadrul social-istoric a aparitiei ideilor mercantiliste;
- sa intelegi rolul mercantilismului in definirea gandirii economice;
- sa identifici argumentele principale aflate la baza edificarii
mercantilismului ca prim curent de gandire economica;
- sa anticipezi impactul mercantilismului asupra relatiilor economice,
care iti vor permite s aplici, n probleme concrete de natur economic,
cunostintele nvtate. Ca s iti pot evalua gradul de nsusire a cunostintelor, vei
rezolva testele de evaluare propuse. Bibliografia recomandata te va ajuta sa
aprofundezi cunostintele dobandite prin studiu si exercitii. Lucrarea de
verificare pe care ti-o propun sa o rezolvi, si sa o expediezi apoi in termen de 5
zile, prin tutore sau prin posta electronica, face parte din evaluarea ta pe
parcurs si va fi luata in calcul pentru nota finala.
n a treia unitate de nvare, intitulat Apariia liberalismului economic de tip
clasic vei regsi operaionalizarea ctorva obiective care iti vor conferi
capacitatea specifice:
- sa defineti corect noiunea de liberalism;
- sa argumentezi aspectele unitare ale liberalismului clasic;
- sa identifici principalele caracteristici ale curentului de gndire liberal;
- sa motivezi utilitatea si succesul practicilor economico-sociale ale
curentului de gndire liberal,
iar dup ce vei studia continutul cursului si vei parcurge bibliografia
recomandat, pentru aprofundare i autoevaluare iti propun exercitii i teste
adecvate.
Dup cea de-a patra unitate de nvare, intitulat Teorii contemporane privind
dezvoltarea economica, vei reui sa operaionalizezi urmtoarele obiective
Doctrine economice contemporane
specifice:
- sa explici rolul
- sa recuno
megatendinte economice ale secolului XX;
- sa argumentezi importanta aspectelor
metodelor economice
care iti vor permite s
cunotinele nv
A doua lucrare de verificare pe care o vei rezolva n termenul stabilit, mi va
permite s-i dau ultimele indica
Pentru o nvare eficient
Citeti modulul cu maxim
Evideniezi informa
adnotezi n spa
Rspunzi la ntreb
Mimezi evaluarea final
s apelezi la suportul scris;
Compari rezultatul cu suportul de curs
anumite secven
n caz de rezultat ndoielnic, reia ntregul demers de nv
Pe msur ce vei parcurge modulul
verificare pe care le vei reg
rspunde n scris la aceste cerin
urmtoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup
gradul n care ai reu
acurateea rezolv
Pentru neclarit
N.B. Informaia de specialitate oferit
consecin, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor
putea fi evaluat cu o not

sa explici rolul gndirii economice in societatea contemporana;
recunoti principalele deosebiri si asemnri ale celor doua
sa argumentezi importanta aspectelor eseniale ale
metodelor economice contemporane,
care iti vor permite s aplici, n probleme concrete, de natur
ele nvate.
i dau ultimele indicaii n vederea examinrii din sesiunea de var
are eficient ai nevoie de urmtorii pai obligatorii:
ti modulul cu maxim atenie;
videniezi informaiile eseniale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
adnotezi n spaiul alb, rezervat special n stnga paginii;
spunzi la ntrebri i rezolvi exerciiile propuse;
imezi evaluarea final, autopropunndu-i o tem i rezolvnd
apelezi la suportul scris;
ompari rezultatul cu suportul de curs i explic-i de ce ai eliminat
anumite secvene;
az de rezultat ndoielnic, reia ntregul demers de nv
ce vei parcurge modulul i vor fi administrate dou
verificare pe care le vei regsi la sfritul unitilor de nv
spunde n scris la aceste cerine, folosindu-te de suportul de curs
toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup
gradul n care ai reuit s operaionalizezi competenele. Se va
ea rezolvrii, de modul de prezentare i de promptitudinea r
Pentru neclariti i informaii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
ia de specialitate oferit de curs este minimal
, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor i lucrrilor de verificare. Doar n acest fel vei
putea fi evaluat cu o not corespunztoare efortului de nvare.
7
economice in societatea contemporana;
ale celor doua
teoriilor si ale
aplici, n probleme concrete, de natur economic,
sesiunea de var.
i obligatorii:
iale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
paginii;
i rezolvnd-o fr
i de ce ai eliminat
az de rezultat ndoielnic, reia ntregul demers de nvare.
i vor fi administrate dou lucrri de
ilor de nvare 2 i 4. Vei
te de suportul de curs i de
toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup
ele. Se va ine cont de
dinea rspunsului.
ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
de curs este minimal. Se impune n
, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
rilor de verificare. Doar n acest fel vei
are.


1. ASPECTE TEORETICE ALE GANDIRII ECONOMICE

Obiective specifice:
La sfritul capitolului, vei avea capacitatea:
sa defineti rolul gndirii economice in dezvoltarea societatii ca mijloc
de reglementare a raporturilor interpersonale si de convieuire;
sa identifici rolul gndirii economice ca element de referina al
mediului economic si social;
sa evaluezi in mod corect gradul de dezvoltare a societatii in diferitele
ei etape si stadii economice;
sa aplici gndirea economica in aprofundarea genezei si evoluiei
aspectului doctrinar, teoretic si conceptual.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

1.1. Teoria economica
1.2. Gndirea economica in Europa antica
1.3. Teorii economice in Evul mediu
1.4. Gndirea economica componenta de baza a
economiei politice

Rezumat

Stefan Gheorghe Aspecte teoretice ale gndirii economice
1.1. Teoria economica
1.1.1. Noiuni introductive

Economia reprezint un domeniu fundamental al existentei si activitii
oamenilor din totdeauna, deoarece in cadrul lui apar bunurile materiale si
serviciile necesare satisfacerii trebuinelor materiale si spirituale ale
comunitatii. In functie de gradul de analiza al fenomenelor si proceselor
economice acestea pot fi comune tuturor membrilor societatii sau doar unora,
ce poseda cunotine de specialitate si anume economitii. Pentru a uura
parcurgerea gradului de complexitate a diferitelor reflecii economice sunt
utilizai termeni precum, idee, teorie sau doctrina, economica (ideea
economica constituie o reflecie rzleaa, izolata, simpla, in timp ce teoriile sau
doctrinele sunt compuse din ansamble coerente de reflecii economice sau
sisteme de idei.
Importanta cunoaterii evoluiei gndirii economice este data de faptul ca
societatea omeneasca nu este statica si, in consecina se dezvolta, progreseaz,
uneori se afla in regres in funcie de factorii ce o condiioneaz. Acesta
modificare permanenta atrage dup sine o acumulare a experienei oamenilor
care poate si trebuie sa fie valorificata pentru a uura trecerea de la o etapa la
alta.
Definiie
Teoria economic are drept principal obiect de studiu fenomenelor economice,
raporturile dintre ele, cauzele i consecinele care le genereaz precum i
mecanismele de funcionare ale economiei. Ansamblul teoriilor economice
reprezint tiine economice

1.1.2. Aprecieri conceptuale
Obiectul de studiu al gndirii economice l constituie economia, si abordarea
acesteia are un caracter istoric urmrind modificrile cantitative si calitative
produse in lume. Perspectivele abordrilor economice, de-a lungul timpului au
fost focalizate fie pe statica economica (procesele economice imediate) fie pe
dinamica economica (au in vedere procesele economice de durata ndelungata).
Gndirea economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate fiind
considerata, pe buna dreptate, un fenomen ce a suferit modificri in timp si
spaiu. De asemenea ea poate fi definita drept ansamblu de reflectii care se
refera la viaa economica a societatii (idei, teorii, doctrine) ce are la baza
factori precum sfera de cuprindere a refleciilor, interesele celui care le
exprima, pregtirea acestuia si capacitatea lui de inovare.
Teoria constituie tiina economica, iar doctrina precizeaz o anumita opiune
practica survenita in domeniul economic (are rol normativ si incarcatura
ideologica fiind in legtura directa cu interesele si opiunile social-politice ale
celui care le promoveaz.

Definiie
Doctrina economic reprezint un complex cu geometrie variabil, format din
teorii care susin, promoveaz sau stabilesc la baza unui fel sau altul de politici
prin care se influeneaz funcionarea mecanismelor economice i se orienteaz
pe o direcie sau alta mersul economiei.

1.1.3. Raporturile existente intre scoli si curente de gandire economica
Aparitia scolilor si a curentelor de gandire economica are la baza o serie de
elemente ca de exemplu: comunitatea de interese materiale si social-politice ale
membrilor acestora, de metoda, asemnri in ce privete ascendenta lor
culturala, optiunea de politica economica si chiar adversitile politico-
ideologice fata de alti adversari.
Definiie
Scoala de gandire economica poate fi definita ca o formaiune tiinifica ce
cuprinde oameni de specialitate grupati in jurul unui mentor sau a unei idei
directoare. Acestia sunt angajati in dezvoltarea si promovarea teoriilor
economice pe o cale dinainte aleasa, corespunztor unor sisteme de interese
determinate.
Curentul de gandire economica reprezinta un ansamblu de teorii axate pe un
mod determinat de a concepe viata economica si dezvoltarea acesteia.
Elementul esenial in caracterizarea diferitelor curente de gandire economica il
constituie capacitatea de a identifica aspectele importante ale dezvoltarii
economice si de a le explica convingator precum si eficienta practica a
propunerilor de politica economica facute pentru a le depasi. In functie de
optiunea politica a reprezentantilor acestora curentele au fost denumite:
Curentul liberal (A. Smith, D. Ricardo, J. B. Say, J.St. Mill);
Curentul protectionist (Fr. List, A.Hmilton);
Curentul socialist ( Ch. Fourier, R.Owen);
Curentul marxist ( K.Marx, Fr. Engels);
Curentul dirijist (J.M.Keynes, J.Robinson.)
In functie de numarul de scoli curentele de gandire economica pot include una
sau mai multe precum:
Liberalismul clasic (scoala fiziocrata, manchesteriana engleza);
Liberalismul neoclasic (scoala psihologica, scoala, matematica).
In privinta scolilor de gandire economica, denumirile lor difera foarte mult in
functie:
contributia substantiala a unor autori la dezvoltarea tiinei economice
fiind denumii economisti clasici (scoala clasica) Adam Smith, D
Ricardo;

prezenta unor elemente comune si elemente noi asimilate de generaii
succesive de economiti fiind denumii economiti neoclasici K.
Menger, St Jevons, A. Marshal;
n funcie de metodologia la care adera reprezentanii acesteia coala
marginalista (K. Menger, St Jevons, A. Marshal, L. Walras, V.
Pareto);
n funcie de prioritatea acordata calculului marginal scoala istorica
germana.

Sarcina de lucru 1
Identific diferenele conceptuale dintre cele trei componente ale
gndirii economice i rezum, prin exemple, modul n care colile i
curentele economice interacioneaz.

1.2. Gndirea economica in Europa antica
1.2.1. Teoreticieni si modele de gndire economica

nceputurile primelor forme de teoretizare a unor modele de gndire economic
sunt dificil de cuantificat ca de asemenea i cauzele care au condus la
elaborarea primelor puncte de vedere pe tema dezvoltrii economice, sociale i
politice. Putem afirma cu certitudine ca aceste preocupri economice au la baza
creterea gradului de complexitate a vieii n general i n particular apariia
unor activiti conexe specifice traiului n colectivitate ( comuniti ) care
favorizeaz gndirea economic. Omul este obligat acum s fructifice avantajul
dat de existena unui numr mare de indivizi dispui s produc bunuri de
consum pentru o colectivitate tot mai numeroas.
Definiie
Sclavagismul a reprezentat, printre altele, unul dintre cele mai simpliste
modele de dezvoltare economic bazat aa cum se stie pe exploatarea muncii
sclavilor considerai fie unelte vorbitoare sau membrii inferiori ai familiei
baza societii de tip sclavagist pentru ntreaga antichitate clasic greco-
roman.
Coninutul ideilor economice reflect, de regul, relaiile i practicile dintre
categoriile sociale existente n cadrul crora un loc central l ocup
proprietatea, relaiile dintre sclavi i stpnii lor, schimbul de mrfuri n
condiiile tipice ale societii sclavagiste, conflictele dintre protagonitii
procesului economic, etc.

Extensia maxim a modelului de organizare economic de tip sclavagist o
suport Europa prin cele dou culturi i civilizaii care i-au marcat antichitatea
clasic i anume Grecia i Roma antic. Aceste dou state au atins un ridicat
nivel de dezvoltare economic i social care s-a bazat n special pe modelul de
organizare sclavagist cu toate avantajele i dezavantajele instituite de acest
sistem. Dezvoltnd cu asiduitate economia de schimb att grecii ct i romanii
au reuit evitarea problemelor sociale i economice generate de modul de
activitate economic de tip asiatic.
Elemente incipiente de gndire economic se regsesc n operele unor autori
renumii din Grecia antic precum Xenofon (427-335.Hr.), Platon (427-
347.Hr.) i Aristotel (384-322 .Hr.) dar i n poemele lui Hesiod, n opera lui
Homer sau n legislaia instituit de Solon la Atena. De remarcat faptul c
majoritatea gnditorilor antici nu reuesc sa construiasc un model economic
viabil fr a lua n calcul munca sclavilor. O alt abordare specific vremii este
aceea c se are n vedere atingerea unor repere absolut eseniale n definirea
gndirii economice, ca exemplu:
trebuie delimitat obiectul economiei de cel al politicii;
trebuie cercetat schimbul de mrfuri i categoriile sale;
trebuie ntreprins o analiz elaborat i complex din punct de vedere
economic a societii sclavagiste.
Economia are n vedere gospodria casnic a stpnului de sclavi n vreme ce
politica are n vedere ndeobte problemele construciei i activitile statului.
n Roma antic preocuprile n direcia gndirii economice au drept principal
suport argumentul politic i cel social, statul roman avnd o extensie
tricontinental fapt ce presupunea desfurarea unei logistici impresionante n
privina administrrii eficiente a veniturilor fiecrei dintre provinciile
imperiului. Dintre figurile proeminente ale timpului amintim pe Cato cel
Btrn, Varro Marcus Terenius, Columella, Cicero sau fraii Grachi care au
exprimat cu precdere punctul de vedere al categoriilor privilegiate ale
populaiei, mai puin Grachii. Unei asemenea desfurri logistice i este
opozabil doar reforma iniiat de Spartacus care urmrete n primul rnd
eliberarea sclavilor i fr a imagina un proiect social i economic valid pentru
acele timpuri programul economic al rscoalei din 74-71 . Hr evideniaz
tocmai elementele fundamentale ale economiei sclavagiste:
desfiinarea latifundiilor i nimicirea latifundiarilor;
eliberarea sclavilor;
mproprietrirea ranilor cu teren agricol.

1.3. Gndirea economica in Evul mediu
1.3.1. Transformri economice si sociale

Spre deosebire de perioada anterioar, n feudalism preocuprile n direcia
dezvoltrii gndirii economice sunt modice, asta i datorit faptului c, ntre
prbuirea Imperiului Roman de Apus n anul 476 d. Hr i nceputurile
Renaterii, dezvoltarea economic a societii a fost minim, nregistrndu-se
stagnri att la nivelul produciei de bunuri (volumul schimburilor comerciale
implicit) ct i n ceea ce privete nivelul de trai al populaiei. Dac, din
perspectiv cultural, perioada a fost deja definit drept Dark Ege, din punct
de vedere economic, Evul Mediu a fost prefaat nc din antichitate de
introducerea unor msuri relativ nnoitoare n privina relaiilor de producie i
a celor sociale. Conflictele militare generate de marile migraii, coruperea
moravurilor i disoluia autoritii instituiilor publice n spaiul latinitii
occidentale cu precdere au contribuit la regresul economic i social-politic al
unor importante zone din Lumea Veche.
Totui crizele economice i politice ale imperiului roman au constituit baza de
plecare n generarea unor soluii noi la rezolvarea problemelor economice i
sociale. Astfel, instituia colonatului a aprut din nevoia de a stimula producia,
ntruct numrul sclavilor sczuse n consecin i motivarea acestora fiind
aproape nul, datorit aspectelor sociale i politice pe care le implica poziia
sclavilor n societate. (Aristotel i definise la vremea sa drept unelte vorbitoare
i att n antichitatea greac ct i n cea roman ei constituiau mijloacele
principale de producie a bunurilor in cadrul economiei feudale rurale).
Pierderea controlului politic asupra unor rute comerciale tradiionale a atras
dup sine i scderea interesului pentru anumite produse iar apariia unor
centre de putere noi, succesoare imperiului roman vor limita i mai mult
comerul contribuind la creterea preurilor i la generarea unei acute lipse de
moned. (se va reveni pentru o bun perioad i pe mari zone la troc
schimbul marf contra marf).
Definiie
Colonatul a prefigurat structura societii feudale n care ierarhizarea social va
continua s fie fcut n funcie de posesiunea asupra pmntului n condiiile
n care agricultura constituie principala activitate economic (fotii sclavi,
eliberai acum din punct de vedere juridic, sunt cointeresati in lucrul
pamantului, crescand rentabilitatea muncii lor).

1.3.2. Coordonate ale dezvoltrii economice medievale
Economia avea de suferit i datorit restrngerii volumului schimburilor
comerciale, al lipsei de comenzi, al decderii meteugurilor i nu n ultimul
timp al trecerii de la economia de schimb la cea de subzisten. (fenomen
cunoscut sub denumirea de ruralizare a economiei). n consecin, realitile
social-politice i economice au abtut atenia oamenilor de la problemele
specifice gndirii economice, posibilitatea teoretizrii unor modele economice
i politice fiind astfel redus.

Dezvoltarea economic inegal a Europei i Orientului reprezint pentru Evul
Mediu o modalitate de iniiere a unor modele de gndire economic diferite,
care se adresau unor realiti diferite. Mult mai avansat economic, civilizaia
bizantin i cea arab vor prezenta carene importante la nivelul dezvoltrii
politice i instituionale care vor angrena in cele din urm stagnarea dezvoltrii
regiunilor respective permind Occidentului s recupereze avansul pierdut la
sfritul antichitii. Paradoxul acestei situaii este uor de definit pe termen
mediu i lung i are n vedere faptul c rezultatele aciunilor politice au
repercusiuni de durat dar faptul c progresul general al societii este unul lent
efectele sunt resimite mai greu.
Principalele coordonate ale dezvoltrii economiei medievale in Europa si in
Orient sunt:
marea proprietatea feudala asupra pamantului, nobilii au drept de
exploatare asupra terenurilor agricole in condiiile in care agricultura
reprezint principala activitate economica;
proprietate pariala a feudalului asupra taranului iobag (fara a avea drept
de viaa si moarte asupra lui).
Caracteristici ale dezvoltrii economice medievale n Europa i n Orient:
marea proprietate feudal asupra pmntului, nobilii au drept de
exploatare asupra terenurilor agricole n condiiile n care agricultura
reprezint principala activitate economic;
proprietatea parial a feudalului asupra ranului iobag (fr a avea drept
de via asupra lui);
sistemul feudal de relaii sociale stabilite ntre cele dou principale
categorii sociale (rnimea i feudalii) prin care rnimea dependent
iobagii sunt impui unor raporturi de subordonare social i economic
fa de proprietarii de drept ai pmntului feudalii;
raporturile de vasalitate dintre suzeran i vasali, sau dintre monarh i
ceilali feudali (constituirea piramidei sociale pe baza relaiilor
contractual dintre categoriile sociale);
instituionalizarea monarhiei feudale de tip centralizat.
Nu trebuie omise nici celelalte categorii sociale prin care sistemul de relaii
feudale se va moderniza i anume preoii, comercianii i populaia oreneasc
(centrele urbane sunt n general piee de difuzare a ideilor nu doar a mrfurilor.
Dei numrul acestora este n general redus totui impactul ideilor exprimate
de acetia va conduce la introducerea unor idei noi n relaiile interumane.
Imobilismul caracteristic societii anterioare se va menine ntr-o oarecare
msur i n evul mediu. Ideile economice sunt exprimate prin intermediul
crilor care au totui un caracter preponderent religios, filosofic i beletristic.
Conflictul de interese dintre cei avui i cei nevoiai va face ca ambele pri s
urmreasc exprimarea intereselor lor de grup.


Sarcina de lucru 2
Explica in 2 fraze argumentate modul in care modelul economic din
antichitate a evoluat in Evul Mediu preciznd si aspectele principale
ale dezvoltrii economice.

1.4. Gndirea economica componenta a economiei politice
1.4.1. Aspecte introductive

Dei primele ncercri de teoretizare a gndirii economice au aprut nc din
antichitate (vezi Platon si Aristotel), totui, preocupri cu adevrat tiinifice n
aceast direcie dateaz din Epoca Moderna odat cu cristalizarea domeniilor
de tiin clare, simultan cu realizarea unei creteri economice susinute (vezi
Revoluia Industriala) i odat cu modernizarea relaiilor sociale i de
producie.
Primul tratat de economie politic a aprut n 1615 n Frana i a reprezentat o
ncercare de a revitaliza ideile i conceptele economice aprute n antichitatea
greac n operele lui Platon, Aristotel, Xenofon. Primul tratat de economie
autentic i aparine ns lui Adam Smith Avuia naiunilor-1776, i are la
baz aprofundarea unor idei economice specifice unor curente i doctrine,
precum mercantilismul i curentul fiziocrat, dar nu numai.
Adam Smith critica modul singular prin care adepii celor dou curente
considerau c era posibil sporirea avuiei statelor i implicit creterea nivelului
de via al cetenilor lor. Dac mercantilitii promovau relaiile comerciale
drept singura modalitate de navuire economic, iar fiziocraii agricultura,
Adam Smith considera c munca productiv reprezint principala surs de
sporire a avuiei n orice domeniu, ns modelul su de teorie economic are la
baz realitatea economic din Anglia secolului XVII-XVIII (Epoca Revoluiei
Industriale).
Industria reprezinta o preocupare a statului n general, deoarece din punct de
vedere politic, autoritile au obligaia de a da posibilitatea populaiei de a-i
procura sursele de venit pe de o parte, iar pe de alt parte, statul trebuie s-i
procure la rndul su veniturile necesare cheltuielilor publice. De asemenea, nu
este scpat din vedere faptul c suveranul trebuie s-i sporeasc i el avuia
personal, ca de altfel i ntreg poporul. Dei Adam Smith este considerat
ntemeietorul unei revoluii n gndirea economic, totui opera sa (inovatoare
pentru acele vremuri) suport numeroase completri ce vor fi realizate de ctre
personaliti ulterioare din domeniul economic.

O alt lucrare de referin n istoria gndirii economice l are drept autor pe
Simon de Sismondi i anume noi principii ale economiei politice i care, dei
accept parial opera lui Adam Smith, abordeaz creterea economic dintr-o
cu totul alt perspectiv dect cea a lui Adam Smith, a fiziocrailor, sau a
mercantilismului.

1.4.2. Principalele scoli si curente de gndire economica
n 1841, Frederic List, public n Germania Sistemul Naional de Economie
Politic prin care clasific pentru prima dat sistemele i colile economice de
pn atunci:
- coala italian;
- coala englez;
- sistemul industrial;
- coala fiziocrat;
- sistemul valorilor de schimb, promovat de Adam Smith.
O alta lucrare importanta, mai ales prin consecinele generate in istoria gndirii
economice si politice, este lucrarea Capitalul, a lui Karl Marx.
Istoria gndirii economice a reprezentat o zona de interes in special pentru
fundamentarea sistemelor de economie politica, deoarece sistemul economic
este strns legat de sistemul politic. Pe aceste considerente de dinainte tiute,
inteniile de rezolvare a unor probleme sociale, economice si politice au avut o
rezolvare imediata n condiiile n care guvernanii au fost motivai s-i
stabilizeze sistemul politic prin masuri sociale si economice, care s le aduc
stabilitate. n istoria doctrinelor economice, Charles Rist, in 1907 public un
studiu de referina prin care coala franceza iese n eviden datorit
promovrii cu asiduitate a iniiativei n domeniul economic.
Perioada interbelica este cunoscuta de regul drept o perioad fecund n
apariia i dezvoltarea unor curente si doctrine noi, precum Neoliberalismul,
rnismul, Social-democraia, i Corporatismul. Toate aceste curente de
gndire economica se bazeaza pe o perioad de pace i prosperitate n lume, iar
impactul marii crize economice din anii 1929-1933, va genera abordri i
soluii diferite n Europa, n S.U.A sau n restul lumii. O trstur comuna a
acestor soluii economice este dat de acceptarea ideii c statul nu mai este un
actor pasiv n relaiile economice, ci dimpotriv, el este obligat s intervin
activ n punctele nevralgice ale activitii economice, i mai mult dect att, s
creeze cadrul general (legislativ i economic), care s permit att firmelor ct
i populaiei realizarea unor venituri substaniale.
Neoliberalismul a reprezentat drept o bun baz de plecare pentru generarea
unor alte curente de gndire economic sau, mai grav, pentru apariia unor noi
sisteme politice (vezi fascismul, nazismul i comunismul). n perioada celui de
al doilea rzboi mondial, diferenierile ideologice dintre combatani i ulterior
dintre fotii aliai, vor conduce la acutizarea polemicii referitoare la importana
i rolul statului n economie.

Stefan Gheorghe
Adepii ideologiei socialiste (comuniste) vor exagera rolul economic al statului
(accentund importan
vor miza pe economia de pia
iniiative.
Dup rzboi, n a doua
n lume este dominat
dreptate, drept motorul economiei mondiale
specifice acestei gndiri vor fi promovate
lume (FMI, Banca Mondiala, ONU).

Redacteaz un text de 10
interdependentelor dintre diferitele tipuri de

Rezumat
Importanta cunoa
societatea omeneasca nu este statica si, in
uneori se afla in regres, in func
modificare permanenta atrage
poate si trebuie sa fie valorificata pentru a
Gndirea economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate fiind
considerata, pe buna dreptate, un fenomen ce a suferit
spaiu. Teoria constituie
opiune practica survenita in domeniul economic (are rol normativ si
ideologica fiind in
celui care le promoveaz
de tip sclavagist o reg
culturi i civilizaii care i
antic. Dezvoltnd cu asiduitate economia de schimb att grecii ct
reuit evitarea problemelor sociale
economic de tip asiatic o buna perioada de timp, nsa, in final, datorita
problemelor socio
prbuirea sistemului economic bazat pe munca sclavilor. Economia avea de
suferit i datorit restrngerii volumului schimburilor comerciale, al lipsei de
comenzi, al dec
economia de schimb la cea de subzisten
ruralizare a economiei). n consecin
abtut atenia oamenilor de la problemele specifice gndirii eco
posibilitatea teoretiz
Aspecte teoretice ale gndirii economice

ii ideologiei socialiste (comuniste) vor exagera rolul economic al statului
(accentund importana msurilor sociale), n timp ce teoreticienii occidentali
vor miza pe economia de piaa, iar ca drept argument vor accentua rolul liberei
zboi, n a doua jumtate a secolului XX, gndirea economic
n lume este dominat de coala american, S.U.A. fiind considerate,
dreptate, drept motorul economiei mondiale i conceptele i instrumentele
specifice acestei gndiri vor fi promovate i acceptate ca valori peste tot n
lume (FMI, Banca Mondiala, ONU).
Sarcina de lucru 3
un text de 10-12 rnduri in care sa explici cauzele
interdependentelor dintre diferitele tipuri de producie.
cunoaterii istoriei gndirii economice este data de faptul ca
societatea omeneasca nu este statica si, in consecina se dezvolta,
uneori se afla in regres, in funcie de factorii ce o condiioneaz
modificare permanenta atrage dup sine o acumulare a experienei oamenilor care
poate si trebuie sa fie valorificata pentru a uura trecerea de la o etapa la alta.
economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate fiind
considerata, pe buna dreptate, un fenomen ce a suferit modific
constituie tiina economica, iar doctrina precizeaz
survenita in domeniul economic (are rol normativ si
ideologica fiind in legtura directa cu interesele si opiunile social
promoveaz. Extensia maxim a modelului de organizare economic
de tip sclavagist o regsim cel mai fidel exprimata in Europa prin cele dou
i civilizaii care i-au marcat antichitatea clasic i anume Grecia
d cu asiduitate economia de schimb att grecii ct
it evitarea problemelor sociale i economice generate de modul de activitate
de tip asiatic o buna perioada de timp, nsa, in final, datorita
problemelor socio-politice, demografice sau militare nu au putut evita la
temului economic bazat pe munca sclavilor. Economia avea de
i datorit restrngerii volumului schimburilor comerciale, al lipsei de
comenzi, al decderii meteugurilor i nu n ultimul timp al trecerii de la
economia de schimb la cea de subzisten. (fenomen cunoscut sub denumirea de
ruralizare a economiei). n consecin, realitile social-politice i economice au
ia oamenilor de la problemele specifice gndirii eco
posibilitatea teoretizrii unor modele economice i politice fiind astfel redus
17
ii ideologiei socialiste (comuniste) vor exagera rolul economic al statului
surilor sociale), n timp ce teoreticienii occidentali
a, iar ca drept argument vor accentua rolul liberei
a secolului XX, gndirea economic i politic
, S.U.A. fiind considerate, i pe bun
i instrumentele
i acceptate ca valori peste tot n
in care sa explici cauzele
istoriei gndirii economice este data de faptul ca
se dezvolta, progreseaz,
ioneaz. Acesta
oamenilor care
trecerea de la o etapa la alta.
economica a reprezentat o preocupare inca din antichitate fiind
modificri in timp si
precizeaz o anumita
survenita in domeniul economic (are rol normativ si ncrctura
social-politice ale
a modelului de organizare economic
sim cel mai fidel exprimata in Europa prin cele dou
i anume Grecia i Roma
d cu asiduitate economia de schimb att grecii ct i romanii au
i economice generate de modul de activitate
de tip asiatic o buna perioada de timp, nsa, in final, datorita
fice sau militare nu au putut evita la nesfrit
temului economic bazat pe munca sclavilor. Economia avea de
restrngerii volumului schimburilor comerciale, al lipsei de
ultimul timp al trecerii de la
. (fenomen cunoscut sub denumirea de
i economice au
ia oamenilor de la problemele specifice gndirii economice,
i politice fiind astfel redus.
Stefan Gheorghe
Teste de evaluare

1) Economia reprezint
a) se practica munca;
b) se schimba bunurile economice cu serviciile de pe
c) se regsesc deciziile politice;
d) apar bunurile materiale si serviciile necesare satisfacerii
materiale si spirituale ale comunit
e) nici un rspuns

2) Care sunt elementele cu care
a) ideile;
b) teoriile si doctrinele;
c) ideile, teoriile si doctrinele;
d) curente si scoli de
e) nici un rspuns

3) Teoria economica are drept obiect de studiu fenomenele economice si:
a) tiinele economice;
b) cauzele si consecin
c) raporturile dintre ele si
d) raporturile dintre ele, cauzele si
e) nici un rspuns

4) Doctrina economica este formata din:
a) sisteme de geometrie variabila;
b) mecanisme economice;
c) teorii care
economia
d) nici una;
e) toate.

5) Raporturile existente intre scoli si curente de
a) subordonare a
b) subordonare a curentelor fata de
c) de egalitate;
d) cele doua no
e) toate rspunsurile

6) Un consumator
disponibil si preturile, atunci
a) utilitile marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;
b) raportul utilit
ele;

Teste de evaluare
reprezint un domeniu in care :
se practica munca;
se schimba bunurile economice cu serviciile de pe piaa;
deciziile politice;
apar bunurile materiale si serviciile necesare satisfacerii
materiale si spirituale ale comunitii;
spuns nu este corect.
2) Care sunt elementele cu care opereaz gndirea economica:
doctrinele;
ideile, teoriile si doctrinele;
curente si scoli de economica;
economice;
consecinele care le genereaz;
raporturile dintre ele si consecinele lor economice;
raporturile dintre ele, cauzele si consecinele care le genereaz
4) Doctrina economica este formata din:
sisteme de geometrie variabila;
mecanisme economice;
teorii care susin, promoveaz sau stabilesc politici ce
Raporturile existente intre scoli si curente de gndire economica sunt de:
subordonare a colilor fata de curentele de gndire economica
subordonare a curentelor fata de colile de gndire economica

noiuni se exclud reciproc;
spunsurile de mai sus sunt corecte.
6) Un consumator obine maximum de utilitate, considernd
disponibil si preturile, atunci cnd:
marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;
raportul utilitilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre
18
apar bunurile materiale si serviciile necesare satisfacerii trebuinelor
genereaz;
sau stabilesc politici ce orienteaz
economica sunt de:
economica
economica
considernd date venitul

ilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre
Stefan Gheorghe
c) utilitile marginale si individuale sunt egale pentru toate
d) raporturile dintre
egale;
e) raporturile dintre
valori maxime.

7) Sclavagismul a reprezentat:
a) un model de dezvoltare economica;
b) teorie economica;
c) coala de gndire
d) un curent de
e) niciunul din

8) In antichitatea clasica greco
a) domenii de ac
b) sunt termeni aproape sinonimi;
c) economia este
d) politicul se subordoneaz

9) Colonatul a reprezentat:
a) forma de rentabilizare si cointeresare a
b) un model de agricultura performanta;
c) modalitate de
d) prbuirea statului si succesul fermelor personale;

10) Crizele economice
plecare n generarea
sociale precum:
a) sclavagismul;
b) colonatul;
c) sclavagismul si colonatul;
d) sclavagismul, colonatul si feudalismul;

Dan Popescu (1999).
sfritul secolului XX.
Sultana Suta-Salajean (1994).
contemporana. Bucure
Philip Hardwick si colab. (2002).
Editura Polirom.


marginale si individuale sunt egale pentru toate bunurile;
raporturile dintre utilitile marginale si preturi pentru toate bunurile sunt
raporturile dintre utilitile marginale si preturi pentru toate bunurile au
valori maxime.
7) Sclavagismul a reprezentat:
un model de dezvoltare economica;
economica;
gndire economica;
un curent de gndire economic;
niciunul din rspunsuri nu este corect.
8) In antichitatea clasica greco-romana economia si politica au:
aciune diferite;
sunt termeni aproape sinonimi;
economia este subordonata politicului de regula;
subordoneaz economiei, de regula;
spunsurile sunt corecte.
9) Colonatul a reprezentat:
forma de rentabilizare si cointeresare a fotilor sclavi;
un model de agricultura performanta;
modalitate de intervenie a statului in activitatea economica;
statului si succesul fermelor personale;
spunsurile sunt corecte.
Crizele economice i politice ale imperiului roman au constituit baza de
plecare n generarea unor soluii noi la rezolvarea problemelor economice
sclavagismul;
sclavagismul si colonatul;
sclavagismul, colonatul si feudalismul;
spunsurile de mai sus sunt corecte.
Dan Popescu (1999). Istoria Gndirii Economice din antichitate pana la
secolului XX. Sibiu: Editura Continent.
Salajean (1994). Doctrine si curente in gndirea
Bucureti: Editura ALL.
Philip Hardwick si colab. (2002). Introducere in economia moderna

19
bunurile;
marginale si preturi pentru toate bunurile sunt
marginale si preturi pentru toate bunurile au
activitatea economica;
i politice ale imperiului roman au constituit baza de
varea problemelor economice i
Economice din antichitate pana la
gndirea moderna si
moderna. Iai:

2. MERCANTILISMUL PRIMUL MARE CURENT DE
GANDIRE ECONOMICA
2.1. Mercantilismul si principalele sale trasaturi
2.2. Formele si rolul mercantilismului in tranzitia la
economia de tip clasic
2.3. Doctrina fiziocrata reactie la mercantilism
Rezumat
Teste de evaluare
Bibliografie minimala

sa cunosti cadrul social-istoric a aparitiei ideilor mercantiliste;
sa intelegi rolul mercantilismului in definirea gandirii economice;
sa identifici argumentele principale aflate la baza edificarii
mercantilismului ca prim curent de gandire economica;
sa anticipezi impactul mercantilismului asupra relatiilor economice.

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore

Stefan Gheorghe Mercantilismul primul mare curent de gandire economica
2.1. Mercantilismul si principalele sale trasaturi
2.1.1. Notiuni introductive
ncepnd cu sec XII semnele dezvoltrii societii feudale apar cu precdere n
anumite zone din Europa (iniial n nordul Italiei) ulterior n rile de jos
Belgia, Olanda etc, datorit legturilor comerciale susinute pe care aceste
regiuni le ntreineau fie cu Orientul, fie mai trziu cu lumea Noua (cele dou
Americi).
Impactul direct al acestui contact economic va aduce n mod obligatoriu o
nevoie crescnd de specialiti (economiti sau finaniti) capabili s cuantifice
schimburile comerciale. Creterea produciei va fi posibil mai nti n aceste
regiuni i datorit introducerii unor concepte novatoare n producie care vor
avea n vedere specializarea la locul de munc (trecerea de la producia
meteugreasc la cea manufacturier).
Principala deosebire dintre manufactur i atelierul meteugresc este aceea ca
n procesul de realizare al produsului finit, operaiunile tehnologice sunt
executate de un numr limitat de lucrtori care fiecare n parte execut doar o
singur operaiune. Anterior ntregul proces tehnologic sau cea mai mare parte
a lui era executat de o singur persoan.
O a doua schimbare major are n vedere desfacerea produselor finite pe pia
prin intermediul negustorilor i comercianilor de profesie, care vor intermedia
de acum schimbul de mrfuri dintre proprietarii de manufacturi i cumprtori.
In secolele XV-XVII dei predomina inca valorile religioase si conceptiile
medievale ale primatului supranaturalului mercantilismul este organic legat de
dezvoltarea economiei de schimb, de aezarea cu un rol esential a banilor in
economie. In fapt mercantilismul are legatura directa cu deteriorare economiei
naturale (o economie rurala, izolata ce producea doar pentru sine, consumand
tot fara a destina aproape nimic schimbului.) Acum se afirma diviziunea
sociala a muncii si autonomia producatorilor in raport cu feudalii si statul chiar
rezultatul fiind in mod clar dat de amplificarea schimburilor, cresterea calitatii
produselor si a necesarului de moneda.

2.1.2. Aparitia primelor centre de dezvoltare economica
Datorit volumului crescut al produciei (dictat de cererea mare de pe pia) n
circuitul economic apar i vor fi angrenate din ce n ce mai mult instituii i
persoane capabile s susin acest circuit economic al produsului finit de la
productor la cumprtor (bancheri, casele de credit).
Tot ca expresie a creterii schimburilor economice multe din trgurile de
mrfuri se vor transforma n centre de schimb i burse de mrfuri unde datorit
volumului mare de schimburi comerciale se va ajunge la aparitia unor
veritabile elemente ale economiei de pia (Genova, Venetia, Amsterdam,
Lyon, Anvers i liga Hanseatica din Germania). Mercantilismul s-a dovedit
aadar a fi iniial un concept i ulterior va deveni o doctrin care va avea n
vedere banii (nr lor) i n principal mijloacele i modalitile de cretere a
numrului acestora. Din punct de vedere social i politic aceast perioad
coincide cu apariia primelor state feudale centralizate n Europa i va declansa

competiia pentru resurse ntre acestea.
Definiie
Mercantilismul reprezint o doctrina economica care are n vedere creterea
diferit a belugului la epoci i naiuni diferite dnd natere la dou sisteme
diferite de economie politic cu privire la mbogirea popoarelor, unul poate
fi numit sistemul comercial (mercantilist) iar cellalt sistemul agricol
(feudal)
Din punct de vedere social perioada n cauz are n vedere modificarea
structurii sociale prin apariia unor categorii socio-profesionale noi (lucrtorii
pe de o parte, pe de alta parte bancheri, negustori, comerciani, practicani ai
profesiunilor liberale medici, profesori, avocai) i nu n ultimul rnd dinamica
socio-economic va permite creterea numrului populaiei urbane fa de cea
rural. Dei agricultura rmne pe mai departe principala activitate economic
un numr sporit de persoane vor fi angrenate n alte activiti economice sau n
activiti conexe agriculturii sau exploatrii pmntului, fapt ce va permite
ptrunderea treptat a unor elemente noi n raporturile interumane dintre
proprietarii de terenuri (nobilime) i rnime.
n plan psihologic mercantilismul a reprezentat i o schimbare moral ntruct
competiia i individualismul economic vor intra n contradicie cu dogmele
religioase (biserica crestin) condamnnd iniial setea de mbogire a
indivizilor ce amenin s destabilizeze mentalitile i vechile instituii
medievale cel putin pentru apusul Europei biserica constituise un reper stabil
astfel nct orice schimbare de sistem ar fi perturbat rolul politic, religios i
instituional economic al acesteia. Rezistena bisericii catolice va obliga pe
promotorii noilor curente de gndire s pun bazele umanismului i a
renaterii, iar cnd impactul noilor mentaliti va fi suficient de puternic v-om
asista la apariia reformei.
O caracteristic esenial a muncii din manufacturi este dat de introducerea
muncii salariate, lucrtorii manufacturieri fiind pltii pentru munca depus (n
mod proporional) spre deosebire de cei care lucrau n atelierele meteugreti
unde li se ddea posibilitate dupa un timp de practic s i deschida propria
afacere (avnd statut inferior de calfe sau de ucenici, acetia primeau n mod
sporadic cte o sum de bani ntruct de cele mai multe ori proprietarul
atelierului meteugresc era responsabil de cazare, hran i vestimentaia celui
aflat n subordine).
Dezvoltarea pe scara larga a comerului, meteugurilor si bunurilor va atrage
in acest interval de timp, dominat de mercantilism (1450-1750), nevoia unui
numr tot mai mare de specialiti in domeniul calculelor economice, a
formatorilor acestora, a unui numr mai mare de meteri, calfe sau ucenici
pentru a face fata unor cereri sporite de produse pe piata. Cresterea
demografica a Europei in acesta perioada va amplifica si ea fenomenul iar
desele rzboaie dintre state sau feudali vor mentine ridicata cererea de produse
specifice razboiului. Din punct de vedere social se produc, asadar,
transformari care modifica societatea medievala in mod decisiv, locul celor
doua categorii sociale, nobilimea si taranimea este completat acum de
burghezie, singura capabila sa intretina o activitate economica dinamica. Drept
urmare, in tot acest timp, puterea economica a nobilimii este subminata de

cresterea preturilor pe piata europeana (datorata afluxului de metale pretioase si
a cantitatilor uriase de moneda provenite din Lumea Noua) iar burghezia va
reusi sa preia controlul puterii economice in cadrul statului, puterea politica
ramanand in continuare nobililor si monarhiilor centralizate.

2.1.2. Principalele trasaturi ale mercantilismului
ntruct motorul acestei dinamizri a schimburilor comerciale l vor constitui
banii, cei mai multi dintre cei angrenai n circuitul economic vor considera c
banii reprezint echivalentul acumulrii de capital iar numrul acestora poate
indica valoarea bunstrii personale a fiecruia. De aici i pn a considera c
avuia naional i bunstarea general depinde de cantitatea de aur i argint
aflat n visteria statului nu a mai fost nevoie dect de un singur pas. Dei cele
dou sisteme economice coexist n paralel ele nu se exclud n mod automat
dimpotriv vor persista o bun perioad de timp.
Trsturile principale ale mercantilismului:
1. Acumularea de metale pretioase (aur si argint) sub forma de lingouri sau
comori de orice tip ca reprezentand esenta bogatiei sau a avutiei;
2. Orientarea comertului exterior pentru obtinerea unei balante comerciale
active (pozitive) fapt ce ar permite atragerea de resurse financiare sau de
metale pretioase;
3. Promovarea industriei prin stimularea importurilor de materii prime;
4. Incurajarea exporturilor de produse finite (intr-o prima faza produse de
lux ce aveau un pret ridicat si ulterior a produselor de serie pentru ca se
adresau unei piete in crestere);
5. Stimularea cresterii populatiei in conditiile existentei unor salarii mici
(un numar mai mare de indivizi va produce intotdeauna mai mult si vor
constitui mereu o piata de desfacere pentru produsele finite).
Primul tratat de doctrin mercantilist apare n 1615 Tratat de economie
politic (Antoine de Montchrestien) i autorul aduce ca element de noutate
faptul c economia este puin probabil, ar putea fi separat de politica (de stat).
Concluzia este aceea c statul trebuie sa stimuleze producia i comerul pentru
a crete avuia personal a negustorilor, a bancherilor i a posesorilor de
manufacturi. Autorul consider c acetia din dorina de a mri n continuare
profitul vor reinvesti o parte din el n activiti economice productive, astfel
nct investiiile vor genera bogii suplimentare.
Pentru prima dat se teoretizeaz o convergen a intereselor ntre stat pe de o
parte i comerciani n sensul ca ambele pari sunt de comun acord n susinerea
creterii democratice a securitii cetenilor i a pieei economice.
Cantitatea de metale preioase deinut sub form de monede reprezint
elementul esenial al bogiei unei naiuni i n concluzie cantitatea de moneda
aflat n circulaie pe pia faciliteaz schimburile comerciale astfel c aceast
preocupare va atrage n scurt timp i o cretere a preurilor cu amnuntul pe
piaa european. Adoptarea acestui mod de gndire economic n mai toate
statele europene va contribui n scurt timp la un flux impresionant de metal

preios pe pia (crete cantitate de monede) genernd o cretere a preurilor
care pe anumite segmente (produse de lux, mirodenii) de pan la 20 de ori. O
alt preocupare adepilor teoriei mercantiliste a fost aceea de a monopoliza
comerul fie de ctre stat fie de ctre autohtoni i de ai mpiedica pe
comercianii strini s-i vnd mrfurile. n acest fel vor fi instituite aproape
obligatoriu tarife vamale protecioniste ce creteau n mod artificial preul
produselor strine, descurajnd importul i orientnd cererea ctre produsele
autohtone.
n opinia criticilor doctrinei mercantiliste aurul i argintul reprezint partea
cea mai solid i substanial a avuiei unei naiuni, iar sporirea acestor
metale ar trebui s fie marele obiectiv economic al oricrei politici . Tentaia
acestui deziderat a fost att de mare i att de puternic mbriat la toate
nivelele nct orice mijloc de sporire a acestui tezaur naional era acceptat fiind
justificate ntr-o mare msur i rzboaiele prin care se urmrea jefuirea
tezaurului altor state.
Doctrina mercantilista are in esena drept principala preocupare imbogatirea
popoarelor care asigura fora economica a statelor (implicit cea militara si
politica).
Succesul adeptilor mercantilismului, in epoca, s-a bazat pe aprecierea eronata a
acestora potrivit creia acumularea de bani si metale pretioase reprezinta
principala forma de sporire a avutiei iar comertul exterior este privit drept
izvorul bogatiei. Aceasta atitudine a convenit de minune si factorului politic
care, sedus de mirajul puterii si de dorinta de a deveni cel mai puternic s-a lsat
atras in acest joc promovnd acumularea de capital, reglementari sporite in
scopul derularii unor activitati economice profitabile. Reprezentnd o doctrina
a banilor si a comertului mercantilismul se inscrie drept suport teoretic al
politicii practicate de marile puteri comerciale ale timpului, al realizarii unor
mari imperii coloniale ce erau capabile sa exporte in metropola mari cantitati
de metale pretioase, de mirodenii, bani si alte produse valoroase de pe piata (
Spania, Portugalia)
Avantajele celor care practicau cu succes politicile mercantiliste au fost repede
imitate si de alte state (Franta, Olanda, Anglia) astfel ca si in practica nu doar
in teorie mercantilismul a reusit sa castige confruntarea cu scolastica si
dogmatismul medieval ce se situau din punct de vedere al identificarii cailor de
dezvoltare economica si progres social al comunitatilor la polul opus.
De retinut
Aceste trasaturi au conturat mercantilismul in statele Europei apusene insa, in
tarile in care relatiile capitaliste patrund mai tarziu Germania, Rusia, Polonia,
Imperiul Otoman sau Tarile Romane- mercantilismul va avea conotatii
specifice fiind agreat in special de nobilime pentru dezvoltarea in interesul
propriu al manufacturilor si comertului (in aceste zone agricultura ramane
pentru multa vreme inca principala activitate economica care si ierarhizeaza
social oamenii in functie de cat teren detin).

Sarcina de lucru 1
Explica in 10-15 randuri modul in care s-a conturat mercantilismul si care
sunt cauzele pentru care a aparut si s-a dezvoltat mai intai in apusul
Europei.

2.2. Formele si rolul mercantilismului in tranzitia la economia de tip clasic
2.2.1. Consideratii generale

Difuzarea ideilor mercantiliste n gndirea economic a cunoscut o larg
rspndire n spaiul Europei Occidentale ntre sec XIV i prima jumtate a sec
XVIII, ns intensitatea acestuia a fost diferit de la o regiune la alta i de la un
stat la altul. Rspandirea mercantilismului ca principal curent de gndire
economic poate fi mprit n dou etape :
a) mercantilismul timpuriu
b) mercantilismul dezvoltat
Definitie
Mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar urmareste in special realizarea
unei balante monetare active fiind orientat predilect spre actiune si practica
economica
a) Mercantilismul timpuriu numit i bullionist (lingou de aur) s-a dezvoltat
cu precadere n Spania, Portugalia rile de jos i Anglia ncepnd cu sec XV,
principala trstur a acesteia avea la baz iluzia c bogia unui stat este dat
de cantitatea de aur i argint pe care acesta o deine. Prin acest sistem se
urmarea prin orice mijloace atragerea de metal preios n ar i mpiedicarea
de asemeni prin msuri severe a exportului de metal preios . n 1581
William Stafford pune bazele concepiei bullioniste n lucrarea Analiza critic
a unor plngeri ale compatrioilor notri (Luis Ortiz).
Pentru adepii mercantilismului timpuriu era evident faptul c obiectivul
natural al eforturilor economice era puterea naiunii i c ingredientul cel mai
important al acestei puteri era aurul. Ei dezvoltau o filosofie a marilor armate i
expediii a bogiei regale i a avariiei naionale i erau neclintii n
convingerea c dac totul merge bine n privina cantitii de comori naiunea
va prospera negreit.
Definitie
Mercantilismul dezvoltat promoveaza realizarea unei balante comerciale active
si reflecta un larg evantai de situatii economice, politice, geografice si sociale
concrete

b) Mercantilismul dezvoltat are la baza aceleai concepii referitoare la
sporirea avuiei naionale prin dezvoltarea activitii economice, productive i
prin promovarea exporturilor si diminuarea drastica a importurilor pentru a nu
permite iesirea de moneda sau metale pretioase din tara.
Mercantilismul dezvoltat a luat n Frana formele (tiparele) mercantilismului
industrial, n Anglia acelui comercial, iar n Rusia i Austria s-a dezvoltat un
tip de mercantilism de stat propriu. Pentru ca societatea sa fie fericit ... este
necesar ca cei muli sa fie deopotriv ignorai i sraci scria cel mai subtil
analist al sec XVIII avnd n vedere costurile ieftine ale muncii din agricultura
i industrie. n Frana spre sfaritul cu sec XVI se pun bazele unei politici
naionale de dezvoltare a industriei prin care Frana urmrea s-i procure att
produsele (mrfurile finite) ct i necesarul de monede.
Un al punct de vedere afirm c fericirea oamenilor const n principal n
bogaie i bogia n munc n felul acesta statul se va preocupa pentru
nfiinarea de noi manufacturi n special pentru produse de lux dar nu numai.
Un al obiectiv este acela de acordare, de privilegii fiscale, dezvoltarea reelei
de transport i extinderea exporturilor de mrfuri n detrimentul importurilor
(se interzice totui exportul de grane pentru a impiedica apariia foametei n
ar). Mercantilismul britanic reprezint forma evoluat a doctrinei
mercantiliste iar rezultatele aplicrii acestei politici economice se observ n
dezvoltarea coloniala a Angliei, creterea industrial i activitii comerciale ce
va propulsa economia englez pe primul loc n lume.
Trstura principal a mercantilismului britanic este dat de meninerea cu
orice pre a unei balane comerciale active ce poate genera prosperitate
naional. Principalul teoretician este Thomas Mun care n operele sale face
expunere despre Comerul Angliei cu liniile orientale i Bogia Angliei din
comerul exterior (1664), descoper faptul c transformarea economiilor de tip
feudal n economii de tip comercial este o practic de stat i dezavantajeaz pe
negustori deoarece restriciile la exportul de aur i argint sunt dezavantajoase
din punct de vedere economic. Principalul argument este acela c restriciile nu
mpiedic n totalitate fluxul de metal preios spre exterior, exportul de metal
nu micoreaz totdeauna cantitatea de metale, iar acest export poate fi
mpiedicat numai printr-o atenie mai mare acordate balanei comerciale.
Thomas Mun i nu numai, este de prere c a vinde scump i a cumpra ieftin
poate contribui n unele situaii la rsturnarea balanei comerciale a rii
respective deoarece nivelul preurilor dintr-o anumit ar va putea fi alineat i
de celelalte ri.
Mercantilismul german i cel austriac are drept principiu ideea de stat i de
control a acesteia asupra ntregii viei economice. Rolul statului n general nu
numai n economie este fundamentat cu precadere prin studii financiare i
economice n a doua jumtate a secolului al XVII lea, conceptul fiind reunit
sub denumirea de cameralism. Acesta poate fi definit drept un ansamblu de
teorii economice i financiare ce a adoptat principiile i msurile
mercantilismului francez i anume doctrina industrial, protecionismul vamal,
balana comercial activ i acordarea unui rol important agriculturii, banii
fiind considerai doar un instrument financiar (un mijloc).
2.2.2. Rolul mercantilismului in istoria gandirii economice
Mercantilismul a reprezentat primul mare curent de gandire economica, ce a
determinat o accelerare a capitalizarii si a determinat implicarea statului in
dezvoltarea economica. Aceasta dezvoltare economica nu ar fi putut fi
posibila fara studiile economice ale unor reprezentanti de seama ai
mercantilismului care au identificat cai de crestere a avutiei statale si a celei
personale, in opinia lor. Incurajarea unor alte activitati economic ce pot
contribui la bunastarea sociala, comertul, a reprezentat o alta mare realizare a
doctrinei mercantiliste
Acceptarea ideilor specifice Umanismului i Renaterii n societatea medieval
european va contribui pe planul gndirii economice la apariia primului curent
modern n care nvtura scolastic (bisericeasc) este nlocuit cu abordrile
laice i progresiste. Principalul merit al adepilor si al teoreticienilor
mercantilismului l constituie interesul i receptivitatea pentru dezvoltarea
economic includerea balanei comerciale i a cantitii banilor drept indicatori
economici.
De asemenea msurile prin care sunt stimulate producia i comerul au
constituit o baz de plecare a creterii nivelului bunstrii generale i un suport
pentru toi cei care nu au fost de acord cu doctrina mercantilist. Evident
doctrina mercantilist a avut i limite printre care amintim :
Limitele mercantilismului
1. Supraaprecierea importantei circulatiei marfurilor in raport cu valoarea
productiei;
2. Preponderenta metodei descriptive si preocuparile reduse fata de
teoretizarea doctrinei;
3. Iluzia convergentei de interese dintre stat si agentii economici;
4. Ignorarea consecintelor negative ale politicii externe nationale asupra
altor tari.
Unul dintre principalii critici ai mercantilismului este Adam Smith care
prezint carenele doctrinelor mercantiliste i anume c banii sunt asimilai n
mod fals cu capitalul, iar balana favorabil a comerului cu balana anual a
venitului naional peste nivelul consumului.

2.2.3. Tranzitia la economia de tip clasic
n capitolul Insemnari despre mercantilism John Maynard Keynes apara
mercantilismul sustinand ca valoarea de adevar a imporantei investitorilor a
fost verificata dea lungul tuturor epocilor istorice. Autorul scoate in evidenta
meritele mercantilistilor care contrar tendintei generale (specifice naturei
umane) de economisire a veniturilor mercantilistii sustin si incurajeaza in mod
direc investitiile slabiciunea imboldului la investitii a fost in toate timpurile
cheia problemei economice.
Caracteristici ale mercantilismului
Doctrina mercantilist are meritul de a evidenia acest fenomen prin ncurajarea

balanei comerciale active i anume surplusul la export servind la meninerea la
preuri ridicate iar atragerea banilor din exterior poate contribui la ocuparea
locurilor de munc i la sporirea rezervelor de bani.
Ali critici ai doctrinei mercantiliste au evidentiat faptul ca somajul nu
reprezint un indicator reprezentativ al bunastarii generale:
Somajul in Anglia secolului al-XVII-lea se datoreaza in cea mai mare parte naturii
sezoniere a agriculturii sau a unor recolte proaste. Criza comertului poate produce somaj
ciclic care necesita masuri deosebite de remediere aversiunea totala fata de ateliere si
fabrici preferinta marcata pentru lipsa de ocupatie in ciuda castigurilor mari a atras
atentia mercantilistilor.
n diferitele stadii de dezvoltare mercantilismul ca i curent de gndire
economic se transform din protecionist ntr-un curent favorabil libertii
comerciale i nlturrii tuturor msurilor cu caracter prohibitiv. Aceast
realitate este generat i de intensificarea schimbrilor comerciale care se vor
produce n zonele cele mai dezvoltate economic (exemplu Anglia secolului al-
XVII-lea).
Perioada de tranziie este marcat de afirmarea libertilor ceteneti n raport
cu instituiile statului i de reacia celor ocupai cu agricultura fa de
industrializarea forat ce angrena din punct de vedere social ruinarea
rnimii. Printre autorii ai acestei perioade amintim de William Petty, John
Locke si David Hume. Primul este considerat printele i chiar inventatorul
statisticii economice analiznd evoluiile economice printr-o abordare nou i
mai puin empiric (metode inductive). Principalele preocupri teoretice ale
sale au n vedere :
a) preul mrfurilor;
b) veniturile diferitelor categorii de ageni economici;
c) cantitatea normal de bani necesar pe pia la un moment dat;
d) msurile de politic economic necesare pentru reglarea ei.
Autorul face pentru prima data distincie dintre preul natural (valoarea mrfii),
preul politic (preul de pia) i preul real al pieei respectiv micarea de la o
zi la alta a preului politic. Spre deosebire de mercantiliti, el cuantific i ali
factori care pot s modifice preurile. n privina veniturilor Petty face distincie
ntre cei implicati direct n producie (ce primesc salarii) i cei care realizeaz
venituri din rente financiare sau din dobnzi (proprietarii funciari i bancherii).
n analiza mercantilist este omis rolul investitiilor directe strine evideniindu-
se importanta din punct de vedere economic doar a investiiile autohtone.
La randul sau Thomas Mun a evidentiat relatia directa intre volumul
importurilor si al exporturilor si nivelurile relative ale preturilor din diferite tari
si ca atare procesul de mobilitate al banilor poate fi sanatos pentru economie si
daca se scurge spre exterior intr-o anumita cantitate. John Locke a enuntat si el
relatia directa dintre preturi si cantitatea de bani aflata in circulatie (deci teoria
atragerii cu orice pret a banilor din exterior era deja compromisa). Puterea de
cumpararea monedei respective nu era insa o prioritate pentru mercantilisti la
acea vreme iar abundenta inflatiei, pentru ca nu putea fi explicata ia determinat
pe unii dintre mercantilistii de seama (Jean Bodin) sa o considere drept pretul
platit pentru fericirea de a fi bogat...- preferand-o - foamei monetare. Eroarea
poate fi explicata prin faptul ca ceea era valabili pentru negustor sau individ nu
se dovedea la fel de viabil si pentru stat, natiune si societate.

Sarcina de lucru 2
Identificati principalele deosebiri dintre diferitele tipuri de mercantilism
aparute si limitele teoriei mercantiliste asupra dezvoltarii economice.

2.3. Doctrina fiziocrata reactie la mercantilism
2.3.1. Consideratii generale

Rezultatele aplicarii doctrinei mercantiliste si a politicilor economice adiacenta
acesteia in Franta accentul este pus mai ales pe industrie, in Anglia pe
comert, in Spania pe afluxul de moneda din colonii iar in Olanda pe mina
comertului exterior - nu mai sunt pe masura asteptarilor sociale economice
dar mai ales politice fiind depasite. Declinul activitatilor traditionale
(agricultura) este evident iar scaderea productiei agricole antreneaza
complicatii sociale si economice. Sistemul vamal deosebit de sever, menit sa
incurajeze productia industriala interna si sa o protejeze de concurenta conduce
in mod direct la cresterea exagerata a preturilor pe termen lung si compromit
dinamica productie industriale amanand cresterea economica mult asteptata.
Reactiile in plan teoretic la consecintele politicii economice mercantiliste nu s-
au lasat mult timp asteptate fiziocratii fiind cei care vor promova reintoarcerea
la simplitatea si puritatea vietii rustice, faurind o noua doctrina, in esenta
liberala care se opune cu succes mercantilismului.
Definitie
Termenul care nominalizeaza fiziocratia este grecesc si desemneaza
guvernarea naturii, exprimand intr-o forma sintetica intreaga esenta a doctrinei
fiziocrate. Programul fiziocratilor avea in vedere reducerea taxelor si
impunerea unui singur impozit, renta, eliberarea comertului de restrictiile
protectioniste, unirea proprietatilor agricole, etc, totul in virtutea unei ordini
naturale, divine care guverneaza viata: laissez faire, laissez passer le monde
va de lui meme (lasati lucrurile sa isi urmeze cursul lor firesc).
Fiziocratii reprezinta prima scoala de gandire economica ce-l are drept mentor
unonim recunoscut pe Francois Quesnay (1694-1774). Principalele sale lucrari
sunt : Tabloul economic-1758, Dreptul natural- 1765 si Analiza tabloului
economic-1766.Alaturi de acesta mai putem aminti pe Marchizul de Mirabeau
Teoria impozitului si Filosofia rurala, Nemours Fiziocratia, si John Locke

(1632-1704), John Law (1671-1730) sau David Hume (1711-1776) au anticipat
si ei ideile fiziocrate prin critica unor masuri mercantiliste considerate
ineficiente economic.
Celebrul dicton care guverneaza doctrina fiziocrata nu presupune nici pe
departe o atitudine pasiva, dimpotriva, el lasa loc liberi initiative in sensul ca
individul, lasat sa isi exprime posibilitatile va actiona din punct de vedere
economic cel mai bine atat in folosul sau cat si al comunitatii. Statul este
asadar redus la functii minime dar, este in continuare considerat autoritar prin
faptul ca este condus de reprezentatul divinitatii.
In acceptiunea fiziocrata statul are urmatoarele functii:
1) apararea proprietatii drept sursa a libertatii individuale si fundament al
ordinii naturale, ca si a ordinii economice a societatii;
2) asigurarea instruirii cetatenilor in vederea inzestrarii acestora cu datele si
capacitatile necesare recunoasterii si respectarii ordinii naturale;
3) efectuarea lucrarilor publice.
Formele pe care le imbraca proprietatea in conceptia fiziocrata sunt :
proprietatea personala, sau dreptul fiecarei persoane de a dispune de
sine;
proprietatea mobiliara, considerata o prelungire a celei personale si
consta in dreptul fiecarui de a poseda si utiliza produsele muncii sale;
proprietatea funciara, un rezultat al utilizarii celorlalte doua fonduri in
vederea preluarii si mentinerii in cultura a unor terenuri agricole.
Concurenta afirma fiziocratii este integrata ordinii naturale si indeplineste
in sistemul economic o functie regulatoare, de asigurare a echilibrului intre
cerere si oferta. Ordinea naturala poate fi asimilata si ca ordine sociala iar
Quesnay, potrivit acestui concept, imparte natiunea in trei clase sociale:
1. clasa proprietarilor, incluzand aici pe rege, proprietarii funciari,
functionarii de stat si biserica
2. clasa productiva, formata din arendasi si muncitori agricoli;
3. clasa sterila, incluzand persoanele ocupate in comert, industrie,
transporturi, etc.

2.3.2. Conceptul fiziocrat despre comert, impozite si bunastare
Teoria produsului net reprezinta raspunsul fiziocratilor la intrebarea unde se
creaza bogatia si cum poate fi ea sporita? Fiziocratii considerau ca produsul
net este constituit din surplusul de produse si implicit de valoare peste
cheltuielile de productie. Uneori in privinta originii si natura acestuia fiziocratii
considera ca are la baza fie pamantul fie munca omeneasca. Descoperirea
plusvalorii in agricultura era evidenta si fiziocratii au afirmat-o ca atare.
Conceptia fiziocrata privind ordinea naturala si legile naturale au constituit
argumentul esential in combaterea ideilor mercantiliste denuntand caracterul
iluzoriu al masurilor de interventie ale statului in economie fundamentand din

punct de vedere economic o politica economica in interesul burgheziei aflata in
formare si care avea atata nevoie de dreptul la libera initiativa.
Pentru fiziocrati, unica forma de existenta a plusvalorii este renta funciara.
Numai pamantul produce si numai natura creaza prin gratia divina. Drept
consecinta izvorul bogatiei se afla in agricultura. Calitativ, produsul net
reprezinta deci, un dar de la Dumnezeu, iar cantitativ reprezinta diferenta
dintre bogatia greata si cea consumata in agricultura.
Doctrina fiziocrata are in vedere si un sistem specific privitor la impozit.
Nevoia de avansuri suverane survenite din randul clasei proprietarilor era o
solutie, celelete doua clase, a producatorilor si cea sterila( comercianti,
mestesugari) trebuind sa fie scutiti de impozite. Statul chiar si in acesta formula
de minima implicare necesita anumite cheltuile pe care si fiziocratii le
considera ca fiind absolut necesare. Pentru o justa echilibrare a economiei este
necesar ca impozitul sa fie produs din impozitul net deci de proprietari astfel
incat se afirma superioritatea impozitelor directe asupra celor indirecte.
Potrivit concptiei fiziocrate schimbul nu produce nimic implicand echivalenta
produselor schimbate. Se arata astfel ca schimbul desi nu produce bogatie el
produce profit! Ei evidentiaza eroarea facuta de mercantilisti care sustineau ca
avutia este localizata exclusiv in balanta comerciala activa a unei tari. (daca un
stat ar poseda intreaga cantitate de moneda de pe piata, celelate state ar saraci,
nu ar mai putea produce, si implicit sa exporte deci si statul in cauza ar
saraci).
Libertatea comertului este o conditie esentiala deoarece:
asigura consonanta deplina cu ordinea naturala ce promoveaza libertatea
intregului organism economic;
pentru a impune contramasuri la metodele prohibiteve ale politicilor
mercantiliste care in final diminuau cantitatea de produse schimbate;
pentru a asigura un pret bun raportat la producatori stimulan productia si
a aduce belsug prin preturi ridicate;
comertul cu grane este singurul relevant, si trebuie asigurate conditii
optime si atunci cand avem supraproductie.
Limitele doctrinei fiziocrate
1. supralicitarea rolului si importantei agriculturii;
2. neglijarea sau desconsiderarea celorlalte ramuri economice.
Doctrina fiziocrata nu a excelat in privina atributelor comerului si impozitelor
mai ales, dar, a identificat cu precizie faptul ca argumentele mercantilismului
nu sunt atuuri economice dect in cazuri relative.

Stefan Gheorghe
Precizai cauzele care au contribuit la
sunt elementele specifice ale acestui curent de

Exemplu: Doctrina fiziocrata a
mercantiliste desfasurate
XIV-lea care a incurajat in mod excesiv industria si a
ducand Franta in pragul unei crize economice la sfarsitul domniei sale
accentuata de desele conflicte militare si de pierderea cont
rute comerciale din Atlantic in favoarea Angliei.

Teste de evaluare

1) Principala deosebire dintre atelierul mestesugaresc si manufactura consta in:
a) numarul produselor
b) modalitatea de procurare a marfurilor;
c) numarul lucratorilor;
d) faptul ca in manufactura exista un lucratori specializati intr
operatiune a procesului de productie
e) niciunul din raspunsurile de mai sus
Rezumat
Doctrina mercantilist
ncurajarea balan
meninerea la pre
la ocuparea locurilor de munc
promoveaza ideea liberala potrivit careia interesului personal lasat liber va
gasi si va actiona in sensul a tot ce
prima analiza aprofundata a productiei si capitalurilor, aduc argumente
relevante in privinta proprietatii funciare, urmaresc limitarea functiilor statului
si promoveaza ideea libertatii comertului intern si extern.
reprezentat primul mare curent de gandire economica, ce a determinat o
accelerare a capitalizarii
economica. Aceasta dezvoltare economica nu ar fi putut fi posibila fara
studiile economice
identificat cai de crestere a avutiei statale si a celei personale, in opinia lor.
Incurajarea unor alte
comertul, a reprezentat o alta
Mercantilismul primul mare curent de gandire economica

Sarcina de lucru 3
cauzele care au contribuit la apariia doctrinei fiziocrate si care
sunt elementele specifice ale acestui curent de gndire economica.
Doctrina fiziocrata a aprut in Franta ca urmare a politicilor
mercantiliste desfasurate de J.B.Colbert in timpul domniei Regelui Ludovic al
care a incurajat in mod excesiv industria si a neglijat
accentuata de desele conflicte militare si de pierderea controlului principalelor
rute comerciale din Atlantic in favoarea Angliei.
evaluare
Principala deosebire dintre atelierul mestesugaresc si manufactura consta in:
numarul produselor confectionate;
modalitatea de procurare a marfurilor;
numarul lucratorilor;
faptul ca in manufactura exista un lucratori specializati intr
operatiune a procesului de productie;
niciunul din raspunsurile de mai sus nu este corect.
Doctrina mercantilist are meritul de a evidenia acest fenomen prin
ncurajarea balanei comerciale active i anume surplusul la export servind la
inerea la preuri ridicate iar atragerea banilor din exterior poate contribui
la ocuparea locurilor de munc i la sporirea rezervelor de bani
gasi si va actiona in sensul a tot ce-i mai este avantajos tuturor
si promoveaza ideea libertatii comertului intern si extern. Mercantilismul
accelerare a capitalizarii si a determinat implicarea statului in dezvoltarea
studiile economice ale unor reprezentanti de seama ai mercantilismului care au
Incurajarea unor alte activitati economic ce pot contribui la bunastarea sociala,
a reprezentat o alta mare realizare a doctrinei mercantiliste
primul mare curent de gandire economica
40
doctrinei fiziocrate si care
economica.
in Franta ca urmare a politicilor
J.B.Colbert in timpul domniei Regelui Ludovic al
neglijat agricultura
rolului principalelor
Principala deosebire dintre atelierul mestesugaresc si manufactura consta in:
faptul ca in manufactura exista un lucratori specializati intr-o singura
ia acest fenomen prin
i anume surplusul la export servind la
ridicate iar atragerea banilor din exterior poate contribui
i la sporirea rezervelor de bani Fiziocratii
ai este avantajos tuturor, intreprind o
Mercantilismul a
si a determinat implicarea statului in dezvoltarea
ai mercantilismului care au
activitati economic ce pot contribui la bunastarea sociala,
mare realizare a doctrinei mercantiliste.

2) Mercantilismul este o doctrina economica ce pune accentul pe:
a) dezvoltarea productiei agricole;
b) dezvoltarea productiei industriale si a comertului;
c) implicarea statului in activitati economice;
d) incurajarea liberei initaiative;
e) toate raspunsurile de mai sus sunt valabile.

3) Mercantilismul dezvoltat a fost evidentiat prin:
a) dezvoltarea industriei Franta, comertului Anglia si controlul statului
asupra economiei in Germania;
b) comert in Franta, industrie si agricultura in Anglia si razboi in Germania;
c) industrie si comert in Germania si agricultura in Franta;
d) exploatarea coloniilor in Spania si Portugalia;
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.

4) Politica mercantilista in privinta comertului poate fi rezumata la:
a) practicarea liberei initiative;
b) instituirea masurilor prohibitive privind exportul de marfuri;
c) protejarea industriei autohtone prin taxe si impozite pentru importuri;
d) sustinerea importurilor pentru ca aduceau venituri din taxe si impozite;
e) niciunul din raspunsuri anterioare nu este corect.

5) Acumularea de capital constituia:
a) piedica in dezvoltarea economica;
b) cauza a practicrii politicilor mercantiliste;
c) un rezultat al politicii mercantiliste;
d) caracteristica economica care nu a influentat dezvoltarea economica;
e) un produs economic.

6) In cadrul mercantilismului banii erau considerati:
a) similari cu avutia;
b) nu erau considerati in mod exclusiv sinonimi cu bogatia;
c) erau un element secundar al dezvoltarii economice;
d) erau asimilati cu metalele pretioase;
e) nici un raspuns nu este corect.

7) Mercantilismul a aparut in Europa apuseana deoarece:
a) agricultura era ocupatia principala;
b) comertul s-a dezvoltat mai repede;
c) datorita marilor descoperiri geografice;
d) mercantilismul a aparut intai in estul continentului;
e) mercantilismul a aparut simultan atat in est cat si in apusul
continentului.

8) Doctrina fiziocrata a aparut:
a) datorita dezvoltarii comertului;
b) datorita dezvoltarii agriculturii;
c) ca reactie la doctrina mercantilista;
d) n urma succesului politicilor comerciale mercantiliste;
e) toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.

9) Rolul statului in cadrul economiei era considerat de fiziocrati drept:
a) unul mediu;
b) maxim pentru sprijinirea industriei;
c) maxim pentru sprijinirea agriculturii;
d) nu sunt studii care sa releve contributia statului;
e) rolul statului trebuie sa fie minim astfel fiind incurajata libera initiativa.

10) Fiziocratii au avut in vedere:
a) suprasolicitarea rolului agriculturii in economie;
b) cresterea dezvoltarii industriale;
c) anularea masurilor ce incurajau exportul;
d) dezvoltarea unor noi ramuri economice alaturi de agricultura;
e) toate rapunsurile de mai sus sunt corecte.


1) Identificati principalii promotori ai celor doua curente de gandire
economica, mercantilismul si doctrina fiziocrata;
2) Definiti aspectele ce diferentiaza ideea economica mercantilista de teoria
mercantilista, de politica mercantilista si de doctrina mercantilista;
3) Precizati principalele deosebiri si dintre cele doua curente de gndire
economica;
4) Identificati limitele doctrinei fiziocrate;
5) Precizati care erau elemente forte ale fiziocratilor cand combateau
mercantilismul.

Ion Pohoata (1996). Doctrine economice universale. Iai: Editura Fundatiei
Academice :Gh Zane.
Tiberiu Brailean (2000). O istorie a doctrinelor politice. Iai: Institutul
European.
Emilia Tanasescu (2004). Istoria gandirii economice. Brila: Editura Evrik.

3. APARITIA LIBERALISMULUI ECONOMIC DE TIP
CLASIC
3.1. Liberalismul in gandirea economica
3.2. Reactii fata de aparitia liberalismului clasic
3.3. Liberalismul neoclasic sau marginalist
Obiective specifice unitii de nvare
Rezumat
Teste de evaluare

sa defineti corect noiunea de liberalism;
sa argumentezi aspectele unitare ale liberalismului clasic;
sa identifici principalele caracteristici ale curentului de gndire liberal;
sa motivezi utilitatea si succesul practicilor economico-sociale ale
curentului de gndire liberal.

tefan Gheorghe Aparitia liberalismului economic de tip clasic
3.1. Liberalismul in gandirea economica
3.1.1. Aspecte generale
In conditiile in care fiziocratii au construit bazele teoriei economice adeptii
liberalismului vor fi cei care ii vor da coerenta si o vor completa astfel incat
atat autorii englezi (Adam Smith, D Ricardo, T.R.Malthus) si francezi (Jean
Baptiste Say) vor fi considerati singurii responsabili de aparitia scolii clasice.
Avand la baza principiul fiziocrat laissez faire gandirea economica liberala s-a
dezvoltat in ultima parte a secolului al XVIII-lea beneficind si de reflexul
practic al filosofiei liberale a lui David Hume. Individualismul, derularea unor
evenimente politice ce aveau legatura directa cu liberalismul, cresterea
productiei si anivelului schimburilor comerciale (revolutia americana si cea
franceza) vor ajuta la raspandirea acestui concept de cat mai multi oameni.
Masinismul a accelerat dezvoltarea teoriilor liberale din nevoia de plasare
efectiva a unei productii evident superioare cantitativ din punct de vedere
politic liberalismul va fi o excelenta marfa de export, unde la adapostul ideilor
generoase de pace, progres si bunastare sociala se vor putea realiza profituri
economice substantiale.
Libertatea individuala, libertatea opiniei de exprimare, a drepturilor omului in
general si a drepturilor cetateanului in particular s-au convertit pe plan
economic prin libertatea comertului, a muncii a activitatilor.
O serie de factori economici, geografici, politici, vor face ca liberalismul sa
devina emblema politicii engleze unde incurajarea productiei, si libera
concurenta constituiau deziderate demult atinse. De aici el fa fi cu usurinta
importat de statele europene de pe continent Anglia pastrand permanent un
avantaj atat doctrinar cat mai ales economic. In perspectiva istorica
liberalismul a reprezentat principala megatendinta din gandirea economica
moderna si contemporana si nu este de mirare ca multi dintre contemporani ii
imbratiseaza multe dintre argumentele economice si politice. In plus, succesul
sau se datoreaza metamorfozelor pe care a fost capabil sa le parcurga pe
masura ce economia se mondializeaza aparand noi probleme ce necesitau
solutii.
Definiie
Termenul de liberalism sintetizeaza ansamblul aspiratiilor innoitoare europene
din secolele XVII-XIX- lea cu accent deosebit in politica pe notiunea statului
de drept si a libertatilor cetatenesti votul universal iar in economie pe
respingerea constrangerilor de orice fel, a interventiei statului in economie si
proclamarea libertatii schimburilor comerciale.
Liberalismul economic clasic a putut fi cuantificat ca fiind constituit din cateva
valori absolut necesare pentru dezvoltarea societatii precum:
1. Libertatea de miscare in toate domeniile inclusiv in economie (in acest
mod sunt incurajate aspiratiile agentilor economice si libera concurenta);
2. Individualismul reprezinta o alternativa absolut viabila la interventia
statului in economie;
3. Proprietatea privata reprezinta o conditie esentiala a unei economii
organizate si viabile fiind degrevata de servitutile feudale;

4. Existenta unei ordini naturale ce guverneaza economia societatii fara a
se ignora importanta unor elemente subiective;
5. Hedonismul potrivit caruia agentii economici sunt interesati de obtinerea
unui maxim de profit cu efectuarea unui minim de efort reprezinta un
comportament absolut normal al agentilor economici;
6. Mecanismele pietei au capacitate de autoreglare si echilibrare spontana a
economiei prin actiunile individuale ale agentilor economici si pe baza
semnalelor pe care le ofera oscilatia preturilor pe piata;
7. Explicarea preturilor si a veniturilor din economie pornind de la teoria
valorii bazata pe munca;
8. Politica economica a liberului schimb;
9. Universalitatea ideilor economice liberale.
Dinamismul socio-economic i ritmul alert al economiei de pia caracterizat
revoluiei industriale (fenomen economic aprut n apusul europei n prima
jumtate a sec XVIII) v-a contribui n mod esenial cadrului general al
societii europene, ancorat n imobilismul evului mediu. Micarea cultural
cunoscut sub numele de liberalism avea n vedere un scop fundamental i
anume libertatea, atribuind individului un rol activ n cadrul societii (libera
iniiativ).
n privina statului ca entitate politic i economic, noul curent de gndire
economic avea n vedere adoptarea unor atitudini economice de tip opus
liberei iniiative. Consecina acestei inactiviti pe plan economic a statului ar
da posibilitatea indivizilor s-i maximizeze profiturile tiut fiind faptul c
proprietatea privat reprezenta motorul dezvoltrii economice n liberalism.

3.1.2. Teoreticienii liberalismului clasic
Liberalismul s-a manifestat n Frana la mijloc sec XVIII lea ca o reacie la
dezvoltarea comerului (se reliefeaz rolul agriculturii n timp ce n Anglia si
S.U.A. liberalismul economic are n vedere promovarea industriei i implicit
ncurajarea consumului.
Din punctul de vedere al societii (congresului social) noul curent de gndire
politic i economic va deveni o expresie a societii civile nu doar in Frana
ci n ntreaga lume. Teoretizarea propus prima dat de Montesquieu n 1784
lucrarea Despre spiritul legilor va face ca acesta s fie considerat printele
liberalismului European chiar dac rspndirea acesteia n Europa i n lume s-
a fcut n mod inegal i a presupus forme specifice pentru fiecare ar n parte.
Spre exemplificare, n apusul Europei realitile socio-economice i politice
vor da posibilitatea afirmrii unei noi categorii sociale active din punct de
vedere economic i care v-a mbraia cauza liberalismului (burghezia) n
centrul si rsritul Europei lipsa unor structuri statale independente (piee
economice libere) va face posibil adoptarea doar a unor variante moderate ale
liberalismului agreate de nobilime (boierime n rile romne).
Metamorfoza liberalismului n aceste spaii este dat n principal de existena
unui imobilism caracteristic societii medievale care din punct de vedere
economic i social are drept principal activitate agricultura. Prin perspectiv

istoric liberalismul s-a dovedit a fi principala megatendin din gndirea
economica modern i contemporan din ultimele 4 secole.
Principalul teoretician al liberalismului este Adam Smith 1776 Cercetarea
asupra naturii i cauzelor ei. Aceast oper a avut o influen asupra gndirii
economice n principal din Anglia dar nu numai i a stimulat dezvoltarea
economic a acestei ri transformnd n scurt timp Anglia n ceea ce era
denumit drept atelierul lumii. Pentru prima dat Adam Smith completeaz
sistemul avuiei naionale cu forele productive ale muncii pstrnd n
continuare un rol important banilor i metalelor preioase n cadrul bogiei
naiunilor. Sporirea bogtiei acestora este dat de ndemnarea n munc i
raportul dintre numarul celor angrenai n munca productiv i a celor angrenai
n munca neproductiv. Diviziunea muncii i specializarea reprezint
principalul avantaj al noii economii i contribuie la creterea n prim faz a
randamentului produciei i ulterior a avuiei naiunilor.
Diviziunea muncii si specializarea reprezinta principalul avantaj al noii
economii si contribuie la cresterea in prima faza a randamentului productiei si
uterior al avutiei natiunilor. Aspectele esentiale ale muncii productive sunt:
1. este platita de capital;
2. se fixeaza in bunuri materiale;
3. creeaza profit si aduce un spor de valoare peste cheltuielile de productie
Un alt exponent de seama al liberalismului clasic, care s-a indepartat putin de
teoria lui Adam Smith, este D.Ricardo, Despre principiile economiei politice si
ale impunerii, in care argumenteaza cele trei precizari introductive ce au
legatura intre valoare si pret analizate ca si categorii economice si anume:
1. pretul marfurilor variaza in timp si spatiu;
2. marfurile rare care sunt considerate exceptii nesemnificative si marfuri
reproductivile, care isi pot spori cantitatea pe piata;
3. utilitatea este o conditie a valorii, valoarea de schimb sau cea relativa este
raportul cantitativ in care se schimba marfurile intre ele iar pretul
exprima acest raport cu ajutorul banilor.

Sarcina de lucru 1
Argumenteaza in 3-4 fraze cum a influentat liberalismul dezvoltarea
schimburilor si a productiei industriale.

3.2 Reactii fata de aparitia liberalismului clasic

Revoluia industrial de la sfritul sec XVIII i nceputul sec XIX a contribuit
la: creterea competitivitii economice, creterea productivitii muncii,
ieftinirea produselor, creterea cererii de mrfuri pe pia, creterea
randamentului muncii n ntreprinderi.
Consecinele economice ale liberalismului au fost evident, pozitive ntruct
acum se face trecerea definitiv de la economia de tip feudal (bazat n special
pe agricultur) la economia de pia, de schimb bazat n special pe consum.
La aceast situaie au contribuit fr ndoial i inovaiile tehnologice i
aplicarea n practic a acestor descoperiri tiinifice care aduc importante
consecine economice.
Din punct de vedere teoretic reaciile mpotriva liberalismului clasic vor avea
n vedere:
a) metoda de cercetare;
b) rezultate sociale negative;
c) inegalitatea economica dintre statele moderne.
Argumentul pozitiv este dat i de ncrederea n politica liberal a acelor timpuri
prin care se justifica consolidarea mecanismului economic i politic prin teoria
ordinii naturale (progresul social fiind o chestiune inerent) spre deosebire de
teoria mercantilist care frna dezvoltarea economic prin impunerea unor
politici artificiale protecioniste. Multiplicarea elementelor specifice economiei
de schimb va atrage dup sine pe deoparte o rat a profitului substanial iar pe
de alta parte va contribui din plin la adncirea discrepanelor sociale dintre
patronate de departe i salariai. Condiiile precare de munc aprute, creterea
numrului salariailor industriali, aglomerrile urbane i industriale, vor da
primele semne de disfuncionalitate economic a capitalismului de tip liberal
clasic. Nemulumirile vor fi profunde i vor conduce la adoptarea unor poziii
absolut radicale ale oamenilor politici cu privire la redistribuirea valorii i la
egalitatea cetenilor.
Crizele sociale ale liberalismului clasic vor fi accentuate i de parcurgerea n
prima jumtatea a sec XIX, a unor crize economice care vor ntri sentimentul
de nedreptate social pe care l genereaz noul tip de economie.
O alt abordare a clasificrii reaciilor antiliberale are n vedere reaciile
sociale:
a) reactiile intelectuale
b) reactiile nationale

3.3.2. Socialismul utopic
In evul mediu cel mai cunoscut autor ce adopt un astfel de punct de vedere
este Thomas Morus cu tema Utopia, si Tomasso Campanella cu lucrarea
Cetatea soarelui. Ambele lucrri aveau preocupri legate de creearea unei

societi ideale n care s-ar trai mai bine dect n realitate. Socialismul utopic
are rdcini a binelui comun, punct de vedere susinut att de biserica
cretin ct i de autorii antici latini sau greci
Socialismul de tip utopic se dezvolt n paralel cu liberalismul clasic ca o
mega-tendin fiind alimentat n mod exclusiv de disfuncionalitile
liberalismuli clasic.
Socialismul productivist promovat de Saint Simon acesta are puternice
afiniti fa de Jean Jeacques Rousseau, dar n acelai timp recunoate
importana industriei n reorganizarea societii i asigurarea unei drepti
sociale. Dintre lucrrile sale amintim Industria, Catehismul industrialilor
1803 i Noul Cretinism.
Autorul critic n mod virulent inegalitile sociale aprute ca urmare a
liberalismului economic preconiznd n acelai timp o societate egalitarist, n
care leneii nu aveau loc. Saint Simon reprezint primul teoretician socialist al
epocii moderne (propune limitarea proprietii private, anularea dreptului de
motenire i trecerea acestora n patrimoniul statului i nu n ultimul rnd
repartizarea venitului naional s fie conform cu principiul de la fiecare dup
capacitate, fiecruia dup contribuia adus).
Socialismul asocianist reprezentat de Charles Fourrier i Robert Owen.
Soluiile propuse de cei doi autori pentru ameliorarea inegalitii sociale au n
vedere asocierea voluntar a membrilor valizi i activi ai societii n
organisme economice industrial-agrare, n care munca era organizat n comun
iar valoarea muncii era redistribuit n mod proporional membrilor comunitii
(se numeau falanstere).
Spre deosebire de Fourrier, R.Owen pleac de la premisa c muncitorii
reprezint baza activitii economice capitaliste i n consecin sunt cei mai
ndreptii s primeasc cea mai mare parte din profitul muncii lor. ntruct
realitatea era aproape imposibil de schimbat la vremea aceea, autorul britanic
imagineaz asociaia muncitorilor prin care se repartizeaz volumul profitului
obinut membrilor comunitii n mod egal. Rezultatele practice ale acestor
experimente sociale i economice au dat faliment, Owen pierzndu-i ntreaga
avere, nsi ideile sale vor influena puternic micarea muncitoreasc din
Anglia, ducnd la apariia micrii chartiste.
Louis Blanc dei formuleaz critici dure la adresa economiei de pia
imagineaz o modalitate nou de repartizare a profitului ntreprinderilor n trei
pai:
- o parte s mearg la salarii;
- o a doua parte s constituie un fond de asigurare pentru invaliditate sau
omaj;
- i a treia parte s mearg pentru investiii n producii.
Astfel de ateliere naionale vor aprea n Frana n timpul revoluiei de la 1948
ns vor da curnd faliment deoarece ca i experimentele precedente nu puteau
face abstracie de la relaiile economiei de schimb. Inegalitile sociale i
politice au constituit principalul inbold al socialismului utopic, adepii si
urmrind schimbarea ntregului sistem politic i nu doar a celui economic.
Socialismul de catedr este susinut de o serie de gnditori aparinnd colii
istorice germane care, au elaborat doctrina interveniei statului n scopul
atenurii contrastelor sociale. Socialismul de catedr dei este bine intenionat
are drept extensie socialismul de stat prin care se urmrete atribuirea unui rol
al statului att din punct de vedere social ct i din punct de vedere economic
(statul este invitat s aib un rol activ n protejarea industriilor n controlul
bncilor i mai ales n rezolvarea problemelor sociale).
Peste ocean n S.U.A. instituionalismul american nu reprezint altceva dect
tot o form a gndirii economice germane prin care se dezaprob simplificarea
mecanismelor economice, instituionalitii propunnd ca n centrul tiinelor
sociale s fie omul iar agenii economici s fie studiai doar n strns legtur
cu mediul economic n care activeaz.
coala de gndire economic american va avea n vedere aadar adoptarea
unor teorii federaliste privind aprarea drepturilor i libertilor ceteneti n
fiecare din statele membre.

3.3.3. Marxismul cea de a doua megatendinta din gandirea economica
Karl Marx a fost primul teoretician al liberalismului clasic care a prevestit
esuarea acestui sistem datorita disfunctionalitatilor sociale si economice
generate. Potrivit acestuia rolul principal in generarea profitului in procesul de
productie revine proletariatului (lucratorii industriali) care sunt singurii
responsabili pentru progresul social.
Liberalismul clasic v-a fi parial criticat chiar i de unii susintori ai economiei
de pia n msura n care acesta nu reuea s rezolve toate ntrebrile cu
caracter social dei reprezenta o mega tendin n gndirea economic
universal. Reacia naional are n vedere faptul c numeroase zone (chiar si
state) aveau un potenial economic redus fa de Europa Apusean, dar n
acelai timp reaciile vor veni i din partea burgheziei din aceste state care nu
vor putea concura economic cu economiile capitaliste consecrate precum cea
englez i francez. Acest tip de gndire este propriu n statele Central i Est
Europene constituite n a doua jumtate a sec XIX i care are n vedere politica
economic a liberului schimb i libera concuren ce afecteaz statele mai puin
dezvoltate economic. Pentru evitarea acestor situaii se impun tarife vamale
protecioniste prin care se urmrete protejarea capitalului autohton n faa
concurenei strine.
Rolul economic al statului este acum regndit, n sensul c el trebuie s fie un
actor activ pe pia i s ncurajeze industria naional i chiar exportul
produselor autohtone. Politica protecionist dei aduce aminte de msurile sau
de doctrina mercantilist se va ncadra perfect i n gndirea economic din a
doua jumtate a sec XIX fiind privit drept o msur menit s stimuleze
dezvoltarea economic a unor state sau regiuni. Reactiile diferitelor categorii
de ganditori din aceasta perioada s-au identificat in functie de interesele pe care
le reprezentau fiecare si de traditia cultural a acestora.
Potrivit acestor orientri politice Marx va fundamenta n lucrrile sale de baz
i anume, Capitalul i Critica economiei politice mecanismele i metodele de
cercetare sociologic i istoric dupa cum urmeaza :

1. exista legi economice care li se impun oamenilor independent de voinata
lor;
2. aceste legi nu au nimic natural sau universal cum sustin economistii
clasici;
3. legile in cauza poarta in ele conditiile distrugerii societatii.
Ideile sale exprimate politic n Germania i nu numai vor face din acesta un
personaj non grata ntruct concepia sa politic i economic aducea atingere
autoritii de stat i implicit punea n discuie redistribuirea valorii capitalului.
Principalul su argument este acela c legile economice nu au nici pe departe
un caracter natural aa cum se susine, dimpotriv ele sunt impuse i
determinate istoric. Oamenii i furesc singuri istoria, dar nu o furesc dup
bunul plac; nu o furesc n mprejurri alese de ei nii ci n mprejurri pe
care le gsesc dea gata date i transmise din trecut.
Spre deosebire de predecesorii si Karl Marx a lrgit sfera economiei politice
atrgnd atenia asupra aspectelor macroeconomice i sociale precum
producia, repartiia, schimbul i consumul.De asemenea, atenia economiei
politice n opinia acestuia, trebuie ndreptat asupra relaiilor de producie care
nu sunt eterne i se modific n mod permanent. De asemenea relaiile dintre
bunuri (mrfuri i bani) i relaiile sociale dintre agenii economici sunt
specificate prin categorii economice (marf, valoare, bani, capital, salarii,
profit, rent funciar) i care la rndul lor sunt generate istoric (variaz n
spaiu i timp). Aparitia si succesul noului curent in gandirea
economica s-a grefat pe derulare in Europa a crizelor economice repetate
(1825, 1836, 1857, 1873, 1882) care au interrupt tendinta de expansiune
economica si au readus in discutie gravele disfunctionalitati sociale. In multe
cazuri ele au depasit stadiul tensiunilor sociale conducand la radicalizarea unor
programe sociale si politice in toate statele europene dezvoltate industrial si
economic.
Liberalismul s-a dovedit a fi un miraj economic atat pentru burghezie
(devenita acum singura responsabila de problemele sociale create), proletariat
(lucratorii industriali), nevoit sa suporte conditii precare de munca si lipsa unei
minime protectii sociale dar mai ales pentru statul modern (politicienii),
confruntati acum cu rezolvarea tuturor acestor probleme sociale devenite prin
amploarea lor politice si electorale).
Slabirea increderii in liberalismul de tip clasic a presupus si o innoire teoretica
a metodei si stiintei economice elementele de noutate teoretica fiind acum
importate si din domeniul unor alte stiinte precum filosofia si psihologia.
Dintre deficientele de metoda ale economistilor predecesori lui, K.Marx a
identificat urmatoarele:
1. excesul de abstractizare si absolutizarea rolului deductiei la liberalii
clasici;
2. cunostintele economice nesatisfacatore ale socialistilor utopici;
3. subaprecierea teoriei economice si coplesirea ei de prea multedate si
fapte pentru adeptii istorismului;
4. subaprecierea legilor economice obiective si exagerarea factorilor

volitivi (subiectivi) de catre romanticii si anarhistii timpului.
Conceptia democratica si contestatara a situatiei economice si social-politice
din statele europene industrializate va conduce la adeziune in masa a
intelectualilor mai apropiati de masele populare (social-democrati) fata de
marxism, mai ales dupa moartea acestuia. Desi, a fost considerat la inceput cel
mut o erezie si ignorat multa vreme, marxismul a determinat in cele din urma
reconsiderarea pozitiei fata de capitalism, si mai prcis fata de liberalismul de
tip clasic si in cele din urma modernizarea acestuia pe considerente noi.

Sarcina de lucru 2
Enumera si descrie principalele tipuri de socialism si identifica
caracteriticile comune cu marxismul.

3.3. Liberalismul neoclasic sau marginalist

Neoclasicismul nu este altceva dect o reacie la liberalism (liberalismul
clasic) i care n varianta sa intelectual a pornit din interiorul liberalismului i
a constat n principal din schimbarea substanial n metodologia de investigare
a procesului economic. Rezultatul a fost acela c s-a ajuns la identificarea unor
noi repere n gndirea economic i n cercetarea economiei de pia i anume
psihologia individului, calculul marginal (principiul de utilitate marginal) i
evident politica de preuri.
Noiunea de neoclasicism sintetizeaz noua teorie economic de la sfritul sec
XIX-lea i are la baz opinia agenilor economici individuali (consumatorii) cu
privire la utilitatea diferitelor componente ale economie.
Principalele ncercri de redefinire a tiinei economice erau generate de
nesatisfacerea n cadrul economiei clasice a unor obiective specifice teoriei
ricardiene astfel nct perioada n cauz va fi denumit drept revoluie
marginal.
Geneza teoriei utilitii marginale are n vedere:
1. dezvoltarea intelectuala autonoma;
2. produsul curentelor filosofice;
3. produsul modificarilor institutionale;
4. curentul contracarant al socialismului si in special al marxismului.

Caracteristicile liberalismului neoclasic
Spre deosebire de liberalii clasici, neoclasicii au schimbat substana
investigaiilor economice deplasnd atenia de la obiecte (avuie capital) la
subiecte (oameni), mai precis spre psihologia agenilor economici n sensul c
n analiza economic nu se mai pleac de la producie ci de la consum.
Caracteristica principal a neoclasicismului const n individualism,
proprietatea privat constituind o motivaie a activitii economice, o garanie a
riscurilor i foloaselor pe care le urmresc indivizii i n acelai timp reprezint
i un stimulent al competiiei economice. Din acest punct de vedere
neoclasicismul poate fi interpretat ca fiind o reacie fa de marxism si
socialism, teorii economice care criticau profund proprietatea privat. Noii
clasici au n vedere faptul c:
fiind dat o anumit populaie cu diferite nevoi i capaciti de producie, avnd n posesia
sa anumite terenuri i alte resurse materiale, este necesar s se stabileasc modalitatea de
angajare a forei de munc, care s maximalizeze utilitatea produsului.
Neoclasicii au o teorie simetric a valorii susinnd faptul c att capitalul ct
i munca au un rol echilibrat la nivelul teoriei valorii (n procesul de producie).
Eroarea este subliniat de criticii neoclasicismului care argumenteaz faptul c
teoria utilitii valorii se bazeaz pe o psihologie discutabil iar pe de alt parte
aspectele psihologice ale comportamentului consumatorului sunt irelevante fa
de procesul economic.
Funcia utilitii nu reprezint altceva dect un mod de a descrie preferinele
individului ntre diferitele alternative reale i ipotetice (Michael Blaug), iar
teoria utilitii marginale este din punct de vedere ideologic neutr i a fost
compatibil cu diferitele modele i sisteme economice.
Neoclasicismul se detaeaz ns de tradiia liberal clasic, att prin simbioza
dintre psihologie i matematic (calculul marginal) ct i prin concentrarea
ateniei asupra unor probleme economice de interes imediat evitnd analiza
repetrii n lung. Explicaia are la baz att accentuarea concurenei dintre
agenii economici pe deoparte ct i pe de alt parte dezvoltarea investigaiilor
favorabile examinrilor subiective ale agenilor economici (o importan
deosebit a fost acordat de neoclasici, hedonismul).
Din punct de vedere teoretic reaciile mpotriva liberalismului clasic vor avea
n vedere:
a) metoda de cercetare;
b) rezultate sociale negative;
c) inegalitatea economica dintre statele moderne;
Acceptnd reperele eseniale ale neoclasicilor, diferii gnditori vor aprecia n
mod subiectiv aceste puncte de vedere fapt pentru care vor aprea adevrate
coli i curente de gndire economic bazate pe marginalism (coala
psihologic i coala matematic). coala de la Viena l are drept promotor la
sfritul sec XIX pe Karl Menger (fundamentele economiei politice, contribuie
la teoria capitalului 1888 i banii, msur a valorii 1882). n
accepiunea autorului bunurile economice sunt n strns relaie n condiia
raritii fcndu-se distincie ntre cantitatea disponibil i insuficient n raport
cu trebuinele i bunurile libere cum sun aerul i apa care sunt virtual nelimitate

n raport cu trebuinele. De asemenea autorul clasific bunurile economice n
bunuri finale care sunt consumate direct, i bunuri intermediare ce sunt folosite
n mod indirect pentru satisfacerea sau producerea unor bunuri finale.
Principiile marginale la Menger au n vedere tentativele ulterioare pentru a
satisface aceeai nevoie vor duce mai nti la o satisfacie mai mare i pe urma
la una mai mic pn la un moment dat cnd se poate concepe un punct dincolo
de care pentru fiecare persoan ntrebuinarea n continuare a respectivelor
bunuri folosibile devine o problem de complet indiferen i chiar la urma
urmei o neplcere.

coala englez
i are drept protagoniti pe William Stanley Jefons, Alfred Marshall. Jefons a
formulat legea diminurii utilitii marginale, artnd c fora rspunsului la
stimuli se diminueaz cu fiecare repetiie a acestui stimul n cadrul unei
perioade de timp. Teoria ofertei de for de munc elaborat de acesta
reprezint cea mai important contribuie adus curentului de gndire
neoclasic, evideniindu-se faptul c fora de munc va fi att timp ct
individul beneficiaz mai mult de satisfacii dect de insatisfacii.
Alfred Marshall n lucrrile sale Principii de economie politic 1890, Industrie
i comer 1919, bani credit i comer 1923, fundamenteaz principiile tiinei
economice engleze n ceea ce sintetic poate fi denumit drept echilibru. Acesta a
creat un ntreg sistem n care toate elementele universului economic, sunt
meninute n lucrrile lor prin contrapondere reciproc i interaciune. Teoriile
lui Marshall despre determinarea preului, au n vedere:
1) perioada pieei, n care ofertele sunt absolut fixe din punct de vedere
cantitativ.
2) perioada scurt n care cantitile oferite pot fi mrite, dar capacitatea
productiv este fix
3) perioada lung n care capacitatea productiv este variabil dar resursele
poteniale ale unei ramuri sunt fixe cantitativ. 4) perioada foarte lung n
care tehnicile de producie ca i capacitatea productiva pot fi modificate.
coala elveian
Are drept principali reprezentai pe Leon Walras i Vilfredo Paredo. coala
elveian acord un rol fundamental ntreprinztorului considernd c acesta
reprezint elementul de legtur dintre pieele de produse i pieele factorilor
de produse. n lucrarea Elemente de economie politic pur, Walras elaboreaz
un model abstract de comportament raional urmrind posibilitatea realizrii
unui echilibru general. Dac schimbul de mai multe mrfuri are loc pe o pia
liber guvernat de competiie i dac preurile sunt exprimate n numerar,
atunci condiia de echilibru este mplinit.. Vilfredo Paredo formuleaz o
dubl critic fa de fondatorii marginalismului ce considerau c utilitatea este
msurabil, teoria sa a optimului partial are drept obiect de studiu, teoria
preturilor si incercand sa explice utilitatea marginala a acestora trece la
utilitatea ordinala(exprimarea ordinei importantei sau a ierarhiei acestora

coala american
l are ca drept reprezentat pe John Bates Clark care este fondatorul teoriei
productivitii punnd la baza acesteia un principiu normativ al distribuiei
raionale: -forele pieei asigur un set de venituri agenilor productivi care sunt
i eficieni i buni spune el. Autorul a fost primul economist american de marc
care a adus contribuii n analiza teoriei marginale ns limitele teoriei sale
constau n faptul c analiza sa se bazeaz pe o pia cu concuren perfect dei
era absolut contient de de puterea monopolului n firme i n sindicate.

3.3.2 Doctrina economic keynesist Neoliberalismul
John Maynard Keynes 1883-1946 reprezint reperul gndirii economice pentru
secolul XX ntruct opera sa, dei iniial se nscrie pe linia colii neoclasice,
autorul are n vedere o intervenie a statului n economie conform cu
mercantilismul i care va primi mai trziu denumirea de neoliberalism.
Principalele sale lucrri n 1919 Consecinele economice ale pcii, Tratat
despre reforma monetar 1923, Tratat despre bani 1930, Teoria general a
folosirii minii de lucru a dobnzii i a banilor 1936.
Dei ntr-o prima faz Keynes se constituie n adeptul teoriei neoclasice,
ndreptndu-i atenia spre o micro analiz static, Keynes i va respinge iluzia
autoechilibrrii economiei de pia i politica economiei de schimb
considerndu-le ca fiind nerealiste i pronunndu-se n mod direct n favoarea
interveniei statului n sprijinirea agenilor economici privai. Un rol important
n conturarea noii doctrine economice, l vor avea diferitele experiene
naionale de intervenie a statelor contemporane n economie (politica britanic
n domeniul infrastructurii pentru diminuare omajului, criza economic din
29-33 precum i politica similar nord American, planul anti-criza New Deal).
Principalele repere ale teoriei keynesiste sunt:
1. teoria economica liberala si neoclasica au valabilitatea restransa;
2. explicarea echilibrului partial sau total in procesul economic;
3. respinge ideea unei ordini naturale si a unui echilibru evident;
4. deplaseaza centrul de greutate pe indicatorii macroeconomici;
5. sustine inevitabilitatea somajului involuntar;
6. considera ca pentru a functiona eficient economia trebuie sprijinita de
stat si in locul liberului politicii de schimb, keynes preconizeaza politica
economica de interventie a statului in sens limitat denumita dirijism.

tefan Gheorghe

Teste de evaluare

1) Adam Smith si D. Ricardo sunt considerati intemeitorii:
a) scolii clasice;
b) liberalismului;
c) neoliberalismului;
d) socialismului utopic;
e) niciunul din raspunsu

2) Liberalismul c doctrina politica si economica a aparut pentru prima data in:
a) Franta;
b) Anglia;
c) Olanda;
d) Germania;
e) Statele Unite.

Rezumat
O serie de factori economici, geografici, politici, vor face ca liberalismul sa
importat de statele europene
avantaj atat doctrinar cat mai ales economic.
ncrederea n politica liberal
consolidarea mecanismului economic
(progresul social fiind o chestiune inerent
mercantilist care frna dezvoltarea economic
artificiale protec
unii susintori ai economiei de pia
rezolve toate ntreb
gndirea economic
numeroase zone (chiar si state) av
Europa Apusean
burgheziei din aceste state care nu vor putea concura economic cu economiile
capitaliste consacrate precum cea englez
Slabirea increderii in liberalismul de tip clasic
importate si din domeniul unor alte stiinte precum filosofia si psihologia, iar
marxismul, neoclasicismul sau
liberalismului clasic
Aparitia liberalismului economic de tip clasic

evaluare
Adam Smith si D. Ricardo sunt considerati intemeitorii:
scolii clasice;
liberalismului;
neoliberalismului;
socialismului utopic;
niciunul din raspunsurile de mai sus nu este valabil.
Liberalismul c doctrina politica si economica a aparut pentru prima data in:

Statele Unite.
serie de factori economici, geografici, politici, vor face ca liberalismul sa
importat de statele europene de pe continent Anglia pastrand permanent un
avantaj atat doctrinar cat mai ales economic. Argumentul pozitiv este dat
ncrederea n politica liberal a acelor timpuri prin care se justifica
consolidarea mecanismului economic i politic prin teoria ordinii naturale
(progresul social fiind o chestiune inerent) spre deosebire de teoria
care frna dezvoltarea economic prin impunerea unor politici
artificiale protecioniste. Liberalismul clasic v-a fi parial criticat chiar
tori ai economiei de pia n msura n care acesta nu reu
rezolve toate ntrebrile cu caracter social dei reprezenta o mega tendin
gndirea economic universal. Reacia naional are n vedere faptul c
numeroase zone (chiar si state) aveau un potenial economic redus fa
Europa Apusean, dar n acelai timp reaciile vor veni
capitaliste consacrate precum cea englez i francez.
ederii in liberalismul de tip clasic a presupus si o innoire teoretica
marxismul, neoclasicismul sau neoliberalismul vor cauta sa raspunda
liberalismului clasic
paritia liberalismului economic de tip clasic
68
Liberalismul c doctrina politica si economica a aparut pentru prima data in:
serie de factori economici, geografici, politici, vor face ca liberalismul sa
de pe continent Anglia pastrand permanent un
Argumentul pozitiv este dat i de
a acelor timpuri prin care se justifica
ordinii naturale
) spre deosebire de teoria
prin impunerea unor politici
ial criticat chiar i de
sura n care acesta nu reuea s
i reprezenta o mega tendin n
are n vedere faptul c
ial economic redus fa de
iile vor veni i din partea
a presupus si o innoire teoretica
neoliberalismul vor cauta sa raspunda
3) Hedonismul reprezinta una din valorile promovate de :
a) doctrina marxista;
b) socialismul utopic;
c) socialismul de catedra;
d) liberalism;
e) neoliberalism.

4) Liberalismul s-a bazat in special pe :
a) economia agricola;
b) economia de schimb;
c) interventia statului in industrie;
d) curentul intelectual;
e) toate rasounsurile sunt valabile.

5): Liberalismul a presupus indeplinirea unei politici nationale:
a) protectioniste;
b) de incurajare a dezvoltarii industriei;
c) de incurajare a dezvoltarii agriculturii si comertului;
d) de dezvoltare a schimbului si productiei;
e) de neinterventie a statului in economie.

6)Adeptii socialismului utopic au constituit:
a) un curent de gandire economica ce a completat liberalismul;
b) un curent de gandire economica ce a combatut liberalismul;
c) ramura a liberalismului clasic;
d) erezie a liberalismului;
e) Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile.

7) Marxismul a aparut pentru prima data in:
a) Anglia ca reactie la liberalism;
b) Anglia completand socialismul utopic;
c) n Franta drept reactie la liberalismul clasic;
d) n Geramania drept reactie la liberaalismul clasic;
e) n Statele Unite ca reactie la liberalismul clasic.

8) Doctrina marxista considera drept singuri responsabili de producerea
bunurilor:
a) burghezia si proletariatul;
b) taranimea si proletariatul
c) proletariatul;
d) burghezia;
e) taranimea.

9) Neoclasicismul are drept principala carcateristica:
a) burghezia;
b) proletariatul;
c) individualismul;
d) armonia intre indivizi;
e) nicunul din raspunsurile anterioare nu este valabil.

10) Neoliberalismul, in viziunea lui J.M.Keynes are in vedere:
a) libertatea comertului si a productiei;
b) masuri stimulatorare pentru redresarea agriculturii;
c) interventia statului in economie;
d) neinterventia statului in problemele economice;


Philip Hardwick si colab. (2002). Introducere in economia moderna. Iasi:
Editura Polirom
Elena Tnsescu (2004). Doctrine economice contemporane. Galai: Editura
Evrika.
Dan Popescu (1999). Istoria Gandirii Economice din antichitate pana la
sfarsitul secolului XX. Sibiu: Editura Continent.

4. TEORII CONTEMPORANE PRIVIND DEZVOLTAREA
ECONOMICA
4.1. Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada
contemporana
4.2. Teorii contemporane privitoare la cresterea
economica
Obiective specifice unitii de nvare
Rezumat
Teste de evaluare

sa explici rolul gndirii economice in societatea contemporana;
sa recunoti principalele deosebiri si asemnri ale celor doua
sa argumentezi importanta aspectelor eseniale ale teoriilor si ale
metodelor economice contemporane.

Stefan Gheorghe Teorii contemporane privind dezvoltarea economica
4.1. Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana
Principiul liberei concurene, exprimat ca principiul major al liberalismului, a
nceput s fie nclcat n mod deliberat, pe msur ce piaa a permis apariia
unor corporaii i firme ce exercitau o putere de monopol n anumite domenii
de activitate. Eficiena acestor practici a pus sub semnul ntrebrii concepia
liberal prin puncte de vedere noi care vor conduce la reactualizarea
neoclasicismului sau neoliberalismului n gndirea contemporan.
Legitimitatea era i mai discutabil, pe msur ce modelul de organizare
politic i economic sovietic, este definitiv in Uniunea Sovietic i ulterior
dup rzboi i n alte spaii geografice astfel incat nici succesul relativ al
economie planificate nu a determinat eliminarea neoliberalismului si a
neoclasicismului din gndirea economica contemporana.
Criticnd economia de tip centralizat adepii colii neoclasice cutau s
realizeze importana trsturilor fundamentale ale economiei de pia i anume:
1) Proprietatea privata;
2) Libertatea agentilor economici;
3) Mecanismul concurential al organizarii pietei;
4) Libera concurenta;
5) Respingerea interventiei statului in tranzactiile economice;
6) Promovarea liberei concurente.
Cel mai important reprezentant al neoclasicismului este ziaristul american
Valter Lippman, care dei critic intervenia statului, susine n mod ferm
faptul c principiul defect al liberalismului const tocai n pasivitatea total a
statului care favorizeaz apariia monopolului i de asemenea a
disfuncionalitilor n mecanismul pieei. n opinia autorului, libera concuren
i participare activ a statului la viaa economic nu sunt concepte care se
exclud ci dimpotriv.
Neoclasicismul n Europa ia amploare n condiiile n care regimurile politice
din Europa interbelic devin tot mai autoritare astfel nct implicarea autoritii
centrale n organizarea vieii economice contribuie la apariia unei economii
dirijate, dar care trebuie s in cont de libertatea individual a agentului
economic pe pia.

4.2.2. coli i curente de gndire economic contemporane
coala din Chicago a reprezentat un centru important n gndirea economic
reprezentat de nume precum: Frederich Von Hayek i Milton Friedman.
n 1944 apare lucrarea Drumul ctre servitute, prin care Hayek i manifesta
interesul pentru analiza economic i istoric a vieii sociale. Explicaia
autorului privind originea regulilor este alterat de instituirea unor regimuri
autoritare att n Germania nazist ct i n Uniunea sovietic. El critic n mod
special pe adepii planificrii sociale ce urmresc s raionalizeze activitatea
economic (s nlture concurena), susinnd c statul ar trebui s se
autolimiteze la stabilirea unor reguli compatibile cu situaii generale n care
indivizii pot s-i manifeste libertatea. De asemenea, el acord statului un rol

activ, ns limitat prin lege, n acest fel evitndu-se apariia dificultilor n
mecanismul pieei i contribuind la stabilirea unui cadru general i favorabil.
Milton Friedman simplifica mecanismul de functionare a economiei de piata in
raport cu libertatile cetatenesti, sustinand printre altele existenta marilor
companii astfel:
1. rolul capitalismului concurential este definitoriu in organizarea
majoritatii activitatilor economice si reprezinta o conditie a libertatii
politice;
2. rolul pe care guvernul ar trebui sa-l joace intr0o societate aflata in slujba
libertatii si care pentru a organiza activitatea economica se bazeaza in
primul rand pe piata.
Conexiunea dintre libertatea economic i cea politic este absolut esenial n
definirea unei societi ca fiind democratic. Autorul critic adepii teoriei
dirijiste prin care se urmrete acordarea unui rol sporit al statului pe pia,
susinnd c domeniile majore ale politicii guvernamentale relevante pentru
stabilitatea economic sunt: politica monetar i politica fiscal sau bugetar.
Criza n tiina economic precum i ascensiunea monetarismului va contribui
la apariia unor teorii noi prin care se pune accentul pe economia bazat pe
ofert ce nu este altceva dect o revenire la mecanismele economice de pia.
Succesele practice ale politicii monetariste din Statele Unite i Marea Britanie
(creteri economice fr precedent n anii 80 vor aduce i mai mult n discuie
rolul statului n economie i au n vedere edificarea unui concept nou i anume
acel al ateptrilor raionale prin care se tempereaz elanul adepilor
neoliberalismului. Globalizarea nu va face decat sa amplifice fenomenul
deoarece interdependenta economica a statelor lumii va creste intr-un garda
atat de inalt incat niciunul dintre aceste state nu se va mai putea feri de
avantajele sau dezavantajele ciclurilor economice ( vezi impactul crizei
economice actuale)
Accentul este pus acum pe educaie i formare care reprezint cele mai
importante investiii n capitalul uman.

Sarcina de lucru 1
Redacteaza un text de 10-12 randuri in care sa explici cum influenteaza
gandirea economica educatia si formarea deprinderilor si practicilor
economice curente.

4.2. Teorii moderne si contemporane
Creterea gradului de interdependen economic, dup cel de-al II-lea Rzboi
Mondial, a statelor lumii a adus n centrul preocuprilor tiinelor economice
politica comercial extern al statelor lumii i implicit influenele generate de
acesta pe piaa intern i mai ales cea extern.
Dintre problemele abordate n mod special s-au avut n vedere urmtoarele
aspect:
1) cauzele comerului internaional i ale diviziunii internaionale a muncii;
2) criteriile cele mai adecvate pentru specializarea rilor n producie i n
comerul exterior;
3) mecanismul de desfurare a comerului internaional i principalele
prghii folosite n acest sens;
4) rezultatele imediate si pe termen lung ale comertului international pentru
diferite categorii de parteneri in acest domeniu;
5) avantajele i dezavantajele din comerul internaional i modul cum se
mpart ele ntre agenii de pe pia internaional;
6) avantajele i dezavantajele din comerul internaional i modul cum se
mpart ele ntre agenii de pe pia internaional;
7) relatiile dintre structurile si potentialul diferitelor economii nationale si
locul respectiv si perspectivele lor pe piata mondiala.
Primul curent de gndire economic ce a accentuat importana comerului
exterior a fost mercantilismul ce avea n vedere limitarea drastic a
importurilor i maximizarea exporturilor n sensul de atragere a resursei
financiare din celelalte state. Aceast situaie se va schimba odat cu sec. XVII
i XIX cnd datorit Revoluiei Industriale i reorganizarea sistemului politic n
anumite state s-a trecut n cealalt extrem i conform teoriei liberale elaborat
de Adam Smith i David s-au eliminat ca fiind nefundamentate economic i
teoretic, barierele protecioniste i vamale abordndu-se perspectiva libertii
absolute (liberei concurene). Neoclasicii aveau n vedere, spre deosebire de
adepii liberalismului, intervenia activ a statului prin protejarea capitalului
autohton n faa concurenei strine.
Dei teoria avantajului relativ n comerul internaional a fost agreat n mod
unanim se are n vedere mai nou diviziunea internaional a muncii i implicit a
produciei n relaiile internaionale se susine justificarea prin costuri minime a
specializrii economice n numele statului pentru diferite tipuri de activiti
(modelul hos). Schimbrile inegale ntre statele lumii (economice) arat c n
celelalte dintre situaii nu este neaprat o pierdere pentru cel care import mai
mult dect export din potriv dac importul de tehnologie i acesta este
folosit pentru producerea unor produse ce sunt apoi vndute pe piaa intern
sau extern ctigul este evident al statului n cauz. Aceste abordri aparin
teoriilor neconvenionale i nu la baz ideile exprimate de criticii liberalismului
clasic, de economitii care erau ocupai de protejarea economiilor naionale i
de ce care doreau reformularea liberalismului de tip clasic. n acelai
sens se nscrie si teoria economiei periferice prin care se justific parial
polarizarea economic att n epoca modern ct i dup al doilea rzboi
mondial n condiiile n care dup rzboi se accentueaz diferena dintre statele
bogate i cele n curs de dezvoltare. Instrumentul prin care se cuantific acest
decalaj economic este preul produselor care este foarte ridicat n cazul celor
industriale i foarte sczut pentru produsele primare meninnd la cote minime
puterea de cumprare a rilor agrare (a statelor subdezvoltate).

4.2.2. Creterea economic i crizele economice n societatea contemporana
Problema creterii economice a reprezentat un subiect de interes nc de la
nceputurile tiinei economice ns primele demersuri de analiz sistematic a
conceptului apar n secolul XVIII-lea n opera economistului francez Francois
Quesnay. Smith i Ricardo au analizat i ei n mod indirect conceptul de
cretere economic prin prisma schimburilor economice dintre state.
La nceputul sec XX creterea componentei sociale a politicii statelor lumii a
favorizat apariia unor distorsiuni economice (crizele economice). Derularea
celei mai mari crize economice internaionale intre 1929-1933 a readus n
atenie precizrile conceptuale la scar macroeconomic. Cea mai
semnificativ reacie a tiinei economice se regsete n opera J.M.Keynes
care susine pe lng intervenia statului n economie un macro model bazat pe
realitile economice interbelice.
Accentul este pus acum pe educaie i formare care reprezint cele mai
importante investiii n capitalul uman. n literatura economic conceptul de
cretere economic are dou sensuri:
a) se refera la sporirea P.I.B, si a P.N.B., a venitului national si prin acesta a
avutiei nationale inclusive modificarile structurilor economiilor in cauza;
b) sporirea venitului national pe locuitor urmarind cresterea valorii si a
analizei intregului proces de crestere economica.
n acest context teoria creterii economice are n vedere i restriciile creterii
economice care in de poluare, epuizarea resurselor, de impactul relaiilor
economice internaionale i de repetarea ciclic a unor perioade de cretere
economic.
Creterea economic este asociat de regul cu termeni de dezvoltare, progres,
dinamic economic (mai ales la scar macroeconomic) fapt ce a indus n
anumite situaii iluzia referitoare la existena unui mit al creterilor economice
care pot asigura o rezolvarea general la nivelul statelor, a problemelor sociale
i economice.
Principalele modele de cretere economic au fost clasificate n funcie de
reperele (autorii tiinei economice) i se mpart n modele:
a) neokeynesiste si postkeinesiste;
b) modele neoclasice si de crestere economica;
c) modelul structural de crestere economica cu baza teoretica mixta
(input, output);
d) modele structuraliste de crestere economica.

Globalizarea unor probleme economice precum accentuarea decalajului dintre
statele dezvoltate i cele subdezvoltate, inflaia, poluarea mediului, epuizarea
resurselor i meninerea n continuare a unor ntinse zone aflate la limita
subzistenei au adus n atenia specialitilor i a unor structuri supra statale
internaionale, necesitatea crerii un concepte i modele economice noi n
msur s rezolve cel puin o parte din aceste probleme dac nu chiar i altele
(omajul, educaie i formare, sntate, probleme politice).
Principala caracteristic a acestor modele are n vedere supradimensionarea
modelului statal la cel global sau mondial deoarece problemele au un caracter
zonal i mondial depind de cele mai multe ori graniele naionale. Prin
intermediul unor instituii i organizaii specializate, internaionale , precum
O.N.U. , U.N.E.S.C.O. sau n cazul zonal U.E. s-au nregistrat schimbri
vizibile fa de politica oarecum pasiva a acestor instituii din trecut. n acest
sens sunt n derulare programe internaionale de sprijinire sectorial i care au
inte precise urmrindu-se rezolvarea problemelor de o anumit natur sau alta.
Teoriile care stau la baza acestor modele economice au n vedere pe de alt
parte i rezolvarea aspectelor imediate dar de cele mai multe ori eficiena
acestor programe urmrete depistarea pe termen lung acestor probleme. Una
din cea mai important organizaii nonguvernamentale care au luat atitudine n
secolul XX fa de rezolvarea aspectelor sociale i globale, a fost reprezentat
de Clubul de la Roma care nfiina n 1970 un model simplu sectorial delimitat
pe (populaie, capital, resurse, poluarea mediului i producie alimentar).
mbuntirea acestui model a contribuit la implementarea unei strategii
globale de cretere zero care urmrete meninerea unui echilibru pozitiv al
sporului natural.
Acest lucru ar reprezenta n esen corelarea creterii economice cu cea a
creterii democratice, i stoparea creterii venitului naional pe cap de locuitor.
Criticile acestui model de cretere economic zero vin din partea, n special a
statelor subdezvoltate care au i un spor ridicat acestea fiind practic
condamnate la srcie spre deosebire de rile dezvoltate al cror venit pe cap
de locuitor este deja ridicat.

4.2.3. Modelul mondial structurat si teoria creterii organice
Succesele practice ale politicii monetariste din Statele Unite i Marea Britanie
(creteri economice fr precedent n anii 80) vor aduce i mai mult n discuie
rolul statului n economie i au n vedere edificarea unui concept nou i anume
acel al ateptrilor raionale prin care se tempereaz elanul adepilor
neoliberalismului. Principiul liberei concurene, exprimat ca principiul major al
liberalismului, a nceput s fie nclcat n mod deliberat, pe msur ce piaa a
permis apariia unor corporaii i firme ce exercitau o putere de monopol n
anumite domenii de activitate. Eficiena acestor practici a pus sub semnul
ntrebrii concepia liberal prin puncte de vedere noi care vor conduce la
reactualizarea neoclasicismului sau neoliberalismului n gndirea
contemporan. Neoclasicismul n Europa ia amploare n condiiile n care
regimurile politice din Europa interbelic devin tot mai autoritare astfel nct
implicarea autoritii centrale n organizarea vieii economice contribuie la
apariia unei economii dirijate, dar care trebuie s in cont de libertatea
individual a agentului economic pe pia.
Reprezint un model cu o structur complex, bazat pe o cretere organic,
dirijat din interior World Integrated Model. Obiectivul acestui model global l
constituie reorganizarea prezentului n scopul depirii unor eventuale crize i
implicit se are n vedere i depirea acestora grupndu-se rile n zece mari
regiuni. Autorii modelului fac distincie ntre modelul de cretere economic
nedifereniat i creterea economic difereniat sau planificat i care trebuie
controlat i structurat spre deosebire de ceea ce s-a ntmplat pn acum
(principal merit includerea cooperrii naionale).
Modelul O.N.U. 1977 coordonat de profesorul Leontief, planific statele n 15
regiuni relativ omogene pentru care sunt imaginate 8 scenarii de reducerea
decalajelor economice dintre rile dezvoltate si cele subdezvoltate.
In perspectiva, Uniunea Europeana urmareste sa devina un model de crestere
economica atat prin asigurarea implementarii conceptelor de dezvoltare
durabila, si dezvoltare regionala cat si prin considerarea sa drept unul dintre cei
doi actori importanti ai pietei globale dupa Statele Unite.
In prezent doar anumiti indicatori situeaza U.E. pe acest loc onorabil insa
economiile puternice ale statelor din Europa si Asia precum Rusia, China,
India, Japonia concureaza serios, atat in prezent cat si pe viitor, politica si
strategia economica a statelor membre ale Uniunii Europene.
Prin intermediul unor instituii i organizaii specializate, internaionale,
precum O.N.U., U.N.E.S.C.O. sau n cazul zonal U.E. s-au nregistrat
schimbri vizibile fa de politica oarecum pasiv a acestor instituii din trecut.
n acest sens sunt n derulare programe internaionale de sprijinire sectorial i
care au inte precise urmrindu-se rezolvarea problemelor de o anumit natur
sau alta.
Generalizarea unor probleme cu caracter socio-economice in lume ca de
exemplu, accentuarea decalajului dintre statele dezvoltate i cele subdezvoltate,
inflaia, poluarea mediului, epuizarea resurselor naturale i meninerea n
continuare a unor ntinse zone aflate la limita subzistenei au adus n atenia
specialitilor i a unor structuri internaionale, necesitatea crerii un concepte i
modele economice noi n msur s rezolve cel puin o parte din aceste
probleme dac nu chiar i altele (omajul, educaie i formare, sntate,
probleme politice). Schimbrile inegale ntre statele lumii (economice) arat c
n celelalte dintre situaii nu este neaprat o pierdere pentru cel care import
mai mult dect export din potriv dac importul de tehnologie i acesta este
folosit pentru producerea unor produse ce sunt apoi vndute pe piaa intern
sau extern ctigul este evident al statului n cauz.

Sarcina de lucru 2
Argumentati importanta neoclasicilor si neokeynesistilor in gandirea
economica contemporana.

Teste de evaluare

1) Incalcarea principiului liberei concurente la va conduce la:
a) reactualizarea doctrinei liberalismului clasic;
b) reactualizarea neoclasicismului si a neoliberalismului;
c) revigorarea marxismului ca doctrina economica;
d) fundamentarea teoriei marginaliste;
e) nici un raspuns anterior nu este adevarat.

2) Propietatea privata, libera concurenta, libertatea agentilor economici sunt
considerate de adeptii neoclasicismului drept:
a) putin exprimate in cadrul economiei centralizate;
Rezumat
Neoclasicii aveau n vedere, spre deosebire de adepii liberalismului,
intervenia activ a statului prin protejarea capitalului autohton n faa
concurenei strine. Principala caracteristic a acestor modele are n vedere
supradimensionarea modelului statal la cel global sau mondial deoarece
problemele au un caracter zonal i mondial depind de cele mai multe ori
graniele naionale. Prin intermediul unor instituii i organizaii specializate,
internaionale , precum O.N.U., U.N.E.S.C.O. sau n cazul zonal U.E. s-au
nregistrat schimbri vizibile fa de politica oarecum pasiva a acestor
instituii din trecut. n acest sens sunt n derulare programe internaionale de
sprijinire sectorial i care au inte precise urmrindu-se rezolvarea
problemelor de o anumit natur sau alta. n acelai sens se nscrie si teoria
economiei periferice prin care se justific parial polarizarea economic att n
epoca modern ct i dup al doilea rzboi mondial n condiiile n care dup
rzboi se accentueaz diferena dintre statele bogate i cele n curs de
dezvoltare. Instrumentul prin care se cuantific acest decalaj economic este
preul produselor care este foarte ridicat n cazul celor industriale i foarte
sczut pentru produsele primare meninnd la cote minime puterea de
cumprare a rilor agrare (a statelor subdezvoltate).
b) b)deloc exprimate in cadrul economiei de schimb;
c) suficient exprimate in cadrul teoriei mercantiliste;
d) deloc exprimate in cadrul teoriei neliberaliste;

3) Conexiunea dintre libertatea economic i politic este absolut esenial n
definirea unei societi ca fiind democratic sustin:
a) reprezentantii liberalismului clasic;
b) adeptii teoriei neoclasiciste;
c) sustinatorii neoliberalismului;
d) adeptii doctrinei marxiste;
e) toate raspunsurile sunt corecte.

4) Criza n tiina economic precum i ascensiunea monetarismului va
contribui la apariia unor teorii noi prin care se pune accentul pe economia
bazat pe ofert ce nu este altceva decat:
a) o politica economica protectionista;
b) o politica economica de tip centralizat, planificat;
c) o revenire la mecanismele economice de pia;
d) o politica economica gresita;

5) Neoclasicii aveau n vedere, spre deosebire de adepii liberalismului:
a) intervenia activ a statului prin protejarea capitalului autohton n faa
concurenei strine;
b) intervenia activ a statului prin protejarea capitalului autohton;
c) protejarea capitalului autohton n faa concurenei strine;
d) pastrarea avantajelor liberalismului si ale marxismului in economie;
e) construire de politici concurentiale puternice.

6) Principala caracteristic a acestor modele are n vedere supradimensionarea
modelului statal la cel global sau mondial deoarece problemele au un caracter
zonal i mondial depind de cele mai multe ori graniele naionale si pot fi
solutionate prin:
a) fortele economice si financiare proprii ale statelor;
b) prin intermediul politicilor economice neoclasiciste;
c) prin intermediul politicilor economice neoliberale;
d) prin intermediul institutiilor suprastatale internationale;
e) toate raspunsurile precedente sunt valabile.

7) Creterea economic este asociat de regul cu termeni de dezvoltare,
progres, dinamic economic (mai ales la scar macroeconomic) in :
a) teoria neoliberala;
b) gandirea economica liberala;
c) in doctrina economica;
d) in neoclasicism;
e) in doctrina marxista.

8): In perspectiva, Uniunea Europeana urmareste sa:
a) devina un model de crestere economica;
b) sa asigure implementarea conceptelor de dezvoltare durabila;
c) sa asigure implementarea conceptelor de dezvoltare regionala;
d) unul dintre cei doi actori importanti ai pietei globale dupa Statele Unite;
e) toate raspunsurile precedente sunt corecte.

9) Clubul de la Roma urmareste:
a) cresterea economica prin cresterea sporului natural;
b) scaderea economica prin scaderea sporului natural;
c) strategii globale de cretere zero care urmresc meninerea unui
echilibru pozitiv al sporului natural;
d) libera initiativa sa domine relatiile economice dintre statele lumii;

10): Dupa 1989 in statele din centrul si rasaritul continentului s-a renuntat la:
a) economia de schimb;
b) la economia bazata pe protectionism
c) la economia planificata, dirijism;
d) la economia centralizata de tip socialist;
e) la economia capitalista.

Definiti principalele caracteristici ale scolilor si curentelor de gandire
economica din secolul XX.


Philip Hardwick si colab. (2002). Introducere in economia moderna. Iasi:
Editura Polirom
Elena Tnsescu (2004). Doctrine economice contemporane. Galai: Editura
Evrika.
Dan Popescu (1999). Istoria Gandirii Economice din antichitate pana la
sfarsitul secolului XX. Sibiu: Editura Continent.

Bibliografie de elaborare a cursului

Bauman, Zygmunt (2004) Globalizarea i efectele ei sociale. trad. rom. Marius Conceatu.
Bucureti: Antet.
Friedman, Milton & Friedman, Rose (1998) Liber s alegi. Un punct de vedere personal. trad.
rom. Petre Mazilu. Bucureti: Editura All, Bucureti.
Dan Popescu (1999). Istoria gndirii economice din antichitate i pn la sfritul secolului
XX. Sibiu: Editura Continental.
Toader Ionescu (1996). Istoria gndirii economice din Romnia. Bucureti: Editura
Economica.
Sultana Suta-Sljean (1994). Doctrine i curente n gndirea economic modern i
contemporan. Bucureti: Editura All.
Ovidiu Dumitru Rujan (1994). Teorii i modele privind relaiile economice internaionale.
Bucureti: Editura ASE.
Elena Tnsescu (2004). Doctrine economice contemporane. Galai: Editura Evrika, Galai.

Curs Doctrine Economice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Doctrine Economice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI

S-ar putea să vă placă și