LUCRARE DE LICENTĂ

UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE,, SUCEAVA

Object 4
1
2
3

LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent : Apăvălloaie Bianca-Marina

Coordonator : prof.univ.dr.Iacob Niculina

1
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE,, SUCEAVA

LUCRARE DE LICENȚĂ

MORFOLOGIA LIMBII ROMÂNE

VERBUL

Absolvent : Apăvălloaie Bianca

Coordonator : prof.univ.dr.Iacob Niculina

2
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

CUPRINS

1.Verbul........................................................................................................................................4

1.1.Definiția verbului.............................................................................................................4

2.Clasificarea verbelor..................................................................................................................6

3.Diatezele verbelor.......................................................................................................................7

3
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

VERBUL

1 Definiția

Verbul este partea de vorbire principală și flexibilă care exprimă o acțiune, o stare
sau, pur și simplu, existența. Din punctul de vedere al capacității de flexiune, verbul
este cea mai complexă parte de vorbire, întrucât poate lua forme variate și numeroase.
Prezintă categorii gramaticale caracteristice, care cer o flexiune proprie verbului,
numită conjugare. Fiind o parte de vorbire independentă, verbul poate forma o
propoziție de unul singur. Sub raport semantic, verbul are sens lexical suficient1
exprimând acțiunea, starea, existența etc. În plan morfologic, verbul are flexiune după
categorii gramaticale specifice.
Termenul verb vine în românește din franțuzescul verbe, cu același sens, și care la
rîndul lui provine din latinescul verbum (cuvînt, verb).Romanii au preluat noțiunea din
grecește, unde rhema avea același sens.
Datorită importanței sale în comunicare, verbul este una dintre cele două părți de
vorbire prezente în toate limbile, cealaltă fiind substantivul. În multe limbi, inclusiv
limba română, cele mai scurte propoziții corecte gramatical și cu sens de sine stătător
sunt cele care conțin un verb.
Tot în categoria verbelor intră și o serie de alte cuvinte care, deși nu exprimă acțiunea
propriu-zisă îndeplinită de subiect, din punct de vedere morfologic se comportă
identic. Astfel, există verbe care exprimă existența sau starea (a fi, a sta),
recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare (a primi, a auzi), o transformare (a
crește, a dispărea) etc.

4
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

2.Clasificarea verbelor

Verbele se clasifică în funcție de:

I. Capacitatea lor de a îndeplini funcția de predicat

1)predicative– pot constitui singure predicatul unei propoziții

Ex: Moromete lucrează pământul.
2)nepredicative – care, la rândul lor, pot fi:
a)auxiliare
Acestea servesc la alcătuirea formelor verbale compuse.
A avea se folosește:
– la timpul perfect compus al modului indicativ (Ex: Moromete a lucrat
pământul)
– la una dintre formele viitorului popular (Ex: Moromete are să fi lucrat
pământul)

– la prezentul condiționalului-optativ (Ex: Moromete ar lucra pământul)

– la timpul perfect al condiționalului-optativ (Ex: Moromete ar fi lucrat

pământul)
A vrea se folosește:
– la timpul viitor (Ex: Moromete va lucra pământul)
– la viitorul anterior (Ex: Moromete va fi lucrat pământul)
– la viitorul popular, în formă redusă (Ex: Moromete a lucra pământul. Eu oi
lucra pământul)
A fi se folosește:
– la viitorul anterior, împreună cu a vrea(Ex: Moromete va fi lucrat pământul)
– la timpul perfect compus al modului conjunctiv (Ex: Moromete își dorește să
fi lucrat pământul)
– la timpul perfect al condiționalului-optativ, alături de a avea(Ex: Moromete
ar fi lucrat pământul)
– la viitorul anterior, împreună cu a vrea (Ex: Moromete va fi lucrat pământul)
b) copulative– intră în componența predicatului nominal, făcând legătura între
subiect și numele predicativ

5
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

– a fi (Ex: Moromete a fost muncitor)

– a deveni (Ex: Moromete a devenit muncitor)
– a se face, când are sensul de a deveni (Ex: Moromete s-a făcut muncitor)
– a ajunge, când are sensul de a deveni (Ex: Moromete a ajuns muncitor)
– a rămâne, când nu are sensul de a sta (Ex: Moromete a rămas muncitor.
Contra-exemplu: Moromete a rămas în poiană)
Mai sunt și altele.
II. Capacitatea de a primi un complement direct

1)tranzitive– pot primi un complement direct (Ex: Moromete a lucrat

pământul)
2)intranzitive
a) verbe de mișcare: a merge, a pleca, a fugi etc. (Ex: Morometea plecat din poiană)
b) verbe reflexive: a se gândi, a se ruga etc. (Ex: Moromete se gândește la familia sa)

c) verbe de stare: a sta, a râde, a dormi etc (Ex: Moromete a stat în poiană)
III. Capacitatea de a admite un subiect

1.personale– care admit subiect (Ex: Moromete lucrează pământul)

2. impersonale – care nu admit subiect sau se referă la fenomene
meteorologice (Ex: Afară plouă)

6
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

3.Diatezele verbelor

Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a arăta raportul dintre acțiunea pe
care o exprimă și subiectul gramatical. În limba română verbul are trei diateze: activă,
reflexivă și pasivă.
Diateza activă
Diateza activă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical. Subiectul
gramatical poate fi sau nu exprimat în propoziție.
•Copiii merg la școală. (subiectul copiii efectuează acțiunea – “merg”)
•Ai cumpărat cartea pe care ți-o doreai. (subiectul neexprimat -“tu” efectuează
acțiunea – “cumpără”)
Diateza reflexivă
Diateza reflexivă arată că acțiunea este făcută de subiectul gramatical, dar este și
suferită de acesta. Verbul aflat în conjugare este însoțit întotdeauna de pronume
reflexive sau pronume personale neaccentuate – folosite ca pronume reflexive.
Pronumele folosite astfel nu au funcție sintactică, ele sunt semne gramaticale ale
diatezei reflexive.
•Te-ai supărat ca măgaru pe sat. (“tu” – face și suferă acțiunea “a supăra”)
•Mă gândesc și acum la filmul pe care l-am văzut ieri. (“eu” fac acțiunea de a
gândi și tot “eu” o sufăr)
Nu orice verb însoțit de un pronume reflexiv este la diateza reflexivă. Atunci când
pronumele reflexiv are funcție sintactică proprie, verbele sunt la diateza activă
pronominală. Ca mijloc de control se verifică dacă pronumele reflexiv poate fi
înlocuit cu un pronume personal sau dacă poate fi reluat printr-o formă de pronume
personal accentuat. În această situație pronumele nu face parte din structura verbului.

•Şi–au mâncat mâncarea în pauză. (au mâncat– verb la diateza activă

pronominală,și (lor) – complement indirect)

7
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,
 LUCRARE DE LICENTĂ

Diateza pasivă
Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea făcută de altcineva.
Subiectul gramatical – autorul acțiunii poate fi exprimat sau poate fi neexprimat.
Diateza pasivă se formează dintr-un verb auxiliar și participiul verbului de conjugat.
•Vei fi judecat săptămâna viitoare. (vei fi– viitorul auxiliarului “a fi” +judecat–
participiul verbului “a judeca”)
•Profesorii trebuie să fie respectați. (subiectul profesorii suferă acțiunea de a fi
respectați de terți)
Verbul auxiliar a fi își modifică forma după mod, timp, persoană, număr. Participiul
se acordă în număr și gen cu subiectul. (eu să fiu respectat, ea să fie respectată, noi să
fim respectați)
În majoritatea cazurilor verbele la diateza pasivă sunt însoțite de un complement de
agent, care arată cine face acțiunea. Existența unui complement de agent alături de
verb (sau adăugarea unuia dacă nu există) este o formă de a distinge între un verb la
diateza pasivă și un verb copulativ + nume predicativ.

•Copiii sunt plecați la școală. (a fi – verb copulativ + nume predicativ)

•Copiii sunt văzuți la școală. (verb la diateza pasivă poate primi complementul de
agent “de către părinți”)

8
1 După C. Dimitriu, clasa verbelor cuprinde ,,cuvintele teoretic naționale ce exprimă
acțiunea,devenirea,existența etc. considerate ca procese,,